Sunteți pe pagina 1din 117

aćhavn/i, -æ s.f. 1.

frân/ă,-
e.2. (lupunz, ~a) piedic/ă, i.
Dicţionar rrom -român ( realizat adekvàto adj.
pe baza cuvintelor întâlnite în invar.adecv/at, -ată, -aţi, -ate.
manualul de Comunicare în ad„s v. a v d i v e s
limba rromani " Vakærimata "
administratìvoadj.invar.ad
destinat anului I de studiu)
ministrativ, ~ă, ~i, ~e.

adoptisard/o, -i, -e, -e adj.


adopt/at, -ată, -aţi, -ate.
àero(s) s.m. aer.

aeropòrt/o, ~uræ
A
abonamènto, ~uræ s.m.aeroport, ~uri.
s.m.abonament, ~e.
afektìvo adj.invar.
abser, ~a s.m. v. s u r o.
afectiv,~ă, ~i, ~e.
aćarærdæs a obişnui afirmaciaq/o, -i, e, -e adj.
(deprinde) pe cineva (cu de afirmare.
ceva; să facă ceva). agor, ~a s.m. capăt, capete;
aćarutn/o, -i, -e, -e adj.
sfârşit, ~uri.
obişnuit, ~ă, obişnuiţi,
agorutn/o,-i, -e, -e adj.
obişnuite.
aćhavel (perf. aćhavdæs) final, ~ă, ~i, ~e.
vb. tr, intr. a opri, a
aj v. t h a j
înceta, a frâna.
akana adv. acum.
akanutn/o, -i, -e, -e akharipnasq/o, -i, -e,-e adj.
adj.actual, ~ă, ~i, ~e; de vocativ,~ă, ~i, ~e; de
acum; contemporan, ~ă, ~i, chemare, de
~e.. strigare;apelativ,~ă, ~i, ~e.
akava v. k a v a akhor, ~a s.m. nuc/ă, -i.
albùm/o, -uræ s.m.
àkci/a, -e s.f. acţiun/e, -i;
akciaθar din (de la) acţiune. album, ~e.

akcienq/oro, -iri, -ere, -ere alfabèt/o, -uræ s.m.


adj. v. a k c i e n q o. alfabet, ~e;
akcienq/o, -i, -e, -e adj. de alfabetosθar din ( de la)
acţiuni; al ( a, ai, ale) alfabet.
acţiunilor. alin‡, ~a s.f. lan, ~uri;
aktivi/pen [-mos], -mata
câmp, ~uri.
s.m. activit/ate, -ăţi.
alosard/o, -i, -e, -e adj. ales,
aktìvo adj. invar. activ, ~ă,
~i, ~e.
aleasă, aleşi, alese;
aktoresq/o, -i, -e, -e adj. de
actor; al (a, ai, ale) actorului; selecţion/at, -ată, -aţi, -ate.
actoric/esc, -ească, -eşti,
alosarel (perf. alosardæs)
-eşti.
vb. tr. a alege; a selecta; a
akhard/o, -i, -e, -e adj. v. k
selecţiona.
h a r d o.
amal, ~a s.m. prieten, ~i.
akharel vb. v. kharel.
amalenq/o, -i, -e, -e adj. de
akhari/pen [-mos], -mata
prieteni; al ( a, ai, ale)
s.m. k h a r i p e n.
prietenilor.
amalikan/o, -i, -e, -e adj. anaværel (perf.
prieten/esc, -ească, -eşti, anaværdæs) vb. tr. a
-eşti; amical, ~ă, ~i, ~e. (de)numi; a pune nume.
amar/o, -i, -e, -e adj. pos. al anavenq/o, -i, -e, -e adj. de
nume, al ( a, ai, ale)
nostru, a noastră, ai noştri,
numelor; de denumiri, al (a,
ale noastre.
ai, ale) denumirilor.
amboldel (perf. amboldæs) anavesq/o, -i, -e, -e adj. de
vb. tr.1. a întoarce.2. a nume, al (a, ai, ale) numelui;
restitui, a da înapoi, a de denumire, al (a, ai, ale)
înapoia.3.a traduce. denumirii.
ambrèl/a, -e s.f. umbrel/ă, ander, ~a s.m.miez, ~uri;
-e. conţinut, ~uri;cuprins, ~uri.
ambrol, ~a s.m. pară, pere. anderærel (perf.
ame pron. pers. noi. anderærdæs) vb. tr. a
amen pron. pers. ame la conţine, a face să conţină.
acuz. pe noi, -ne-. andre adv. înăuntru.
amenqe pron.pers. ame la andrutn/o, -i, -e, -e adj.
dat. nouă, intern, ~ă, ~i, ~e.
-ne-, ni. anèks/a, -e s.f. anex/ă, -e.
analogì/a, -e s.f. analogi/e, anel (perf. andæs) vb. tr. a
-i. aduce;
anav, ~a s.m. v. n a v. anindos aducând; anel
nume, nume; denumir/e, -i.
zoræça a sili.
angarn/o, -e s.m. crei/on, preced/ent, -entă, -enţi,
-oane. -ente, de dinainte.
angarnenq/o,-i, -e, -e adj. animatòr/i, -æ s.m.
de creioane, al (a, ai, ale) animator, ~i [ v. şi
creioanelor. ‡ivdæritro].
anglal prep.,adv. înainte(a), anklel ( perf. anklisto,
în faţa; înainte,în faţă. anklistæs) vb. intr. a ieşi [
angledini/pen [-mos], căld.; v. şi inklel, inklœl].
-mata s.m.răspuns, ~uri. ankrel vb. v. a n k l e l.
anglekeri/pen [-mos], anr/o, -e s.m. ou, ouă [ var.:
-mata s.m.pregătir/e, -i. vanro]
angliśkòl/a, -e s.f. anrenq/o, -i, -e, -e adj. de
grădin/iţă, -iţe; ouă, al (a, ai, ale) ouălelor.
angliśkolaça cu grădiniţa antèn/a, -e s.f. anten/ă, -e.
[v. sin. x u r d e l i n]. antonìm/a, -e s.f. antonim,
angliśkolutn/o, -i, -e, -e adj. ~e.
preşcolar, ~ă, ~i, ~e. anθa prep.în.
anglivak, ~a s.m. v. a n g l anθar prep. din; de la.
o l a v. anθ-e prep. anθa în formă
anglolav, ~a s.m. prefaţă, elidată în.
prefeţe; anθ-(e)l prep. anθa în
anglolaveça cu prefaţă. formă elidată în.
[anglolav < anglutno lav]. anθ-ël prep. anθa în formă
anglutn/o, -i, -e, -e elidată în.
adj.anteri/or, -oară, -ori, anθ-i prep. anθa în formă
-oare; întâiul, întâia; elidată în.
anθ-jekh prep. anθa în asand/o, -i, -e, -e
adj.surâzăt/or, -oare, -ori,
formă elidată înaintea
-oare; zâmbit/or, -oare, -ori,
ar.nehot. jekh într-un, într-o.
-oare.
anθ-o prep. anθa în formă asandœl (perf.
elidată în. asandilæs) vb. intr. a
apartamènt/o, -uræ s.m. zâmbi, a surâde [v. şi
apartament, ~e. paśasal)
aplikàci/a, -e s.f. aplicaţi/e, asapnasq/o, -i, -e, -e adj. de
râs; rizibil, ~ă, ~i, ~e; comic,
-i.
~ă, ~i, ~e.
arakhel vb. v. r a k h e l.
asfaltime adj.invar. asfalt/at,
arakhl/o, -i, -e, -e adj. v. r a
-ată, -aţi, -ate.
k h l o. às/o, -uræ s.m. as, aşi.

