Sunteți pe pagina 1din 107

HIDRODINAMICA FORMELOR NAVEI

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 1


Structura disciplinei
Denumirea disciplinei – Hidrodinamica formelor navei
Cod disciplină: UG-N-32 (TD)
Număr de ore pe săptămână:
Curs – 3 ore/saptămână
Proiect – 2 ore/saptămână
Numărul de credite: 6 credite
Pre-requisite: Hidrodinamică şi teoria valurilor, Proiectarea preliminară a navei, Teoria
navei, Rezistenţa la înaintare a navei
Conţinut curs:
- Geometria navei;
- Principiile proiectării formelor navei;
- Modificarea formelor navei;
- Particularităţile formelor diferitelor clase de nave.
Proiect - Generarea planului de forme – Tribon;
- Generarea suprafetei corpului navei – Rhino, NAPA;
- Modificarea formelor navei;
- Simularea curgerii in jurul carenei – Shipflow.
Evaluare: - Proiect – 30%; Referat – 20%; Examen – 50%

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 2


Teme referate

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 3


Teme referate

- Tip nava;
- Functionalitatea navei;
- Caracteristici principale (uzuale, min., max.)
- Viteza (uzuale, min., max.)
- Putere ()
- Elemente/particularitati care ar putea influenta formele;
- Caracteristici ale formelor navei (coef. de finente, forme
prova, forme pupa, tip propulsive, apendici);
- date/filmulet/poza - spectaculose/interesante

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 4


Teme referate
Tipuri de nave:
1. Bulk carriers
2. Container
3. Passengers
4. Passengers inland
5. Ferry
6. Cargo
7. Tanker
8. Chemical tanker
9. Fishing boat
10. Tug
11. Pusher
12. Car carrier
13. Ice breaker
14. Reefer
15. Dredger
16. Offshore supply/support
vessel
17. Research vessels
Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 5
Teme referate
Tipuri de nave:
18. Barges
19. Pilot vessels
20. Crew supply
21. Heavy lifts
22. Superyachts
23. Motor yachts
24. Sailing boat
25. Catamarans
26. ski jet
27. Submarine
28. Frigate/Corvette
29. Swath
30. Offshore platforms
31. Drill ship
32. Hydrofoils
33.

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 6


Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 7
Planul de forme
Plane principale de referinţă
z

P.D.

W.L.

B.L.
k x
P.B.

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 8


Proiecţiile planului de forme

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 9


Planul de forme
Planul de forme este reprezentarea grafică prin secţiuni longitudinale,
transversale şi orizontale a suprafeţei teoretice a corpului navei.
Planul de forme cuprinde trei proiecţii:
 Longitudinalul planului de forme – format din curbele definite de
intersecţia suprafeţei teoretice a corpului navei cu planurile paralele
cu PD. Curbele astfel obţinute se numesc longitudinale şi se notează
de la PD spre borduri cu: I, II, III
 Transversalul planului de forme – format din curbele definite de
intersecţia suprafeţei teoretice a corpului navei cu planuri paralele cu
planul cuplului maestru. Curbele astfel obţinute se numesc cuple
teoretice şi se notează de la pupa spre prova cu: 0, 1, 2, …, 20.
 Orizontalul planului de forme – format din curbele definite de
intersecţia suprafeţei teoretice a corpului navei cu planurile paralele
cu PB. Curbele astfel obţinute se numesc linii de apa sau plutiri şi se
notează de la PB cu: 0, 1, 2, …, 10.

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 10


Caroiajul planului de forme

- Caroiajul longitudinalului planului de forme este definit de proiecţiile plutirilor şi


cuplelor teoretice

- Caroiajul transversalului planului de forme este definit de proiecţiile plutirilor şi


longitudinalelor

- Caroiajul orizontalului planului de forme este definit de proiecţiile longitudinalelor şi


cuplelor teoretice

- Caroiajele celor trei proiecţii definite mai înainte formează împreună caroiajul
planului de forme.

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 11


Generarea planului de forme

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 12


Generarea planului de forme

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 13


Generarea suprafeţei corpului navei

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 14


Rapoarte între dimensiunile navei
Raportul dintre lungime si lăţime (L/B)
- evidenţiază alungirea relativă a carenei, având valori uzuale între 4 şi 10;
- valori mari ale L/B sunt favorabile pentru crestrea vitezei, dar reduc performantele de
manevrabilitate;
- valorile mici cuprinse între 4 şi 6 sunt specifice navelor tehnice, cu viteză relativ mică
şi cu posibilităţi bune de manevră (drăgi, remorchere, şalande);
- valorile medii cuprinse între 6 şi 8 se regăsesc la navele comerciale maritime, cu viteză
medie;
- valorile cuprinse între 7 şi 9 sunt specifice navelor de pasageri, navelor de transport
rapide şi navelor militare grele;
- valorile mari cuprinse între 9 şi 10 se regăsesc la navele militare uşoare şi rapide.
Raportul dintre lăţime si pescaj (B/T)
- are valori uzuale cuprinse între 1,8 şi 4;
- cu cât valoarea raportului creşte, nava are o stabilitate transversală mai bună, dar si o
rezistenţă la înaintare mai mare.
Raportul L/V1/3
- evidenţiază distribuţia volumui carenei pe lungimea navei;
- are valori uzuale cuprinse între 4 şi 8,5;
- cu cât raportul creşte, cu atât nava are forme mai fine şi întâmpină o rezistenţă la
înaintare mai scăzută.
Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 15
Coeficienţi de fineţe - Coeficienţi de fineţe ai ariilor

Coeficientul ariei plutirii CW


- variază în funcţie de tipul şi formele
navei, având valori uzuale cuprinse
între 0.7 (nave militare) şi 0.9 (tancuri
foarte mari)

Coeficientul ariei secţiunii maestre CM


- Valorile tipice între 0.75 (distrugătoare) şi
0.95 (tancuri foarte mari)

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 16


Coeficienţi de fineţe - Coeficienţi de fineţe ai volumelor

Coeficientul bloc CB
- are valori cuprinse între 0,38 (nave
rapide, cu forme fine) şi 0,85 (tancuri,
petroliere mari), iar in cazul pontoanelor
poate ajunge pana la 0.95

Barrass, 2004
Coeficientul prismatic longitudinal CP
- coeficientul furnizează o imagine
asupra distribuţiei volumului navei pe
lungime şi are valori curente cuprinse
între 0,55 şi 0,85
- valorile maxime indică existenţa unor
zone cilindrice prelungite
Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 17
Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 18
Dimensiunile principale ale navei

Estimarea dimensiunilor principale:


1. Lungimea este determinata spatiul disponibil la acostare
(cheu);
2. Latimea - stabilitate si/sau latimea canalului;
3. Inaltimea de constructie – combinatia dintre pescaj si bord
liber;
4. Pescajul – adancimea acvatoruiului din port. Exceptie -
ULCCs si Supertancurile.

