PREZENTĂRI DE CAZ / CASE STUDY REPORT
IMPORTANŢA TRATAMENTULUI KINETIC INSTITUIT PRECOCE
ÎN CAZUL COPILULUI NĂSCUT PREMATUR
Cristina Bojan1, Mirela Stoicescu2, Ligia Robănescu3, Elena Cosac4
REZUMAT
Lucrarea noastră prezintă 4 cazuri de copii născuţi prematur (sarcină gemelară).
Ei au fost trataţi, exclusiv, prin metoda Vojta.
Acest studiu a urmărit ameliorarea motricităţii şi poziţionarea fiziologică a coloanei.
Cuvinte cheie: prematuritatea, metoda Vojta, evaluare, reabilitate funcţională
Prematur este orice copil, care la naştere are
greutatea egală sau mai mică de 2500 g, iar după alţii
prematur este nou-născutul cu vârsta gestaţională sub
37 de săptămâni. (6)
Ţinând cont, atât de greutatea la naştere, cât şi de
vârsta gestaţională, prematurii sunt: (6)
— prematuri adevăraţi: a căror greutate la naştere
este în concordanţă cu vârsta gestaţională (mai mică
de 2500g, vârsta gestaţională sub 37 săptămâni);
— dismaturi sau întârziaţi în creşterea intra-
uterină, cu greutate la naştere sub 2500 g şi care nu
este în concordanţă cu vârsta de gestaţie;
— prematuri cu greutate mai mare de 2500 g la
naştere dar cu vârsta gestaţională sub 37 săptămâni
(copii din mame diabetice).
După greutatea de la naştere, prematurii se împart
în (6):
— prematuri de gradul I, cu greutate între 2000-
2500 g;
— prematuri de gradul II, cu greutate între
1500-2000 g;
1
Kinetoterapeut – Terapeut Vojta, 2Kinetoterapeut – Cursant Vojta, 3Medic
medicină fizică şi recuperare funcţională, 4Kinetoterapeut
Clinica de Neurologie Pediatrică – Spitalul Clinic Prof. Dr. Alex. Obregia
Adresă corespondenţă: Cristina Bojan
Spitalul Clinic “Al. Obregia”, Şoseaua Berceni nr. 10, Bucureşti
cristbjn@yahoo.com
1
Physical Therapist – Vojta Therapist, 2Physical Therapist – Vojta Student,
3
Physical medicine and functional recovery Physician , 4Physical Therapist
Pediatric Neurology – Hospital “Al. Obregia”
Correspondence address: Cristina Bojan
Pediatric Neurology Hospital “Al. Obregia”, Berceni R. nr. 10, Bucharest
cristbjn@yahoo.com
Revista de Neurologie şi Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului din România - 2010 - vol. 13 - nr. 3
— prematuri de gradul III, cu greutate între
1000-1500 g;
— prematuri de gradul IV, cu greutate sub 1000 g.
Nou născutul prematur pune o serie de probleme
legate de dificultatea de adaptare la viaţa extrauterină,
secundară, imaturităţii diferitelor organe. Prematurii
au manifestări clinice predominant respiratorii dar
substratul lezional este preponderent cerebral.
NOUNĂSCUTUL PREMATUR 3
Starea de sănătate a unui prematur la naştere de-
pinde de numeroşi factori, printre care:
— vârsta gestaţională la momentul naşterii
— greutatea la naştere
— boli ale mamei sau tratamentele în timpul
sarcinii care ar fi putut afecta fătul
— defecte congenitale ale nou-născutului.
AFECŢIUNI ALE PREMATURULUI 6
Mulţi prematuri sunt energici şi surprind pe toată
lumea printr-o recuperare spectaculoasă. Dar totuşi ei
sunt vulnerabili la infecţii şi la diferite complicaţii le-
gate de dezvoltarea incompletă a anumitor organe. Este
posibil să existe un progres continuu în evoluţia copilu-
lui pentru câteva zile, urmat de perioade de recădere.
Orice nou-născut înainte de termen (înainte de 37
săptămâni de gestaţie) poate avea un risc crescut de a
dezvolta ulterioare complicaţii medicale:
— nou-născutii la 32 de săptămâni sau mai
mult au cel mai puţin probabil risc de a dezvolta
complicaţii
145
 — fiecare săptămână în minus creşte dramatic
riscul complicaţiilor; nou-născutii de 22-26 săptămâni
au o dezvoltare minimă şi au un risc foarte mare de
a muri sau a avea deficienţe severe. Este probabil ca
părinţii să se confrunte cu decizii medicale dificile de
viaţă sau moarte.
ÎNTÂRZIERI SEVERE ŞI INVALIDITĂŢI
1, 6
Majoritatea prematurilor nu ajung să aibă întârz-
ieri grave în dezvoltare şi invalidităţi. În general, cu
cât nou născutul este mai mic, cu un grad mai mare
de prematuritate sau mai bolnav, cu atât creşte riscul
de a avea retard în dezvoltare sau invalidităţi. Dacă
nou născutul a fost cu grad III-IV de prematuritate
(înainte de 26 de săptămâni de gestaţie) sau a fost fo-
arte mic (mai mic de 800 de grame) are un risc foarte
mare de a avea probleme severe. Dintre acestea, cele
mai frecvente sunt:
— retard mintal 14%
— hemoragie cerebrală 8-12%
— cecitate 8%
— surditate 3%.
Nou născuţii între 1500 şi 2500 de grame pot
avea diferenţe ale coeficientului de inteligenţă faţă de
un nou născut la termen, dar acestea sunt mici. Nou
născuţii ce cântăresc peste 2500 de grame au un risc
foarte mic de apariţie a unui retard în dezvoltare. Acei
copii care prezintă semne ale unui retard în dezvoltare
este foarte probabil să-şi îmbunătăţească starea într-
un mediu familial primitor şi cu o îngrijire atentă.
Stimularea precoce a prematurului – o necesitate (2)
Prematurul aflat în incubator poate fi considerat
ca un copil cu risc în privinţa dezvoltării biologice şi
psihologice; el trebuie să beneficieze de o intervenţie
precoce a părinţilor şi a kinetoterapeutului.
În ultimii ani, în vestul Europei, părinţii sunt
încurajaţi să-şi îngrijească personal copilul câteva ore
pe zi, acesta este culcat pe pieptul mamei sau al tatălui,
îndată ce starea copilului permite acest lucru. Astfel
copilul percepe stimulări umane, tactile, normale. Sis-
temele vestibular, proprioceptiv beneficiază de aceste
stimulări, copilul este posibil să recunoască bătăile
cordului mamei sale (De Groot).
Numeroşi prematuri pun diverse probleme tineril-
or părinţi: anomalii de reglare posturală, ale ritmului
