Sunteți pe pagina 1din 14

PREZENTĂRI DE CAZ / CASE STUDY REPORT

IMPORTANŢA TRATAMENTULUI KINETIC INSTITUIT PRECOCE ÎN CAZUL COPILULUI NĂSCUT PREMATUR

Cristina Bojan 1 , Mirela Stoicescu 2 , Ligia Robănescu 3 , Elena Cosac 4

REZUMAT

Lucrarea noastră prezintă 4 cazuri de copii născuţi prematur (sarcină gemelară). Ei au fost trataţi, exclusiv, prin metoda Vojta. Acest studiu a urmărit ameliorarea motricităţii şi poziţionarea fiziologică a coloanei. Cuvinte cheie: prematuritatea, metoda Vojta, evaluare, reabilitate funcţională

Prematur este orice copil, care la naştere are greutatea egală sau mai mică de 2500 g, iar după alţii prematur este nou-născutul cu vârsta gestaţională sub 37 de săptămâni. (6) Ţinând cont, atât de greutatea la naştere, cât şi de vârsta gestaţională, prematurii sunt: (6)

— prematuri adevăraţi: a căror greutate la naştere

este în concordanţă cu vârsta gestaţională (mai mică de 2500g, vârsta gestaţională sub 37 săptămâni);

dismaturi sau întârziaţi în creşterea intra-

uterină, cu greutate la naştere sub 2500 g şi care nu este în concordanţă cu vârsta de gestaţie;

— prematuri cu greutate mai mare de 2500 g la

naştere dar cu vârsta gestaţională sub 37 săptămâni (copii din mame diabetice). După greutatea de la naştere, prematurii se împart în (6):

— prematuri de gradul I, cu greutate între 2000-

2500 — g; prematuri de gradul II, cu greutate între

1500-2000 g;

1 Kinetoterapeut – Terapeut Vojta, 2 Kinetoterapeut – Cursant Vojta, 3 Medic medicină fizică şi recuperare funcţională, 4 Kinetoterapeut Clinica de Neurologie Pediatrică – Spitalul Clinic Prof. Dr. Alex. Obregia

Adresă corespondenţă: Cristina Bojan Spitalul Clinic “Al. Obregia”, Şoseaua Berceni nr. 10, Bucureşti cristbjn@yahoo.com

1 Physical Therapist – Vojta Therapist, 2 Physical Therapist – Vojta Student,

3 Physical

Pediatric Neurology – Hospital “Al. Obregia”

Correspondence address: Cristina Bojan Pediatric Neurology Hospital “Al. Obregia”, Berceni R. nr. 10, Bucharest cristbjn@yahoo.com

medicine and functional recovery Physician , 4 Physical Therapist

— prematuri de gradul III, cu greutate între

1000-1500 g;

— prematuri de gradul IV, cu greutate sub 1000 g. Nou născutul prematur pune o serie de probleme legate de dificultatea de adaptare la viaţa extrauterină, secundară, imaturităţii diferitelor organe. Prematurii au manifestări clinice predominant respiratorii dar substratul lezional este preponderent cerebral.

NOUNĂSCUTUL PREMATUR 3

Starea de sănătate a unui prematur la naştere de- pinde de numeroşi factori, printre care:

vârsta gestaţională la momentul naşterii

— greutatea la naştere

— boli ale mamei sau tratamentele în timpul sarcinii care ar fi putut afecta fătul

defecte congenitale ale nou-născutului.

AFECŢIUNI ALE PREMATURULUI 6

Mulţi prematuri sunt energici şi surprind pe toată lumea printr-o recuperare spectaculoasă. Dar totuşi ei sunt vulnerabili la infecţii şi la diferite complicaţii le- gate de dezvoltarea incompletă a anumitor organe. Este posibil să existe un progres continuu în evoluţia copilu- lui pentru câteva zile, urmat de perioade de recădere. Orice nou-născut înainte de termen (înainte de 37 săptămâni de gestaţie) poate avea un risc crescut de a dezvolta ulterioare complicaţii medicale:

— nou-născutii la 32 de săptămâni sau mai mult au cel mai puţin probabil risc de a dezvolta complicaţii

— fiecare săptămână în minus creşte dramatic riscul complicaţiilor; nou-născutii de 22-26 săptămâni au o dezvoltare minimă şi au un risc foarte mare de a muri sau a avea deficienţe severe. Este probabil ca părinţii să se confrunte cu decizii medicale dificile de viaţă sau moarte.

ÎNTÂRZIERI SEVERE ŞI INVALIDITĂŢI 1, 6

Majoritatea prematurilor nu ajung să aibă întârz- ieri grave în dezvoltare şi invalidităţi. În general, cu cât nou născutul este mai mic, cu un grad mai mare de prematuritate sau mai bolnav, cu atât creşte riscul de a avea retard în dezvoltare sau invalidităţi. Dacă nou născutul a fost cu grad III-IV de prematuritate (înainte de 26 de săptămâni de gestaţie) sau a fost fo- arte mic (mai mic de 800 de grame) are un risc foarte mare de a avea probleme severe. Dintre acestea, cele mai frecvente sunt:

— retard mintal 14%

hemoragie cerebrală 8-12%

— cecitate 8%

— surditate 3%.

Nou născuţii între 1500 şi 2500 de grame pot avea diferenţe ale coeficientului de inteligenţă faţă de un nou născut la termen, dar acestea sunt mici. Nou născuţii ce cântăresc peste 2500 de grame au un risc foarte mic de apariţie a unui retard în dezvoltare. Acei copii care prezintă semne ale unui retard în dezvoltare este foarte probabil să-şi îmbunătăţească starea într- un mediu familial primitor şi cu o îngrijire atentă.

