Mihail Kogalniceanu a fost un om
In anul
politic de orientare
liberală, avocat, istoric și publicist rom
ân originar din Moldova, orientarea sa
literara se concentra pe curentul iluminst
din care face parte majoritatea operelor
sale.
Născut în Iași, Mihail Kogălniceanu a
făcut parte din familia de boieri
moldoveni Kogălniceanu Mihail era
fiul marelui vornic Ilie
Kogălniceanu şi al Catincăi
Stavilă.
Kogălniceanu a fost educat la
Mănăstirea „Trei Ierarhi” din Iași,
înainte de a fi instruit de către
Gherman Vida, un călugăr care
aparținea Școlii Ardelene și care era
asociat cu Gheorghe Șincai. I-a
întâlnit pentru prima dată pe poetul
Vasile Alecsandri (ambii au studiat la
Vida și Cuénim), pe Costache Negri și
pe Cuza. În acea perioadă,
Kogălniceanu și-a dezvoltat o pasiune
pentru istorie, cercetând vechile
cronici moldave. Ajutat și de prințul
Sturdza, Kogălniceanu și-a continuat
studiile în străinătate, inițial în orașul
francez Lunéville (unde a fost îngrijit
de fostul tutore al lui Sturdza, abatele
Lhommé), și mai târziu la
Universitatea Humboldt din Berlin.
Debut scriitoricesc in Germania,
continuare in Romania
La Berlin a debutat ca istoric si istoric
literar cu trei lucrari despre istoria
Moldovei si a Valahiei, scrise in
limbile franceza si germana.
1838 (avea 21 ani) s-a intors la Iasi,
unde a inceput o intensa activitate
cultural-literara. A condus mai multe
reviste, precum: "Alauta
romaneasca"; "Dacia literara" - 1840;
"Propasirea" - 1844; "Steaua Dunarii"
- 1855, reviste prin care a dat o noua
orientare literaturii romane, in sensul
exprimarii specificului national.
Revista "Dacia literara", infiintata si
condusa de Mihail Kogalniceanu, a
inaugurat in literatura romana directia
nationala si populara. In articolul-
program al acestei reviste, intitulat
"Introductie", Kogalniceanu a formulat
cu claritate ideile care au stat la baza
orientarii literaturii romane. Acestea
au fost:
 Combaterea imitatiei dupa alte
literaturi si a traducerilor
mediocre
 Necesitatea crearii unei literaturi
nationale, prin stimularea
scrierilor originale;
 Realizarea unei limbi literare
unitare
Indrumand literatura romana spre
izvoarele nationale si populare, M.
Kogalniceanu a realizat o adevarata
revolutie in dezvoltarea culturii si
literaturii romane. Prin asemenea idei
si indemnuri, Kogalniceanu a
exprimat o puternica nazuinta a
epocii pasoptiste (1830-1860) - de
infaptuire a unitatii nationale prin
cultura - faza pregatitoare a unitatii
politice si de stat. Militand pentru Kogalniceanu este cel dintai istoric
originalitate in literatura si pentru modern. Si-a propus, in scrierile sale,
caracterul ei national, mentorul sa infatiseze istoria poporului -
generatiei pasoptiste acorda o "adevarata forta a statului", si nu
importanta deosebita si criticii literare, "biografia domnilor". A tiparit, pentru
care trebuie - spunea autorul - sa prima data, vechile cronici
aprecieze valoarea reala a operei: moldovenesti: Letopisetele Tarii
"Critica noastra va fi nepartinitoare; Moldovei. Tot Kogalniceanu a
vom critica cartea, iar nu persoana". deschis cursul de istorie nationala la
Ca prozator, M. Kogalniceanu se Academia Mihaileana cu celebrul sau
situeaza intre prozatorii de frunte ai "Cuvant introductiv".
realismului romanesc in faza lui de
S-a stins din viata la 20 iunie 1891, la
constituire. Tudor Vianu afirma ca
Paris, in timpul unei operatii. trecerea
alaturi de Costache Negruzzi, M.
in eternitate a acestui mare om de
Kogalniceanu ilustreaza "primul
stat, indrumator cultural si literar,
realism romanesc, un realism
istoric si mentor al generatiei
memorialistic". Putinele sale scrieri in
pasoptiste. A insemnat o pierdere
proza sunt ilustrative pentru
majora pentru toata societatea
programul "Daciei literare", unde s-a
romaneasca.
constituit curentul national-popular.
Mentionam cateva dintre scrierile in
proza ale acestuia: "Tainele inimii"
(1850) - prima incercare de roman din
literatura romana, ramas neterminat;
cateva scrieri de moravuri, avand ca
spatiu literar Iasiul anilor 1835-1840,
precum: "Fiziologia provincialului in
Iasi", "Iluzii pierdute" - povestire. In
aceste scrieri se constata un amestec
pitoresc de Orient si Occident.
George Calinescu remarca in scrierile
lui M. Kogalniceanu cateva
particularitati artistice: o anume
spontaneitate, naturalete, sinceritate
si verva - insusiri specifice genului
epistolar, gen literar practicat cu
succes de marele carturar in
corespondenta sa. Ca istoric, Mihail