arakhn/o, -e s.m. v. r a k h n astard/o, -i, -e, -e adj.prins,


~ă, prinşi, prinse; apucat, ~ă,
o.
apucaţi, apucate.
aresel vb. v. r e s e l.
astarel (perf. astardæs) vb.
arro s.m. făină.
tr. a prinde, a apuca.
artistikan/o, -i, -e, -e adj.
artistic, ~ă, ~i, ~e. astarimasqe s.m. v. a s t a r
artìst/o, -uræ s.m.v. p i p n a s q e.
h i r n o. astaripnasq/o, -i, -e, -e adj.
asamasq/o, -i, -e, -e adj. v.a de legătură, de joncţiune.
s a p n a s q o. asvinal/o, -i, -e, -e adj.
lăcrimat, înlăcrimat.
asvinal/i, -æ autorurenq/o,-i, -e, -e adj.
s.f.lăcrămioar/ă, -e. de autori, al (a, ai ,ale)
aśti ( perf. aśtisardæs) vb. autorilor.
intr. a putea, a fi capabil ( în avdives adv. astăzi.
stare) să...
avel (perf. avilo, avilæs)
aśunel v. ś u n e l.
vb.intr. a veni; a deveni.
aśund/o, -i, -e, -e adj. v. ś u
aver pron., adj.nehot.invar.
n d e.
altul, alta, alţii, altele;le
atærdol vb. v. a t e r d œ
averenθar de la (din, de
l.
către) alţii (altele);
aterdipnasq/o, -i, -e, -e
averenqere altora; avreça cu
adj. v. t e r d i p n a s q o.
altul.
aterdœl vb. v. t e r d œ l.
avere adj.
atòska adv. v. a t ù n ć i.
pron.nehot.invar.aver la
atùnći adv. atunci.
cazurile oblice: ~ raklen pe
augùsta s.f. august.
alţi copii.
autobùz/o, -uræ s.m.
autobuz, ~e. avgin s.m. miere.
autopìst/a, -e s.f. autopist/ă, avginesq/o, -i, -e, -e adj. de
-e. miere, al (a, ai, ale) mierii.
autòr/i, -æ s.m. v. a u t ò avil/o, -i, -e, -e adj. ven/it,
r o. -ită, -iţi, -ite.
autòr/o, -uræ s.m. autor, aviòn/i, -æ s.m. v. a v i ò n
~i.
o.
aviòn/o, -uræ s.m. v. x u r
Ä
æ v n o.
äl
avlin, ~a s.f. curte (înstărită;
în poveşti: curte
B
împărătească), curţi; aver/e,
baxtagor, ~a s.m. succes,
-i; cadru, domeniu.
~e.
avræl adv. v. a v r i.
baxtal/o, -i, -e, -e adj.
avresq/o, -i, -e, -e adj.pos. noroc/os, -oasă, -oşi,
al ( a , ai, ale ) altuia. -oase;feric/it, ită, iţi, -ite..
avri adv. afară; avræl de bajràm/o, -ură s.m.
(din) afară. petrecer/e, -i; sărbăt/oare,
aźukerd/o, -i, -e, -e adj. v. ź -ori.
ukerdo bajramutn/o, -i, -e, -e adj.
aźukerel vb.v. źukerel. de petrecere; de sărbătoare,
aźutil vb. v. ź u t i l. sărbăt/oresc, -orească,
aźutimaça s.m. v. a ź u t i p -oreşti, -oreşti;distractiv, ~ă,
n a ç a. ~i, ~e.
aźutime adj. v. ź u t i m e. bakr/i, -æ s.f. oaie, oi.
aźutipnaça v. a ź u t i p e n. bakr/o, -e s.m. berbec, ~i;
aźutip/en [-mos], -mata v. (p. gener.) bakre oi.
ź u t i p e n. bakr/orro,- orre s.m. (dim.)
aźutisarel vb. v. ź u t i s a r
miel, miei; berbec/el,-ei.
e l.
aźutòr/o, -uræ adj. bal, ~a s.m. păr; fir, ~e de
ajut/or, -oare. păr.
balaj, ~a s.f. v. b a l a n i. baræq/o,-i, -e, -e adj. de
balan/i, -æ s.f. copaie,
curte, al (a, ai, ale) curţii
copăi; albie, ălbii; cadă, căzi.
(gardului, ogrăzii).
balan/o, -i, -e, -e adj. de
(din) porc; ~o mas carne de barærd/o, -i, -e, -e adj.
porc; ~o luvorro cocină de cresc/ut, -ută, -uţi, -ute;
porc. măr/it, -ită, -iţi, -ite.
balanœrr/i, - æ s.f. barærel (perf. barærdæs)
jgheab, ~uri.
vb. tr. a creşte, a face mare;
balesq/o, -i, -e, -e adj. de
a mări.
păr, al (a ,ai, ale) părului.
balkòn/o, -uræ s.m. baræri/pen [-mos], -mata
balc/on, -oane. s.m. creşter/e, -i; mărir/e, -i;
bal/o, -e s.m. porc,~i. dezvolt/are, -ări; cultiv/are,
-ări.
balval, ~a [-æ] s.f. vânt,
baræripnasq/o, -i, -e, -e
~uri.
bàmb/a, -e s.f. v. s u m ù n c adj. de creştere (mărire), al (,

a. ai, ale) creşterii (măririi).

banàn/a, -e s.f. banan/ă, -e. baræx, ~a s.m. steag, ~uri,


banges adv. strâmb; drapel, ~e.
incorect; chiorâş.
baræxesq/o, -i, -e, -e adj.
bar, ~a s.f. 1. gard, ~uri. 2.
ogradă, ogrăzi; curte, de steag, al (a, ai, ale)
curţi;grădin/ă,-i.
steagului.
bar/o, -i, -e, -e adj. mare, barval/o, -i, -e, -e adj.
mari. bog/at, -ată, aţi, -ate.
baredivaj s.m. (luna) iunie. barvarærel vb. tr. v. b a r
baredivesq/o, -i, -e, -e adj. v a l æ r e l.
de sărbătoare, al (a, ai, ale) barr, ~a s.m. 1. piatră,
sărbătorii. pietre.2. cetate, cetăţi;
baredivesutn/o, -i, -e, -e barr„nθar din (de la) pietre.
adj. sărbător/esc, -ească, barræq/o, -i, -e, -e adj. de
-eşti, -eşti.
piatră, al (a, ai, ale) pietrei.
bareilesq/o, -i, -e, -e adj. cu
inimă mare, mărinim/os, barrutn/o, -i, -e, -e adj. de

-oasă, -oşi, -oase; gener/os, (din) piatră.

