DREPT CIVIL CURS 5-02.11.

2016

OBLIGATIA DE A TRANSFERA DR DE PROPRIETATE

In principiu dr vandut se transfera la data incheierii contractului de vanzare,

neefind necesara nicio alta formalitate pt a opera transferul. De cele mai multe ori
dpdv statistic, acest principiu nu poate fi aplicat ca atare.In realitate, aplicatia sa va
fi redusa la cazurile in care lucrul vandut este un bun mobil individual determinat,
pt care transferul sau constituirea dr ce fac obiectul vanzarii nu sunt supuse
niciunei formalitati speciale. In toate celelalte cazuri, transferul dr vandut va opera
ulterior incheierii contractului, fie pt ca aceasta a fost vointa partilor fie pt ca astfel
impune natura lucrului vandut , fie pt ca legea prevede formalitati speciale in
vederea transferului.

Trebuie retinut ca si in aceste cazuri, in principiu, obl de a transfera dr vandut

devine prima obligatie scadenta decurgand din contr de vanzare, urmand ca
scadentele celorlalte obl sa se ordoneze in functie de executarea sa. Ipotezele de
transfer ulterior al dr vandut :

1)Vointa partilor-cand partile au prevazut un termen suspensiv pt obl de a

transfera dr vandut, implinirea termenului va conduce automat la executarea
acestei obligatii. Spre a ne afla in aceasta ipoteza este necesar ca termenul sa
afecteze in mod neindoielnic obl de a transfera dr vandut.Daca vointa partilor a
fost astfel formulata incat nu rezulta cu certitudine care dintre obl vanzatorului e
afectata de termen, atunci interpretarea se va face in sensul derogarii minime de
la regulile generale si in defavoarea vanzatorului, in sensul ca termenul vizeaza
doar scadenta obligatiei de predare, iar nu insusi transferul dr vandut.

2)Introducerea unei conditii suspensive care afecteaza acest transfer - daca

insusi contr de vanzare ori numai obl de a transfera proprietatea sau alt dr vandut
e afectata de o conditie suspensiva, atunci acel drept insusi devine afectat de
modalitatea conditiei- vanzatorul va fi titularul dr sub conditie rezolutorie iar
cumparatorul va fi titularul dr sub conditia suspensiva prevazuta de parti. In cazul
in care cond nu se realizeaza vanzatorul ramane definitiv titularul dreptului, daca
ea se va realizacumparatorul va fi titularul dr in mod retroactiv de la data
incheierii contractului cu 2 exceptii : pe de o parte fructele bunului vandut vor fi
culese de vanzator pana la implinirea conditiei (pastrate de acesta) si pe de alta
parte daca exista termene de prescriptie care curg de la un mom ce depinde de
dobandirea de cumparator al calitatii de titular al dr vandut, termenele vor curge
de la indeplinirea conditiei.

3)In cazul obligatiilor alternative care au ob fie transferul unui bun fie transferul
unui alt bun - in principiu, transferul e amanat pana la data exercitarii dr de
optiune care este accesoriu obligatiei alternative.De regula dr de optiune apartine
debitorului(vanzatorului in speta), prin exceptie partile pot prevedea ca dr de
optiune apartine cumparatorului. In cazul in care unul dintre cele 2 bunuri care fac
ob obligatiei alternative piere fortuit inainte de optiune, in acel moment
proprietatea sau alt drept vandut se va transfera in legatura cu celalalt bun de la
vanzator la cumparator.

Atunci cand unul dintre cele 2 bunuri a pierit din culpa vanzatorului si optiunea ii
revine acestuia, proprietatea se va transfera automat in legatura cu celalalt bun
catre cumparator.Daca ambele bunuri au pierit, dintre care cel putin unul din
culpa vanzatorului si optiunea ii revine acestuia, atunci intrucat bunul care a pierit
ultimul a fost deja transferat cumparatorului, el va putea cere de la vanzator
valoarea acestuia.Daca optiunea i-a apartinut cumparatorului, si unul dintre
bunuri a pierit din vina vanzatorului inainte de exercitarea dr de optiune,
cumparatorul poate sa opteze intre a cere valoarea bunului pierit sau bunul
ramas.Dr de proprietate nu se va transfera decat la exercitarea acestei optiuni
daca ea vizeaza bunul ramas.