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 19


Optimizarea dimensiunilor principale (Watson, 1998)

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 20


Formularea problemei

Deadweight, viteză,
autonomie, echipaj
(specificatia tehnica)

L, B, T, coeficienţi de fineţe

- Rezistenţa la înaintare
- Propulsie
- Flotabilitate şi stabilitate
- Seakeeping Formele navei

- Manevrabilitate
- Aspecte legate de tehnologia de
construcţie şi cost

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 21


Perfect shape – perfect flow
Forme Fenomene

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 22


Rezistenţa la înaintare
- Curgerea cu suprafata libera - interferenţa dintre valurile generate de prova, pupa,
umeri;
- Evitarea separării curgerii.
Aceste fenomene sunt influentate de cativa parametri: CB şi CP, LCF, LCB, forma
secţiunilor, formele prova şi pupa.

Fn=0.096 Fn=0.144 Fn=0.192


Trim -2.0m Trim 0.0m Trim 2.0m

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 23


Propulsia

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 24


Propulsia
- Curgerea favorabilă în discul elicei:
- Formele pupa;

- Dispozitive de control al curgerii

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 25


Seakeeping:
Stabilitate este influenţată de:
- aria plutirii de plină încărcare
- forma secţiunilor de sub/deasupra liniei de plutire

Seakeeping:
- Mişcarea navei în valuri şi wave loads;
- Slamming;
- Rezistenţa adiţională în valuri;
- Mişcările de ruliu şi stabilitatea dinamică;
- Green water;
Mijloace de îmbunătăţire a performanţelor navei:
- Amortizarea ruliului – se poate ajusta prin sisteme dinamice sau chile de ruliu
- Performante bune de seakeeping: slamming-ului (se poate elimina forme prova V,
pescaj prova corespunzător)

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 26


Manevrabilitatea:
Manevrabilitatea:
- Stabilitatea de drum;
- Performanţele de manevrabilitate.
Acestea sunt influenţate aria laterală proiectată în planul diametral sub linia de plutire şi
centru acestei arii.
Mijloace de îmbunătăţire a performanţelor navei:
- Manevrabilitatea navei – se poate ajusta prin bow
thruster, cârme active, azimuth truster;
- Stabilitatea de drum – se poate ajusta prin amplasarea
unor apendici.

Aspecte legate de tehnologia de construcţie şi


cost:
- Simplitatea constructive;
- Costurile de construcţie;
- Costurile de exploatare.

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 27


Principiile proiectarii formelor navei

In condiţiile în care se cunosc dimensiunile principale (L, B, T, CB ), aparent ar rămâne


relativ puţină libertate în definirea liniilor planului de forme.
Cu toate acestea, printr-o distribuire convenabila a deplasamentului pe lungimea navei
(i.e. forma curbei ariilor secţiunilor transversale) şi prin alegerea corespunzătoare a
coeficientului secţiunii maestre rămâne totuşi o doza mare de libertate în profilarea
extremităţilor.
Elaborarea planului de forme presupune, prin urmare, acordarea unei atenţii deosebite
pentru:
- LCF;
- LCB;
- VCB;
- Lungimea zonei cilindrice;
- Lungimea zonei prova/pupa;
- Distribuţia deplasamentului pe lungimea navei, forma curbei secţiunilor transversale,
forma umerilor hidrodinamici;
- Forma secţiunilor transversale şi a liniilor de apa;
- Valoarea coeficientului secţiunii maestre si forma secţiunii maestre;
- Formele prova şi pupa.

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 28


Distribuţia deplasamentului

Distribuţia deplasamentului pe direcţie longitudinală este exprimată prin


intermediul curbei ariilor secţiunilor transversale imerse (SAC).
- LCB – corespunde abscisei centrului ariei de sub SAC;
- Lungimea zonei cilindrice Lp - corespunde zonei pentru care aria secţiunii
transversale este constantă;
- Lungimea de intrare (LE) şi lungimea de ieşire (LR) - LE + LP + LR =LPP;
- Unghiul de intrare al curbei ariilor secţiunilor transversale la perpendiculara prova;
- Unghiul de ieşire al curbei ariilor secţiunilor transversale la perpendiculara pupa.

Forme alternative ale curbei secţiunilor transversale

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 29


Distribuţia deplasamentului

Nave de viteza mica Fn<0.18;


Cp>0.8

Forme alternative ale curbei secţiunilor transversale

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 30


Distribuţia deplasamentului

Nave de viteza medie 0.18<Fn<0.25;


0.6<Cp<0.8;

Forme alternative ale curbei secţiunilor transversale

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 31


Distribuţia deplasamentului

Nave rapide de deplasament 0.25<Fn<0.36;


Cp<0.58; zona cilindrica redusa

Forme alternative ale curbei secţiunilor transversale

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 32


Distribuţia deplasamentului

Definirea geometrică a umerilor şi alegerea corectă a lungimilor de intrare şi de ieşire


în concordanţă cu forma şi dimensiunea zonei cilindrice precum şi cu poziţia abscisei
centrului de carena poate influenţa semnificativ valoarea coeficienţilor rezistenţei la
înaintare.

Caracteristicile SAC – modele Seria 60 CB=0.60-0.80

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 33


Distribuţia deplasamentului

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 34


Distribuţia deplasamentului

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 35


LCB

- Poziţia longitudinală a centrului de carenă exprimă gradul de concentrare a distribuţiei


deplasamentului pe lungimea navei;
- Împreună cu coeficientul prismatic longitudinal influenţează direct generarea şi
intensitatea sistemului de valuri din zona umerilor prova şi pupa;
- Poziţionarea lui B mult spre prova în raport cu planul cuplului maestru determină
apariţia unui val proeminent în jurul umerilor prova;
- Poziţionarea lui B mult spre pupa în raport cu planul cuplului maestru conduce la
riscul apariţiei desprinderilor şi structurilor vorticale în amonte de elice ceea ce
poate afecta eficienţa propulsorului;
- În consecinţă, determinarea poziţiei lui B se realizează din considerente legate de
suprapunerea sistemului de valuri generat de prova şi cel generat de umeri – de obicei
în cazul navelor cu viteze mari unde componenta rezistenţei de val este mare;
- Recomandările realizate pe baza experimentelor sistematice şi investigaţiilor
numerice – tendinţa de a poziţiona B spre pupa pe măsură ce Fn creşte sau coeficienţii
de fineţe descresc. În funcţie de CP, LCB poate lua valori între -2.5 şi -3.0% Lpp (spre
pupa), în timp ce pentru Fn de aprox. 0.15, LCB aprox. +2.0% (spre prova).