-oasă, -oşi, -oase. basand/o, -i, -e, -e adj.

barimatenq/o, -i, - e, -e sufici/ent, -entă, -enţi, -ente;


îndestulăt/or, -oare, - ori,
adj. v. p h u t æ r d o.
-oare [ v. şi: basutno].
barœl (perf. barilæs) vb. basketosq/i, -o, -e, -e adj. de
baschet, al (a, ai, ale) jocului
refl. a se face mare, a se
de baschet.
mări; a creşte.
basutn/o, -i, -e, -e adj.
barvalærel(barvalærdæs) suficient, ~ă, suficienţi,
vb. tr. a îmbogăţi. suficiente [ v. şi: basando].
barvali/pen [-mos], -mata baś, ~a s.m. sunet, ~e; voc/e,
s.m.bogăţi/e, -i; îndestul/are, -i; ţipăt, ţipete.[ v. şi k r ï l o
-ări. ].
baśel ( perf. baślæs) vb. bäräganosq/o, -i, -e, -e adj.

intr. 1.a cucuriga. 2. a de Bărăgan, al (a, ai, ale)

lătra.3. a emite un sunet Bărăganului.

strident.4. (bicicleta, căruţa) be-he-he interj. ( pentru

a scârţăi. oaie) be-he-he.

baśenq/o, -i, -e, -e adj. al behehekerel (perf.


(a, ai, ale) sunetelor.
behehekerdæs) vb. intr. a
baśesq/o, -i, -e, -e adj.al (a,
behăi.
ai, ale) sunetului.
baśibaś, ~a s.m. zgomot, ~e; belut, ~a s.m. stejar, ~i.
gălăgie.
belutesq/o, -i, -e, -e adj.de
baśibaśal/o, -i, -e, -e
stejar, al (a, ai, ale)
adj.zgomot/os, -oasă, -oşi, stejarului.
benzìna s.f. benzină.
-oase; gălăgi/os, -oasă, -oşi,
berand, ~a s.m. (la cort)
-oase.
berand.
baśn/o, -e s.m. cocoş, ~i. berævel.(perf. berævdæs)
vb. intr. a se plimba cu
bàz/a, -e s.f. baz/ă, -e.
barca, a naviga.
bazutn/o, -i, -e, -e adj. de
bază, fundamental, ~ă, ~i, beresq/o, -i, -e, -e adj. de

~e. barcă, de vapor; al (a, ai, ale)


bărcii (vaporului).
berxum, ~a s.m. ghindă, berśkotor, ~a s.m. 1. sezon

ghinde. 2. anotimp, ~uri.

ber/o, -e s.m. barcă, bărci; beruj, ~a s.f. albin/ă, -e.


vap/or, -oare; ambarcaţiun/e, beśel (perf. beślæs) vb. intr.
-i. 1.a sta.2. a locui.
bero/rro, -orre s.m. dim. beśimasq/o, -i, -e, -e adj. v.
bărcuţ/ă, -e; vaporaş, ~e.
b e ś i p n a s q o.
berś, ~a s.m. an, ~i; but
beśipnasq/o, -i, -e, -e adj. de
berśenθe! la mulţi ani!;
stat; de locuit; de şezut.
berśenθar de la (din) ani.
beśutnærel ( perf.
berśesq/o, -i, -e, -e adj. de
beśutnærdæs) vb. tr.,refl. ~
an, al (a, ai, ale) anului.
pes a se recrea.
berśi/pen, [-mos], -mata
beśutn/o, - i, -e, -e adj.
s.m..vârst/ă, -e; etate, etăţi.
odihnit/or, -oare, -ori, -oare.
berśisarel ( perf.
bezëx, ~a s.m. v. b e z e x.
berśisardæs) vb. tr.a
bezex, ~a s.m păcat, ~e.
aniversa, a sărbători/ a
bi prep. (cu genit.) fără.
marca o dată pe an o
bi- pref. neg. ne-.
anumită zi (de naştere, o
biaćhavd/o, -i, -e, -e adj. 1.
dată/sărbătoare anume, ziua
neastâmpăr/at, -ată, -aţi, -ate.
onomastică etc).
2. fără oprire, neîncet/at,
berśivaxt, ~a s.m. v. b e r ś
-ată, -aţi, -ate; neîntrerupt,
k o t o r.
~ă, neîntrerup/ţi, -te [ v. şi:
tragvalo].
biandimasq/o, -i, -e, -e adj. bibæq/o, -i, -e, -e adj. de
v. b i a n d i p n a s q o. mătuşă, al ( a, ai, ale)
biandipnasq/o, -i, -e, -e adj. mătuşii.
bibi, -æ s.f. mătuş/ă, -i.
de naştere, al (a, ai, ale)
bibliotèk/a, -e s.f.
naşterii; natal, ~ă, ~i, ~e).
bibliotec/ă, -i [ v. şi:
biavil/o, -i, -e, -e adj.
pustikelin].
neven/it, -ită, -iţi, -ite; (la
şcoală) absent, ~ă, absen/ţi, bibold/o, -e s.m. evreu, evrei
-te. [v. şi ‡ut, ~a].
bibaxtal/o, -i, -e, -e adj. bibutvarn/o, -i, -e, -e adj.
nenoroc/os, -oasă, -oşi,
rar.
-oase.
bibaril/o, -i, -e, -e adj.1. bićamaq/o, -i, -e, -e adj.
obraznic, ~ă, ~i, ~e.
necresc/ut, -ută, -uţi, -ute;
bićar, ~a [-æ] s.f.
imatur, ~ă, ~i, ~e.2. s.m., burui/ană, -eni; iarbă rea,

s.f. , adj. pitic, ~ă, pitic/ă, ierburi rele; pir.


