Tesutul muscular striat scheletic

Structura celulei musculare scheletice:

*Muschi Fascicule de fibre fibre(celule)
Filamente filiforme
Miofibrile (4-20)

Sarcomere

filamente filamente
subtiri groase
OBS!!
Filamentele subtiri de actina sunt formate din 2 lanturi de molecule proteice
impletite sub forma unui helix. Un filament gros contine molecule de miozina
impletite asemanator celor de actina, cu capetele in lateral.
La o fibra musculara in stare de relaxare, lungimea unui sarcomer este in jur
de 2 microni. In interiorul fibrei, miofibrilele sunt suspendate intr-o matrice
numita sarcoplasma, ce contine componentii intracelulari obisnuitti. Lichidul
sarcoplasmei contine cantitati mari de potasiu, magneziu, fosfati si proteine-
enzime. Se mai afla si un numar impresionant de mitocondrii, dispuse printre
miofibrile si paralel cu acestea, ca indiciu a necesitatilor mari in ATP
mitocondrial al fibrelor contractile.Sarcoplasma este de asemenea foarte
bogata in reticul endoplasmatic, care in cazul fibrei musculare se
numeste reticul sarcoplasmic. Acest reticul are o structura speciala, extrem
de importanta pentru controlul contractiei musculare.Filamentul de actina are
si el o structura complexa. El este alcatuit din trei componente proteice
distincte: actina, tropomiozina si troponina. Scheletul filamentului de actina
este o molecula proteica bicatenara cele doua catene sunt impletite intr-un
helix, asemanator moleculei de miozina.

Raspandirea potentialului de actiune (PA) spre interiorul fibrei musculare.

Fibra musculara scheletica este atat de groasa incat in timpul propagarii PA

de-a lungul suprafetei membranei, aproape ca nu se produce nici scurgere de
curent catre profunzimea fibrei. Totusi, pentru a declansa contractia, este
necesara patrunderea curentului electric pana in vecinatatea fiecarei miofibrile
in parte. Acest lucru se realizeaza prin transmiterea PA prin tubii transvetsali
(tubii T), ce penetreaza fibras, strabatand-o complet dintr-o parte in cealalta.
PA de la nivelul tubilor T determina eliberarea ionilor de calciu din reticulul
sarcoplasmatic situat in imediata vecinatate a miofibrilelor. Acesti ioni de
calciu vor declansa apoi contractia. Tot acest proces poarta denumirea
de cuplaj excitatie-contractie. Reticulul sarcoplasmatic are doua componente
majore: un sistem de tubi longitudinali lungi, dispusi paralel cu miofibrilele si
care se termina in niste formatiuni dilatate numite cisterne terminale, ce sunt
alipite Una din particularitatile reticulului sarcoplasmatic este concentratia foarte
mare a ionilor de calciu si faptul ca multi din acesti ioni sunt eliberati atunci cand
tubul T adiacent este excitat. PA al tubului T (Tubii T isi au originile la nivelul
membranei celulare si se deschid la exterior; de aceea ei sunt in comunicare cu
mediul pericelular si sunt plini de lichid extracelular. Cu alte cuvinte, tubii T reprezinta
prelungiri interne ale membranei celulare externe; asa se explica raspandirea PA atat
pe suprafata membranei, cat si in profunzimea fibrei musculare, prin tubii T.)
determina o curgere de curent prin digitatiile cisternelor alipite de acel tub. In aceste
puncte, fiecare cisterna emite niste picioruse jonctionale (junctional feet) ce se
ataseaza de membrana tubului facilitand probabil trecerea dinspre tub catre cisterna
a unor semnale. Este posibil ca acest semnal sa fie chiar curentul electric al PA
respectiv. Semnalul deschide brusc un numar mare de canale de calciu existente in
membranele cisternelor terminale si ale tubilor longitudinali adiacenti. Aceste canale
raman deschise doar cateva milisecunde; in acest interval sunt eliberati in
sarcoplasma ce inconjoara miofibrilele (citosol) ionii de calciu responsabili pentru
contractia musculara. Ionii de calciu eliberati din reticulul sarcoplasmatic difuzeaza
spre miofibrilele adiacente unde ei se leaga puternic cu troponina C si declanseaza
contractia musculara.de tubii T.

Odata ce ionii de calciu au fost eliberati din tubii sarcoplasmatici si au difuzat catre
miofibrile, contractia musculara va continua atat timp cat concentratia acestora in
citosol (lichid sarcoplasmatic) ramane mare. In peretii reticulului sarcoplasmatic se
afla o pompa de calciu activa, care permanent scoate afara din citosol ionii de calciu
repompandu-i inapoi in tubulii sarcoplasmatici.

In conditii de anaerobioza, muschii pot folosi ca substrat energetic

numai glucoza, cu un randament de conversie de doar 2 moli ATP/mol glucoza
consumat si formare de acid lactic, care perturba activitatea musculara (creste
aciditatea musculara).

Cantitatea de ATP din muschi fiind redusa, se impune refacerea

continua a acestuia. Creatinfosfatul (fosfagenul, CP) intervine in biosinteza
ATP, prin reactia Lohman, catalizata de creatinfosfokinaza, furnizand prin
hidroliza sa enzimatica 8,5 kcal/mol, transferate pe ATP:

CP + ADP → ATP + Creatina