Daca bunul ramas a pierit la randus sau fortuit cumparatorul titular al dr de

optiune are posib de a pretinde valoarea bunului pierit , iar daca ambele bunuri
au pierit din vina vanzatorului, cump poate cere fie valoarea unuia, fie a celuilalt.

4)Transferul proprietatii survine ulterior din vointa leguitorului - exemplul cel

mai important e al vanzarilor imobiliare; in sistem constitutiv de CF-885 CC care va
intra in vigoare la finalizarea cadastrului in fiecare u.a.t.- cand obiectul vanzarii il
reprezinta transferul sau constituirea unui dr supus inscrierii in CF, aceste efecte se
vor produce atat intre parti cat si fata de terti la data inscrierii.Pana la intrarea in
vigoare a sist constitutiv de CF, cat se mentine sist de opozabilitate prev de legea
7/96, intre parti transferul propr imobiliare opereaza de regula imediat, la data
inch contr de vanzare, iar fata de terti el devine opozabil de la data inscrierii in CF.

Motivul pt care legiuitorul a preferat sa inlature acest sistem este ca din cauza
acestei opozabilitati amanate drepturile imobiliare sunt afectate in privinta
caracterului lor absolut.Cumparatorul poate opune dr cumparat vanzatorului inca
de la inch contractului dar nu il poate opune erga omnes desi dr cumparat are
caracter absolut si e opozabil.Se ajunge la un fel de proprietate relativa,
periculoasa pt securitatea circuitului civil pt ca fata de terti titularul dr real ce a
facut ob unei vanzari e diferit fata de titularul dreptului real considerat de parti.

5)Amanarea transferului decurge din natura bunului -bunul vandut e determinat

de parti ca bun de gen - proprietatea unui asemenea bun nu se poate transmite la
data incheierii contr intrucat dr de propr trebuie sa aiba un obiect individualizat.
In aceste cazuri pt ca transferul proprietatii sa poata opera e necesar ca bunurile
prin transmiterea carora vanzatorul sa se libereze de obligatia de transfer sa fie
individualizate de catre acesta. Individualizarea e un act unilateral al vanzatorului
la care el are dr pe baza art 1486 CC- daca obl are ca ob bunuri de gen, debitorul
are dreptul sa aleaga bunurile ce vor fi predate.

Exercitarea acestui drept, alegerea, o reprezinta actul de individualizare. Intr-un

mod complicat, aceasta individualizare nu il libereaza in sine pe vanzator de
obligatia sa pt ca art 1486 mentioneaza ca deb obl de a da bunuri de gen nu e
liberat decat prin predarea unor bunuri de calitate cel putin medie.Rezulta un
raport de implicare intre obl de a da si obl de a preda, raport pe care il prevede art
1483- obl de a stramuta propr implica si obl de ap reda lucrul si de a-l conserva
pana la predare. In cazul b.de gen desi transferul propr se produce la
individualizare, nu e definitiv, e afectat de conditia rezolutorie ca bunul sa nu fie
predat neconform.Numai daca bunul a fost predat conform , cond rezolutorie e
neindeplinita si transferul propr se definitiveaza.

Daca din orice motive bunul e predat neconform, atunci prin efectul indeplinirii
cond rezolutorii transferul se desfiinteaza retroactiv in leg cu bunurile predate
neconform si debitorul,vanzatorul,ramane tinut de o noua individualizare, urmata
de predarea bunurilor individualizate.Mecanismul se aplica si atunci cand
neconformitatea e fortuita pt ca pana la predare debitorul suporta riscul
neexecutarii obl si cand vanzarea poarta asupra unor bunuri de gen executarea
obligatiei ramane posibila chiar daca bunurile individualizate au pierit fortuit, nu
discutam de imposibilitate fortuita de executare, nu se sting obl vanzatorului.

5)Situatia vanzarii dupa mostra sau model - art 1680 CC- la vanzarea dupa mostra
sau model proprietatea se stramuta la momentul predarii bunului. Vanzarea dupa
mostra e o specie a vanzarii bunurilor de gen doar ca pt transferul propr nu e
suficienta orice forma de individualizare a bunului vandut, ci e necesar ca el sa fi
fost si predat. Prin derogare de la dr comun al vanzarilor de gen individualizarea
nu mai vizeaza transferul sub cond rezolutorie a dr de propr si in urma ei bunul
ramane in propr vanzatorului pana la predare.

