Sunteți pe pagina 1din 6

Curs 4 –Examen obiectiv - inspectia

Examenul obiectiv cuprinde


1. Inspectia genereala
a) Decubit
b) Stare psihica si vorbire
c) Inaltime si greutate
d) Stare de nutritie
e) Tip constituional
f) Modificarile fetei
g) Ostotstatism si mers
2. Examenul tegumentelor, mucoaselor si fanerelor
3. Examenul tesutului subucutanat
4. Examenul sistemului muscular
5. Examenul sistemului osteo-articular
6. Examenul sistemului ganglionar
7. Examenul vaselor si nervilor

Evaluarea starii de constienta


 Constient: interelationeaza cu mediul ca inainte de internare
 Obnubilat: confuz, cu grad de orientare temporospatiala (OTS), respunde cu
dificultate la intrebari, de multe ori raspunsul neavand legatura cu intrebarile
 Comatos: rupe legatura cu mediul inconjurator; coma poate fi de mai multe
feluri
o Profunda/CARUS – intreruperea legaturilor este completa
o Vigila – raspunde la comenzi simple (strange mana), sau la stimuli
durerosi
*OTS → foarte importanta la batrani, deoarece ei ne pot da o anamneza completa, insa
care sa corespunda unei alte perioade din viata lor si nu cele actuale.

Urmarim atentia, gandirea, performanta intelectuala, capacitatea de abstractizare,


memoria.

Examenul vorbirii

Urmarim vorbirea:
 Spontana: vorbirea narativa, cu fir logic al povestirii, dar si vorbirea dialogata
 Repetata: rugam pacientul sa repete dupa noi o fraza/formula greu de pronuntat
 Automata: atat limbajul seriat (numaratori), memorat (fragemente de poezii),
dar si limbajul emotional
Ca tulburari de vorbire, distingem:
1. Disartriile – dificultati in pronuntarea consoanelor labiale (m,p,b – prin nv. 7) sau
linguale (d,t,p – prin nv. 12) ; putem avea disartrie extrapiramidala cu sau fara
palialile ( palialie = repetarea ultimei parti a unui cuvant)
2. Afazia motorie Broca = tulburarea exprimarii verbale, cu pastrarea intelegerii
3. Afazia senzoriala Wernicke – inversul Broca, nu intelege, de asta nu vorbeste; se
mai numeste si SURDITATE VERBALA
4. Ecolalie = repetarea intrebarii adresate pe post de raspuns (ca un ecou)
5. Parafazia = folosirea unor cuvinte in locul altora ( creion/stilou, masa/casa)
6. Jargonofazia = accentuarea parafaziei, dar intr-un jargon propriu, neinteligibil

Examenul obiectiv cuprinde


1. Inspectia genereala
a) Decubit
b) Stare psihica si vorbire
c) Inaltime si greutate
d) Stare de nutritie
e) Tip constituional
f) Modificarile fetei
g) Ostotstatism si mers
2. Examenul tegumentelor, mucoaselor si fanerelor
3. Examenul tesutului subucutanat
4. Examenul sistemului muscular
5. Examenul sistemului osteo-articular
6. Examenul sistemului ganglionar
7. Examenul vaselor si nervilor

Inaltimea

Hiperstaturalitate = cresterea inaltimii cu pana la 20% fata de limita superioara a


normalului;
Poate fi fiziologica, sau patologica, atunci cand vorbim despre:
 Intarzierea pubertatii – sindroame de .... (cred ca de cauza genetica, dar nu sunt
sigura)
 Hipogonadism/EUNUCHISM
 Sdr Marfan
Cand procentul e depasit, avem gigantism ( de ex, in hipersecretia de STH)

Atat hiperstaturalitatea cat si gigantismul pot fi fiziologice si patologice, diferenta o


facem prin felul in care pacientul alearga ( daca miscarile sunt complete – fiziologic,
incomplete – patologic)
STH actioneaza direct/indirect prin intermediul somatomedinelor, la nivelul cartilajelor
de crestere → efect condrogenic.
Ceilalti “tropi” hipofizari (TSH, ACTH, LH, FSH) → efect osteogenic, mai ales ( stimuleaza
osteocitele, calcificarea cartilajelor de crestere)

Somatomedinele sunt sintetizate de ficat.


STH se secreta in cantitate mai mare in timpul somnului sau efortului fizic(mai ales
sporturile suprasolicitante vertical)

In Sdr. Marfan are loc cresterea excesiva a cartilajelor; se


observa:
 Torace turtit in diametru ant-post
 Hiperlaxitate ligamentara
 Valvulopatii aortice

Hipostaturalitate – inaltimea mai mica cu pana la 20% fata de limita inferioara a


normalului, care poate fi fiziologica sau patologica:
 Cauza genetica
 Hipoproteinemii, mai ales in cazul populatiilor cu carente
 Cauza endocrina
 Stenoza mitrala postreumatismala

Nanism = la fel ca hipostaturalitatea, doar ca mai mult de 20%.