veghe-somn, ei plâng mai mult.
146 Revista de Neurologie şi Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului din România - 2010 - vol. 13 - nr. 3
Desigur, orice intervenţie trebuie să fie
individualizată, adaptată nevoilor specifice fiecărui
copil (Berard).
În perioada intrauterină, copilul se mişcă în lich-
idul amniotic, sistemul său tactil este stimulat precoce
prin contactele cu peretele uterin.
Spre sfârşitul gestaţiei, spaţiul se micşorează,
percepţiile tactile diferă, stimulările proprioceptive
sunt numeroase. Copilul recepţionează stimuli audi-
tivi: zgomote cardiace ale mamei, vocea mamei, zgo-
mote intestinale.
În orice caz, în uter sistemul de stimulare permite
fătului să beneficieze de experienţe tactilo-kinestezice
adaptate maturităţii sistemului nervos în acel moment
(Gosselin).
După naştere, prematurul este asistat în incubator,
eventual supus terapiei intensive, însemnând durere,
lumină intensă, zgomot.
În privinţa durerii, perceperea ei a fost constată
prin EKG modificată la prematurul mai mic de
30 săptămâni prin ritm cardiac accelerat, tensiune
arterială mărită, transpiraţie la nivelul palmelor (Es-
cobark).
După perioada terapiei intensive, este necesară
încurajarea relaţiei între copil şi părinţi, sfătuindu-i
pe aceştia în privinţa posturării copilului în timpul
alimentaţiei, îmbăierii, deasemeni în instalarea în
pătuţ pe o saltea moale, eventual pe o blăniţă de miel,
indicată pentru o ameliorare a integrării tactile. Une-
ori este indicată plasarea într-un hamac când hipoto-
nia este persistentă şi prelungită sau apare hipertonia
în extensie (De Groot).
Odată prematurul ajuns la domiciliu părinţii
trebuiesc susţinuţi în continuare cu sfaturi privind
alimentaţia, poziţionarea, stimularea, mai ales dacă
sugarul are o extensie exagerată a zonei cervicale,
retracţia umerilor, cu tendinţă la hipertonie.
În această perioadă este imperios necesară
intervenţia unui kinetoterapeut specializat în trata-
mentul noilor născuţi, la curent cu dezvoltarea neu-
romotorie a copilului şi metodele neurologice de re-
educare.
Desigur, ideal ar fi ca şedinţele de terapie să aibă
loc la domiciliul copilului (ceea ce la noi în ţară nu
este prevăzut în legislaţie), dar oricum tratamentul ki-
netic este absolut necesar.
La noi în ţară mai există şi un deficit de cadre
specializate în kinetoterapia sugarului. Din păcate,
facultăţile nu oferă nici un fel de practică serioasă în
acest domeniu şi nici o bază teoretică.
 Ori, responsabilitatea este imensă, o intervenţie
abuzivă sau greşită poate avea repercursiuni impor-
tante asupra dezvoltării ulterioare a copilului.
Diagnosticul precoce (Prof. Dr. Václav Vojta) are
3 componente: (11, 12)
A. Motricitatea spontană (ontogeneza posturală)
(11, 12). Este vorba de ontogeneza posturală a copilu-
lui care depinde de:
— dezvoltarea fiecărui individ
— determinarea genetică
— are un program specific
— se obţine fără un antrenament special
— se obţine în mod automat.
B. Activitatea posturală (reacţiile de postură) (11,
12 ):
1. Reacţia de tracţiune
— execuţie: copilul este în decubit dorsal; ki-
netoterapeutul îl apucă de încheietura mâinilor (mai
sus de podul palmei) şi îl trage încet până ce trunchiul
ajunge la 45°.
— se apreciază: poziţia capului şi a membrelor
inferioare (MI) la nivelul şoldului şi genunchiului.
— reacţii normale: – la n.n. capul este în
retroducţie, membrele inferioare (MI) flectate şi abduse,
călcâiele inerte pe sol.
— după 3 luni, capul este în prelungirea coloa-
nei, MI se orientează în flexie activă.
— în trimestrul II capul este în flexie ant., MI
flectate, grasping reflex plantar.
— din trimestrul III MI încep să se extindă,
în uşoară abducţie şi rotaţie externă, picioarele în
pronaţie şi flexie dorsală. (fig. 1 – Reacţia de tracţiune
la un copil născut prematur – vârsta cronologică – 3
luni; vârsta corectată – 2 luni).
— vârstă cronologică – 3 luni
— vârstă corectată – 2 luni
Fig. 1. Reacţia de tracţiune la un copil născut prematur
Revista de Neurologie şi Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului din România - 2010 - vol. 13 - nr. 3
2. Reacţia Landau
— execuţie: copilul este susţinut strict la
orizontală în suspensie ventrală pe mâna examina-
torului.
— se apreciază: poziţia capului, a trunchiului şi
a membrelor.
— reacţii normale: – în primele 6 săpt.,
încercări de ridicare a capului, trunchiul atârnă pe
palmă, MI atârnă inerte.
— la 3 luni, capul în prelungirea coloanei, MI
semiflectate.
— la 6 luni creşte extensia toraco-lombară şi
lombo-sacrată, spatele e drept, coapsele la 90° faţă de
abdomen, gambele la 90° faţă de coapse. MS încep să
se extindă.
— trimestrul III şi IV – capul în prelungirea
trunchiului, MS orientate ca pentru reflexul paraşută,
coapsele la 90°, genunchii extinşi, MI tind să se
sprijine pe masă, MS cu cotul în semiflexie. (fig. 2 –
Reacţia Landau la un copil născut prematur – vârsta
cronologică – 3 luni; vârsta corectată – 2 luni)
— vârsta cronologică – 3 luni
— vârsta corectată – 2 luni
Fig. 2. Reacţia Landau la un copil născut prematur
3. Reacţia de suspensie subaxilară
— execuţie: copilul este susţinut cu spatele la
examinator, la nivelul toracelui.
— se apreciază: poziţia MI
— reacţii normale: – la n.n. e o flexie uşoară a MI
— în trimestrul I – flexie activă a MI
— în trimestrul III începe extensia MI
— în trimestrul IV – extensia MI – reacţia
pozitivă de sprijin (fig. 3 – Reacţia de suspensie
subaxilară la un copil născut prematur – vârsta
cronologică – 3 luni; vârsta corectată – 2 luni).
— vârsta cronologică – 3 luni
— vârsta corectată – 2 luni
147