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 36


LCB

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 37


SAC – Lungimea zonei cilindrice
- este definită ca lungimea zonei pentru care ariile secţiunilor transversale sunt
constant;
- efectul lungimii zonei cilindrice asupra rezistenţei la înaintare:
- extinderea zonei cilindrice conduce la apariţia unor umeri pronunţaţi;
- pentru un deplasament dat creşterea Lp conduce la creşterea Cp şi implicit a
rezistenţei (componenta de val);
- pentru viteze/numere Fn mici creşterea Lp nu afectează semnificativ
necesarul de putere.

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 38


SAC – Lungimea zonei cilindrice

Efectul lungimii zonei cilindrice asupra construcţiei şi exploatării, :


- dpdv tehnologic este evident avantajos construcţia unei nave cu Lp semnificativ;
- exploatarea spaţiului este optimală.
Recomandări dpdv hidrodinamic:
- ca tendinţă - Lp creşte pe măsură ce Fn scade;
- în general, se recomandă considerarea unei zone cilindrice extinse pentru Fn<0.24;

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 39


SAC – Lungimea de intrare (LE) şi de ieşire (LR)
λ

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 40


SAC – Lungimea de intrare (LE) şi de ieşire (LR)
- LE şi LR determină poziţia aproximativă a umărului prova, respectiv pupa;
Influenţa LE şi LR asupra rezistenţei la înaintare:
- principiul pe baza căruia se alege LE este minimizarea sistemului de valuri
transversale generate de prova navei (Kelvin bow wave) prin obţinerea unei
interferenţe favorabile cu valul generat de umărul prova;

- în aceeaşi manieră sistemul de valuri generat de umărul prova trebuie atenuat prin
obţinerea unei interferenţe favorabile cu valul umărului pupa;

- datorită relaţiei dintre lungimea de val şi nr. Fn interferenţa nu poate fi vizată


decât o singură viteză;
- evitarea separării curgerii în zona umărului pupa.

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 41


Forma liniilor de apă

Aspecte legate de hidrodinamimica:


- Forma liniilor de apa la prova

- Raza de curbură a DWL

- Zona pupa a DWL

- Lungimea zonei cilindrice a DWL

- Centrul de plutire (CF) - Influenţa formei DWL asupra stabilităţii


şi performanţelor de seakeeping

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 42


Forma liniilor de apa la prova

- Pentru Fn mici – formă convexă


- Pentru Fn medii şi mari – formă concavă
- Pentru Fn foarte mari – formă fără inflexiuni – nave rapide cu L/B mari

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 43


Forma liniilor de apa la prova
Forma liniilor de apa la prova
- Principala caracteristica a liniilor de apa este semiunghiul de intrare iE
masurat în raport cu PD.
Semiunghiul de intrare iE este dependent de:
- forma sectiunilor transversale
- curba sectiunilor transversale
- latimea navei

iE

Tabelul de mai jos recomanda valorile optime pentru iE , Pophanken (1939)


CP 0.55 0.60 0.65 0.70 0.75 0.80 0.85
iE 8 9 9–10 10–14 21–23 33 37
- pentru nave moderne cu forme V pronunţate unghiurile iE puţin mai mari decât
cele recomandate de Pophanken
- în ultimii ani navele cu forme prova parabolice (tancuri, vrachiere) – iE se apropie
de 90 grade

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 44


Forma liniilor de apa la prova

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 45


Forma liniilor de apa la prova

Pentru nave fără bulb – unghiul de intrare pentru liniile de apă de sub DWL descreşte
– unghiul de intrare pentru liniile de apă de deasupra DWL
creşte progresiv
Nave cu bulb – sunt caracterizate de iE mic la DWL
– iE creşte progresiv la plutirile de sub şi de deasupra DWL
Pentru navele de linie şi în special pentru petroliere forma plutirilor de sub DWL este
aproape la fel de importantă ca şi cea a DWL.

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 46


Forma liniilor de apa la prova

Forma la prova a liniei de apă de plină încărcare, CWL


- Raza de curbura a liniei de plina incarcare la intrarea in PD trebuie sa fie cat mai
mica. Forma ei depinde de soluţia constructivă a corpului
- Utilizarea profilelor circulare pline la etrava permite obtinerea unor raze minime
situaţie in care raza minima este de circa 3-4 ori mai mare decat grosimea tablelor.

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 47


Formele pupa a liniilor de apă

- Pentru a evita separarea curgerii şi apariţia structurilor vorticale în pupa navei, Backer
recomandă ca unghiul de ieşire să nu depăşească 20º.
- Lungimea zonei cilindrice a plutirii de plină încărcare:

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 48


6

Centrul ariei plutirii (CF)


Influenţa ariei CWL asupra stabilităţii - Creşterea Cw conduce la îmbunătăţirea
stabilităţii de formă datorită creşterii momentului de inerţie transversal

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 49


Tendinţe

- Forme pram pupa – LCB spre pupa – ameliorarea umerilor şi reducere a iE cu


1,5-2,5 º
- DWL dreaptă şi linii de apă de sub DWL convexe
- iE :
- chemical and product carriers - 21 - 35º
- ro-ro passenger ferries -13-22º
- passenger cruise vessels - 10-20º
- iE mici - conduc la reducerea rezistenţei la înaintare, dar în corelare cu DWL
fără inflexiuni şi umeri prova amelioraţi
- la dimensiuni principale impuse cea mai bună metodă de reducere a iE este
mutarea LCB către pupa.

