Curs anatomie 5

Creier

De-a lungul evolutiei filogenetice, creierul terminal castiga cate un etaj pentru fiecare treapta evolutiva,
astfel:

- La reptile, creierul terminal este reprezentat de paleoencefal, adica: hipotalamus, paleotalamus si

corpul striat. In aceasta etapa, creierul coordoneaza functiile vegetative, metabolismele si marile
reflexe ale speciei( atac, aparare, alimentare si reproducere). Reptilele nu pot fi dresate.
- La pasari, apare un etaj in plus si creierul terminal este reprezentat de arhiencefal. Exista in plus o
schita de emisfere, in consecinta acest etaj adauga coordonarea instinctelor, automatismele,
aparitia dispozitiei si a memoriei. Exista, deci un tip primitiv de afect. Pot fi dresate cu dificultate.
- La mamifere, apare in plus neoencefalul care realizeaza, la om, dezvoltarea imensa a scoartei
cerebrale cu realizarea vietii constiente si a vietii sociale complexe. Nivelul acesta se poate dresa cu
usurinta. In urma stereotipiilor se prezerva energie!

Paleoencefalul este reprezentat de catre diencefal si corpul striat ( centru motor). Este dispus ca o
bariera anatomica, dar mai ales functionala, intre cortex si etajele inferioare.

Diencefalul este un teritoriu complex reprezentat de hipotalamus, talamus, subtalamus, metatalamus si

epitalamus. Toate aceste structuri sunt dispuse in jurul cavitatii ventriculului trei.

La nivelul peretelui ventriculului trei s-au pus in evidenta in ependim niste celule numite tanicite care
pot fi implicate in transferul unor neurosecretii catre LCR. De asemenea, pe pretele ventricular au fost
descrise niste structuri numite organe circumventriculare: organul vascular al lamei terminale cu rol in
neurosecretia unor substante asemanatoare gonadotropilor hipofizare; organul subfornical se gaseste in
apropiere orificiului Monroe si este implicat in reglarea echilibrului hidric, a senzatiei de sete si mai ales
in componenta afectiva a senzatiei de sete; organul subcomisural ( comisura posterioara) care la
vertebratele inferioare si tranzitoriu la cele superioare trimite un filament in apeductul cerebral si
canalul ependimar cu rol in organizarea simetriei bilaterale; aria postrema ( V4) – la nivelul sau bariera
hemoencefalica este permeabila-pot trece pe aici diferite substante care nu trec in mod obisnuit prin
bariera hemato-encefalica.

Talamusul(analogie cu partile laterale ale bisericii care este construita in forma de cruce, iar talamusii
stau de o parte si de alta a liniei mediane, iar privit lateral stau sub nucleul caudat). 2 mase ovoide
situate la baza creierului, sub emisfere. In interiorul unui nucleu talamic se gaseste o structura in forma
de Y care se numeste lama medulara interna, deosebire de lama laterala care se numeste lama
medulara externa, lateral de ea fiind nucleul reticulat ( impartit de fibrele talamice in mai multe
fragmente). 30 de nuclei talamici! Bratul posterior al capsulei albe interne este situat lateral de
structurile anterioare.
 1. N. anteriori
2. N. mediali
3. N. laterali
4. N. intralaminari
5. N. ventrali
6. N. liniei mediane
7. N. reticulat

1. N. anteriori- Aferente principale de

la fasciculul mamilo-talamic si cortex.
Eferente spre girus cinguli, spre ariile
corticale 23, 24, 32, spre nucleii habenulari (lat. frau). Acesti nuclei sunt situati pe marele circuit
limbic a lui Papez: hipocamp—fornix—corpii mamilari—fasciculul mamilo-talamic—nucleii
anteriori talamici—girus cinguli—lobul frontal (ariile 23,24,32).
- Dementa Korsakov se datoreaza lazarii fasciculului mamilotalamic si duce la pierderea memoriei
recente (in urma unui infarct cerebral).

2. N. mediali- au rol de releu intre hipotalamus si cortexul frontal. Sunt implicati in integrarea
informatiilor somatice, dar mai ales viscerale si olfactive in legatura cu tonusul afectiv. Acesti
nuclei dau caracterul de miros placut/neplacut.

6. N. liniei mediane- au rol in integrarea functiilor vegetative. Lezarea lor produce edeme, varsaturi
si cianoza. (in hipertensiune de V 3)

4. N. intralaminari- sunt implicati in reactia de trezire datorita legaturii cu SRAA.

3. N. laterali- nucleul pulvinar- care este corelat cu calea optica si auditiva si au rol in perceptia
durerii cronice si controlul oculomotor

Grupul ventral posterior este cel mai voluminos si este

divizat in trei nuclei:

1. Nucleul ventral-postero-lateral in care ajunge

lemniscul medial
2. Nucleul ventral-postero-medial in care ajunge
lemniscul trigeminal si fibre gustative
3. Nucleul ventral-postero-intermediar in care ajung
fibre de la nucleii vestibulari
Toti acesti 3 nuclei au conexiuni in dublu sens cu cortexul

Pediculii talamici:

1. Ped. Anterior trece prin bratul anterior al capsulei interne spre lobul frontal
2. Ped. Superior trece prin bratul posterior al capsulei interne spre lobul parietal
3. Ped. Posterior trece prin segmentul retrolenticular al capsulei interne spre lobul occipital
4. Ped. Inferior trece prin segmentul sublenticular al capsulei interne spre lobul temporal

Intelegem astfel ca talamusul este conectat in dublu sens cu cortexul.

Rolurile talamusului

- Integrarea corticala a informatiilor senzitivo-senzoriale

- Integrarea functiei senzitive cu functiile motorii
- Rol in activitatile psihice, in procesele de constienta, atentie si raportare emotionala si afectiva la
stimulii din mediul intern sau extern. Calitatea de placut/neplacut a unei mangaieri tine de talamus
sau gratios/disgratios.

Leziuni ale talamasului STANG duc la tulburari in emisfera stanga care la dreptaci este emisfera
dominanta si in care se gaseste centrul vorbirii. Bolnavul prezinta afazie talamica cand are dificultati in
vorbire si in recunoasterea cuvintelor (le aude, le pronunta greu, dar nu stie ce inseamna)

Leziuni in talamusul DREPT duc la tulburari in emisfera dreapta si pacientul prezinta tulburari in
perceptia spatiala si dezorientare spatio-temporala.

!!! tentativa de schimbare a dominantei emisferice, poate fi urmata de aparitia balbismului (balbaiala).

Sindromul talamic sau suprareactia descrisa de Head: pacientul reactioneaza la un stimul slab cu
hiperalgie disproportionat nu numai ca intensitate, dar si ca timp.

Sindromul lui Dejerine sau anestezia dureroasa: pierderea sensibilitatii plus durere intensa in
extremitatea afectata. Il doare mana foarte tare, dar nu simte nimic la atingere. Apare in infarctul
nucleului ventral posterior si este asociat cu hemipareza, deoarece este interesata si capsula interna(
care este un fascicul motor).

Nucleii posteriori sunt responsabili de caracterul afectiv al informatiilor tactile, dar si termice.