Stimulareaprecoceaprematurului–onecesitate(2)

Prematurul aflat în incubator poate fi considerat ca un copil cu risc în privinţa dezvoltării biologice şi psihologice; el trebuie să beneficieze de o intervenţie precoce a părinţilor şi a kinetoterapeutului. În ultimii ani, în vestul Europei, părinţii sunt încurajaţi să-şi îngrijească personal copilul câteva ore pe zi, acesta este culcat pe pieptul mamei sau al tatălui, îndată ce starea copilului permite acest lucru. Astfel copilul percepe stimulări umane, tactile, normale. Sis- temele vestibular, proprioceptiv beneficiază de aceste stimulări, copilul este posibil să recunoască bătăile cordului mamei sale (De Groot). Numeroşi prematuri pun diverse probleme tineril- or părinţi: anomalii de reglare posturală, ale ritmului veghe-somn, ei plâng mai mult.

Desigur, orice intervenţie trebuie să fie individualizată, adaptată nevoilor specifice fiecărui copil (Berard). În perioada intrauterină, copilul se mişcă în lich- idul amniotic, sistemul său tactil este stimulat precoce prin contactele cu peretele uterin. Spre sfârşitul gestaţiei, spaţiul se micşorează, percepţiile tactile diferă, stimulările proprioceptive sunt numeroase. Copilul recepţionează stimuli audi- tivi: zgomote cardiace ale mamei, vocea mamei, zgo- mote intestinale. În orice caz, în uter sistemul de stimulare permite fătului să beneficieze de experienţe tactilo-kinestezice adaptate maturităţii sistemului nervos în acel moment (Gosselin). După naştere, prematurul este asistat în incubator, eventual supus terapiei intensive, însemnând durere, lumină intensă, zgomot. În privinţa durerii, perceperea ei a fost constată prin EKG modificată la prematurul mai mic de 30 săptămâni prin ritm cardiac accelerat, tensiune arterială mărită, transpiraţie la nivelul palmelor (Es- cobark). După perioada terapiei intensive, este necesară încurajarea relaţiei între copil şi părinţi, sfătuindu-i pe aceştia în privinţa posturării copilului în timpul alimentaţiei, îmbăierii, deasemeni în instalarea în pătuţ pe o saltea moale, eventual pe o blăniţă de miel, indicată pentru o ameliorare a integrării tactile. Une- ori este indicată plasarea într-un hamac când hipoto- nia este persistentă şi prelungită sau apare hipertonia în extensie (De Groot). Odată prematurul ajuns la domiciliu părinţii trebuiesc susţinuţi în continuare cu sfaturi privind alimentaţia, poziţionarea, stimularea, mai ales dacă sugarul are o extensie exagerată a zonei cervicale, retracţia umerilor, cu tendinţă la hipertonie. În această perioadă este imperios necesară intervenţia unui kinetoterapeut specializat în trata- mentul noilor născuţi, la curent cu dezvoltarea neu- romotorie a copilului şi metodele neurologice de re- educare. Desigur, ideal ar fi ca şedinţele de terapie să aibă loc la domiciliul copilului (ceea ce la noi în ţară nu este prevăzut în legislaţie), dar oricum tratamentul ki- netic este absolut necesar. La noi în ţară mai există şi un deficit de cadre specializate în kinetoterapia sugarului. Din păcate, facultăţile nu oferă nici un fel de practică serioasă în acest domeniu şi nici o bază teoretică.

Ori, responsabilitatea este imensă, o intervenţie abuzivă sau greşită poate avea repercursiuni impor- tante asupra dezvoltării ulterioare a copilului. Diagnosticul precoce (Prof. Dr.Václav Vojta) are 3 componente: (11, 12) A. Motricitatea spontană (ontogeneza posturală) (11, 12). Este vorba de ontogeneza posturală a copilu- lui care depinde de:

dezvoltarea fiecărui individ

— determinarea genetică

are un program specific

se obţine fără un antrenament special

se obţine în mod automat. B. Activitatea posturală (reacţiile de postură) (11, 12 ):

1. Reacţia de tracţiune

execuţie: copilul este în decubit dorsal; ki-

netoterapeutul îl apucă de încheietura mâinilor (mai sus de podul palmei) şi îl trage încet până ce trunchiul

ajunge la 45°.

se apreciază: poziţia capului şi a membrelor

inferioare (MI) la nivelul şoldului şi genunchiului.

reacţii normale: la n.n. capul este în

retroducţie, membrele inferioare (MI) flectate şi abduse,

călcâiele inerte pe sol.

după 3 luni, capul este în prelungirea coloa- nei, MI se orientează în flexie activă.

în trimestrul II capul este în flexie ant., MI flectate, grasping reflex plantar.

din trimestrul III MI încep să se extindă,

în uşoară abducţie şi rotaţie externă, picioarele în pronaţie şi flexie dorsală. (fig. 1 – Reacţia de tracţiune la un copil născut prematur – vârsta cronologică – 3 luni; vârsta corectată – 2 luni).

vârstă cronologică – 3 luni

— vârstă corectată – 2 luni

cronologică – 3 luni — vârstă corectată – 2 luni Fig. 1 . Reacţia de tracţiune

Fig. 1. Reacţia de tracţiune la un copil născut prematur

2. Reacţia Landau

execuţie: copilul este susţinut strict la orizontală în suspensie ventrală pe mâna examina- torului.

se apreciază: poziţia capului, a trunchiului şi a membrelor.

reacţii normale: în primele 6 săpt., încercări de ridicare a capului, trunchiul atârnă pe palmă, MI atârnă inerte.