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 50


Forma secţiunilor transversale

-Secţiunile transversale prin corpul navei furnizează caracteristicile


esenţiale ale formelor navei

Tipuri de secţiuni transversale:


a. U
b. V
c. Rectangular (secţiunea cuplului maestru)
d. Circulare
e. (Hard) Chine
f. Cu bulb
Bulk carrier Supply vessel

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 51


Forma secţiunilor transversale

Forma secţiunii la cuplu maestru – depinde ce CM, raza de gurnă şi “deadrise”

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 52


Forma secţiunilor transversale
a. Secţiune transversală tipică cu borduri verticale
b. Secţiune evazată sub DWL – îmbunătăţeşte stabilitatea la pescaje mici – se folosea
la pasagere transatlantice vechi. Oferea posibilitatea unor întărituri suplimentare în
cazul navelor de război vechi.
c. Secţiune V evazată deasupra DWL – ferrie, spărgătoare de gheaţă
d. V sub DWL şi verticală deasupra DWL – portcontainere moderne.
e. Tumble-home – nave de linie vechi şi pasagere, reducerea greutăţii şi controlul
asupra zG
f. Cu flotoare suplimentare în dreptul DWL pentru a îmbunătăţi stabilitatea – se
foloseşte în cazul conversiilor sau in cazul navelor vechi de război.

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 53


Forma secţiunilor transversale la prova şi pupa
Relaţia dintre forma secţiunii maestre şi formele prova/pupa:
- dacă secţiunile în zona cuplului maestru sunt pline atunci secţiunile prova/pupa pot
fi U sau V
- dacă secţiunile în zona cuplului maestru sunt zvelte de tip V atunci aceste permit
conectarea doar cu secţiuni de formă V la prova/pupa
Forma secţiunilor în zona gurnei – criterii (uneori contradictorii):
- evitarea generării unor structuri vorticale
- influenţa asupra amortizării mişcărilor
- suprafaţă udată cât mai mică pentru minimizarea rezistenţei de frecare
- razele de curbură ale secţiunilor
- “height of deadrise”

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 54


V vs. U

Avantaje forme V:
- Lăţime mai mare in zona plutirii de plina încărcare (la CWL), prin urmare moment de
inerţie al ariei plutirii mai mare si o ordonata mai mare a centrului de carena (ambele
determina un braţ mai mare al momentului de redresare)
- Suprafaţă bordului mai mica si reducerea greutăţii structurii
- Suprafeţe curbate minime, costuri mai mici de fabricaţie a corpului
- Performante superioare de seakeeping datorita rezervei superioare de flotabilitate
- O suprafaţa mărită a punţii principale — important in cazul in care nava este destinata
transportului containerelor pe punte, pasagere, portavioane
Dezavantaje:
- Spaţiu limitat sub DWL
- Creşterea cotei centrului de greutate

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 55


Forma secţiunilor prova sub linia de plutire

Rezistenţă
-Nave de viteza mică – nave cu CB ridicat determină utilizarea unor secţiuni cu formă U
pronunţată
-Nave de viteză medie – principalul mod de a reduce rezistenţa de val este reducerea
unghiului de intrarea a plutirii, ceea ce conduce la mutarea volumului spre fundul navei
ceea ce conduce la utilizarea formelor U.
- Nave de viteza mare - forme V la cuplu maestru (ferries, fishing, boats) – forme V la
prova
Seakeeping
- Influenţa formelor secţiunilor transversale asupra performanţelor de seakeeping poate fi
semnificativă.
- pentru nave cu pescaj mic (balast) – provele cu forme prova U pronunţat conduc la
fenomene severe de slamming.
- evazarea pronunţată deasupra plutirii de plină încărcare conduce la slamming de bordaj
şi implicit la probleme severe de vibraţii
- cea mai potrivită soluţie – combinaţie între secţiuni U şi V mai puţin pronunţate

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 56


Fn=0.096

Fn=0.144

Delimitarea zonei de apariţie

Valuri capilare

Instabilităţi - wrinkles
Fn=0.192

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 57


Forma secţiunilor pupa sub linia de plutire
Rezistenţă
- În general, secţiunile de forma V sunt mai favorabile din punct de vedere al rezistenţei
datorită evitării separării curgerii şi generării de structuri vorticale.
Propulsie
-Testele experimentale şi teoretice au demonstrat – curgerea în discul elicei este pozitiv
influenţată de utilizare a secţiunilor U în amonte în faţa elicei deoarece acestea asigură
o distribuţie mai omogenă a curgerii în discul elicei faţă de secţiunile V
Nave cu o singura linie de axe – îmbunătăţirea siajului
- Utilizarea bulbului pupa – conduce la accelerarea curgerii în discul elicei şi
uniformizarea curgerii în discul elicei (reducerea vibraţiilor, creşterea eficienţei
sistemului de propulsie)
- Utilizarea pupelor asimetrice – generarea unui vârtej care să se rotească în sens opus
curgerii induse de elice
-Utilizarea dispozitivelor de control al curgerii –
omogenizare şi accelerare a curgerii

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 58


Forma secţiunilor pupa sub linia de plutire

Nave cu o două linii de axe – îmbunătăţirea siajului:


- Secţiunile navelor cu două linii de axe sunt proiectate pe baza criteriilor de
reducerea a rezistenţei la înaintare şi în general se utilizează secţiuni V. O
atenţie deosebită trebuie acordată amplasării bracheţilor de legătură între
liniile de axe şi corp
- Navele cu două linii de axe moderne (în special pasagere) au tunele la pupa
care asigură un siaj uniform şi elice cu diametru mai mare

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 59


Forma secţiunilor prova deasupra liniei de plutire

- Este influenţată de exploatarea ariei punţii


- Comportamentul navei pe valuri amplitudinea mişcărilor de tangaj şi afundare,
rezistenţa adiţională în valuri, ambarcarea de apă la bord (green water)
Configuraţiile secţiunilor prova deasupra plutirii de plină încărcare:
- Utilizarea secţiunilor V conduce la rezerve crescute de flotabilitate.
- Evazarea secţiunilor la prova previne ambarcarea apei la bord, dar poate cauza
apariţia vibraţiilor induse de către slamming
- Utilizarea secţiunilor cu “chine” deasupra liniei de plutire (figura a) sau
secţiunilor “tulip”
- In general, un bord liber insuficient nu poate fi contrabalansat de o optimizare a
secţiunilor de deasupra plutirii de plina încărcare.

