Curs 3 – Semn/simptom/sindrom + Examen obiectiv - inspectia

1. Simptom

=modificare/fenomen patologic reclamat de bolnav;

Simptomele pot fi subiective, atunci cand sunt imposibil de observat de cei din jur
(ex:durerea) sau obiective, atunci cand simptomul este observat si de anturaj (ex:
contractura musculara/carcel)
De asemenea, ele pot fi particulare sau generale, cele din urma caracterizandu-se prin
faptul ca nu atrag atentia asupra aparatului sau sistemului implicat in aparitia lor
(ex:febra). De obicei, cele generale se pot partticulariza prin asocierea cu alte simptome.

O categorie aparte de simptome le reprezinta cele patognomonice = specifice unei

anumite boli. De exemplu, in mixedem, intrebam mereu de frig (nu suporta frigul =
FRILOZITATE) + bradipsihic (raspunde greoi), bradilalile (vorbeste lent), voce ingrosata.

2. Semn

= modificarea/fenomenul patologic pus in evidenta cu ajutorul unor gesturi/manevre

medicale standardizate

Multe simptome obiective sunt descrise ca semne.

Aceeasi manifestare poate fi incadrata in toate clasele descrise anterior.
Febra
- Simptom subiectiv: bolanvul simte
- Simptom obiectiv: simte si o alta persoana la atingere
- Semn: bolnavului ii este aplicat termometrul → sindrom febril

3. Sindrom

=ansamblu de semne/simptome fiziopatologice cu mecanism comun.

Boala = deviere trecatoare trecatoare/permanenta a parametrilor sanatatii (dupa curba

lui Gauss). Este, de fapt, unul sau mai multe sindroame asociate.

Sanatatea = o stare de bine generalizata ce determina conditii optime pentru un individ

de a-si indeplini sarcinile, conditionata de o functionare optimala a tuturor structurilor,
aparatelor si sistemelor in vederea mentinerii homeostaziei si capacitatii de adaptare
fizica, psihica si sociala.
La fiecare semn/simptom, trebuie apreciate:
- Sensibilitate
- Specificitate
- Acuratete

Boala + Boala -
Semn/simptom + a b
Semn/simptom - c d

Sensibilitate = a/(a+c)
- De cate ori intalnim semnul/simptomul in cadrul bolii
Specificitate = d/(b+d)
- De cate ori nu apare semnul/simptomul cand nu exista boala
Acuratete = (a+d)/(a+b+c+d)
- Ideal = 1, adica b si c = 0 (semnul/simptomul nu apare daca nu esti bolnav, si
apare intotdeauna daca ai boala) = PATOGNOMONIC

In descrierea semnului/simptomului, avem in vedere 7 aspecte:

I. Conditii de aparitie
II. Localizare
III. Intensitate
IV. Durata
V. Raportul cu sistemele alaturate/functiile vitale
VI. Fenomene ce insotesc manifestarea
VII. Conditii de disparitie/aparitie

Febra

=simptom general, care se refera la cresterea temperaturii, peste 38°C. (37-38 = stare
subfebrila).
Din momentul aplicarii termometrului, febra devine din simptom subiectiv/obiectiv,
semn.
Nu ne intereseaza febra in sine, ci curba febrei, care se refera la cele 3 perioade:
I. Stadium incrementi = de crestere
- Poate fi foarte scurta, febra ascensionand brusc, dand senzatia de frig cu
aparitia secundara a contractiilor musculare sub forma de tremuraturi
(frison)
II. Fastigium = de stare
 - Se analizeaza pe mai multe zile si este diferita in functie de factorul care a
produs-o, putand sugera, deci, etiologia febrei
III. Stadium decrementi = de descrestere
- Se poate produce:
o in lisis = treptat, lent
o in crisis = brusc; in aceasta situatie avem de-a face cu “criza febrei”
care se manifesta prin:
 tahicardie
 hipotensiune
 transpiratii profuze – pot duce la dezechilibru hidroelectrolitic
 poate duce la deces
 poate prezenta alternari: scade brusc, apoi mai urca putin (dar
pacientul ramane subfebril), iar apoi scade din nou – TABLOU
CLASIC