6)Cand decurge din natura sistemului de distributie-ipoteza vanzarii in sistem de

autoservire - pt a se sanctiona infr de furt se admite ca atunci cand bunurile sunt
distribuite in regim de autoservire, proprietatea nu se transfera decat abia dupa
plata pretului si sub acest aspect vanzarea in acest regim e o specie de vanzare cu
rezerva proprietatii.

7)Vanzarea sub rezerva proprietatii - partile convin ca transferul proprietatii sa

opereze numai la plata integrala a pretului vanzarii de catre cumparator.
Vanzatorul isi constituie o garantie suplimentara in ceea ce priveste creanta sa de
a primi pretul, el ramanand proprietar pana executarea integrala a acestei
obligatii. Din cauza ca aceasta rezerva a propr functioneaza de la sine, ea e supusa
regimului ipotecii(e o ipoteca asimilata).Obligatia vanzatorului de a transfera
proprietatea e considerata executata abia la data la care cumparatorul a platit
integral pretul, ceea ce conduce la o inversare a ordinii executarii obligatiilor in
contr de vanzare. Obl de a transfera propr se executa ultima dupa plata pretului si
predarea bunului.

8)Prin natura bunului transferul dr vandut nu poate opera la data inch contr
-cand e vorba de un bun viitor - bunul viitor e bunul care nu exista la data
incheierii contractului dar care conform vointei partilor urmeaza sa ia fiinta. O
asemenea conventie a partilor e valabila dar la data inch ei contractul nu poate
opera un transfer al propr asupra bunului viitor pt ca prin ipoteza ob unei
asemenea proprietati nu fiinteaza la acea data si nici dr de propr nu poate exista la
acel moment.

Art 1658 CC- in aceasta ipoteza cumparatorul dobandeste proprietatea in mom in

care bunul s-a realizat.Alin 5 - in sensul art, bunul e considerat realizat la data la
care devine apt de a fi folosit potrivit destinatiei in vederea careia a fost incheiat
contractul.Deoarece obl de a transfera propr ii revine vanzatorului si pt executarea
ei e necesar ca bunul sa se realizeze rezulta ca in principiu vanzatorul se obl
accesoriu si la realizarea bunului.

Numai in situatiile de exceptie in care e indoielnic ca potrivit vointei partilor

realizarea bunului depindea de imprejurari externe si incerte atunci se poate
admite ca realizarea bunului si implicit transferul proprietatii sunt afectate de
cond suspensiva a survenirii acelor imprejurari. Chiar si in aceasta ipoteza cel
obligat sub conditie,vanzatorul, nu poate impiedica prin actiunea sau omisiunea sa
indeplinirea conditiei. Art 1405 alin 1- in ipoteza unei asemenea impiedicari
conditia va fi considerata indeplinita, ceea ce ar insemna ca vanzatorul va deveni
obligat sa realizeze bunul si sa transfere propr lui , in urma neexecutarii obligatiei
urmand ca el sa poata fi sanctionat prin remediile pt neexecutare de dr comun.
(realizarea pe cheltuiala sa a unui bun similar s.a.).

9)Vanzarea lucrului altuia - art 1683 CC- A ii vinde lui B bunul lui C- alin 1 - acest
contract este valabil . Pana in 2011 doctrina si jurisprudenta considerau ca acest
contract e nul - la data inch contr nu exista in propr vanzatorului, problema consta
in faptul ca nu cumva C sa fie prejudiciat. Se spunea ca exista 2 variante : cand
ambele parti au stiut ca bunul nu e al vanz-nul absoluta pt cauza ilicita ; cand doar
vanzatorul ca nu vinde bunul sau iar cumparatorul nu - cumparatorul era in eroare
fie asupra calitatii substantiale a bunului de a fi al vanzatorului, fie asupra cal
contractantului de a fi proprietar- anularea contractului.Pt C contr e un res inter
alia acta.