la 3 luni, capul în prelungirea coloanei, MI semiflectate.

la 6 luni creşte extensia toraco-lombară şi lombo-sacrată, spatele e drept, coapsele la 90° faţă de abdomen, gambele la 90° faţă de coapse. MS încep să se extindă.

trimestrul III şi IV – capul în prelungirea

trunchiului, MS orientate ca pentru reflexul paraşută, coapsele la 90°, genunchii extinşi, MI tind să se sprijine pe masă, MS cu cotul în semiflexie. (fig. 2 – Reacţia Landau la un copil născut prematur – vârsta cronologică – 3 luni; vârsta corectată – 2 luni)

vârsta cronologică – 3 luni

— vârsta corectată – 2 luni

cronologică – 3 luni — vârsta corectată – 2 luni Fig. 2. Reacţia Landau la un

Fig. 2. Reacţia Landau la un copil născut prematur

3. Reacţia de suspensie subaxilară

execuţie: copilul este susţinut cu spatele la examinator, la nivelul toracelui.

se apreciază: poziţia MI

reacţii normale: la n.n. e o flexie uşoară a MI

în trimestrul I – exie activă a MI

în trimestrul III începe extensia MI

în trimestrul IV – extensia MI – reacţia

pozitivă de sprijin (fig. 3 – Reacţia de suspensie subaxilară la un copil născut prematur – vârsta cronologică – 3 luni; vârsta corectată – 2 luni).

vârsta cronologică – 3 luni

— vârsta corectată – 2 luni

Fig. 3. Reacţia de suspensie subaxilară la un copil născut prematur 4. Reacţia de răsturnare

Fig. 3. Reacţia de suspensie subaxilară la un copil născut prematur

4. Reacţia de răsturnare laterală Vojta

execuţie: copilul este ţinut la nivelul toracelui,

cu spatele la examinator; brusc este orientat în poziţie orizontală spre dreapta, apoi este lăsat 2-3 secunde pe masă în decubit ventral, apoi este ridicat şi poziţionat spre stânga

se apreciază: poziţia membrelor superioare (MS) situat cranial; poziţia MI situat cranial;

poziţia trunchiului

reacţii normale la n.n. se produce reflexul Moro, MI în triplă flexie

după 4 luni dispare reflexul Moro

în trimestrul II este o flexie activă a MI

în trimestrul III şi IV, MI cranial se abduce, MS cranial se extinde. (fig. 4 – Reacţia de răsturnare laterală Vojta la un copil născut prematur – vârsta cronologică – 3 luni; vârsta corectată – 2 luni)

vârsta cronologică – 3 luni

— vârsta corectată – 2 luni

cronologică – 3 luni — vârsta corectată – 2 luni Fig. 4. Reacţia de răsturnare laterală

Fig. 4. Reacţia de răsturnare laterală Vojta la un copil născut prematur

5. Reacţia Collis orizontal

execuţie: copilul este poziţionat pe masă în decubit lateral cu spatele la examinator, care îi cu- prinde braţul şi coapsa situate cranial

se apreciază: poziţia braţului, mâinii şi mem- brului inferior libere

reacţii normale la n.n. MS se orientează ca

în reflexul Moro, mâna deschisă, MI iniţial se extinde, apoi se flectează

până la sfârşitul trimestrul I e faza tipică de

flexie

din luna a-4-a mâna este în pronaţie

la 6 luni mâna tinde să ia sprijin pe planul mesei, MI este flectat

după 6 luni mâna se sprijină pe masă, MI se extinde cu tendinţa de a se sprijini pe masă

de la 9 luni sprijinul pe masă al plantei. (fig. 5 – Reacţia Collis orizontal la un copil născut prematur

– vârsta cronologică – 3 luni; vârsta corectată – 2 luni)

vârsta cronologică – 3 luni

— vârsta corectată – 2 luni

cronologică – 3 luni — vârsta corectată – 2 luni Fig. 5. Reacţia Collis orizontal la

Fig. 5. Reacţia Collis orizontal la un copil născut prematur

6. Reacţia Collis vertical

execuţie: examinatorul cuprinde una din co- apsele copilului aflat în decubit dorsal şi-l suspendă

la verticală

se apreciază: poziţia MI liber

reacţii normale: există 2 modele 0 6 luni şi de la 6 luni 0 – 6 luni: MI după o scurtă extensie se orientează în triplă flexie

din luna a-7-a genunchiul se va extinde din ce în ce mai mult, coapsa rămânând la 90° faţă de ab- domen. (fig. 6 – Reacţia Collis vertical la un copil născut prematur – vârsta cronologică – 3 luni; vârsta corectată – 2 luni)

vârsta cronologică – 3 luni

— vârsta corectată – 2 luni

cronologică – 3 luni — vârsta corectată – 2 luni Fig. 6. Reacţia Collis vertical la

Fig. 6. Reacţia Collis vertical la un copil născut prematur

7. Reacţia Peiper-Ispert

execuţie: examinatorul cuprinde cu mâinile

coapsele copilului, răsturnându-l cu capul în jos

se apreciază: poziţia capului si coloanei ver- tebrale, poziţia umerilor, braţelor, mâinilor

reacţii normale n.n. scurt timp există ex- tensia cefei şi reflexul Moro

săpt. – 3 luni abducţie a MS şi extensia co- loanei cervicale şi dorsal sup.