Fig. 3. Reacţia de suspensie subaxilară
la un copil născut prematur
4. Reacţia de răsturnare laterală Vojta
— execuţie: copilul este ţinut la nivelul toracelui,
cu spatele la examinator; brusc este orientat în poziţie
orizontală spre dreapta, apoi este lăsat 2-3 secunde pe
masă în decubit ventral, apoi este ridicat şi poziţionat
spre stânga
— se apreciază: poziţia membrelor superioare
(MS) situat cranial; poziţia MI situat cranial;
— poziţia trunchiului
— reacţii normale – la n.n. se produce reflexul
Moro, MI în triplă flexie
— după 4 luni dispare reflexul Moro
— în trimestrul II este o flexie activă a MI
— în trimestrul III şi IV, MI cranial se abduce,
MS cranial se extinde. (fig. 4 – Reacţia de răsturnare
laterală Vojta la un copil născut prematur – vârsta
cronologică – 3 luni; vârsta corectată – 2 luni)
— vârsta cronologică – 3 luni
— vârsta corectată – 2 luni
Fig. 4. Reacţia de răsturnare laterală Vojta
la un copil născut prematur
148 Revista de Neurologie şi Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului din România - 2010 - vol. 13 - nr. 3
5. Reacţia Collis orizontal
— execuţie: copilul este poziţionat pe masă în
decubit lateral cu spatele la examinator, care îi cu-
prinde braţul şi coapsa situate cranial
— se apreciază: poziţia braţului, mâinii şi mem-
brului inferior libere
— reacţii normale – la n.n. MS se orientează ca
în reflexul Moro, mâna deschisă, MI iniţial se extinde,
apoi se flectează
— până la sfârşitul trimestrul I e faza tipică de
flexie
— din luna a-4-a mâna este în pronaţie
— la 6 luni mâna tinde să ia sprijin pe planul
mesei, MI este flectat
— după 6 luni mâna se sprijină pe masă, MI se
extinde cu tendinţa de a se sprijini pe masă
— de la 9 luni sprijinul pe masă al plantei. (fig. 5
– Reacţia Collis orizontal la un copil născut prematur
– vârsta cronologică – 3 luni; vârsta corectată – 2 luni)
— vârsta cronologică – 3 luni
— vârsta corectată – 2 luni
Fig. 5. Reacţia Collis orizontal la un copil născut prematur
6. Reacţia Collis vertical
— execuţie: examinatorul cuprinde una din co-
apsele copilului aflat în decubit dorsal şi-l suspendă
la verticală
— se apreciază: poziţia MI liber
— reacţii normale: există 2 modele 0 – 6 luni şi
de la 6 luni
0 – 6 luni: MI după o scurtă extensie se orientează
în triplă flexie
— din luna a-7-a genunchiul se va extinde din
ce în ce mai mult, coapsa rămânând la 90° faţă de ab-
domen. (fig. 6 – Reacţia Collis vertical la un copil
născut prematur – vârsta cronologică – 3 luni; vârsta
corectată – 2 luni)
 — vârsta cronologică – 3 luni
— vârsta corectată – 2 luni
Fig. 6. Reacţia Collis vertical la un copil născut prematur
7. Reacţia Peiper-Ispert
— execuţie: examinatorul cuprinde cu mâinile
coapsele copilului, răsturnându-l cu capul în jos
— se apreciază: poziţia capului si coloanei ver-
tebrale, poziţia umerilor, braţelor, mâinilor
— reacţii normale – n.n. scurt timp există ex-
tensia cefei şi reflexul Moro
— 6 săpt. – 3 luni abducţie a MS şi extensia co-
loanei cervicale şi dorsal sup.
— 3 – 7 luni se extinde toată coloana, MS se
orientează în reflexul paraşută
— în trimestrul IV reacţia nu mai e concludentă,
căci copilul se agaţă cu mâinile de examinator. (fig. 7
– Reacţia Peiper-Ispert la un copil născut prematur –
vârsta cronologică – 3 luni; vârsta corectată – 2 luni)
— vârsta cronologică – 3 luni
— vârsta corectată – 2 luni
Fig. 7. Reacţia Peiper-Ispert la un copil născut prematur
Revista de Neurologie şi Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului din România - 2010 - vol. 13 - nr. 3
APRECIEREA REACŢIILOR DE
POSTURĂ 11, 12
1 – 3 reacţii de postură anormale = Tulburare de
coordonare centrală (TCC) foarte uşoară – control
după 6 săpt.
4 – 5 reacţii de postură anormale = Tulburare de
coordonare centrală (TCC) uşoară – control după 4
săpt. apoi se începe terapia
6 – 7 reacţii de postură anormale = Tulburare de
coordonare centrală (TCC) medie – terapie imediat
7 reacţii de postură anormale cu tulburări mari de
tonus muscular = Tulburare de coordonare centrală
(TCC gravă) – terapie imediat
Tulburarea de coordonare centrală (TCC) este
descrierea unei stări momentane a capacităţii de
coordonare.
C. Dinamica reflexelor arhaice (11, 12)
— putem vorbi de paralizie cerebrală de abia de
la 7 luni
— dacă 6 reacţii de postură sunt anormale, nu
mai este vorba de TCC, ci se poate stabili un diagnos-
tic, este vorba de patologie neurologică
— din trimestrul II dacă persistă reacţia de ex-
tensie + reflexul calcanean + reflexele tonice (supra-
pubian, extensie încrucişată) = spasticitate
— dacă persistă grasping plantar, Galant, mers
automat, RTCA = diskinezie (Tabel 1).
PREZENTARE DE CAZ
CAZUL 1 – I.D.
Date legate de naştere – data naşterii –
27.07.2009
— durata sarcinei – 30 săptămâni
— durata travaliului – 10 ore (primul născut)
— greutate la naştere – 1600 grame
— prezentare – craniană
— tip naştere – naturală
— scor APGAR – 3, apoi 5
— a stat 1 lună la incubator
DIAGNOSTIC – Tulburare de coordonare
centrală (sarcină gemelară, prematuritate)
149
 A. Examenul neurologic la vârsta de 3 luni – vârstă — în suspensie laterală nu abduce coapsele
cronologică, vârstă corectată – 2 săptămâni — la tracţiune capul balant
— FA = 4/3 — reflexul de păşire absent, astazie
— capul înclinat spre dreapta — Galant schiţat.
— PC – 35,5 cm. Începe terapia Vojta – 4 şedinţe pe zi.
— reacţia de redresare absentă
— ROT vii cu câteva clonii la reflexul achilian B. Examenul neurologic la vârsta de 4 ½ luni
— reacţiile de postură de aspect neonatal vârstă cronologică, vârstă corectată – 2 luni
— RTCA — PC – 38,5 cm.
— Moro — FA = 3/3
— Grasping ++ — ROT vii
— suspensie subaxilară absentă — reacţia de redresare absentă
— se menţine uşor în ghemuit fără reacţie anti- — la tracţiune, capul nu mai este balant, dar în
gravitaţională retroducţie
— reacţia Grenier absentă — în decubit ventral capul în zona Gesell I-II
— menţine pumnii strânşi, policele addus palmar — nu păstrează postura păpuşii
— orientat în decubit lateral, apare extensia co- — Moro + (puţin asimetric, MS dr. rămâne
loanei cervicale semiflectat la timpul I)
Tabel 1. Dinamica reflexelor arhaice