NCC- cata vreme adevaratul proprietar nu a consimtit la aceasta vanzare, ea nu

transfera proprietatea in patrimoniul cumparatorului.Efectul pe care il va produce
o asemenea vanzare va fi de a-l obliga pe vanzator sa indeplineasca demersurile
necesare pentru ca dobanditorului sa ii parvina proprietatea bunului. Unii autori
spun ca textul nu distinge dupa cump stie sau nu al cui e bunului, deci contr de
valabil independent de aceasta cunoastere. Contr nu va fi nul, dar este supus cond
de valabilitate de drept comun , una din conditii fiind al consimtamantului
neviciat. Daca cump a contractat in ignoranta sa . consimtamantul sau e viciat prin
eroare iar contr va fi anulabil la cererea sa. Cand eroarea e provocata- anulabil pt
dol. Daca ii lipseste cauza- contr va fi nul sau anulabil. Faptul ca bunul e al altuia
nu e o cauza de nulitate.

Contr de valabil dar propr nu se poate transmite pe temeiul sau deoarece la acest
contract nu a consimtit titularul proprietatii, prin ipoteza tert fata de contract- in
consecinta, efecte contr de vanzare a bunului altuia sunt pur obligationale, nu
sunt efecte reale. Vanzatorul are obl de rezultat de a-i transmite cump
proprietatea bunului vandut numai cu sarcinile si limitarile cunoscute de
cumparator la data incheierii contractului, si numai cu mentinerea starii pe care
bunul o avea la data inch contr pana la data predarii.

Cum isi poate executa vanzatorul obligatia? In mod necesar el are nevoie de
acordul proprietarului, proprietarul poate fi de acord fie sa ii transfere
vanzatorului bunul in leg cu care s-a incheiat contr, fie sa ii transfere acest bun
direct cumparatorului.Daca proprietarul consimte sa ii transfere vanzatorului
bunul, de principiu se considera ca la data acestui acord bunul nu numai ca a fost
dobandit de vanzator dar in acelasi moment a si trecut la cumparator.Dpdv
conceptual cumparatorul nu va fi succesorul proprietarului ci al vanzatorului care
primeste bunul de la adevaratul proprietar, se aplica inclusiv in materie imobiliara.

A doua varianta e aceea ca proprietarul sa consimta la transmiterea bunului direct

catre cumparator - in masura in care consimtamantul proprietarului pt asemenea
transfer a avut ca motiv si contractul de vanzare initial inch intre vanzator si
cumparator , atunci consimtamantul are natura juridica a unei ratificari a acestui
contract. Ratificarea se poate face printr-un act unilateral al proprietarului prin
care acesta consimte sa suporte efectul translativ al vanzarii care s-a incheiat in
legatura cu bunul sau, fie printr-un contract tripartit intre proprietar,vanzator si
cumparator, fie printr-un contract cu vanzatorul avand o stipulatie pt altul in
favoarea cumparatorului.

Indiferent de modul in care a fost exprimata ratificarea, ea trebuie sa implice un

rapor juridic cu vanzatorul si in functie de natura acelui raport poate fi calificata ca
un anumit tip de contract.Spre ex C ratifica vanzarea in schimbul obl lui A fata de
el de a-i plati 3 lei ; pt contr dintre A si B manif de vointa e ratificarea,dar
genereaza un rap intre C si A specific contr de vanzare.C ratifica vanzarea ,A
promitandu-i un bun in schimb - e un schimb intre A si C , ratificare pt contr dintre
A si B; C ratifica vanzarea ca sa isi execute fata de A o obl decurgand dintr-o
promisiune de vanzare- actul care e de ratificare e si executare a obl decurgand
din promisiunea asumata anterior de C fata de A; C ratifica contractul fara sa ceara
nimic in schimb- e o donatie facuta lui A pt ca lui i se confera avantajul patrimonial
al stingerii obligatiei pe care o avea fata de B- daca se face prin act unilateral-
donatie indirecta.(se apl cond de fond ale donatiei).