3 – 7 luni se extinde toată coloana, MS se

orientează în reflexul paraşută

în trimestrul IV reacţia nu mai e concludentă, căci copilul se agaţă cu mâinile de examinator. (fig. 7 – Reacţia Peiper-Ispert la un copil născut prematur –

vârsta cronologică – 3 luni; vârsta corectată – 2 luni)

6

vârsta cronologică – 3 luni

— vârsta corectată – 2 luni

cronologică – 3 luni — vârsta corectată – 2 luni Fig. 7. Reacţia Peiper-Ispert la un

Fig. 7. Reacţia Peiper-Ispert la un copil născut prematur

APRECIEREA REACŢIILOR DE POSTURĂ 11, 12

1 – 3 reacţii de postură anormale = Tulburare de

coordonare centrală (TCC) foarte uşoară – control

după 6 săpt.

4 – 5 reacţii de postură anormale = Tulburare de

coordonare centrală (TCC) uşoară – control după 4 săpt. apoi se începe terapia

6 – 7 reacţii de postură anormale = Tulburare de

coordonare centrală (TCC) medie – terapie imediat

7 reacţii de postură anormale cu tulburări mari de

tonus muscular = Tulburare de coordonare centrală

(TCC gravă) – terapie imediat

Tulburarea de coordonare centrală (TCC) este descrierea unei stări momentane a capacităţii de coordonare.

C. Dinamica reflexelor arhaice (11, 12)

putem vorbi de paralizie cerebrală de abia de la 7 luni

dacă 6 reacţii de postură sunt anormale, nu

mai este vorba de TCC, ci se poate stabili un diagnos-

tic, este vorba de patologie neurologică

din trimestrul II dacă persistă reacţia de ex-

tensie + reflexul calcanean + reflexele tonice (supra-

pubian, extensie încrucişată) = spasticitate

dacă persistă grasping plantar, Galant, mers automat, RTCA = diskinezie (Tabel 1).

PREZENTARE DE CAZ

CAZUL 1 – I.D.

Date

legate

de

27.07.2009

naştere

data

naşterii

durata sarcinei – 30 săptămâni

durata travaliului – 10 ore (primul născut)

— greutate la naştere – 1600 grame

prezentare – craniană

— tip naştere – naturală

— scor APGAR – 3, apoi 5

— a stat 1 lună la incubator

DIAGNOSTIC

Tulburare

de

coordonare

centrală (sarcină gemelară, prematuritate)

A. Examenul neurologic la vârsta de 3 luni – vârstă cronologică, vârstă corectată – 2 săptămâni

— FA = 4/3

— capul înclinat spre dreapta

— PC – 35,5 cm.

reacţia de redresare absentă

ROT vii cu câteva clonii la reflexul achilian

reacţiile de postură de aspect neonatal

— RTCA

— Moro

Grasping ++

suspensie subaxilară absentă

— se menţine uşor în ghemuit fără reacţie anti- gravitaţională

reacţia Grenier absentă

— menţine pumnii strânşi, policele addus palmar

— orientat în decubit lateral, apare extensia co- loanei cervicale

Tabel 1. Dinamica reflexelor arhaice

în suspensie laterală nu abduce coapsele

— la tracţiune capul balant

— reflexul de păşire absent, astazie

Galant schiţat. Începe terapia Vojta – 4 şedinţe pe zi.

B. Examenul neurologic la vârsta de 4 ½ luni vârstă cronologică, vârstă corectată – 2 luni

— PC – 38,5 cm.

— FA = 3/3

— ROT vii

reacţia de redresare absentă

— la tracţiune, capul nu mai este balant, dar în retroducţie

în decubit ventral capul în zona Gesell I-II

nu păstrează postura păpuşii

Moro + (puţin asimetric, MS dr. rămâne semiflectat la timpul I)

Reflexe, reacţii automate

Timp de aşteptare Intensitate neonatală

Patologie

Babkin

0 – 4 săpt.

Persistent după 6 săpt.

Rooting

0 – 3 luni

Persistent după 6 luni

R.

de supt

0 – 3 luni

Persistent după 6 luni

R.

optico-facial

După 3 luni – persistă toată viaţa

Dacă lipseşte după l. a-4-a

R.

acustico-facial

Din ziua a 10-a – persistă toată viaţa

Dacă lipseşte după l. a-4-a

Glabela

De la naştere – toată viaţa

Lipsă la naştere

R.

“ochi de păpuşă”

0 – 4 săpt.

După 6 săpt.

Grasping palmar

Până la dezv. funcţiei de prindere şi sprijin

Abs. în dezv. diskinetică – asimetrie Dacă nu apare sprijinul pe mână – trimes- trul II +++ în trimestrul II = spasticitate

Grasping plantar

Până la dezv. funcţiei de sprijin

Lipsă la naştere

R.

rădăcina palmei

După trimestrul II şi III persistă = diskinezie De la naştere

Mersul automat

- 0 – 4 săpt.

După 3 luni

R.

de extensie al braţelor

-

De la naştere

R.

de ext. al MI (r. pozitivă de sprijin)

0 – 4 săpt.

După 3 luni

R.

calcaneului

0 – 4 săpt.

După 3 luni

R.

suprapubian

0 – 4 săpt.

După 3 - 5 luni

R.

de extensie încrucişată

0 – 6 săpt.

După 3 - 5 luni

R.

ascensor

0 – 4 luni

+++ în trimestrul II

Reflexe, reacţii automate

Timp de aşteptare Intensitate neonatală

Patologie

R.

Galant

0 – 4 săpt.

După 3 luni – posibilă diskinezie Absent la naştere

R.

Moro

3 – 4 luni

După 4 luni Absent la naştere

Grasping + palmar şi plantar

suspensie subaxilară posibilă, astazie

deschide mai bine pumnii

urmăreşte

— zâmbeşte.