Reflexe, reacţii automate Timp de aşteptare Patologie

Intensitate neonatală
Babkin 0 – 4 săpt. Persistent după 6 săpt.
Rooting 0 – 3 luni Persistent după 6 luni
R. de supt 0 – 3 luni Persistent după 6 luni
R. optico-facial După 3 luni – persistă toată viaţa Dacă lipseşte după l. a-4-a
R. acustico-facial Din ziua a 10-a – persistă toată viaţa Dacă lipseşte după l. a-4-a
Glabela De la naştere – toată viaţa Lipsă la naştere
R. “ochi de păpuşă” 0 – 4 săpt. După 6 săpt.
Grasping palmar Până la dezv. funcţiei de Abs. în dezv. diskinetică – asimetrie
prindere şi sprijin Dacă nu apare sprijinul pe mână – trimes-
trul II
+++ în trimestrul II = spasticitate
Grasping plantar Până la dezv. funcţiei de sprijin Lipsă la naştere
După trimestrul II şi III persistă =
diskinezie
R. rădăcina palmei - De la naştere
Mersul automat 0 – 4 săpt. După 3 luni
R. de extensie al braţelor - De la naştere
R. de ext. al MI (r. pozitivă de sprijin) 0 – 4 săpt. După 3 luni
R. calcaneului 0 – 4 săpt. După 3 luni
R. suprapubian 0 – 4 săpt. După 3 - 5 luni
R. de extensie încrucişată 0 – 6 săpt. După 3 - 5 luni
R. ascensor 0 – 4 luni +++ în trimestrul II
Reflexe, reacţii automate Timp de aşteptare Patologie
Intensitate neonatală
R. Galant 0 – 4 săpt. După 3 luni – posibilă diskinezie
Absent la naştere
R. Moro 3 – 4 luni După 4 luni
Absent la naştere