bićæć/o, -i, -e, -e adj.
-e..
nedrept, nedreaptă, nedrepţi,
bibaśibaś s.m. linişte. nedrepte; fals, ~ă, falşi,
bibaśibaśutn/o, -i, -e, -e false;
adj. liniştit/or, -oare, -ori, bićhalel (bićhaldæs) vb.tr. a
-oare, fără zgomot. trimite; a expedia.
bidirèkt adv. indirect.
bidośal/o, -i, -e, -e adj.1. biprin‡ard/o, -i, -e, -e adj.
corect, ~ă, corecţi, corecte.
ne(re)cunosc/ut, -ută, -uţi,
2. nevinov/at, -ată, -aţi, -ate.
-ute.
bidośaq/o, -i, -e, -e adj. fără
greşeală;ireproşabil, ~ă, ~i, biphirkher, ~a s.m. imobil,
~e.. ~e.
bikandavn/o, -i, -e, -e birenval/o, -i, -e, -e adj.
adj.neascultăt/or, -oare, -ori, dezordon/at, -ată, -aţi, -ate
-oare. birovl/i, -æ adj. albin/ă,
bikinel ( perf. bikindæs) -e.
vb. tr. a vinde. biśaj adv. interzis.
bikinitòr/i, -ă [-ură] s.m. v. biśand/o, -i, -e, -e adj.
b i k i n i t r o.
nărăv/aş, -aşă, -aşi, -aşe.
bikinitr/o, -e s.m. vânzător,
bithamikan/o, -i, -e, -e adj.
~i.
ilegal, ~ă, ~i, ~e.
bikinlin, ~æ s.f. magazin,
bitragaver adj. invar.
~e, butic, ~uri.
imobil, ~ă, ~i, ~e; fix, ~ă,
bilaćhard/o, -i, -e, -e adj.
ficşi, fixe.
nerepar/at, -ată, -aţi, -ate;
bitragavni
neîmbunătăţ/it, -ită, -iţi, -ite;
bi‡enutn/o, -i, -e, -e adj.
dezordon/at, -ată, -aţi, -ate.
nepersonal (impersonal), ~ă,
bilèt/o, -ură s.m. bilet, ~e.
~i, ~e; nehotăr/ât, -âtă, -âţi,
bil/i, -ă s.f. v. m ï c a.
-âte.
bilovenq/o, -i, -e, -e adj.
bi‡l/i, -æ s.f. bec, ~uri [=
grat/uit, -i tă, -iţi, -ite.
dudesqi golni ].
blàt/o, -ură s.m. blat, ~uri; brakhi/pen [-mos], -mata
guglipnasqo ~o tort. s.m. apărare, apărări;
blòk/o, -ură s.m. bloc, ~uri. protecţi/e, -i.
blòk/os, -ură s.m. v. b l ò k brakhl/o, -i, -e, -e adj.

o. apăr/at, -ată, -aţi, -ate;

blùz/a, -e s.f. bluz/ă, -e. protej/at, -ată, -aţi, -ate.


bodl/o, -i, -e, -e adj.
brigal/o, -i, -e, -e
albastru, albastră, albaştri,
adj.ghrijul/iu, -ie, -ii, -ii.
albastre.
bokhal/o, -i, -e, -e adj. briśind, ~a s.m. ploaie, ploi.
brung, ~a s.m. tufiş, ~uri.
flămând, ~ă, flămân/zi, -de.
brungal/o, -i, -e, -e
boldel (perf. boldæs) vb. tr.
adj.stuf/os, -oasă, -oşi, -oase.
1. a boteza.2. a dumica, a
întinge, a înmuia. bućhol ( perf. bućhlæs)
bombòn/a, -e s.f.
vb.intr. a se chema, a se
bomboan/ă, -e.
numi.
bov, ~a s.m. sob/ă, -e;
cupt/or, -oare; gazenqo ~ buxlærel ( perf.
aragaz. buxlærdæs) vb. tr.1. a
brad/î, -ă s.f. cof/ă, -e; lărgi, a extinde;a dezvolta.2.
găleată, găleţi; vadră, vedre. a face / a aşterne patul
brakhel (perf. brakhlæs) (pentru culcare).
buxl/o, -i, -e, -e adj. larg,
vb. tr. a apăra, a proteja.
~ă, ~i, ~i; extins, ~ă,
extin/şi, -se; spaţi/os, -oasă, buti/pen [-mos], -mata s.m.
-oşi, -oase.
mulţim/e, -i; plural, ~e.
buxlœl ( perf. buxlilæs)
butivar adv. v. b u t v a r.
vb. refl. a se face larg, a se
but/î, -æ s.f. lucru, ~uri.
lărgi; a se extinde.
butîkern/o, -e s.m.
Bukurèśti s.m. Bucureşti. muncitor, ~i.
butpalal adv. târziu.
bukureśtosq/o, -i, -e, -e adj.
butpuran/o, -i, -e, -e adj.
de Bucureşti, al (a, ai, ale)
Bucureştiului. străvech/i, -e, străvechi,
bulænd, ~a s.m. taburet,
străvechi.
~e; fotoli/u, -i.
butśund/o, -i, -e, -e adj.
but adj., adv. mult,multă,
mulţi, multe; mult. renum/it, -ită, -iţi, -ite;
butanglal adv. devreme.
vest/it, -ită, -iţi, -ite.
butærn/o, -e adj. harnic,
butvar adj. frecvent,
~ă, ~i, ~e; muncit/or, -oare,
deseori, adesea; în mod
-ori, -oare.
repetat; de multe ori [var.:
butæq/o, -i, -e, -e adj. de
butivar].
lucru, de muncă; al (a, al, ai,
butvarn/o, -i, -e, -e adj. v.b
ale) lucrului (muncii). u t v a r u t n o.
butvarutn/o, -i, -e, -e adj.
buteranglutn/o, -i, -e, -e
frecv/ent, -entă, -enţi,-ente.
adj. multicolor, ~ă, ~i, ~e, de
buzex, ~a s.f. pinten, ~i.
pastel.
buzn/i, -æ s.f. capr/ă, -e. cìrdel ( perf. cìrdæs) vb. tr.,
intr. a trage.
buzn/o, -e s.m. ţap, ~i.
cirkulàci/a, -e s.f.
buzn/œrri, -œrræ s.f.
circulaţi/e, -i.
căpriţ/ă, -e; iadă, iede. cirkulaciaq/o, -i, -e, -e adj.
de circulaţie, al (ai, ale, ai)
buzn/orro, -orre s.f. ied,
circulaţiei.
iezi.
cirkulisarel ( perf.
cirkulisardæs) vb. intr. a
C circula; cirkulisarindoj
circulând.
càml/a , -e s.f. castan/ă, -e. cïgn/o, -i, -e, -e adj. v. c i k
cëgosável ( perf. n o.
cëgosajlæs) vb. tr. a ţinti. cïkn/o, -i, -e, -e adj. v. c i k
cicaj, ~a s.f. pisic/ă, -i [ v. n o.
şi: bili]. cïra adv. v. c ï r r a.
cìgl/a, -e s.f. ţigl/ă, -e. cïrra adv. puţin.
cign/o, -i, -e, -e adj. v. c i k còx/a, -e s.f. fust/ă, -e.