Continuă terapia Vojta – 4 şedinţe pe zi.

neurologic la vârsta de 7 luni

– vârstă cronologică, vârstă corectată – 4 ½ luni PC – 40 cm. FA = 2/3 ROT vii

reacţia de redresare absentă

C. Examenul

la tracţiune, capul în axul trunchiului

în decubit ventral capul în zona Gesell II-III

postura păpuşii prezentă, cu degetele încă semiflectate

— nu se mai aruncă în opistotonus, decât rar

reacţia Vojta – începe să abducă coapsa

reacţia Collis orizontal – corespunzătoare tri- mestrului I

Faza

a

II-a

a

rostogolirii

cronologică – 7 luni

reflexe

vârsta

— vârsta corectată – 4 ½ luni

(fig. 9 – Stimulare Vojta la un copil născut prema-

tur – Faza I a rostogolirii reflexe – vârsta cronologică

– 7 luni; vârsta corectată – 4 ½ luni)

cronologică – 7 luni; vârsta corectată – 4 ½ luni) Fig. 9. Stimulare Vojta la un

Fig. 9. Stimulare Vojta la un copil născut prematur

la toate manevrele, uşoară contractură în

– Faza I a rostogolirii reflexe – vârsta cronologică

flexie a MS stâng (la reflexul Moro extinde

7 luni

numai MS drept)

vârsta corectată – 4 ½ luni

se menţine în suspensie subaxilară

— în ghemuit îşi susţine greutatea

nu are reacţie antigravitaţională

— întinde mâinile după jucării, le prinde, le transferă

— fixează cu privirea

urmăreşte

— zâmbeşte social

— vârstă motorie – 4 luni. Continuă terapia Vojta – 4 şedinţe pe zi. (fig. 8 – Stimulare Vojta la un copil născut prematur – Faza a–

II-a a rostogolirii reflexe - vârsta cronologică - 7 luni;

— vârsta corectată - 4 ½ luni)

cronologică - 7 luni; — vârsta corectată - 4 ½ luni) Fig. 8. Stimulare Vojta la

Fig. 8. Stimulare Vojta la un copil născut prematur

(fig. 10 – Analiza unui copil născut prematur – după terapie – poziţia de decubit dorsal – vârsta cronologică – 7 luni; vârsta corectată – 4 ½ luni)

cronologică – 7 luni; vârsta corectată – 4 ½ luni) Fig. 10. Analiza unui copil născut

Fig. 10. Analiza unui copil născut prematur

– după terapie – poziţia de decubit dorsal – vârsta cronologică – 7 luni

— vârsta corectată – 4 ½ luni

D. Examenul neurologic la vârsta de 9 luni – vârstă cronologică, vârstă corectată – 6 ½ luni

— PC - 43 cm

— FA = 2/3

controlul capului – Gesell III

încă nu extinde complet coatele în postura păpuşii

sprijinul e pe rădăcina palmelor

abduce coapsa la reacţia Vojta

reacţia Collis orizontal – corespunzătoare vârstei

în suspensia subaxilară – astazie fiziologică

în ghemuit încă nu are reacţie anti- gravitaţională

— uşoară hipertonie tricipitală, ceva mai pronunţată pe dr.

— întinde mâinile după jucării, le prinde

dezvoltare psihică – foarte bună

şade dacă este poziţionat, cu echilibru imperfect

se rostogoleşte

— duce picioarele la gură

schiţează paraşuta

— începe să articuleze monosilabe

— vârstă motorie – 7 luni.

Continuă terapia Vojta – 4 şedinţe pe zi. (fig. 11 – Stimulare Vojta la un copil născut prematur – vârsta

cronologică – 9 luni; vârsta corectată – 6 ½ luni)

cronologică – 9 luni; vârsta corectată – 6 ½ luni) Fig. 11 . Stimulare Vojta la

Fig. 11. Stimulare Vojta la un copil născut prematur

– vârsta corectată – 6 ½ luni (fig. 12 – Stimulare Vojta la un copil născut pre- matur – Faza a III-a a rostogolirii reflexe – vârsta cronologică – 9 luni; vârsta corectată – 6 ½ luni)

cronologică – 9 luni; vârsta corectată – 6 ½ luni) Fig. 12. Stimulare Vojta la un

Fig. 12. Stimulare Vojta la un copil născut prematur

Faza a III-a a rostogolirii reflexe – vârsta cronologică – 9 luni

— vârsta corectată – 6 ½ luni

(fig. 13 – Stimulare Vojta la un copil născut pre- matur – Prima poziţie)

vârsta cronologică – 9 luni; vârsta corectată

- 6 ½ luni)

cronologică – 9 luni; vârsta corectată - 6 ½ luni) Fig. 13. Stimulare Vojta la un

Fig. 13. Stimulare Vojta la un copil născut prematur

– Prima poziţie – vârsta cronologică – 9 luni

– vârsta corectată – 6 ½ luni

CAZUL 2 – I.R.

Date legate de naştere

data naşterii – 27.07.2009

durata sarcinii – 30 săptămâni

durata travaliului – 10 ore (al doilea născut)

greutate la naştere – 900 grame

prezentare – craniană

tip naştere – naturală

scor APGAR – 1, apoi 3

a

stat 1 lună la incubator.