E posibil ca C sa ii transfere lui B bunul fara a avea in vedere preexistenta

contractului dintre A si B - in acest caz, desi B dobandeste proprietatea, de vreme
ce debitorul obligatiei de a i se procura proprietatea nu a fost implicat, el va fi
considerat a nu isi fi executat obligatia decurgand din contr de vanzare, si va fi
tinut raspunzator pt neexecutarea obligatiei in cuantumul daunelor interese
putand fi inclus prejudiciul constand pt cumparator din obl vanzatorului de a se
angaja fata de proprietar sa obtina transferul bunului. Se aplica atunci cand
cumparatorul il mosteneste pe adevaratul proprietar.

Daca vanzatorul nu asigura transmiterea dr de propr catre cumparator acesta din

urma poate cere rezolutiunea contr,restituirea pretului si daune-interese care se
vor calcula conform regulilor de la garantia pt evictiune.

Impactul predarii asupra obl de a transfera propr in cazul vanzarii bunului altuia -
pt ca ca obl de predare sa fie executata in mod conform e necesar ca la data
predarii debitorul sa fie proprietarul bunului predat. Vnzatorul lucrului altuia nu se
poate libera valabil de obligatia de predare decat daca pana la predare i-a
procurat cumparatorului proprietatea lucrului predat. In caz contrar, se afla in
ipoteza art 1491-din care rezulta ca predarea nu reprezinta o plata valabila a
obligatiei .

Art 1482 alin 2 - vizeaza obl de ap reda bunuri individual det- daca la data
executarii deb nu e titularul dr ce trebuia transmis ori cedat sau nu poate dispune
de acesta in mod liber, obl de a preda bunuri individual determinate nu se stinge.
Totusi, daca la data predarii bunului de catre vanzator cumparatorul ignora ca
acesta nu este proprietarul bunului transmis si ca nici nu face predarea cu
consimtamantul proprietarului, atunci cumparatorul poate fi de buna-credinta,
ceea ce daca bunul este mobil, ii asigura dobandirea proprietatii pe baza art 937.

Deoarece in aceasta situatie vanzatorul a fost implicat prin predare in asigurarea

dobandirii proprietatii de catre cumparator, obl vanzatorului decurgand din contr
de vanzare se considera executata. Daca bunul este imobil si cu buna credinta
cumparatorul poate invoca in favoarea sa p.publicitatii materiale, atunci
dobandirea proprietatii prin aplicarea acestui principiu este considerata realizata
cu concursul vanzatorului , care prin ipoteza a fost inscris ca proprietar, cu
consecinta ca obl vanzatorului asumata prin vanzarea bunului altuia este de
asemenea executata.

Daca desi este de buna-credinta la preluarea bunului, cumparatorul nu

indeplineste conditiile pt a deveni proprietar, in principiu el pastreaza chiar in
urma predarii posibilitatile de a sanctiona neexecutarea de catre vanzator a obl de
a transmite proprietatea- prin rezolutiune,daune interese, restituirea pretului. Art
1491 alin 2 - cumparatorul poate decide sa restituie vanzatorului bunul pe care l-a
primit , ceea ce ii va permite sa dovedeasca cain cuantumul daunelor-interese
datorate de vanzator trebuie inclusa valoarea acestui bun iar vanzatorul care a
transmis lucrul altuia nu poate refuza restituirea.

In schimb, daca la preluare cumparatorul a fost de rea-credinta si a cunoscut ca la

data preluarii proprietarul nu consimtise la transferul bunului preluat, din interp
per a contrario a lui 1491 alin 2 rezulta ca el pierde dr la daune interese .Din acest
mecanism rezulta ca acel cumparator care accepta preluarea lucrului altuia stiind
ca prin aceasta incalca drepturile adevaratului proprietar, pierde dreptul la
despagubiri din partea complicelui sau la aceasta incalcare,vanzatorul. Executarea
vanzarii in natura il afecteaza, inseamna ca dobanditorul,cumparatorul sa poata sa
posede bunul pt ca i s-a predat in executarea vanzarii si incalca posedarea lui de
adevaratul proprietar. Predarea e mai periculoasa decat vanzarea. Cumparatorul
va fi sanctionat prin imposibilitatea de a obtine despagubiri cand cu buna stiinta a
incalcat drepturile altuia.