n o.
¢
cikn/o, -i, -e, -e adj. v. t i k

n o. ćać/o, -i, -e, -e adj. 1.


adevăr/at, -ată, -aţi, -ate;
cird, ~a s.m. tren, ~uri; le
just, justă, jusţi,
cirdeça cu trenul.
juste.2.drept, dreaptă, drepţi,
drepte [sin.: daxno].
ćaćutn/o, -i, -e, -e adj. real, ćar/o, -e s.m. castr/on,
~ă, ~i, ~e; veridic, ~ă, ~i, ~e. -oane; blid, ~uri, strachină,
ćaj/o, - uræ s.m. v. t è a. străchini.
ćajesq/o, -i, -e, -e adj. v. t e ćar/orro, - orre s.m.
a q o. castronel, ~e.
ćajl/o, -i, -e, -e adj. sătul, ~ă, ćàs/o, -uræ s.m. ceas, ~uri;
vastesqo ~o ceas de mână.
~i, ~e; satisfăc/ut, -ută, -uţi,
ćèrb/o(s), -uræ s.m. cerb,
-ute.
~i [ v. şi śingva‡lo].
ćam, ~a s.f. faţă, feţe; obraz,
ćèr/o(s), -uræ [-i] s.m. v. şi
obraji; (gram.) caz, ~uri.
ćambel (perf. ćamblæs) vb. D e v e l.
ćerxaj, ~a s.f. stea, stele.
tr., intr. a mesteca.
ćeśm/a, ~e s.f. cişmea,
ćamćarel (ćamćardæs) vb. cişmele.
ćexrain, ~a s.f. v. ć e r x a j.
tr. v. ć a m b e l.
ći adv. neg.(căld.) nu.
ćar, ~a [-æ] s.f. iarbă,
ćìma adv.(spoit.) puţin.
ierburi.
ći adv. v. n a.
ćaræq/o, -i, -e, -e adj. de
ćikat, ~a s.f. frun/te, -ţi.
iarbă, al (a, ai, ale) ierbii.
ćikatesq/o, -i, -e, -e adj. de
ćarxaln/o, -e adj. ierbivor,
frunte, al (a, ai, ale) frunţii.
~ă, ~i, ~e.
ćikatutn/o, -i, -e, -e adj.
ćarn/o, -i, -e, -e adj. frontal, ~ă, ~i, ~e.
vegetarian, ~ă, vegetarien/i,
-e.
ćiriklæq/o, -i, -e, -e adj. de ćirikl/œrri, - œrræ s.f.

pasăre, al (a, ai, ale) păsării; dim. păsăric/ă, -i;

păsăr/esc, -ească, -eşti, -eşti. ćiriklœrr„n pe păsărici.

ćiriklænq/o, -i, -e, -e adj. ćirlatan/o, -i, -e, -e adj.

de păsări, al (a, ai, ale) antic, ~ă, ~i, ~e; străvech/i,

păsărilor. -e, -i, -e.

ćiriklenq/o, -i, -e, -e adj. de ćitrel (perf. ćitrisardæs)


vb.tr. a desena, a creiona, a
păsăroi, al (a, ai, ale)
schiţa; (în conversaţie) a
păsăroilor.
descrie.
ćirikl„nq/o, -i, -e, -e adj. v. ćitresq/o, -i, -e, -e adj. de

ć i r i k l æ n q o. desen, al (a, ai, ale)


desenului.
ćirikli,-æ s.f. pasăre,
ćitrisard/o, -i, -e, -e adj.
păsări; le ćirikl„n pe desen/at, -ată, -aţi, -ate.
ćitr/o, -e s.f. 1. desen, ~e;
păsări; le ćirikl„nçar cu
imagin/e, -i; ćitrenθe în (la)
păsările.
desene; ćitresθar din
ćirikl/o, -e s.m. augm. (imagine) desen; ranglærdo
~o desen colorat.
păsăroi, păsăroi.
2..phenipnasqo ~ descriere.
ćoràp/a, -e s.f. ciorap, ~i.
ćorn/o, -i, -e, -e adj. şir/et, elev); le ćhavesθar de către
elev (copil, băiat); le ćhaven
-eată, -eţi, -ete.
pe copii (elevi,băieţi); le
ćorr/o, -i, -e, -e adj. sărac,
ćhavenθe în (la) elevi
~ă, ~i, ~e
(copii,băieţi); le ćhavenθar
ćugn/i, -æ s.f. bici, bice.
de către elevi (băieţi, copii);
ćŭplil (perf. ćŭplsajlæs)
le ćhavenqe elevilor
vb. tr. a ciuguli. (copiilor, băieţilor); le
ćhavençar cu copiii (elevii,
ćupn/i, -æ s.f. v. ć u g n i.
băieţii).
ćhavorrenq/o, -i, -e, -e adj.
¢h
de copilaşi (băieţaşi,
ćhaj, ~a s.f. fată, fete ( de
flăcăiaşi), al (a, ai, ale)
etnie rromă).
copilaşilor (băieţaşilor,
ćhand, ~a s.m. mod, ~uri.
flăcăiaşilor).
ćhatl/o, -e s.m. acoperiş, ~ ćhav/orro, -orre s.m. dim.
e. copilaş, ~i, băieţaş, ~i;
ćhavenq/o, -i, -e, -e adj. de flăcăiaş, ~i.
băieţi, de flăcăi; al (a, ai, ale) ćhej, ~a s.f. v. ć h a j.
băieţilor (flăcăilor). ćhib, ~a [~æ] s.f. limb/ă,
ćhavenq/oro, -iri, -ere, -ere -i.
adj. v. ć h a v e n q o. ćhibænq/o, -i, -e, -e adj.
ćhav/o, -e s.m. băiat (copil de limbi, al (a, ai, ale)
sau flăcău) de etnie rromă; limbilor.
în sens mai larg (la şcoală): ćhibæq/o, -i, -e, -e adj. de
elev; ćhaves pe băiat (copil, limbă, al (a, ai, ale) limbii.
ćhibæqor/o, -i, -e, -e adj. v. ćhind/o, -i, -e, -e adj.
ć h i b æ q o. 1.tăi/at, -ată, -aţi, -ate.2. rupt
ćhib„nq/o, -i, -e, -e adj. v. de oboseală; me sem ćhindo
ć h i b æ n q o. sunt rupt de oboseală.
ćhibutn/o, -i, -e, -e adj. ćhor, ~a s.m. barbă, bărbi.
lingvistic, ~ă, ~i, ~e. ćhon, ~a s.m. lun/ă, -i.
ćhihor, ~a s.m. v. ć h o r. ćhudel (perf. ćhudæs) vb.
ćhinærn/i, - æ s.f. 1. tr. a arunca, a azvârli; ~ anθ-
maşin/ă, -i de tocat.2. ël sa riga a împrăştia.
angarenqi ~ ascuţitoare. ćhudin/o, -i, -e, -e adj.
ćhini/pen [-mos], -mata arunc/at, -ată, -aţi, ate;
împrăşti/at, -ată, -aţi, -ate.
s.m. 1. tăier/e, -i. 2. tăietur/ă,
ćhur/i, -æ s.f. cuţit, ~e.
-i; decupaj, ~e.3. klasaqo ćhurik, ~a s.f. v. ć h u r i
ćhidipen pauză (între orele
D
de clasă); śkolaqo ćhinipen

vacanţă şcolară. dad, ~a s.m. tată, taţi;