DIAGNOSTIC

Tulburare

de

coordonare

centrală (sarcină gemelară, prematuritate)

A. Examenul

neurologic la vârsta de 3 luni

C. Examenul

neurologic la vârsta de 7 luni

– vârstă cronologică, vârstă corectată – 4 ½ luni

— PC – 40,8 cm

– vârstă cronologică, vârstă corectată –

FA = 2/3

2 săptămâni

ROT vii

— PC – 35,5 cm

rest de Moro

— FA = 4/3

Grasping palmar şi plantar

dehiscenţă m. drepţi abdominali

se menţine încă un tonus extensor paraver-

copil vioi, urmăreşte cu privirea, te fixează, schiţează zâmbetul

tebral accentuat şi uşoară hipertonie a mem- brelor – model flexie

— cap-gât înclinate spre stg.

reacţia de redresare absentă

curbură scoliotică dorso-lombar stg.

la tracţiune capul în axul trunchiului

hipotonie axială

în decubit ventral capul în zona Gesell II-III,

Galant uşor schiţat

cu sprijin pe antebraţe, pumnii închişi

reacţia de redresare absentă

în decubit ventral cu MS pe lângă trunchi,

mers automat absent

reuşeşte să-şi tragă MS în faţă

— RTCA

la reacţia Collis orizontal – nu duce mâinile

Grasping +

spre masă

reacţia Grenier absentă

reacţia Peiper – corespunzătoare trimestrului I

— la tracţiune capul în retroducţie

în ghemuit îşi menţine greutatea

în suspensie laterală nu abduce coapsa

nu are reacţie antigravitaţională

în decubit ventral capul în zona Gesell I

MS dr. are reacţii mai imperfecte

în suspensie axilară nu se menţine

întinde mâinile după jucării, le transferă

reacţiile de postură – aspect neonatal

există progres motor

motilitate spontană în limite largi normale. Începe terapia Vojta – 4 şedinţe pe zi.

B. Examenul neurologic la vârsta de 4 ½ luni – vârstă cronologică

— vârstă corectată – 2 luni

— PC – 37,7 cm.

— FA = 2/3

— Moro + (uneori MS dr. mai leneş)

— RTCA nu s-au stins

Grasping + palmar şi plantar

pumnii în general închişi, dar se deschid spontan

reacţia Grenier absentă

la reacţia Collis orizontal – MS adduse şi flectate

în decubit ventral capul în zona Gesell I, dacă MS sunt pe lângă corp, pe dr. îl scoate mai greu

— se menţine în suspensie subaxilară, MI nu se sprijină pe planul mesei – astazie

— extensia coloanei cervico-dorsale uşor exagerată

urmăreşte cu privirea, zâmbeşte. Continuă terapia Vojta – 4 şedinţe pe zi.

— vârstă motorie – 3 – 4 luni. Continuă terapia Vojta – 4 şedinţe pe zi.

(fig. 14 – Stimulare Vojta la un copil născut pre- matur – Faza a III-a a rostogolirii reflexe – vârsta cronologică – 7 luni; vârsta corectată - 4 ½ luni)

cronologică – 7 luni; vârsta corectată - 4 ½ luni) Fig. 14. Stimulare Vojta la un

Fig. 14. Stimulare Vojta la un copil născut prematur

– Faza a III- a a rostogolirii reflexe – vârsta cro- nologică – 7 luni, vârsta corectată – 4 ½ luni

(fig. 15 – Stimulare Vojta la un copil născut pre- matur – Prăpastia – vârsta cronologică – 7 luni; vâr- sta corectată – 4 ½ luni)

– 7 luni; vâr- sta corectată – 4 ½ luni) Fig. 15 . Stimulare Vojta la

Fig. 15. Stimulare Vojta la un copil născut prematur

Prăpastia vârsta cronologică – 7 luni

— vârsta corectată – 4 ½ luni

(fig. 16 – Analiza unui copil născut prematur – După terapie – poziţia de decubit dorsal – vârsta cronologică - 7 luni; vârsta corectată - 4 ½ luni)

cronologică - 7 luni; vârsta corectată - 4 ½ luni) Fig. 16. Analiza unui copil născut

Fig. 16. Analiza unui copil născut prematur

— După terapie – poziţia de d.d. – vârsta crono- logică – 7 luni

— vârsta corectată – 4 ½ luni

D. Examenul neurologic la vârsta de 9 luni – vârstă cronologică, vârstă corectată – 6 ½ luni

— PC – 43 cm

— FA = 2/3

controlul capului în decubit ventral – Gesell III – IV

extinde coatele în postura păpuşii

se rostogoleşte

— şade când este poziţionat, cu echilibru bun

încearcă să se târască

schiţează paraşuta

reacţia de redresare +

— reacţiile Vojta, Collis orizontal, Peiper – co- respunzătoare vârstei corectate

— în suspensie subaxilară se sprijină pe toată talpa

— în ghemuit îşi susţine greutatea

nu are reacţie antigravitaţională

— întinde mâinile după jucării, le prinde, le transferă

prinde picioarele şi le duce la gură

copil vioi, zâmbeşte permanent

— vârstă motorie – 7 luni. Continuă terapia Vojta – 4 şedinţe pe zi.