Febra Caracteristici Etiologie

- pneumonie,
- erizipel,
Continua Oscilatii<1°C
- febra tifoida,
- tifos exantematic
- TBC
Oscilatii>1°C - supuratii localizate
Remitenta
Nu scade sub 37°C - septicemie
- bronhopneumonie
I. cotidiana (in aceeasi zi):
- pielita
- septicemii
II. terta (la 3 zile)
- malarie cu P.falciparum
III. quarta (la 4 zile)
Febra cu variatii mari
- malarie cu P.malariae
Din cand in cand, bolnavul devine
Intermitenta IV. febra de 5 zile/quinta
afebril, intervalele de timp fiind
- febra de Wolhinia
diferite
(Volhynia fever)
V. neregulata
- angiocolita
- infectii coledociene
- ITU
- Cancere GIT
- Supuratii
Neregulata Curba nu poate fi sistematiza
- Septicemii
Perioade febrile ce alterneaza cu - Bruceloza
Ondulanta
perioade afebrile de-a lungul unor - Boala Hodgkin
 intervale mari de timp - Endocardita
Doua sau mai multe episoade - Infectia cu Obermeyer
Recurenta febrile, separate de cateva (spirocheta)
afebrile (relativ sistematizate)
- TBC cavitara
Hectica Oscilatii zilnice foarte mari (3-5°C)
- Septicemie
Temperaturi mai mari dimineata - TBC cavitara grava
Inversa
decat seara
Ascensiune inalta, afebrilitate, - Leptospiroza
In dromader reaparitia unei ascensiuni (febra in - Boli virale
cocoasa)

Cefalee/Cefalgie/Migrena

Cefalee = simptom subiectiv, manifestata prin durere de cap.

Il descriem astfel:
- Conditii de aparitie: treptat/brusc
- Localizare: diferita, imbracand mai multe forme (cefalee occipitala, frontala, in
casca, bitemporala)
- Intensitate: variabila, imbracand mai multe forme (ex: durere surda)
- Durata: variabila, niciodata de ordinul secundelor
- Modificari: fara sa modifice zonele invecinate; daca exista o modificare intr-
oanumita regiune, atunci ne sugereaza cauza cefaleei
- Fenomene asociate: greata, inapetenta, preferinta semi-intunericului
- Final: treptat (dupa tratament/dupa indepartarea cauzei)

Cefalgia = durere de cap de intensitate crescuta

Migrena = apare in anumite conditii, are caracter hemicranian ( poate sa iradieze

ulterior si pe cealalta jumatate, insa caracterul este tot hemicranian). Durerea e de
intensitate foarte mare, dureaza mult (pana la zile), se insoteste de fotofobie, greata,
varsaturi;
In sindromul migrenos, in timpul crizei, frecvent, tegumentul pe partea afectata isi
schimba culoarea = SINDROM MIGRENOS CU PALOARE → vasoconstrictia in terioriul
respectiv, tratamenul se face cu vasodilatatoare / SINDROM MIGRENOS CU
VASODILATATIE → tratament invers

Ameteala/Vertij

Ameteala = senzatia de pierdere de echilibru

Vertij = senzatia de miscari criculare ale lucrurilor din jur/carusel, ori sezantia ca
pacientul se roteste in jurul lor. Se disting vertijul sistematizat (o singura directie pentru
toate obiectele), respectiv nesistematizat (mai multe directii).

Foame/Apetit

Foame=dorinta de a manca
Apetit = dorinta de a manca anumite alimente

Dispnee/Astenie

Dispnee = senzatia lipsei de aer

Astenie = “fara vlaga” fizica + psihica

De la descrierea pacientului cum ca acesta oboseste, trebuie sa aflam daca gafaie

(dispnee), ori se simte slabit (astenie).