ćhinipnasq/oro, -iri, -ere, (p.ext.) dada părinţi.
-ere adj. v. ć h i n i p n a s dadenq/o, -i, -e, -e adj. de
q o. taţi, al (a, ai, ale) taţilor
ćhinipnasq/o, -i, -e, -e adj. (părinţilor); părint/esc,
de tăiere, al ( a, ai, ale) -ească, -eşti, -eşti.
tăierii; de pauză, al (a, ai, ale dadesq/o, -i, -e, -e adj. de
) pauzei; de vacanţă, (al, ai, tată, al (a, ai, ale) tatălui;
ale) vacanţei. părint/esc, -ească, -eşti, -eşti.
daxn/o, -i, -e, -e adj. drept, dekorutn/o, -i, -e, -e adj.
dreaptă, drepţi, drepte [ v. şi: decor/at, -ată, -aţi, -ate.
ćaćo]. del (perf. dias, dæs) vb. tr. a
daj, ~a s.f. mam/ă, -e. da; dindoj dând.
dajaq/o, -i, -e, -e adj. de delimitaciaq/o, -i, -e, -e adj.
mamă, al (a, ai, ale) mamei;
de delimitare (demarcare), al
matern, ~ă, ~i, ~e.
(a, ai, ale) delimitării
dajkaxn/i, -æ s.f. cloşcă,
(demarcării).
cloşti.
deni/pen [-mos], -mata s.m.
dandenq/o, -i, -e, -e adj. de
cadou, ~uri; dar, ~uri.
dinţi, al (a, ai, ale) dinţilor;
deræv, ~a s.f. mare, mări.
dentar, ~ă, ~i, ~e; ~i morni
derævæq/o, -i, -e, -e adj.
perie de dinţi.
dàr/o, -uræ s.m. v. d e n i de mare, al (a, ai, ale) mării;

p e n. maritim, ~ă, ~i, ~e.

das, ~a s.m. 1.creştin, ~i. 2. deś num. card. zece.


deśto num.ord. al zecelea, a
gagi/o, -i.
zecea.
daśti ( perf. daśtisardæs)
deśuduj num.card.
vb. v. a ś t i.
doisprezece, douăsprezece.
decèmbra s.f. (luna)
deśudujto num.ord. al
decembrie.
doisprezecelea, a
decìzi/a, -e s.f. decizi/e, -i.
douăsprezecea.
dej, ~a v. d a j.
deśujekh num.card. d„s, ~a s.m. v. d î v e s.
unsprezece. d„sesq/o, -i, -e, -e adj. v. d
deśujekhto num.ord. al î v e s e s q o.
unsprezecelea, a dialektikan/o, -i, -e, -e adj.
unsprezecea. dialectal,~ă, ~i, ~e.
deśupan‡ num.card. dialòg/o, -uræ s.m. v.
cincisprezece. dialog, ~uri.
deśupan‡to num.ord. al diapozitìv/o, ~uræ s.m. v.

cincisprezecelea, a diapozitiv, ~e.

cincisprezecea. didaktikan/o, -i, -e, -e adj.

deśuśow num.card. didactic, ~ă, ~i, ~e.


diferènc/a, -e s.f. diferenţ/ă,
şaisprezece.
-e.
deśuśowto num.ord. al dikhel (perf. dikhlæs) vb.
şaisprezecelea, a
tr. a vedea; a privi, a se uita;
şaisprezecea.
determinànto adj. invar. dikh! vezi! dikhindoj văzând.

determinant, ~ă; dikhimasq/o, -i, -e, -e adj.


determinan/ţi, -te.
v. d i k h i p n a s q o.
determinàto adj. invar.
detreminat, ~ă; detremin/aţi, dikhi/pen [-mos], -mata

-ate. s.m. veder/e, -i; privir/e, -i;

Devel, ~a s.m. 1. le dikhipnaça cu vederea

Dumnezeu, (rar) (privirea); le dikhipnasθar

Dumnezei.2. cer, ~uri din privire.


dikhipnasq/o, -i, -e, -e adj. disºtn/o, -i, -e, -e adj.

de vedere, al (a, ai, ale) oriental,

vederii; de privire, al (a, ai, ~ă ~i, ~e;de răsărit, de est.

ale) privirii; de observare. dìvio adj. invar. sălbatic, ~ă,

dikhl/o, -i, -e, -e adj. văz/ut, ~i, ~e.

-ută, -uţi, -ute. diz, ~a s.f. 1.târg, ~uri; piaţă,

dikl/o, -e s.m. batic, ~uri; pieţe.2. oraş, ~e.