(fig. 17 – Stimulare Vojta la un copil născut prematur – Faza I a rostogolirii reflexe – vârsta cronologică – 9 luni; – vârsta corectată – 6 ½ luni)

– 9 luni; – vârsta corectată – 6 ½ luni) Fig. 17. Stimulare Vojta la un

Fig. 17. Stimulare Vojta la un copil născut prematur

— Faza I a rostogolirii reflexe – vârsta crono- logică – 9 luni

— vârsta corectată – 6 ½ luni

(fig. 18 – Stimulare Vojta la un copil născut

a rostogolirii reflexe – vârsta

prematur – Faza I

cronologică - 9 luni; vârsta corectată - 6 ½ luni)

I cronologică - 9 luni; vârsta corectată - 6 ½ luni) Fig. 18. Stimulare Vojta la

Fig. 18. Stimulare Vojta la un copil născut prematur

FazaIarostogoliriireflexe–vârstacronologică

A. Examenul neurologic la vârsta de 4 luni

9 luni

– vârstă cronologică.

vârsta corectată – 6 ½ luni

vârsta corectată – 2 luni

(fig. 19 – Stimulare Vojta la un copil născut pre- matur –Târârea reflexă – vârsta cronologică – 9 luni; vârsta corectată – 6 ½ luni)

cronologică – 9 luni; vârsta corectată – 6 ½ luni) Fig. 19. Stimulare Vojta la un

Fig. 19. Stimulare Vojta la un copil născut prematur

– Târârea reflexă – vârsta cronologică – 9 luni

– vârsta corectată – 6 ½ luni

CAZUL 3 – M.M Date legate de naştere

data naşterii – 15.11.2009 (primul născut)

durata sarcinei – 29 săptămâni şi 4 zile

greutate la naştere – 1650 grame

prezentare – craniană

tip naştere – cezariană

scor APGAR – 4 la 1 minut

6

la 5 minute

6

la 10 minute

PC – 29,5 cm

PT – 25 cm

T

– 43 cm

La externare – greutate – 1850 grame

PC – 32 cm

PT – 27 cm

T

– 46 cm

Diagnostic la externare – Asfixie perinatală formă severă

Incompatibilitate grup şi RH

Sindrom hemoragic al nou-născutului

Hemoragie intraventriculară

– Infecţie nozocomială cu Klebsiella

DIAGNOSTIC

Uşoară tulburare de coor-

donare centrală (sarcină gemelară, prematuritate)

— sugar vioi, urmăreşte, zâmbeşte

— reflex optico-facial + acustico-facial +

— ROT vii

— Babinsky +

— Moro +

— Galant absent

— RTCA +

— Landau – extensia persistentă după flexia ca- pului

Grasping +

reacţia de redresare absentă

mers automat + cu pasul călcând digitigrad, caracteristic prematurilor

— reacţiile de postură – corespunzătoare lunei I

la suspensia orizontală nu apare abducţia coapsei

se menţine în suspensie subaxilară

— în ghemuit îşi susţine greutatea

— are reacţie pozitivă de sprijin

reacţia Grenier absentă

— la tracţiune, capul în retroducţie

în decubit ventral, capul se ridică prin hiper- tonie paravertebrală cervicală

menţine poziţia de decubit dorsal cu braţe- le în general “în candelabru”, pumnii închişi, police addus palmar

uşoară hipertonie la nivelul adductorilor coapsei şi a tricepşilor surali, predominent

— stg. – la flexia rapidă dorsală a piciorului, un- ghiul de flexie scade apreciabil.

Începe terapia Vojta de 4 ori pe zi.

B. Examenul neurologic la vârsta de 5 ½ luni – vârstă cronologică, vârsta corectată – 3 ½ luni

DIAGNOSTIC

– Uşoară tulburare de coor-

donare centrală (sarcină gemelară, prematuritate)

— PC – 40,3 cm

— ROT vii la MI mai ales la r. calcanean

faţă de examinarea anterioară se remarcă:

— persistenţa reflexului Moro

Grasping +

reacţia de redresare absentă

— la tracţiune – capul în axul trunchiului

în decubit ventral capul în zona Gesell II, cu MS în “postura păpuşii”, pumnii închişi

— nu mai menţine MS “în candelabru”

are motilitate spontană mai bine exprimată

reacţia Collis orizontal – absentă

— se menţine uşoară tensiune la nivelul tricepşilor surali (la flexia dorsală rapidă a picioarelor)

urmăreşte cu privirea, atent la mamă

progres motor – face terapie Vojta de 4 ori pe zi

— vârsta motorie – 4 ½ luni. Continuă terapia Vojta de 4 ori pe zi.

(fig. 20 – Analiza unui copil născut prematur – Înainte de terapie – poziţia de decubit ventral – vârstă cronologică – 5 ½ luni; vârsta corectată – 3 ½ luni)

– 5 ½ luni; vârsta corectată – 3 ½ luni) Fig. 20. Analiza unui copil născut

Fig. 20. Analiza unui copil născut prematur

Înainte de terapie – poziţia de decubit ventral – vârstă cronologică – 5 ½ luni, vârsta corectată – 3 ½ luni

(fig. 21 – Stimulare Vojta la un copil născut pre- matur – Prima fază a rostogolirii reflexe – vârstă cronologică - 5 ½ luni; vârsta corectată – 3 ½ luni)

cronologică - 5 ½ luni; vârsta corectată – 3 ½ luni) Fig. 21. Stimulare Vojta la

Fig. 21. Stimulare Vojta la un copil născut prematur

Prima

fază

a

rostogolirii

cronologică – 5 ½ luni

reflexe

vârstă

— vârsta corectată – 3 ½ luni

(fig. 22 – Analiza unui copil născut prematur – După terapie – poziţia de d.v. – vârstă cronologică - 5 ½ luni; vârsta corectată – 3 ½ luni)

cronologică - 5 ½ luni; vârsta corectată – 3 ½ luni) Fig. 22. Analiza unui copil

Fig. 22. Analiza unui copil născut prematur

– După terapie – poziţia de decubit ventral – vârstă cronologică – 5 ½ luni, vârsta corectată – 3 ½ luni

CAZUL 4 – M.M

Date legate de naştere

— data naşterii – 15.11.2009 (al doilea născut)

durata sarcinei – 29 săptămâni şi 4 zile

— greutate la naştere – 1650 grame

prezentare – craniană

tip naştere – cezariană

— scor APGAR – 6 la 1 minut

— 7 la 5 minute

— PC – 30 cm

— PT – 25 cm

— T – 44 cm

La externare – greutate – 2080 grame

— PC – 34 cm

— PT – 28 cm

— T – 47 cm Diagnostic la externare

— Axfixie la naştere formă severă

— Sindrom hemoragic al nou-născutului

Hemoragie cerebrală

Hemoragie pulmonară

— Hidrocefalie.