150 Revista de Neurologie şi Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului din România - 2010 - vol. 13 - nr. 3
 — Grasping + palmar şi plantar – Faza a II-a a rostogolirii reflexe – vârsta
— suspensie subaxilară posibilă, astazie cronologică – 7 luni
— deschide mai bine pumnii — vârsta corectată – 4 ½ luni
— urmăreşte
— zâmbeşte. (fig. 9 – Stimulare Vojta la un copil născut prema-
Continuă terapia Vojta – 4 şedinţe pe zi. tur – Faza I a rostogolirii reflexe – vârsta cronologică
– 7 luni; vârsta corectată – 4 ½ luni)
C. Examenul neurologic la vârsta de 7 luni
– vârstă cronologică, vârstă corectată – 4 ½
luni
PC – 40 cm.
FA = 2/3
ROT vii
— reacţia de redresare absentă
— la tracţiune, capul în axul trunchiului
— în decubit ventral capul în zona Gesell II-III
— postura păpuşii prezentă, cu degetele încă
semiflectate
— nu se mai aruncă în opistotonus, decât rar
— reacţia Vojta – începe să abducă coapsa
— reacţia Collis orizontal – corespunzătoare tri-
mestrului I Fig. 9. Stimulare Vojta la un copil născut prematur
— la toate manevrele, uşoară contractură în – Faza I a rostogolirii reflexe – vârsta cronologică
flexie a MS stâng (la reflexul Moro extinde – 7 luni
numai MS drept) — vârsta corectată – 4 ½ luni
— se menţine în suspensie subaxilară (fig. 10 – Analiza unui copil născut prematur
— în ghemuit îşi susţine greutatea – după terapie – poziţia de decubit dorsal – vârsta
— nu are reacţie antigravitaţională cronologică – 7 luni; vârsta corectată – 4 ½ luni)
— întinde mâinile după jucării, le prinde, le
transferă
— fixează cu privirea
— urmăreşte
— zâmbeşte social
— vârstă motorie – 4 luni.
Continuă terapia Vojta – 4 şedinţe pe zi. (fig. 8 –
Stimulare Vojta la un copil născut prematur – Faza a–
II-a a rostogolirii reflexe - vârsta cronologică - 7 luni;
— vârsta corectată - 4 ½ luni)

Fig. 10. Analiza unui copil născut prematur

– după terapie – poziţia de decubit dorsal – vârsta
cronologică – 7 luni
— vârsta corectată – 4 ½ luni

Fig. 8. Stimulare Vojta la un copil născut prematur

Revista de Neurologie şi Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului din România - 2010 - vol. 13 - nr. 3 151
 D. Examenul neurologic la vârsta de 9 luni
– vârstă cronologică, vârstă corectată – 6 ½
luni
— PC - 43 cm
— FA = 2/3
— controlul capului – Gesell III
— încă nu extinde complet coatele în postura
păpuşii
— sprijinul e pe rădăcina palmelor
— abduce coapsa la reacţia Vojta
— reacţia Collis orizontal – corespunzătoare
vârstei
— în suspensia subaxilară – astazie fiziologică
Fig. 12. Stimulare Vojta la un copil născut prematur
— în ghemuit încă nu are reacţie anti-
gravitaţională — Faza a III-a a rostogolirii reflexe – vârsta
— uşoară hipertonie tricipitală, ceva mai cronologică – 9 luni
pronunţată pe dr. — vârsta corectată – 6 ½ luni
— întinde mâinile după jucării, le prinde (fig. 13 – Stimulare Vojta la un copil născut pre-
— dezvoltare psihică – foarte bună matur – Prima poziţie)
— şade dacă este poziţionat, cu echilibru imperfect — vârsta cronologică – 9 luni; vârsta corectată
— se rostogoleşte - 6 ½ luni)
— duce picioarele la gură
— schiţează paraşuta
— începe să articuleze monosilabe
— vârstă motorie – 7 luni.
Continuă terapia Vojta – 4 şedinţe pe zi. (fig. 11
– Stimulare Vojta la un copil născut prematur – vârsta
cronologică – 9 luni; vârsta corectată – 6 ½ luni)

Fig. 13. Stimulare Vojta la un copil născut prematur

– Prima poziţie – vârsta cronologică – 9 luni
– vârsta corectată – 6 ½ luni

CAZUL 2 – I.R.
Date legate de naştere
— data naşterii – 27.07.2009
Fig. 11. Stimulare Vojta la un copil născut prematur — durata sarcinii – 30 săptămâni
— durata travaliului – 10 ore (al doilea născut)
– vârsta corectată – 6 ½ luni — greutate la naştere – 900 grame
(fig. 12 – Stimulare Vojta la un copil născut pre- — prezentare – craniană
matur – Faza a III-a a rostogolirii reflexe – vârsta — tip naştere – naturală
cronologică – 9 luni; vârsta corectată – 6 ½ luni) — scor APGAR – 1, apoi 3
— a stat 1 lună la incubator.