basma, ~le.
diz/œrri,- œrræ s.f. dim.
dikl/orro, -orre s.m. dim.
târguş/or, -oare; orăşel, ~e.
baticuţ, ~e; batist/ă, -e.
dinglæl/o, -i, -e, -e adj. dizutn/o, -i, -e, -e adj. de
odihn/it, -ită, -iţi, -ite.
târg; de piaţă; orăşen/esc,
dinglœl (perf. dinglisajlæs)
-ească, -eşti, -eşti.
vb.refl. a se odihni [ v. şi:
hodinil pes]. dî, dæ s.m. suflet,~e;
din/o, -i, -e, -e adj. dat,
inim/ă, -i; pântec, ~e.
dată, daţi, date.
dîves, ~a s.m. zi, zile;
dìsk/o, -uræ s.m. disc, ~uri. æanavesqo ~ zi
onomastică;biandipnasqo/bi
disœl (perf. dislæs) vb.
andimasqo ~ zi de naştere.
intr. a răsări, a se face ziuă, a
dîvesarel ( perf.
se lumina. dîvesardæs) vb. tr. a
sărbători o zi.
dîvesenq/o, -i, -e, -e adj. de doś, ~a s.f. greşeală, greşeli;
zile, al (a, ai, ale) zilelor. eroare, erori; eroare, erori;
dîvesesq/o, -i, -e, -e adj. de vină, vini.
dośaq/o, -i, -e, -e adj. de
ziuă, al (a, ai, ale) zilei.
greşeală, al (a , ai, ale)
dïlgo, dïlźi adj. lung, ~ă;
greşelii; eronat,~ă, erona/ţi,
lungi, lungi. -te.
dośel (perf. dośljas) v. d u ś
dïrz/a, -e s.f. cârp/ă, -e;
e l.
khosipnasqi ~a cârpă de
drabarel (perf. drabardæs)
şters.
vb. tr. 1. a descânta cu
dòktor/o, -uræ s.m. doctor,
ierburi; a lecui prin
~i.
descântat.2. a ghici ( citi) în
dolalin, ~a s.f. leagăn, ~e
palmă (cărţi, bobi, ghioc).3.
[v. şi: kùna]
a citi.
dolalin(av)el (perf.
drakh, ~a s.f. strugur/e, -i.
dolalindæs) vb. tr. a legăna.
drakhal/o, -i, -e, -e adj.
dolalinœl (perf. dolalinjas)
brobon/at, -ată, -aţi, -ate, sub
vb. tr. v. d o l a l i n (a) v e l.
formă de boabe de strugure;
doræq/o, -i, -e, -e adj. de
popistr/at, -ată, -aţi, -ate.
sfoară, al (a, ai, ale) sforii. drakhenq/o, -i, -e, -e adj. de
dor/i, -æ s.f. sfoară, sfori; struguri, al (a, ai, ale)
frânghi/e, -i; la doræça cu strugurilor.
sfoara. drez, ~a s.f. stog, ~uri;
dostatutn/o, -i, -e, -e adj. căpiţ/ă, -e.
suficient, ~ă, suficien/ţi, -te.
drom, ~a s.m. 1. drum, dudesq/o, -i, -e, -e adj. de
~uri.2. oară, ori; dată, dăţi.
lumină, al (a, ai, ale) luminii;
dromarel
~i rovli lustră; dudesqe
(perf.dromardæs) vb. tr. a
călători, a face drumuri. golnæ / bi‡læ becuri de
dromesq/o, -i, -e, -e adj. de
iluminat.
drum, al (a, ai, ale)
dugràn/i, -æ s.f. furc/ă, -i
drumului; de transport.
dromidud, ~a s.f. semaf/or, duj num.card. doi, două;
-oare. duje grasten pe doi cai.
dromidudesq/o, -i, -e, -e duj‡enenq/o, -i, -e, -e adj.al
adj. de semafor, al (a,ai, ale) (a, ai, ale) amândurora.
semaforului. dujenq/o, -i, -e, -e adj. al (a,
drom/orro, -orre s.m.dim. ai, ale) celor doi (două);
drumuleţ, drun, ~a s.f. dujenqo vakæripen dialog,
săge/ată, -ţi. conversaţie în doi.
dubel, ~a s.m. castr/on, dujto num.ord. al doilea, a
-oane, bo, ~uri; găleată, doua.
găleţi; ghivec/i, -e; dujvakæri/ pen [-mos],
lulud„nqo ~ ghiveci de -mata s.m. dialog, ~uri.
flori. dujvarn/o, -i, -e, -e
dud, ~a s.m. lumin/ă, -i. adj.dubl/u, -i, -e, -e.
dudal/o, -i, -e, -e adj. 1. dùm/a, -e s.f. cuvânt,

lumin/os, -oasă, -oşi, cuvinte; vorb/ă, -e.


dumesq/o, -i, -e, -e adj. de
-oase.2. clar, ~ă, ~i, ~e.
umăr, al (a, ai, ale) umărului.
dumultan/o, -i, -e adj. de E