A. Examenul neurologic la vârsta de 3 ½ luni

– vârstă cronologică, vârsta corectată – 1 1/ 2 luni

coordonare

DIAGNOSTIC

Tulburare

de

centrală (sarcină gemelară, prematuritate)

Hidrocefalie int.

— PC – 39,5 cm

— FA = 3/2

— ROT vii, simetrice

reacţia de redresare absentă

— Moro +

— Galant ++

— fără reflex de păşire

la suspensia laterală uşoară hipotonie axială fără abducţia coapsei

— suspensia verticală subaxilară posibilă 10 sec.

— la tracţiune, capul în retroducţie

în decubit ventral, capul în zona Gesell I-II

tendinţă uşoară la hiperextensie a coloanei cervicale

Grasping +

— în ghemuit îşi susţine greutatea

— fără reacţie antigravitaţională

— reacţia Grenier absentă bilateral

— reacţiile de postură Vojta, Collis, Peiper co- respunzătoare lunei I

— în general menţine pumnii închişi, policele addus palmar

— copilul este vioi, urmăreşte cu privirea

— r. oculo-palpebral +, acustico-palpebral absent. Începe terapia Vojta de 4 ori pe zi.

B. Examenul neurologic la vârsta de 5 ½ luni

– vârstă cronologică, vârsta corectată – 3 ½ luni

DIAGNOSTIC

Tulburare

de

coordonare

centrală (sarcină gemelară, prematuritate)

Hidrocefalie int.

— PC – 41,5 cm

— FA = 2/1

— ROT vii

reacţia de redresare absentă

— Moro +

— Galant +

— Collis orizontal: absenţa sprijinirii mâinii pe masă

la reacţia Vojta – nu abduce coapsa

la tracţiune, capul în axul trunchiului

în decubit ventral, capul în zona Gesell II, cu postura păpuşii, pumnii închişi

se menţine uşoară hipertonie paravertebrală cervicală

Grasping +

se menţine în suspensie subaxilară

în ghemuit nu are reacţie antigravitaţională

reacţia Grenier absentă

reacţia Peiper corespunzătoare trimestrului I

— întinde mâinile după jucării, le prinde

policele nu mai este addus palmar

copil foarte vioi, urmăreşte, zâmbeşte foarte uşor celor din jur

— vârstă motorie – 3 ½ luni. Continuă terapia Vojta de 4 ori pe zi.

(fig. 23 – Analiza unui copil născut prema- tur – Înainte de terapie - poziţia de d.v. – vârsta cronologică – 5 ½ luni; vârsta corectată – 3 ½ luni)

– 5 ½ luni; vârsta corectată – 3 ½ luni) Fig. 23. Analiza unui copil născut

Fig. 23. Analiza unui copil născut prematur

Înainte de terapie – poziţia de d.v. – vârsta crono- logică – 5 ½ luni – vârsta corectată – 3 ½ luni

(fig. 24 – Stimulare Vojta la un copil născut pre- matur – Prima fază a rostogolirii reflexe – vârsta cronologică - 5 ½ luni; vârsta corectată - 3 ½ luni)

cronologică - 5 ½ luni; vârsta corectată - 3 ½ luni) Fig. 24. Stimulare Vojta la

Fig. 24. Stimulare Vojta la un copil născut prematur

Prima fază a rostogolirii reflexe – vârsta cronolo- gică – 5 ½ luni – vârsta corectată – 3 ½ luni

(fig. 25 – Stimulare Vojta la un copil născut pre- matur – Târârea reflexă – vârsta cronologică - 5 ½ luni; vârsta corectată - 3 ½ luni)

cronologică - 5 ½ luni; vârsta corectată - 3 ½ luni) Fig. 25. Stimulare Vojta la

Fig. 25. Stimulare Vojta la un copil născut prematur

Târârea reflexă – vârsta cronologică – 5 ½ luni,

– vârsta corectată – 3 ½ luni

(fig. 26 – Analiza unui copil născut prematur – După terapie – poziţia de d.v. – vârsta cronologică - 5 ½ luni; vârsta corectată - 3 ½ luni)

După terapie – poziţia de d.v. – vârsta cronologică

– 5 ½ luni, vârsta corectată – 3 ½ luni

cronologică – 5 ½ luni, vârsta corectată – 3 ½ luni Fig. 26. Analiza unui copil

Fig. 26. Analiza unui copil născut prematur

CONCLUZII

Prin terapia Vojta putem influenţa modelele pato- logice de mişcare la un copil născut prematur (putem rechema modelele parţiale ideale). Instituirea precoce a terapiei Vojta duce la recuperarea substanţială a def- icitului neuro-psiho-motor. La copilul născut prematur, terapia Vojta va fi instituită ţinînd cont de starea, de vârsta copilului şi de toleranţa lui la atingere. Pentru a obţine efectele urmărite, şedinţele de terapie Vojta (4 şedinţe pe zi) se efectuează în condiţii de confort termic, terapeutul co- municând pe tot parcursul şedinţei cu micul pacient. Familia, ca şi coterapeut va fi instruită în vederea continuării terapiei Vojta şi acasă.