Vanzarea lucrului/bunului indiviz de catre unul din coproprietari - art 1683 alin 5
- atunci cand un coproprietar a vandut bunul proprietate comuna si ulterior nu
asigura transmiterea proprietatii intregului bun catre cumparator, acesta din urma
poate cere pe langa daune interese la alegerea sa fie reducerea pretului
proportional cu cota-parte pe care nu a dobandit-o fie rezolutiunea contr in cazul
in care nu ar fi cumparat daca ar fi stiut ca nu va dobandi proprietatea intregului
bun.

Cand unul dintre coproprietari consimte la un act de dispozitie cu privire la bunul

comun,atunci acel act e inopozabil coproprietarilor care nu au consimtit la el-art
642 .Vanzarea bunului comun de unul din coproprietari nu poate fi opusa celor
care nu au consimtit la ea. Din acest motiv, acestia nu suporta efectele unei
asemenea vanzari astfel incat cotele lor parti din dr de propr asupra bunului
comun raman in patrimoniul lor si nu se transfera cumparatorului.In schimb, actul
e opozabil si are forta obligatorie in privinta vanzatorului cu consecinta ca partea
lui din bun se va transfera cumparatorului in principiu chiar la data
vanzarii.impreuna cu aceasta parte din bun dobanditorul va primi si accesoriile
ei,printre care si dreptul de a cere partaj doar ca vanzarea nu e opozabila
coproprietarilor in niciunul din efectele sale.Cererea poate fi introdusa doar de
vanzator.

Pt ca vanzatorul e obligat fata de cumparator sa ii transfere proprietatea intregului

bun el devine obligat la orice conduita presupune acest efect,inclusiv sa ceara
partaj. Daca la partaj bunul va cadea in lotul vanzatorului-art 1683 alin 2-el va
intra automat in patrimoniul cumparatorului si obligatia vanzatorului de a
transfera proprietatea bunului comun va fi considerata executata.In caz contrar,
vanzatorul urmeaza sa raspunda fata de cumparator pt neexecutarea obligatiei de
a transfera proprietatea.
Daca neexecutarea s-a produs prin neintroducerea actiunii in partaj, cumparatorul
poate cere sa fie mentinut numai pt transferul cotei de proprietate a vanzatorului,
cu reducerea pretului si daune interese pt netrasmiterea intregului bun.Daca a
optat pt asta, de la data exercitarii optiunii de catre cumparator, vanzarea devine
opozabila pt cota parte in cauza si celorlalti coproprietari, pt ca s-a transferat o
cota parte pe care proprietarul o poate consimti fara acordul celorlalti
coproprietari si care e opozabila lor din momentul in care le-a fost facuta
cunoscuta..

Dupa ce si-a exprimat optiunea pt mentinerea contr in privinta cotei

vanzatorului ,cumparatorul poate exercita si fata de ceilalti coproprietari
drepturile decurgand din calitatea astfel dobandita. (sa posede
bunul,impartinerea veniturilor din exploatarea bunului comun). E posibil ca
cumparatorul sa nu ceara mentinerea contr doar pt acea cota parte ci sa solicite
rezolutiunea lui dar numai daca demonstreaza conform tezei finale a alin 5 ca nu
ar fi cumparat daca ar fi stiut ca nu va dobandi proprietatea intregului bun.In acest
caz se aplica regulile de la rezolutiune,restituiri si daune interese ca in cazul
neexecutarii totale a obl de a transfera proprietatea.

OBSERVATII : 1)E posibil ca ipotezele de amanare a transferului bunului vandut sa

se suprapuna in acelasi contract-caz in care transferul se amana pana la ultimul
din momentele care rezulta din cazurile de amanare.Spre ex o vanzare de bunuri
de gen+o vanzare imobiliara+o vanzare a bunului altuia. Daca A vinde lui B o
suprafata de 300 mp dintr-o parcela de teren de 1000 mp care ii apartine lui C.-nu
produce niciun efect fata de C dar e si o vanzare de bunuri de gen limitat (mp din
parcela lui C).Sa presupunem ca C ratifica vanzarea , dupa ratificare trb sa
individualizeze cei 300 mp in leg cu care consimte sa se libereze de obl ce decurge
din ratificare, abia in mom individualizarii se mai indeplineste o conditie pt
transferul bunului, daca se aplica si regula inscrierii in CF, va fi nevoie si de aceasta
inscriere a celor 300 mp transferati de C , transferul va avea loc la survenirea
ultimului moment de amanare.

