Irlanda

Populaţie: 4.456.000 loc (estimare 2010)

Venit naţional m €

Brut de marfuri 2006 2007 2008 2009

PIB-valoare 177,343 189,374 179,989 159,646

PNB-valoare 154,078 162,853 154,672 131,241

VNB-valoare 155,387 164,062 155,985 132,601

PIB-produs intern brut

PNB-produs national brul
VNB-venit national brut

Venitul naţional €
Brut de marfuri 2006 2007 2008 2009

PIB-pe cap de locuitor 41,828 43,645 40,702 35,801

PNB-pe cap de locuitor 36,341 37,532 34,977 29,431

VNB-pe cap de locuitor 36,649 37,811 35,274 29,736

Sursa:CSO

Evoluţia Irlandei după 2008

 Economia Irlandei s-a comprimat cu 3,5% în 2008

În al patrulea trimestru din 2008, PIB-ul a scăzut cu 7,5%. Excluzând câştigurile companiilor
internaţionale stabilite în Irlanda, acesta a scăzut cu 6,7% în al patrulea trimestru şi cu 2,3% per
total în 2008.

Consumul gospodăriilor a scăzut cu 4% în al patrulea trimestru, în timp ce investiţiile de capital

s-au diminuat cu 30,6%, iar producţia industrială a scăzut cu 12,5%.

Economia Irlandei, care a avut multă vreme cea mai mare rată de crestere din zona euro, este
prima din regiune care a intrat în recesiune, la începutul lui 2008.
PIB-ul Irlandei s-a comprimat cu 2,3% în 2008

 În 2009 Irlanda a înregistra o scădere economică de 7.6%

 Anul 2010 aduce Irlandei o criză fără precedent ce obligă la o comprimare a

economiei cu 2,9%.
 Iar în 2011 se aşteaptă o creştere cu 2,7%.
 Confruntându-se cu o criză fără precedent, Irlanda s-a văzut nevoită să opteze
pentru un plan masiv şi auster de salvare a băncilor. Pieţele au apreciat această strategie,
dar cererea internă are de suferit, iar exporturile par a fi singura salvare.

Marea întrebare care este acum în mintea tuturor este dacă Irlanda va urma modelul
Greciei de cădere economică. Chiar dacă datoria publică din Irlanda va fi in jurul a 80% din PIB,
la sfârşitul anului 2010, faţă de 120% cât este estimată în Grecia, tendinta pare a fi aceeaşi:
prabusire a economiei. Iar cu un deficit de 11,7% din PIB înregistrat anul trecut, Irlanda pare să
urmeze Grecia.

Totuşi, Irlanda ar putea evita soarta Greciei, mai ales ca are elaborat deja un plan de
iesire din criză, este de părere Thomas Conefrey, economist la Centrul Economic de Cercetare.
Potrivit acestuia, "nenorocirile din Grecia au arătat costul lipsei de acţiune, iar Irlanda are totuşi
un plan", scrie Les Echos.

Cât de eficient este însă acest plan? Pentru moment, investitorii par multumiţi şi continuă
să investeasca în Dublin, cu calm. Planul Irlandei de a scăpa de criză se bazează pe doi piloni.
Primul este un plan de salvare care priveşte sectorul bancar, întrucât se estimează că valoarea
creditelor bancare este între 70 si 80 miliarde de euro.

Guvernul din Dublin a hotarât să creeze o structură de apărare împotriva crizelor

cumparând activele toxice ale băncilor, pentru ca acestea să-şi cureţe bilanturile. Suma estimată
este de 40 de miliarde de euro. Michael Martin speră că activitatea de creditare "să înceapă să se
îmbunătăţească în aproximativ un an."

Alt pilon al planului de redresare a fost de a face reduceri drastice în bugetul de stat.
Pentru a reduce costurile cu 4 miliarde de euro în 2010, ministrul Finanţelor a tăiat în special
salariile din sectorul public şi a redus beneficiile cu aproximativ 3%. Măsura a fost necesară
deoarece, în caz contrar, deficitul ar fi ajuns la 16% din PIB.

Economia irlandeză a cunoscut o contracţie de 15% în doi ani, iar consumul intern a
scăzut cu 7% anul în 2009.

Confruntându-se cu acuzaţii de tipul nedreptăţii sociale, autorităţile susţin că reducerea

salariilor funcţionarilor publici este acceptabilă, deoarece ei au caştigat în ultima perioadă, în
medie, cu 20% mai mult decât angajaţii din sectorul privat, la competenţe echivalente. Practic,
după ani de exces, Irlanda ar reveni la un sistem de plată a salariilor mai realist şi rezonabil.