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 60


Forma secţiunilor pupa deasupra liniei de plutire

Configuraţiile secţiunilor pupa deasupra plutirii de plină încărcare:


- Apariţia ambarcării de apă la pupa este mai puţin pronunţată şi apare numai în
cazurile valurilor de urmărire
- probleme semnificative de stabilitate dinamică apar în special în cazul navelor
mici (pescadoare) şi sunt induse de valurile de urmărire, apar din cauza modificării
semnificative a arie plutirii şi apare la navele cu forme V pronunţate.

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 61


DEFINIREA FORMELOR PROVA
Când se discuta de formele navei la prova, se analizează cateva aspecte:
- Forma proiecţiei provei in PD (profilul etravei proiectat in PD);
- Forma cuplelor in zona provei;
- Forma plutirilor in zona provei.
Factorii care influenţează formele prova:
- adaptarea sinuoasă a provei cu cuplele;
- performanţele de rezistenta la inaintare;
- performanţele de seakeeping;
- exploatarea instalaţiilor de pe punte;
- siguranţa la coliziune;
- tehnologia de realizare.
Profilul etravei proiectat in PD (Profilul stem-ului)
Formele provei se clasifica in:
- Etrave normale (prove fără bulb);
- Prove cu bulb.

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 62


Etrave normale
- Etrave drepte, verticale, (utilizate prima data in 1840 in Statele Unite, fiind
apoi adoptate rapid şi în alte ţări).
- Forma a fost considerata drept una convenţionala până în anii ’30 ai
secolului trecut;
- Reutilizata de Damen pentru modelul Axe bow.
- Etrave inclinate (atât în apă cât şi în afara acesteia) - formele Maier.
- Unghiurile de inclinare imers si emers au fost, la început, diferite;
- Practica a demonstrat ca modificarea pantei a determinat o reducere
a rezistentei la inaintare;
- Formele Maier introduse in anii ’30 combinate cu formele V ale
coastelor au condus la scăderi semnificative ale rezistentei la înaintare.

Forme prova fara bulb: — Forma conventionala; --- Forma Maier; -.-.-. Forme verticale

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 63


Axe bow

Offshore patrol vessel (OPV)

Anchor Handling Tug


Supply (AHTS) X-BOW Prova convenţională

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 64


Axe bow - “ inverted ship bow” /“backward sloping bow”(Ulstein)

- “ inverted ship bow” sau “backward sloping bow”

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 65


Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 66
Etrave înclinate – formele Maier
- Au fost experimentate la sfârşitul anilor 1920 şi începutul anilor 1930
- Etravele înclinate au determinat o serie de avantaje:
- Efectul de despicare a apei – micşorarea rezistentei de forma;
- Creşterea rezervei de flotabilitate;
- Protecţie superioara la coliziune;
- Estetica îmbunătăţită, îndeosebi când linia etravei este concave;
- La navele fluviale, sau la cele la care lungimea maxima este limitata, unghiul de inclinare
a etravei este păstrat încă la valori moderate.

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 67


Forme prova cu bulb
Istoric
Bulbul a fost mai degrabă descoperit decât inventat
 Inainte de 1900, testele de bazin pe nave militare (nave torpilor la care tubul
prin care se lansa torpila era amplasat în locul bulbului de azi) au confirmat ca
etravele profilate cu bulb sub linia de plutire ar putea determina o rezistenta
mai mica;
 Primul bulb a fost folosit in 1912 pe o nava militara americană, în baza unui
proiect al lui David Taylor;
 Primele nave civile cu bulb (pasagerele Bremen si Europa) au fost construite
in 1929;
 Folosirea extensiva a bulbului a apărut in anii ’50.

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 68


Forme prova cu bulb

Provele cu bulb sunt caracterizate de:


 Forma secţiunii orizontale
 Forma secţiunii transversale
 Proiecţia pe planul diametral
 Lungimea proiectata în fata perpendicularei prova
 Poziţia axei bulbului
 Raportul ariilor transversale
 Racordarea cu corpul
Forma secţiunii orizontale
 cilindrice
 eliptice
 nabla
Bulburile cilindrice şi cele eliptice, extinse substanţial în amonte de
perpendiculara prova pot fi uşor combinate cu formele U-V ale provei
Ele sunt preferate din cauza complicaţiilor tehnologice reduse

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 69


Forme prova cu bulb

Cilindric Eliptic Nabla

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 70


Forme prova cu bulb

Forma secţiunii transversale:


 Tip Δ – bulburi tip Taylor (forma etravei nu se modifica
semnificativ, apare o deformare doar pe direcţia transversala a
formelor navei – nu se mai utilizează); (tip para)
 Tip O – bulburi tip eliptic, cilindric;
 Tip V – bulbul cu forma nabla (pană) (cea mai utilizata din
cauza valului prova generat). Preferat pentru navele cu forme V.

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 71


Forme prova cu bulb

- Raportul optim dintre proiecţia bulbului în PD şi forma secţiunii transversale


a acestuia poate fi determinat doar prin simulări CFD;
- Bulburile “nabla” sunt preferate datorita valului prova considerabil produs şi
performanţelor de seakeeping şi datorita riscului redus de slamming;
- Pentru ca liniile de apa inferioare sunt caracterizate de semiunghiuri de
intrare mici, efectul acestor bulburi la navigaţia în balast este similar unei
prove fără bulb, alungite. Lucrul acesta permite evitarea fenomenului de spray
şi determina o rezistenţă la înaintare redusă;
- Bulburile nabla pot fi uşor combinate cu forme V ale provei.

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 72


Forme prova cu bulb
- Bulburi extinse deasupra liniei de plutire de plină încărcare (forme
“gooseneck”)
- Fata superioara a bulbului poate determina o creştere a rezistentei la înaintare
datorita efectelor turbionare induse
- Efectul formei “gooseneck” este similar efectului indus de o aripa care
orientează curentul către planul de baza al navei; se micşoreaza valul prova;
- In cazul bulburilor “gooseneck”, autoritatea poate impune ca perpendiculara prova sa
fie considerată la intersecţia conturului bulbului cu CWL;
- Spre deosebire de bulburile complet imersate, in acest caz, se poate ajunge la o lungime
de calcul mai mare (lucru nedorit). In acest caz, daca înălţimea bulbului este > 85% D
(freeboard length) atunci etrava navei se considera extremitatea prova a bulbului.