152 Revista de Neurologie şi Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului din România - 2010 - vol. 13 - nr. 3
 DIAGNOSTIC – Tulburare de coordonare C. Examenul neurologic la vârsta de 7 luni
centrală (sarcină gemelară, prematuritate) – vârstă cronologică, vârstă corectată – 4 ½
luni
A. Examenul neurologic la vârsta de 3 luni — PC – 40,8 cm
– vârstă cronologică, vârstă corectată – — FA = 2/3
2 săptămâni — ROT vii
— PC – 35,5 cm — rest de Moro
— FA = 4/3 — Grasping palmar şi plantar
— dehiscenţă m. drepţi abdominali — se menţine încă un tonus extensor paraver-
— copil vioi, urmăreşte cu privirea, te fixează, tebral accentuat şi uşoară hipertonie a mem-
schiţează zâmbetul brelor – model flexie
— cap-gât înclinate spre stg. — reacţia de redresare absentă
— curbură scoliotică dorso-lombar stg. — la tracţiune capul în axul trunchiului
— hipotonie axială — în decubit ventral capul în zona Gesell II-III,
— Galant uşor schiţat cu sprijin pe antebraţe, pumnii închişi
— reacţia de redresare absentă — în decubit ventral cu MS pe lângă trunchi,
— mers automat absent reuşeşte să-şi tragă MS în faţă
— RTCA — la reacţia Collis orizontal – nu duce mâinile
— Grasping + spre masă
— reacţia Grenier absentă — reacţia Peiper – corespunzătoare trimestrului I
— la tracţiune capul în retroducţie — în ghemuit îşi menţine greutatea
— în suspensie laterală nu abduce coapsa — nu are reacţie antigravitaţională
— în decubit ventral capul în zona Gesell I — MS dr. are reacţii mai imperfecte
— în suspensie axilară nu se menţine — întinde mâinile după jucării, le transferă
— reacţiile de postură – aspect neonatal — există progres motor
— motilitate spontană în limite largi normale. — vârstă motorie – 3 – 4 luni.
Începe terapia Vojta – 4 şedinţe pe zi. Continuă terapia Vojta – 4 şedinţe pe zi.

B. Examenul neurologic la vârsta de 4 ½ luni (fig. 14 – Stimulare Vojta la un copil născut pre-
– vârstă cronologică matur – Faza a III-a a rostogolirii reflexe – vârsta
— vârstă corectată – 2 luni cronologică – 7 luni; vârsta corectată - 4 ½ luni)
— PC – 37,7 cm.
— FA = 2/3
— Moro + (uneori MS dr. mai leneş)
— RTCA nu s-au stins
— Grasping + palmar şi plantar
— pumnii în general închişi, dar se deschid
spontan
— reacţia Grenier absentă
— la reacţia Collis orizontal – MS adduse şi
flectate
— în decubit ventral capul în zona Gesell I, dacă
MS sunt pe lângă corp, pe dr. îl scoate mai
greu
— se menţine în suspensie subaxilară, MI nu se
sprijină pe planul mesei – astazie
Fig. 14. Stimulare Vojta la un copil născut prematur
— extensia coloanei cervico-dorsale uşor
exagerată – Faza a III- a a rostogolirii reflexe – vârsta cro-
— urmăreşte cu privirea, zâmbeşte. nologică – 7 luni, vârsta corectată – 4 ½ luni
Continuă terapia Vojta – 4 şedinţe pe zi.

Revista de Neurologie şi Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului din România - 2010 - vol. 13 - nr. 3 153
 (fig. 15 – Stimulare Vojta la un copil născut pre- — schiţează paraşuta
matur – Prăpastia – vârsta cronologică – 7 luni; vâr- — reacţia de redresare +
sta corectată – 4 ½ luni) — reacţiile Vojta, Collis orizontal, Peiper – co-
respunzătoare vârstei corectate
— în suspensie subaxilară se sprijină pe toată
talpa
— în ghemuit îşi susţine greutatea
— nu are reacţie antigravitaţională
— întinde mâinile după jucării, le prinde, le
transferă
— prinde picioarele şi le duce la gură
— copil vioi, zâmbeşte permanent
— vârstă motorie – 7 luni.
Continuă terapia Vojta – 4 şedinţe pe zi.

Fig. 15. Stimulare Vojta la un copil născut prematur (fig. 17 – Stimulare Vojta la un copil născut
— Prăpastia vârsta cronologică – 7 luni prematur – Faza I a rostogolirii reflexe – vârsta
— vârsta corectată – 4 ½ luni cronologică – 9 luni; – vârsta corectată – 6 ½ luni)

(fig. 16 – Analiza unui copil născut prematur

– După terapie – poziţia de decubit dorsal – vârsta
cronologică - 7 luni; vârsta corectată - 4 ½ luni)

Fig. 17. Stimulare Vojta la un copil născut prematur

— Faza I a rostogolirii reflexe – vârsta crono-
logică – 9 luni
— vârsta corectată – 6 ½ luni
Fig. 16. Analiza unui copil născut prematur
(fig. 18 – Stimulare Vojta la un copil născut
— După terapie – poziţia de d.d. – vârsta crono- prematur – Faza I a rostogolirii reflexe – vârsta
logică – 7 luni cronologică - 9 luni; vârsta corectată - 6 ½ luni)
— vârsta corectată – 4 ½ luni

D. Examenul neurologic la vârsta de 9 luni – vârstă

cronologică, vârstă corectată – 6 ½ luni
— PC – 43 cm
— FA = 2/3
— controlul capului în decubit ventral – Gesell
III – IV
— extinde coatele în postura păpuşii
— se rostogoleşte
— şade când este poziţionat, cu echilibru bun
— încearcă să se târască Fig. 18. Stimulare Vojta la un copil născut prematur