Aceste reduceri bugetare şi fiscal uriaşe sunt luate în speranţa redresării finanţelor statului până
în 2014.

Măsurile includ reducerea de asistenţă socială de 3 miliarde €, reducerea facturii salariale din
sectorul public de 1,2 miliarde de euro şi creşterea TVA cu două puncte procentuale.

Planul de patru ani al reducerilor drastice va avea un impact negativ asupra nivelului de
trai al oamenilor din Irlanda .
 Foaia de parcurs a bugetului include următoarele economii şi reformele fiscale:

 Salariul minim este tăiat de la 1€ la 7.65 € (£ 6.48);

 TVA-ul va creşte cu un punct procentual la 22 la sută în 2013 şi la 23 la sută în 2014;
 Impozitul pe profit va rămâne la 12,5%
 Forţa de muncă din sectorul public va fi redusă
 Taxele de şcolarizare vor creşte;
 taxa fiscală de poluare cu carbon se va dubla la 30 € (25 £) pe tonă, ridicânduse la 330
milioane € (£ 279 milioane)

În ceea ce priveşte preocupările referitoare la consumul intern, autorităţile din Dublin

consideră că acestă nu este o problemă chiar atât de mare.

"Suntem o ţară mică şi ne-am construit economia pe exporturi. Nu se pune problema de a pune
sub semnul intrebării aceasta strategie", sustine Frank Ryan, care conduce agenţia Enterprise
Ireland, responsabilă cu sprijinirea companiilor locale pentru ca acestea să se extindă pe plan
internaţional.

Daca în ceea ce priveşte greşelile din sistemul bancar naţional, statul îşi recunoaste
vina, strategia de atragere a investiţiilor străine, bazată pe o forţă de muncă calificată şi un sistem
de taxare avantajos pentru companiile multinaţionale, pare a fi un succes în continuare.
Domeniul de interes pare a fi cu precădere Internetul, Facebook, Google, Paypal, LinkedIn, dar
şi Apple şi IBM fiind doar cateva din numele companiilor intersate să investească în Irlanda.

Scopul Irlandei este acela de a crea 62.000 de locuri de munca pana în 2020. Unii
consideră chiar criza actuala ca un avantaj competitiv. "Costurile noastre de producţie au scazut
semnificativ, este un lucru bun pentru competitivitatea ţării noastre", a declarat John O'Brien,
care conduce agenţia ce ajută companiile multinţionale pe teritoriul irlandez.

Viitorul economic al Irlandei depinde în cea mai mare măsură de modul cum va şti
guvernul să gestioneze aceasta criză fără precedent, de modul cum va şti să răspundă atât
cerintelor interne, cât şi celor externe şi să-şi impună, în acelaşi timp, punctul de vedere.

Irlanda a primit, in mod oficial, sprijinul UE si FMI

Miniştrii de Finanţe europeni au ratificat acordul prin care se acordă pachetul

de sprijin financiar, în valoare de 85 miliarde euro, pentru Irlanda, la o zi după ce zeci de
mii de protestatari au manifestat pe străzile capitalei irlandeze faţă de masurile prea dure
de austeritate şi faţă de intervenţia UE.
 Din suma de 85 miliarde euro anunţată, 10 miliarde sunt meniţi pentru
"recapitalizarea imediată" iar alţi 25 de miliarde pentru eventualitatea aparitiei altor probleme în
sistemul bancar irlandez, a declarat coordonatorul grupului de ministri care a decis acordarea
acestui imprumut, informeaza France24.

Miniştrii de Finanţe din cele 16 ţări ale zonei euro şi, in plus, reprezentanţii Marii
Britanii, Danemarcei şi Suediei, în condiţiile în care fiecare dintre aceste ţări non-membre acordă
împrumuturi bilaterale Irlandei, "au fost de acord în mod unanim să acorde asistenţă financiară
Irlandei", a declarat primul ministru al Luxemburgului, Jean-Claude Juncker, care este şi liderul
grupului UE al miniştrilor de finanţe.

Programul de împrumuturi constă din 50 de miliarde de euro meniţi să "acopere

nevoile de finanţare bugetară" restul urmând să fie viraţi "pe trei piloane". Acestea sunt: întărirea
imediată a sistemului bancar irlandez, o "ajustare bugetară ambitioasă" care ar urma să reducă
deficitul bugetar al Irlandei, în prezent de 32 de procente din PIB, în limitele permise de UE de
doar 3 procente pînă în 2015, dar şi "reforme economice consistente, în special în privinţa pieţei
muncii", se arată în declaraţia facută după ratificarea acordului.