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 73


Forme prova cu bulb

Lungimea proiectata a bulbului


- Lungimea proiectata în faţa perpendicularei prova depinde de forma bulbului si de
numărul Froude;
- Din motive de siguranţa, bulbul nu trebuie sa se proiecteze longitudinal in afara
punctului cel mai de sus al etravei;
- Literatura recomanda o valoare de 20%B pentru lungimea proiectata a bulbului;
- Depăşirea acestei valori conduce la o îmbunătăţire doar neglijabila a rezistentei la
înaintare.
Axa longitudinala a bulbului
- Axa bulbului nu este definita precis. Ea ar trebui sa fie orientata către în jos mergând
către pupa, astfel încât să genereze linii de curent descendente care anulează valul de
prova. Aceasta observaţie este valabila şi în ce priveşte linia lăţimilor maxime a
bulbului

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 74


Forme prova cu bulb
Raportul ariilor
- Raportul ABT /AM este definit ca raport al ariilor bulbului la perpendiculara prova şi a
secţiunii maestre;
- La pescajul de plina încărcare influenţa bulbului asupra rezistenta navei creşte odată cu
creşterea raportului ariilor;
Pe de alta parte, scăderea acestui raport poate sa determine:
- Scăderea rezistenţei la pescajul de balast
- Evitarea unui slamming pronunţat
- Posibilitatea lansării ancorei făra riscuri
- Bulburile cu secţiuni transversale prea mari pot determina creşterea rezistentei la
înaintare datorita efectelor asociate ale turbulentei;
- Raportul efectiv al ariilor poate avea valori peste medie in cazul in care bulbul este de
tip “gooseneck”. Chiar daca aria dispusă deasupra liniei de plina încărcare nu este
inclusa în ABT , ea poate determina reduceri importante ale rezistentei la înaintare, în
condiţiile în care forma bulbului este proiectata corect.
Racordarea bulbului cu corpul
- Poate fi realizata fie racordat, fie printr-o linie de frântură (in cazul bulburilor
încastrate);
- Trecerile racordate conduc la rezistente
la înaintare minime.

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 75


7. Influenţa formelor prova asupra rezistenţei la înaintare
Modificări locale
• S-a realizat studiul sistematic pentru clarificarea influenţei formelor bulbului prova
asupra rezistenţei la înaintare.
• S-au selectat patru parametri geometrici specifici bulbului:
- lungimea bulbului,
- forma secţiunii transversale a bulbului la perpendiculara prova,
- poziţia pe verticală a nasului bulbului,
- poziţia pe orizontală a nasului bulbului.
• Calculele au fost efectuate pentru 6 viteze intre 14 si 16.5 Nd.

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 76


7. Influenţa formelor navei asupra rezistenţei la înaintare
- s-a modificat lungimea bulbului între 3 şi 6% LWL
- în cazul carenei iniţiale (CI) bulbul are o lungime de 3.7% LWL

Rt scade la creşterea lungimii bulbului.


Pentru bulbul cu lungimea 6%LWL –
reducere cu 7.0% la viteza de regim.

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 77


7. Influenţa formelor navei asupra rezistenţei la înaintare
- s-a modificat aria secţiunii transversale a bulbului
- în cazul CI bulbul a are o formă nabla moderată, iar aria secţiunii transversale a
bulbului este de aproximativ 20% din aria secţiunii transversale la cuplu maestru
- în cazul bulbului nabla2 cu forme pline, aria transversală este de aproximativ 23% din aria
secţiunii transversale la cuplu maestru.

Pentru cazul bulbului nabla2 s-a obţinut reducerea Rt cu 3.4% la viteza de


regim.

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 78


Forme prova cu bulb
Pe lângă efectele hidrodinamice ale bulbului trebuie avut în vedere şi
celelalte efecte asupra navei (proiect, construcţie, exploatare):
 Rezistenta la înaintare la diferite pescaje;
 Caracteristicile de seakeeping;
 Caracteristicile de propulsie;
 Bow thruster (amplasare, eficienta, rezistenta aditionala);
 Asieta navei;
 Costurile aferente operaţiunilor de confecţionat şi montaj a secţiilor
prova;
 Dirijarea ancorei;
 Amplasarea sonarelor si a altor echipamente utilizate în activităţile de
cercetare sau de pescuit;
 Navigaţia în gheaţa – întărituri de gheaţa.

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 79


Forme prova cu bulb
Caracteristicile de seakeeping.
- Amortizarea mişcării de tangaj. In general, provele cu bulb determina reduceri ale
amplitudinii mişcării de tangaj, in special atunci când bulbul are dimensiuni considerabile
in raport cu AM.
 Amortizarea este pronunţată îndeosebi in zona de rezonanta, adică atunci când
lungimea de val este comparabila cu lungimea navei, dar fenomenului este
remarcat si in cazul valurilor cu lungimi mai mici;
 In cazul valurilor cu lungimi cuprinse intre (1.3–1.5)Lpp, navele cu bulb pot
determina o creştere a amplitudinii mişcării de tangaj;
- Capacitatea de operare a navei fără reducerea puterii, chiar şi în condiţii de mare montată
 Bulburile ‘nabla’ fac fata slamming-ului mai bine decât bulburile normale;
 Atunci când faţa inferioara a bulbului este una plată, este posibil slamming-ul pe
partea inferioara la intrarea bulbului în apă;
- Creştera necesarului de putere la navigaţia în valuri
 Navele cu bulb determina o creştere a rezistentei adiţionale datorita valurilor, in
ciuda avantajelor legate de amortizarea mişcărilor, câtă vreme energia consumata
pentru amortizare trebuie furnizata de echipamentul de propulsie (efect similar
chilelor de ruliu).

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 80


Forme prova cu bulb

Navigaţia in gheaţa in cazul navelor cu bulb


 Forma şi poziţia fetei superioare a bulbului sa permită stratului de
gheaţă sa fie ridicat în vederea îndepărtării (navigaţiei în gheţuri
sparte), se poate considera ca bulbul are o influenta favorabila la
navigaţia în gheata – ‘petrolier spărgator de gheata’.
 La navigaţia în gheaţă spartă de grosime moderată, prezenţa bulbului
prezinta avantajul, in raport cu provele convenţionale, ca bulbul
întoarce gheata cu fata uda către corp (temperatura si coeficient de
frecare mai mici). Lucrul acesta conduce la frecări mai mici şi o uzură
(abrasion corrosion) a tablelor mai mică.
 Bulbul nu se foloseşte la spărgătoarele de gheaţă deoarece prezinta
pericolul blocării în gheaţă.