 Fiziologica – populatia de pigmei
 Patologic
o Trebuie sa urmarim mai multe planuri ale dezvoltarii → dezvoltare
somatica – armonica/dizarmonica, dezvoltare sexuala ( atat ale
organelor genitale externe, cat si interne) normala/anormala, dezvoltare
intelectuala, dar si daca exista sau nu malformatii
o Armonic/dizarmonic → se refera la raportul dintre segmentele cefalic,
toracic, abodminal si membre
Nanism Mixedem Nanism Nanism genetic
hipofizar (STH) congenital acondroplazic
Noonan Down
Dezvoltare
Somatica armonica dizarmonica dizarmonica armonica dizarmonica
Sexuala Normala, dar
proportional cu
somatica Scazuta Normala Scazuta Normala
pacientului, nu
cu varsta
Intelectuala Foarte Foarte
Normala Normala Normala
scazuta scazuta
Malformatii Nu Da Da Nu Da

Mixedemul congenital – pacientii prezinta macrocraniu, dezvoltarea gonadelor este


intarziata, dezvoltarea intelectuala este strict dependenta de momentul in care incepe
tratamentul; existenta cretinismului in mixedemul congenital este iatrogen, la
momentul actual!

Nanismul acondroplazic – craniul si trunchiul sunt normale, dar au membre foarte


scurte ( caine Basset )
 Dezvoltarea sexuala e normala, intelectuala normala si ea, chiar in unele cazuri,
din cauza deficitului somatic, intelectul este foarte ascutit. (Toulouse Lautrec)
 Pot avea malformatii

Starea de nutritie

In aprecierea starii de nutritie, trebuie sa avem in vedere distributia corpului adipos.

Normalul poate sa reiasa din formulele:


a) Broca → G= T-100 (<G> = kg, <T> = cm)
b) Lorentz → [(T-100)-(T-150)]/4 (<G> = kg, <T> = cm)
Subponderal : G mai mica cu 10% -20% fata de normal
Emaciat: 20-30%
Casetic: 30% + ; in acest caz, bula grasoasa Bichat este afectata

Cauze:
 Volitional, subnutritie
 Diabet
 Boli consumptive (TBC, cancer) – scaderea ponderala e cu aspect alterat
 Insuficienta hipofizara (boala Simmonds, sdr. Sheehan = panhipopituitarismul
postpartum)
 Hipertiroidism → scadere ponderala semnificativa cu apetit constant
 Sindroame hipoproteinemice → sdr. Nefrotic, insufcienta hepatica ; in acestea,
scaderea ponderala poate fi mascata de acumularea de lichid/edem
 Hiperparatiroidism

Supraponderal: 10-20%
Obezitate: >20%
 Gradul I: simpla
 Gradul II: cu raspuns endocrin – prin corticosteroizi, diabet
 Gradul III: visceralizata/morbida – activitatea viscerala e afectata prin grasimea
acumulata

Mai importanta este, totusi, localizarea excesului ponderal:


a) Obezitatea androida:
 la nivelul abdomenului → abdomen tonic, proeminent in fata”in
obuz”
 regiune cervicala
 trunchi
 regiune interscapulovertebrala
 obezitate tronculara
 “bosa de bizon”/”ceafa de bizon”
b) Obezitatea genoida
 Adipomastie (diagnostic diferential cu ginecomastie; prima cu
tesut adipos, a doua cu tesut glandular)
 Solduri, fese, membre
 Abdomen flasc → pana la ”sort abdominal”
c) Obezitate generalizata – combinatia celor 2

Aprecierea gradului de obezitate conduce si la abordarea terapeutica privind afectiunile


frecvente aociate.

a. Obezitatea androida:
i. Cardiopatie ischemica
ii. HTA
iii. Hiperuricemie
iv. Litiaza biliara
v. DZ
b. Obezitatea genoida duce la afectiuni trofice de timp
i. Varice
ii. Reumatism cronic degenerativ cu lipartroza
iii. Picior plat
iv. Discopatii
v. Tulburari digestive, mai ales hepatobiliare
vi. Hipoalbunemii

Cauzele obezitatii pot fi:


 Alimentatie+/- sedentarism
 Sindrom/boala Cushing
 Diabet (obezitate hipertrofica)
 Diabet matern (obezitate hiperplazica)
 Tulburari psihice – bulimie
 Hipotiroidism
 Hiperinsulinemie
 Hipogonadism
 Sindrom Pickwick