Sistemul social din Irlanda

Cheltuieli pentru
protecţia socială %din
PIB

Irlanda se încadrează printre ţările UE care au cheltuit mai putin de 21% din PIB pentru protecţia socială,
mai exact 18,2 % din PIB.
Cheltuielile privind protecţia socială pe cap de locuitor
Dreptul la viaţa ... în Irlanda.

În comparaţie cu alte tări, şi în special România, cetătenii care locuiesc în Irlanda au

cu siguranţă o stabilitate sporită în ceea ce priveşte creşterea şi educarea copiilor.

Faptul că avortul este încă interzis reprezintă dovada statului de loialitate şi încredere
asupra urmaşilor nostri. Şi de ce nu, siguranţa sănătăţii materiale pe care acesta (Statul) o oferă
bebeluşilor nou nascuţi. Spre deosebire de România, unde avortul este ceva normal şi poate chiar
banal, în această tară trebuie să treci prin anumite proceduri, teste, consultanţe şi chiar terapii,
înainte de a trece graniţa către un nou stat unde poţi cu usurinţă sa te debarasezi de o parte din
tine, care la momentul respectiv consideri ca nu îşi are rostul.

Suportul acordat femeilor şi în special mamelor singure aici este uimitor. Atâtea
organizaţii şi manifestaţii se ridica an de an împotriva avorturilor încât parcă te indeamna să te
întrebi - ce are statul irlandez atât de diferit faţă de alte state?

Ei bine, în primul rând, sunt catolici. Ok, dar în afară de asta? ... Ei bine, mai au şi frică
de Dumnezeu ... Nu stiu cu exactitate câtora dintre ei le e chiar aşa frică. În realitate, ceea ce au
diferit se numeşte suport material. Care om îşi permite să aducă un copil pe lume fără sa se
gândească la creşterea, educaţia şi menţinerea acestuia?

Vedem în fiecare zi în România cum copiii sunt neglijaţi, maltrataţi sau obligaţi să
cerşească. În Irlanda doar 2% dintre ei experimentează aceste simţiri. Totul constă în conducerea
şi Constituţia ţării respective. După părerea mea, în România ar trebui să demonstrezi un anumit
venit înainte de a avea dreptul la o naştere.

În Irlanda, ţi se acordă un medic gratis plus doua vizite la spital pe timpul sarcinii. Tot
gratis sunt vaccinurile pentru bebeluşi, controalele de dupa nastere, 2 dintre ele standard şi din
nou fără plată.

În funcţie de statutul fiecaruia în aceasta ţară, cei îndreptăţiţi au alocaţie pentru hăinute
de gravide, pâna la 3 ori pe timpul sarcinii. După naştere, copilul are alocaţie din nou, pentru
hainute, caruţ şi tot ce are nevoie cam până la 3 luni. În România, parinţii nu-şi primesc ajutorul
pentru laptele praf . Cât de penibil sună?

În fiecare an, înainte de începerea şcolii, statul accordă alocaţie pentru hăinute şi
încălţăminte elevilor. Lunar câte 150 euro pentru menţinerea fiecarui copil, iar dacă lucrezi part-
time, ca parinte mai ai dreptul la F.I.S. (Family Income Supplement), venitul crescând în funcţie
de dependenţi.

Asta mi se pare o încurajare enormă din partea statului irlandez. Nu-i nimic mai frumos
pe lume decât să te bucuri de copii, să radiezi de fericire când îi vezi crescând frumos, educaţi şi
optimişti. Dar în comparaţie cu România, unde trebuie să-ţi laşi copilul în faţa blocului cu cheia
la gat, "pâna vine mami de la mucă", să le poţi oferi un viitor mai bun, Irlanda acorda un sprijin
finaciar substantial celor ce vor să devină părinţi.

Impactul fondurilor structurale ale UE ÎN IRLANDA (1989-2006)

Uniunea Europeană , prin intermediul fondurilor structurale, a jucat un rol important în
procesul de transformare a economiei irlandeze, în special prin aducerea rapidă a nivelului de
trai irlandez la nivelul UE în cursul anilor 1990. De la aderarea la UE în 1973, Irlanda a primit
peste 17 miliarde de euro de la UE plus Fondurile Structurale ca sprijin.
Fondurile Structurale au contribuit la dezvoltarea economică şi socială în Irlanda dar până la
urmă această serie de factori au produs beneficii reciproce. Consolidarea bugetară, fiscală şi
reforma fiscală, moderarea salariilor realizate prin parteneriatul social, toate au ajutat să se
îmbunătăţească substanţial competitivitatea internaţională a Irlandei, făcând economia deosebit
de atractivă pentru investiţiile străine directe (ISD). Politicilor macroeconomice au fost
completate de măsuri structurale, în special în domeniul educaţiei şi formării profesionale, şi
prin reformele din sistemele de impozitare şi protecţie socială, care au asigurat disponibilitatea
forţei de muncă calificate şi promovarea creşterii forţei de muncă pentru a răspunde cererii de
pe piaţă.