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 81


Forme prova cu bulb

Modificarea necesarului de putere la navele cu bulb fata de cele cu prova clasica,


poate fi atribuită următorilor factori:
- Modificarea rezistentei de presiune datorata efectului indus de bulb:
 Bulbul, prin partea lui superioara, acţionează ca un profil hidrodinamic.
Acest lucru favorizează deplasarea curentului către planul de baza, lucru
care determina o scădere a amplitudinii valului prova
 Deoarece efectul de aripa poate fi evitat cu greu, este recomandabil ca
forma bulbului sa fie atent studiata, aşa încât avantajul acesta sa nu
devina un dezavantaj
- Modificarea rezistentei de val spart. Profilarea corespunzătoare a bulbului poate
conduce la diminuarea a efectelor de wave-breaking sau de spray.

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 82


Forme prova cu bulb
- Creşterea rezistenţei de frecare datorate creşterii suprafeţei udate. La viteze mici,
aceasta creştere este mai importanta decât reducerea rezistentei de val;
- Modificarea energiei consumate cu generarea si întreţinerea vârtejurilor de prova.
Datorita faptului ca in zona planului plutirii de plina încărcare apare o acceleraţie
laterala a fluidului, liniile de curent se separa şi conduc la producerea de vârtejuri. Dacă
proiectarea formelor este una inteligenta se poate ajunge ca aceste vârtejuri să fie
utilizate pentru a diminua efectelor hidrodinamice care apar în zona umărului prova sau
a gurnei.
Modificări ale eficienţei propulsive datorita modificării:
(a) Coeficientului de împingere a elicei
(b) Vitezei curentului uniform

- Experimentele comparative pe modele cu şi fără bulb au


demonstrat caracteristici propulsive superioare în cazul navelor cu
bulb. Explicaţia imediată, aceea ca o rezistenţă mai mică determina
un coeficient de împingere mai mic (deci o eficienta propulsiva
superioara) este corecta insa nu este suficienta.

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 83


Forme prova cu bulb

Aspecte legate de proiectarea bulbului:


- In aproape toate cazurile, literatura care tratează problema bulbului la prova se
limitează la problema hidrodinamica, ignorând complet considerentele economice;
- Economia de putere determinata de un anume bulb trebuie analizata in contextul
modificării pescajului sau a stării marii;
- In plus, trebuie considerate si costurile suplimentare implicate de construcţia
bulbului;
- Comparaţiile care se fac între nave cu şi fără bulb au la baza ipoteza identităţii
lungimii la plutire;
- Valoarea reducerii rezistentei la înaintare ca urmare a existentei bulbului depinde de
forma si dimensiunea bulbului, după cum depinde de mărimea şi de forma navei;
- Se recomandă ca punctul extrem al bulbului să fie la nivelul suprafeţei libere;
- Distribuţia volumului:
- imersiunea prea mare a bulbului conduce la pierderea efectului acestuia;
- volumul concentrat longitudinal în apropierea suprafeţei libere conduce la
creşterea efectului asupra interferenţei valului;

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 84


Forme prova cu bulb
Recomandari:
- Principial, bulbul se recomanda oricărui tip de nava comercială, cu exceptia
navelor rapide si a spărgătoarelor de gheata;
- Literatura stipulează faptul că bulbul poate determina o reducere semnificativă
a rezistentei înaintare in domeniul 0.17<Fn<0.85;
- Efectul bulbului poate conduce la o economie de putere cuprinsa intre 8% si
15% la navele cu forme clasice;
- Forma cea mai des întâlnita este cea de tip nabla;
- Lungimea uzuala a bulbului este de circa 4-5% din lungimea LWL, insa in
ultimii ani s-au construit si nave cu bulburi cu lungimea mai mare de 5% cu
rezultate foarte bune pentru in cazul navelor cu numere Fr mai mari de 0.30. De
asemenea, o alta indicatie a dimensiunilor bulbului este functie de latimea navei
si anume de 20% din aceasta B;
- La navele mai vechi, aria transversala a bulbului era recomandata a se situa
intre 6 si 13% din aria sectiunii maeste, cu 9% valoare tipic recomandata. Azi se
merge uzual pe valoarea maxima, putandu-se ajunge chiar la 20-22%;
- Suprafata superioara al bulbului de tip ‘goose-neck’ este recomandat a se situat
la circa 40-60 cm deasupra liniei de plutire de plina incarcare;

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 85


Forme prova cu bulb

- Linia de apa de plina încărcare este recomandabil sa fie pe cat posibil necurbată;
- Liniile de apa de sub linia de plutire se recomanda sa fie convexe. Convexitatea
acestora trebuie sa fie cu atât mai mare cu cat numărul Fr este mai mare;
- In cazul navelor tanc cu CB in jur de 0.80 se recomanda ca liniile de apa ale navei in
prova sa fie drepte, in timp ce in cazul unui ferry-boat (nava de viteza), se recomanda
formele convexe, aşa încât curgerea în jurul carenei sa fie una uniform;
- Umerii prova trebuie evitaţi, câtă vreme valurile generate de ei determina o crestere a
rezistentei la înaintare. In felul acesta este posibila poziţionarea mai spre pupa a
umărului prova, lucru care este echivalent d.p.d.v. hidrodinamic cu egalitatea dintre
lungimea de intrare si lungimea valului;
- Semiunghiul de intrare a liniilor de apa variază mult chiar pentru acelaşi tip de nava:
tancuri 21-45o, nave ro-ro, nave ferry 13-22o, nave pasagere 10-20o.

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 86


Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 87
Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 88
Definirea formelor pupa

Stabilirea formelor pupa este guvernata de următorii


factori:
 Minimizarea rezistentei la înaintare, evitarea separării
curgerii la pupa
 Maximizarea randamentului de propulsie prin
asigurarea:
 (a) unui siaj uniform in discul propulsorului

 (b) unei relaţii bune intre coeficienţii de siaj si de


sucţiune (un bun randament al corpului, H ).
 Evitarea vibraţiilor elicei şi pupei, clearnce elice, cârmă
şi pupa
 Exploatarea punţii în pupa

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 89


Definirea formelor pupa
Principalele tipuri de forme pupa:
Când se discuta de formele la pupa navei, trebuie făcută o distincţie între
formele de deasupra apei si cele de sub linia de plutire
Istoric, definirea formelor părţii emerse a parcurs următorii paşi de evoluţie:
 Pupe eliptice (a)
 Pupe de tip crucişător (b)
 Pupe oglinda (c)
 Alte forme