Examenul obiectiv cuprinde

1. Inspectia genereala
a) Decubit
b) Stare psihica si vorbire
c) Inaltime si greutate
d) Stare de nutritie
e) Tip constituional
f) Modificarile fetei
g) Ostotstatism si mers
2. Examenul tegumentelor, mucoaselor si fanerelor
3. Examenul tesutului subucutanat
4. Examenul sistemului muscular
5. Examenul sistemului osteo-articular
6. Examenul sistemului ganglionar
7. Examenul vaselor si nervilor

Decubitul reprezinta pozitia de repaus/ de necesitate pe care o ia un individ. Decubitul

poate fi
- Indiferent – pacientul poate sta in orice alta pozitie
- Preferential
 Fiziologic – pacientul prefera sa stea asa, dar poate adopta alte pozitii
oricand ( un fel de moft)
 Patologic – pacientul adopta aceasta pozitie pentru a ameliora un
simptom
Ortopneea

Decubit frecvent, caracterizat prin faptul ca pacientul doarme cu trunchiul si capul mai
ridicate fata de membrele inferioare (de ex: prin doua perne). Poate fi intalnit pentru a
calma durerea, tusea, dispneea. Gradul de dispnee se apreciaza in functie de unghiul
dintre planul orizonatal si spatele pacientului, masurat in °:
 Pana la 15-20° nu e semn de ortopnee
 90° = ORTOPNEE EXTREMA
i. semnul PERNEI = foloseste o perna pentru
cap, sta in fund
ii. semnul RUGACIUNII MAHOMEDANE =
seamana cu precedentul, doar ca pacientul
foloseste pumnii in loc de perna
iii. SQUATTING/PE VINE - frecvent la copiii cu
malformatii congenitale, in tetralogia Fallot,
in episoadele cianotice, reducand suntul
dreapta stanga

Decubit in afectiuni pleurale

Pleurita → decubit de partea bolnava

 Cele doua foite sunt inflamate, aluneca mai greu una pe cealalta, iritatia e mai
mare cu cat se freaca mai tare una pe cealalta, de unde rezulta ca in cazul in care
stau nemiscate, nu vor mai fi probleme → pacientul se sprijina pe partea
afectata, si va realiza miscarile respiratoare cu partea sanatoasa
Pleurezie → decubit de partea sanatoasa/bolnava, in functie de cantiatea de reversat
lichidian
 Cantitate mica-medie → pacient culcat pe partea sanatoasa, lichidul ajunge
mediastinal, iar pacientul poate folosi si partea bolnava in miscarile respiratoare
 Cantitatea medie-mare → pacientul culcat pe partea bolnava, astfel incat partea
sanatoasa sa ramana libera si sa participe la respiratie
 Cantitate mare → ortopnee + foloseste muschii respiratori auxiliar → punct de
sprijin pentru membre (frecvent, pacientul se tine de manerele patului)

Decubituri antialgice

Sdr. meningeal – pozitia in “cocos de pusca”

 Decubit lateral
 Cap in extensie
 Coapse flectate pe abdomen si gambe flectate pe
coapse
Prin aceasta pozitie se evita fortarea meningelor, iar in acelasi timp, flexia capului e
dureroasa (redoarea cefei).

Ulcer Pacientul preseaza cu ambele maini la nivelul

epigastrului

Colica biliara Decubit lateral drept, usor ghemuit

Colica renala Pacientul nu-si gaseste locul, aplica local

caldura, sta des in cada cu apa fierbinte

Colica abdominala Pacientul se ghemuieste in timpul durerii,

eventual apasa acolo unde e durerea (in colica,
durerea apare, creste progresiv, apoi dispare
progresiv, pana la apritia ei ulterioara)

Abdomen acut Abdomen imobil sau “se apara”; nu poate face

miscari ample si face contracturi musculare de
aparare → abdomen “de lemn”, fara sa miste
odata cu miscarile respiratoare

Psoita Coapsa e flectata pe bazin, si gamba pe coapsa

pe partea bolnava
Tetanos

Se manifesta prin contracture musculara generalizata, ce conduce la un decubit cu

arcuirea intregului corp, si fixarea in doua puncte de sprijin, astfel:
1. ceafa + calcaie → OPISTOTONUS
2. frunte + degetele picioarelor → EMPROSTOTONUS
3. regiune temporala + fata laterala a picioarele → PLEUROSTOTONUS