Întradevăr pentru Irlanda toate aceste fonduri care au fost investite au fost folosite
în interesul cetăţenilor rezultând locul pe care îl deţine Irlanda pe lângă celelalte state
member chiar şi locul 4 în topul bunăstării mondiale, nu degeaba fiind denumită şi copilul
ascultător al UE.
 Ceea ce a stimulat acest process de catching-up al Irlandei a fost faptul că aceste
fonduri au fost investite în oameni, în educarea lor, rezultând o populaţie cu simţul
răspunderii şi care este mereu dispusă să ajute pe cei din jurul său devenind un popor unit.

Irlanda versus România

 Exceptând problemele pe care irlandezii le au cu sistemul bancar, nu există foarte multe
diferenţe intre Irlanda şi România în ce priveşte excesele pe care ambele ţări le-au făcut în
sectorul cheltuielilor publice.

Astfel, în Irlanda, între 2000 şi 2008, numărul bugetarilor a crescut cu 24%, iar salariul
mediu săptamanal în sectorul public a crescut cu peste 50%, asta în condiţiile în care valoarea
PIB s-a majorat cu 87%, de la 100 la 187 miliarde de euro, detalii mai jos.

Spre comparaţie, între 2005 şi 2008, numărul bugetarilor din România a crescut de la 1,1
milioane la 1,4 milioane (deci mai mult şi mai repede decât în cazul lor, în condiţiile în care populaţia
României a scazut, iar cea a Irlandei a crescut), iar salariul mediu în administraţie a crescut cu 200%, de
la 270 de euro la 820 de euro (în lei, creşterea a fost de la 1.100 la 3.000).

La fel ca în cazul nostru, atât timp cât economia creştea, irlandezii nu au avut probleme
cu acoperirea acestor cheltuieli. În 2009 însă, PIB-ul scade la 166 mld euro, iar veniturile
bugetare se reduc semnificativ, astfel încât, de la un excedent bugetar de 5,2 miliarde de euro în
2006 se ajunge la un deficit de 23 miliarde in 2009, detalii in graficul alaturat.

Din acest deficit, 12,8 miliarde (8% din PIB) reprezintă diferenţa dintre veniturile şi
cheltuielile curente (4,3% în România), iar cea mai mare parte din restul de 10 miliarde s-au dus
pe recapitalizarea celor mai importante trei bănci.
 In 2009, veniturile bugetare ale Irlandei erau cu 14,6 miliarde de euro sau 21% mai mici
decât în 2007, cele mai mari scăderi provenind din taxele pe consum (- 7,2 mld. euro), din
impozitul pe venit şi avere (-4,4 mld.), şi taxele pe capital (-2,7 mld).

Mai departe, cum au evoluat cheltuielile statului irlandez cu salariile bugetarilor, cu

achiziţia de bunuri şi servicii şi cu protecţia socială se poate observa în graficul de mai jos. Intre
2000 şi 2009, suma alocată asistenţei sociale (inclusiv pensii) a crescut de la 13,7 la 40,2
miliarde euro, respectiv de la 13% la 24% din PIB. Din această sumă, transferurile de la bugetul
de stat au reprezentat 9 miliarde de euro în 2000, şi 24,6 miliarde în 2009.

În

România, între 2006 şi 2009, cheltuielile cu asistenţa socială au crescut de la 31 de miliarde de

lei (9,2% din PIB), la 64 mld. lei sau 13% din PIB.
 Şi în ceea ce priveşte evoluţia datoriei publice, România se poate compara cu Irlanda.
Astfel, între sfârşitul anului 2006 şi T2.10, datoria publică a crescut cu 184% în cazul lor, şi cu
160% în cazul nostru, diferenta fiind baza de raportare: ei au plecat de la 44 miliarde de euro
(26% din PIB) şi au ajuns la 125 de miliarde (76% din PIB), iar noi am plecat de la 12,6 miliarde
(14,6% din PIB) şi am ajuns la 32,6 miliarde (27% din PIB).

Concluzie

România nu este în situaţia Irlandei, însa cele doua ţări au câteva lucruri în comun – în
anii de boom economic, guvernele ambelor ţări au angajat cheltuieli publice care acum nu mai
pot fi susţinute: au mărit semnificativ personalul bugetar, au mărit salariile, iar cheltuielile cu
asistenţa socială şi cele de functionare a statului au crescut într-un ritm extrem de rapid.

Din fericire, guvernul român nu a fost pus in situaţia de a salva de la faliment sistemul
bancar.