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 90


Definirea formelor pupa

3
2

Conturul pupei: Pupa eliptica (1), pupa


crucişător (2) şi pupa oglindă (3)

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 91


Definirea formelor pupa
Pupe eliptice
- A fost aplicată la toate navele comerciale de la mijlocul secolului XIX până la prima
decadă a secolului XX. In perioada interbelică a fost treptat înlocuită de pupa de tip
crucişător
- Pana in anii ’30, pupa eliptica a reprezentat forma convenţională a navelor de tip cargo
- Privita de sus, linia punţii avea forma eliptica, de unde si numele atribuit acestei forme
- Profilul pupa este aproape vertical pana la linia de plutire, continua similar puţin peste
linia de plina încărcare, după care se deschide pentru a forma coşul pupa, fiind apoi frânt
printr-un knuckle în zona punţii principale
- O variantă de pupa eliptică poate fi întâlnită în zilele noastre la remorchere, unde partea
superioara a profilului pupa este profilat evazat (in evantai) către extremitatea pupa frântura
apare foarte evident la nivelul punţii principale, iar parapetul este inclinat către interior –
permite utilizarea unor cârme mai mari

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 92


Definirea formelor pupa

Pupa de tip crucişător


- A fost propusa in a doua jumătate a secolului 19 la navele militare, dar trecerea de la
pupele eliptice la cele de tip crucişător s-a produs treptat, abia in perioada interbelica
- Ideea principala a acestui tip de forma a fost aceea a coborârii maşinii de cârma sub
puntea blindata, care este situata aproximativ la înălţimea liniei de plutire
- Frântura de deasupra liniei de plutire a dispărut la acest tip de forma
Avantaje:
- Pupa de tip crucişător are caracteristici de rezistenta la înaintare mai bune decât cele cu
pupa eliptica, motiv pentru care forma s-a impus si la navele comerciale
- Lungimea la plutire la navele cu pupa de tip crucişător este mai mare decât Lpp.
- Plutirile sunt mai “smoother” în apropierea elicei
- Spaţiul de exploatare al punţii a fost îmbunătăţit
Forme speciale de pupa crucişător pot fi întâlnite la veliere (tip canoe), remorchere,
pilotine, bărci mici (tip eliptic)

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 93


Definirea formelor pupa
Pupa oglinda
- Pupa de tip oglinda (transom) poate fi privita atât ca o forma evoluata a pupei de tip
crucişător, cat si ca o dezvoltare a unei forme noi destinata navelor rapide
- Caracterul de forma evoluata a pupei crucişător este dat de tăietura extremităţii
rotunjite a coşului pupa
- Forma a fost introdusa in principal pentru a se simplifica construcţia corpului
- Sternul plat începe aproximativ la înălţimea liniei de plutire de plina încărcare
- Forma proiectată pentru viteze mari – reduce rezistenţa la înaintare – 2 moduri:
- efectul alungirii virtuale a navei.
- reducerea înălţimii valului generat în aval (wedge)
- Unghiul de trim poate fi influenţat foarte eficient prin utilizarea pupei in pana,
(wedge). Acest tip de forma asigura curentului in zona de separare de corp o
componenta de viteza orientata in jos, in felul acesta contribuind la reducerea
amplitudinii valurilor de la pupa navei, deci un randament al propulsiei mai bun
- Pe de alta parte insa, pupa in pana determina o modificare a asietei, lucru care poate
determina efecte negative asupra performantelor de rezistenta/seakeeping.

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 94


Definirea formelor pupa

Regimurile de curgere în pupa de


tip transom:
a) Regular stern flow
b) Transom stern flow
c) Dead water

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 95


Definirea formelor pupa

Tipuri de pupa transom: a) ambarcaţiuni de mare viteză, b) nave militare, c) nave


comerciale, d1-d7) diferite forme

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 96


Definirea formelor pupa
Avantajele pupei oglindă:
- O mai buna exploatare a punţii
- Simplificare constructivă
- Rezervă de flotabilitate mai mare
- Creşterea momentului de inerţie a plutirii şi a stabilităţii iniţiale
- Reducerea rezistenţei la înaintare la viteze mari

Dezavantajele pupei oglindă:


- Creşterea rezistenţei la înaintare pentru viteze mici
- Creşterea vibraţiilor transmise navei
- Performanţe de seakeeping mai slabe:
- deplasarea către pupa a XF
- pierderea stabilităţii dinamice
- slamming şi risc mărit de ambarcare a maselor de apă la pupa

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 97


Definirea formelor pupa
Recomandări pentru proiectarea formelor la pupele tip oglindă. Pentru reducerea
rezistenţei la înaintare prin controlul separării curgerii la muchia oglinzii, se
recomandă:
- Pentru navele cu Fr<0.3 pupa oglinda se proiectează astfel încât sa se situeze imediat
deasupra plutirii de plina încărcare. In marş, apare o imersare uşoară a oglinzii doar la
plutirea de plina încărcare.
- Pentru navele cu Fr0.3 se recomanda pupe cu oglinzi mici uşor imersate. Datorita
vitezei navei apare fenomenul de alungire virtuala a navei
- Pentru navele cu Fr0.4 se recomanda pupe oglinda imersata, si cu forme zona
‘wedge’ de dimensiuni medii. Imersarea oglinzii poate ajunge pana la (0.1–0.15)T sau
ATS/AM  0.09
- Pentru navele cu Fr>0.5 se recomanda pupe imersate cu zona ‘wedge’ având lăţimea
comparabila cu lăţimea navei. Imersarea acesteia poate ajunge pana la (0.15–0.2)T sau
ATS/AM  0.10
- Pentru navele cu Fr>0.6, ATS/AM  0.13
In ceea ce priveşte pupa oglinda adânc imersate se recomanda ca:
- Muchiile oglinzii sa fie bine conturate. In acest fel curentul se va separa fără
probleme.
- Prezintă dezavantaje foarte mari la marş înapoi la navigaţia în gheţuri sparte. Nu se
utilizează la spărgătoarele de gheaţă

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 98


Definirea formelor pupa
Înclinarea plutirii de plină încărcare în
raport cu PD:

- Valori maxime αR  12-13º


- 80-90% din Bmax

Înclinarea fundului în raport cu PB:

- αT  15-20º
- αL  13-17º

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 99


Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 100
Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 101
Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 102
Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 103
Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 104
Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 105
Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 106
Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 107