154 Revista de Neurologie şi Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului din România - 2010 - vol. 13 - nr. 3
 — Faza I a rostogolirii reflexe – vârsta cronologică A. Examenul neurologic la vârsta de 4 luni
– 9 luni – vârstă cronologică.
— vârsta corectată – 6 ½ luni — vârsta corectată – 2 luni
DIAGNOSTIC – Uşoară tulburare de coor-
(fig. 19 – Stimulare Vojta la un copil născut pre- donare centrală (sarcină gemelară, prematuritate)
matur – Târârea reflexă – vârsta cronologică – 9 luni; — sugar vioi, urmăreşte, zâmbeşte
vârsta corectată – 6 ½ luni) — reflex optico-facial + acustico-facial +
— ROT vii
— Babinsky +
— Moro +
— Galant absent
— RTCA +
— Landau – extensia persistentă după flexia ca-
pului
— Grasping +
— reacţia de redresare absentă
— mers automat + cu pasul călcând digitigrad,
caracteristic prematurilor
— reacţiile de postură – corespunzătoare lunei I
— la suspensia orizontală nu apare abducţia
Fig. 19. Stimulare Vojta la un copil născut prematur coapsei
– Târârea reflexă – vârsta cronologică – 9 luni — se menţine în suspensie subaxilară
– vârsta corectată – 6 ½ luni — în ghemuit îşi susţine greutatea
— are reacţie pozitivă de sprijin
CAZUL 3 – M.M — reacţia Grenier absentă
Date legate de naştere — la tracţiune, capul în retroducţie
— data naşterii – 15.11.2009 (primul născut) — în decubit ventral, capul se ridică prin hiper-
— durata sarcinei – 29 săptămâni şi 4 zile tonie paravertebrală cervicală
— greutate la naştere – 1650 grame — menţine poziţia de decubit dorsal cu braţe-
— prezentare – craniană le în general “în candelabru”, pumnii închişi,
— tip naştere – cezariană police addus palmar
— scor APGAR – 4 la 1 minut — uşoară hipertonie la nivelul adductorilor
— 6 la 5 minute coapsei şi a tricepşilor surali, predominent
— 6 la 10 minute — stg. – la flexia rapidă dorsală a piciorului, un-
— PC – 29,5 cm ghiul de flexie scade apreciabil.
— PT – 25 cm — Începe terapia Vojta de 4 ori pe zi.
— T – 43 cm
La externare – greutate – 1850 grame B. Examenul neurologic la vârsta de 5 ½ luni –
— PC – 32 cm vârstă cronologică, vârsta corectată – 3 ½ luni
— PT – 27 cm
— T – 46 cm
DIAGNOSTIC – Uşoară tulburare de coor-
donare centrală (sarcină gemelară, prematuritate)
Diagnostic la externare – Asfixie perinatală formă
— PC – 40,3 cm
severă
— ROT vii la MI mai ales la r. calcanean
— Incompatibilitate grup şi RH
— Sindrom hemoragic al nou-născutului — faţă de examinarea anterioară se remarcă:
— Hemoragie intraventriculară — persistenţa reflexului Moro
– Infecţie nozocomială cu Klebsiella — Grasping +
— reacţia de redresare absentă

Revista de Neurologie şi Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului din România - 2010 - vol. 13 - nr. 3 155
 — la tracţiune – capul în axul trunchiului – Prima fază a rostogolirii reflexe – vârstă
— în decubit ventral capul în zona Gesell II, cu cronologică – 5 ½ luni
MS în “postura păpuşii”, pumnii închişi — vârsta corectată – 3 ½ luni
— nu mai menţine MS “în candelabru”
— are motilitate spontană mai bine exprimată (fig. 22 – Analiza unui copil născut prematur
— reacţia Collis orizontal – absentă – După terapie – poziţia de d.v. – vârstă cronologică
— se menţine uşoară tensiune la nivelul tricepşilor - 5 ½ luni; vârsta corectată – 3 ½ luni)
surali (la flexia dorsală rapidă a picioarelor)
— urmăreşte cu privirea, atent la mamă
— progres motor – face terapie Vojta de 4 ori pe zi
— vârsta motorie – 4 ½ luni.
Continuă terapia Vojta de 4 ori pe zi.

(fig. 20 – Analiza unui copil născut prematur –

Înainte de terapie – poziţia de decubit ventral – vârstă
cronologică – 5 ½ luni; vârsta corectată – 3 ½ luni)

Fig. 22. Analiza unui copil născut prematur

– După terapie – poziţia de decubit ventral – vârstă

cronologică – 5 ½ luni, vârsta corectată – 3 ½ luni

CAZUL 4 – M.M
Date legate de naştere
— data naşterii – 15.11.2009 (al doilea născut)
— durata sarcinei – 29 săptămâni şi 4 zile
Fig. 20. Analiza unui copil născut prematur
— greutate la naştere – 1650 grame
Înainte de terapie – poziţia de decubit ventral — prezentare – craniană
– vârstă cronologică – 5 ½ luni, vârsta corectată – 3
— tip naştere – cezariană
½ luni
— scor APGAR – 6 la 1 minut
(fig. 21 – Stimulare Vojta la un copil născut pre- — 7 la 5 minute
matur – Prima fază a rostogolirii reflexe – vârstă — PC – 30 cm
cronologică - 5 ½ luni; vârsta corectată – 3 ½ luni) — PT – 25 cm
— T – 44 cm
— La externare – greutate – 2080 grame
— PC – 34 cm
— PT – 28 cm
— T – 47 cm
Diagnostic la externare
— Axfixie la naştere formă severă
— Sindrom hemoragic al nou-născutului
— Hemoragie cerebrală
— Hemoragie pulmonară
Fig. 21. Stimulare Vojta la un copil născut prematur — Hidrocefalie.