2)Atunci cand la data incheierii contractului lucrul vandut e individualizat si totusi

transferul proprietatii sau al dr vandut e amanat, contractul va genera prin natura
obligatiei de a transfera proprietate o inalienabilitate conventionala a bunului sau
a dr ce face ob vanzarii. Astfel art 627 alin 4 - clauza de inalienabilitate e
subinteleasca in conventiile prin care se naste obl de a transmite in viitor
proprietatea catre o pers determinata sau determinabila.Daca obl de a transmite
in viitor proprietatea e afectata de un termen, atunci inalienabilitatea va dura
intre data contractului si data stingerii obligatiei fara a fi afectata de acel termen.

In schimb, daca obl de a transfera in viitor proprietatea e afectata de o conditie ,

aceeasi conditie va afecta si inalienabilitatea. Prin urmarea daca cond e suspensiva
si nu se indepl se desfiinteaza si obl de a transfera propr si retroactiv se
desfiinteaza si inalienabilitatea.

3)Transferul dr vandut antreneaza urmatoarele categorii de efecte tipice :

a)odata cu dr vandut se transfera si dr accesorii acestuia. - art 1673 alin 2 . Spre ex

transferul dr de propr asupra fondului dominant antreneaza si transferul
servitutilor accesorii acestui fond. Transferul bunului principal antreneaza si
transferul bunurilor accesorii

b)art 1673 alin 2 - odata cu dr vandut se transfera si dr la actiune care il protejeaza

(actiunile accesorii dr vandut).ex impreuna cu propr se transmite act in
revendicare;Impreuna cu dr ce asigura folosinta bunului vandut se transfera si act
in garantie contra viciilor acestui bun , actiuni pe care vanzatorul le avea impotriva
antecesorilor sai.-asta permite ca, cump la a 10a mana a unei case sa il poata
actiona pe antreprenorul casei daca se constata un viciu de constructie al casei in
perioada de garantie.

Este de discutat daca act in rasp delictuala impotriva tertilor vinovati pt

distrugerea bunului sunt accesorii astfel incat sa fie transmise cumparatorului.

c)Odata cu transferul dreptului opereaza si transferul prerogativei "fructus" din

continutul dreptului si dobanditorul devine indreptatit sa devina proprietar al
fructelor culese dupa data transferului.Exista o exceptie de la regula -art 1410 CC-
daca transferul a fost afectat de o conditie suspensiva, fructele culese de vanzator
pana la implinirea conditiei i se cuvin acestuia in calitatea lui de proprietar sub
conditie rezolutorie.Exceptand aceasta situatie, de la momentul transferului
vanzatorul chiar daca devine detentor al bunului pana la predare, nu are dr la
fructele produse de acest bun .In cazul in care a cules aceste fructe, el datoreaza
cumparatorului predarea lor.

Daca pt culegerea fructelor au fost necesare cheltuieli , aceste cheltuieli vor avea
un regim diferit de protectie dupa cum culegerea fructelor a fost sau nu necesara
pt conservarea bunului si a fructelor sale pana la predare. Art 1483 - vanzatorul e
dator sa conserve bunul si fructele sale pana la predare. Daca pt conservarea
bunului si a fructelor e necesara culegerea fructelor, el e obligat sa le culeaga.In
calitate de debitor al obl de conservare, el va trb sa suporte cheltuielile conservarii
adica cele pt culegerea fructelor.

In cazul in care culegerea fructelor nu e necesara pt conservarea bunului, in

principiu, vanzatorul nu are dreptul sa procedeze la culegere. Daca a cules
fructele, a facut-o fara drept, cu consecinta ca nu are un drept de retentie care sa
garanteze obligatia cumparatorului de a-i rambursa aceste cheltuieli.In aceasta
situatie vanzatorul trb sa ii predea cumparatorului fructele culese dupa
transmiterea propr sau a dr care asigura folosinta, cumparatorul e dator sa ii
ramburseze cheltuielile facute cu aceasta culegere pe temeiul imbogatirii fara
justa cauza, dar intrucat culegerea s-a facut fara drept, dr la rambursarea
cheltuielilor nu va fi garantat printr-un dr de retentie.