156 Revista de Neurologie şi Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului din România - 2010 - vol. 13 - nr. 3
 A. Examenul neurologic la vârsta de 3 ½ luni
– vârstă cronologică, vârsta corectată – 1 1/ 2
luni
DIAGNOSTIC – Tulburare de coordonare
centrală (sarcină gemelară, prematuritate)
— Hidrocefalie int.
— PC – 39,5 cm
— FA = 3/2
— ROT vii, simetrice
— reacţia de redresare absentă
— Moro +
— Galant ++
— fără reflex de păşire
— la suspensia laterală uşoară hipotonie axială
fără abducţia coapsei
— suspensia verticală subaxilară posibilă 10 sec.
— la tracţiune, capul în retroducţie
— în decubit ventral, capul în zona Gesell I-II
— tendinţă uşoară la hiperextensie a coloanei
cervicale
— Grasping +
— în ghemuit îşi susţine greutatea
— fără reacţie antigravitaţională
— reacţia Grenier absentă bilateral
— reacţiile de postură Vojta, Collis, Peiper co-
respunzătoare lunei I
— în general menţine pumnii închişi, policele
addus palmar
— copilul este vioi, urmăreşte cu privirea
— r. oculo-palpebral +, acustico-palpebral absent.
Începe terapia Vojta de 4 ori pe zi.
— Collis orizontal: absenţa sprijinirii mâinii pe
masă
— la reacţia Vojta – nu abduce coapsa
— la tracţiune, capul în axul trunchiului
— în decubit ventral, capul în zona Gesell II, cu
postura păpuşii, pumnii închişi
— se menţine uşoară hipertonie paravertebrală
cervicală
— Grasping +
— se menţine în suspensie subaxilară
— în ghemuit nu are reacţie antigravitaţională
— reacţia Grenier absentă
— reacţia Peiper corespunzătoare trimestrului I
— întinde mâinile după jucării, le prinde
— policele nu mai este addus palmar
— copil foarte vioi, urmăreşte, zâmbeşte foarte
uşor celor din jur
— vârstă motorie – 3 ½ luni.
Continuă terapia Vojta de 4 ori pe zi.
(fig. 23 – Analiza unui copil născut prema-
tur – Înainte de terapie - poziţia de d.v. – vârsta
cronologică – 5 ½ luni; vârsta corectată – 3 ½ luni)

B. Examenul neurologic la vârsta de 5 ½ luni

– vârstă cronologică, vârsta corectată – 3 ½
luni

DIAGNOSTIC – Tulburare de coordonare

centrală (sarcină gemelară, prematuritate)
— Hidrocefalie int. Fig. 23. Analiza unui copil născut prematur
— PC – 41,5 cm Înainte de terapie – poziţia de d.v. – vârsta crono-
— FA = 2/1 logică – 5 ½ luni
— ROT vii – vârsta corectată – 3 ½ luni
— reacţia de redresare absentă
— Moro +
— Galant +

Revista de Neurologie şi Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului din România - 2010 - vol. 13 - nr. 3 157
 (fig. 24 – Stimulare Vojta la un copil născut pre-
matur – Prima fază a rostogolirii reflexe – vârsta
cronologică - 5 ½ luni; vârsta corectată - 3 ½ luni)

Fig. 26. Analiza unui copil născut prematur

Fig. 24. Stimulare Vojta la un copil născut prematur
Prima fază a rostogolirii reflexe – vârsta cronolo-
gică – 5 ½ luni
– vârsta corectată – 3 ½ luni
(fig. 25 – Stimulare Vojta la un copil născut pre-
matur – Târârea reflexă – vârsta cronologică - 5 ½
luni; vârsta corectată - 3 ½ luni)
CONCLUZII
Prin terapia Vojta putem influenţa modelele pato-
logice de mişcare la un copil născut prematur (putem
rechema modelele parţiale ideale). Instituirea precoce
a terapiei Vojta duce la recuperarea substanţială a def-
icitului neuro-psiho-motor.
La copilul născut prematur, terapia Vojta va fi
instituită ţinînd cont de starea, de vârsta copilului şi
de toleranţa lui la atingere. Pentru a obţine efectele
urmărite, şedinţele de terapie Vojta (4 şedinţe pe zi) se
efectuează în condiţii de confort termic, terapeutul co-
municând pe tot parcursul şedinţei cu micul pacient.
Familia, ca şi coterapeut va fi instruită în vederea
continuării terapiei Vojta şi acasă.

Fig. 25. Stimulare Vojta la un copil născut prematur

Târârea reflexă – vârsta cronologică – 5 ½ luni,

– vârsta corectată – 3 ½ luni

(fig. 26 – Analiza unui copil născut prematur

– După terapie – poziţia de d.v. – vârsta cronologică
- 5 ½ luni; vârsta corectată - 3 ½ luni)

După terapie – poziţia de d.v. – vârsta cronologică

– 5 ½ luni, vârsta corectată – 3 ½ luni

158 Revista de Neurologie şi Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului din România - 2010 - vol. 13 - nr. 3