demult.
e art. 1. art. hot.f., ca
dunavd/ĭ, - æ s.f. dun/ă, -e
variantă pentru art. hot. f. i :
(de învelit).
e rakli = i rakli.2. art.hot. f.
dur adv. departe.
şi m., sg. şi pl., la cazurile
durærd/o, -i, -e, -e adj.
oblice: e (le) grastes pe cal;
îndepărt/at, -ată, -aţi, -ate. e (la) daja pe mama; e (le)
grasten pe cai; e (le) dajan
durærdomilaj, ~a s.m.
pe mame.
toamn/ă, -e.
edìci/a, -e s.f. ediţi/e, -i.
durærdomilajesq/o, -i, -e, editùr/a, -e s.f. editur/ă, -i.
-e adj. de toamnă, al (a, ai, edukàcia s.f. educaţie.
ale) toamnei; tomnatic, ~ă, edukaciaq/o, -i, -e, -e adj.
~i, ~e. de educaţie, al (a, ai, ale)
duri/pen [-mos], -mata s.m. educaţiei.
depărt/are, -ări. efta num. card.şapte.
durmilaj, ~a s.m. v. d u r eftàto num. ord. al şaptelea,
a şaptea.
æ r d o m i l a j.
ekonomikan/o, -i, -e, -e adj.
durphirævn/o, -e s.m. economic, ~ă, ~i, ~e.
teleferic, ~e. ekskùrsi/a, -e s.f.
excursi/e, -i.
duśel ( perf. duślæs) vb.tr. a
eksperiènc/a, -e s.f.
mulge [var.: dośel] experienţ/ă, -e.
eksplikàci/a, -e s.f. Ë
explicaţi/e, -i. ël art.hot. m.f.,pl., la nom.:
ekstràs/a, -e s.f. extras, ~e. ë(l) grasta caii; ë(l) daja
ekzistisarel (perf. mamele.
ekzistisardæs) vb. intr. a
exista. F
elefànt/o, -uræ s.m. fàbrik/a, -e s.f. fabric/ă,-i.
fàkto, -ur æ s.m.fapt,
elefant, elefanţi[ v. şi v a s
~e.
t i n i].
fàktor/o, -uræ s.m.
elemènt/o, -uræ s.m.
factor, ~i.
element, ~e.
famìli/a, -e s.f. famili/e, -i;
emblèm/a, -e s.f. emblem/ă,
e familiaθar din familie; e
-e.
familiençar din familii.
emociaq/o, -i, -e, -e adj. de familiaq/o, -i, -e, -e adj. de
emoţie, al (a, ai, ale) familie, al (a, ai, ale)
emoţiei. familiei; familial, ~ă, ~i, ~e.
emòci/a, -e s.f. emoţi/e, -i. familienq/o, -i, -e, -e adj. de
enæ num. card. nouă. familii, al (a, ai, ale)
enæto num. ord. al nouălea, familiilor.
a noua. fantezì/a, -e s.f. fantezi/e, -i;
etaźèr/a, -e s.f. etajer/ă, -e.
e fanteziaθar din fantezie.
evaluàci/a, -e s.f. evaluare,
fazàn/os, -uræ s.m. fazan,
evaluări.
~i.
februàra s.f. (luna) fonetikan/o, -i, -e, -e adj.
fonetic, ~ă, ~i, ~e.
februarie.
fonologikan/o, -i, -e, -e adj.
felæstr/a, -e s.f. fereastră,
fonologic, ~ă, ~i, ~e.
ferestre.
fòrm/a, -e s.f. form/ă, -e.
fëlurin, ~a s.f. tei, tei.
formenq/o, -i, -e, -e adj. de
fenomèn/o, -uræ s.m.
forme, al (a, ai, ale)
fenomen, ~e.
formelor.
ferìg/a, -e s.f. ferig/ă, -i. formisarel (perf.
festivàl/o, -uræ formisardæs) vb. tr. a
forma.
s.m.festival, ~uri.
formùl/a, -e s.f. formul/ă, -e.
festìvo adj. festiv, ~ă, ~i, ~e. fòr/o, -uræ s.m. v. f ò r o
filatĭn, ~a s.f. castel, ~e.
s.
filmenq/o, -i, -e, -e adj. de
filme, al (a, ai, ale) filmelor. fòr/os, -uræ s.m. oraş, ~e;
fìlm/i, -æ s.m. v. f ì l m foronθar din oraşe; foronθe
o (s). în (la) oraşe; forosθe în (la)
fìlm/o(s), -uræ s.m. film, oraş.
~e. forosq/o, -i, -e, -e adj. de
fìś/a, -e s.f. fiş/ă, -e. oraş, al (a, ai, ale) oraşului;
folklorikan/o, -i, -e, -e adj. orăşen/esc, -ească, -eşti,
-eşti.
folcloric, ~ă, ~i, ~e.
forutn/o, -i, -e, -e adj.
citadin, ~ă, ~i, ~e;
orăşen/esc, -ească, -eşti, galbenærd/o, -i, -e, -e adj.
-eşti. îngăllben/it, -ită, -iţi, -ite.
fòtbalo s.m. fotbal. galbenal/o, -i, -e, -e adj.
fotbalosq/o, -i, -e, -e adj. de gălbui, ~e; gălbui, gălbui.
fotbal, al (a, ai, ale) gàlben/o, -a [căld.:-i] adj.
fotbalului.
galben, ~ă, ~i, ~e [ v. şi:
fotografì/a, -e s.f.
źïlto].
fotografi/e, -i.
fràz/a, -e s.f. fraz/ă, -e. gàr/a, -e adj. gară, gări.
frazaq/o, -i, -e, -e adj. de
garavd/o, -i, -e, -e adj.
frază, al (a, ai, ale) frazei.
ascuns, ~ă; ascunşi, ascunse.
friś adj. invar. proasp/ăt,
garavel ( perf. garavdæs)
-ătă, -eţi, -ete.
vb. a ascunde.
fruktenq/o, -i, -e, -e adj.de
fructe, al (a, ai, ale) gav, ~a s.m. sat, ~e; le
fructelor. gavenθar din ( de la) sate;
frùkt/o, -uræ s.m. fruct, le gavenθe din (de la) sate;
~e [v. şi pherr]. le gavesθe din (de la) sat.
gavesq/o, -i, -e, -e adj. de
sat, al ( a, ai, ale) satului.
G
gavutn/o, -i, -e, -e adj.
săt/esc, -ească, -eşti, -eşti.
gad, ~a s.m. cămaşă, cămăşi.
gazenq/o, -i, -e, -e adj. de
gad/orro, -orre s.m.
gaze,al (a, ai, ale) gazelor;
cămăşuţ/ă, -e.
~o bov aragaz.
ga-ga! interj. ga-ga-ga!
general adv. (la modul) gimnastikaq/o, -i, -e, -e adj.
general, în general. de gimnastică, al (a, ai, ale)
generàlo adj.invar. general, gimnasticii.
gin, ~a s.m. număr, numere;
~ă, ~i, ~e.
e gineça cu număr.
geografiaq/o, -i, -e, -e adj.
ginal/o, -i, -e, -e adj.
de geografie, al (a, ai, ale)
numer/os, -oasă, -oşi, -oase.
geografiei.
ginavn/i, -æ s.f.
geografikan/o, -i, -e, -e adj.
numeral, ~e.
geografic, ~ă, ~i, ~e.
gini/pen, [-mos], -mata s.m.
ges v. d „ s. numărare, numărăt/oare,
gilabel (perf. gilabadæs) -ori; numerotaţi/e, -i.
girai/pen, [-mos], -mata
vb. tr. a cânta (solo, nu la
s.m. introducer/e, -i.
instrument); gilabandoj
giravutn/o, -i, -e, -e adj.
cântând. introductiv, ~ă, ~i, ~e.
girel (perf. girdæs) vb. intr.
gilæq/o, -i, -e, -e adj. de
a intra; a pătrunde; a răzbi;
cântec, al (a, ai, ale)
giravindoj introducând.
cântecului. giri/pen [-mos], -mata s.m.
intr/are, -ări.
gili, -æ s.f. cântec, ~e.
giv, ~a s.m. grâu, grâne.
gimnàstika s.f. gimnastică.
givesq/o, -i, -e, -e adj. de
grâu, al (a, ai, ale) grâului.
gi, gæ s.m. v. d î godî/pen, [-mos], -mata
gïnsàk/o, -uræ s.m. s.m. gândir/e, -i; reflecţi/e,
gâscan, ~i. -i.
glìnd/a, -e s.f. oglindă, goj, ~a s.m. cârn/at, -aţi.
oglinzi. goln/i, -æ s.m. ming/e, -i;
glòb/a, -e s.f. amen/dă, -zi. dudæqe ~ æ/ bi‡læ
godæl/o, -i, -e, -e adj. becuri.
înţelept, ~ă; înţelep/ţi, -te; cu gòm/a, -e s.f. gum/ă, -e.
minte. gon/o, -e s.m. sac, ~i.
godæq/o, -i, -e, -e adj. de gon/orro, -orre s.m. dim.
minte, al (a, ai, ale) minţii. săculeţ, ~e; skolaqo ~orro
godærd/o, -i, -e, -e adj. ghiozdan.
înţelepţ/it, -ită, -iţi, -ite; gramatikan/o, -i, -e, -e adj.
conştient, ~ă, conştienţi, gramatical, ~ă, ~i, ~e.
conştiente. gramatikaq/o, -i, -e, -e adj.
godæver adj. invar. deştep, de gramatică, al (a, ai, ale)
deşteaptă, deştepţi, deştepte; gramaticii.
cu minte. grànic/a, -e adj. graniţ/a, -e.
godæveri/pen [-mos], grast, ~a s.m. cal, cai.
-mata s.m. deşteptăciun/e,
grastelin,~a s.f. grajd, ~uri
-i; înţelepciun/e, -i;
[v. şi: isin].
priceper/e, -i.
grastor(n)aj s.m. (luna)
god/î, -æ s.f. minte,
aprilie.
minţi; creier, creiere; la
grast-xer, ~a s.m. v. ‡ o r
godæça cu mintea;
o.
grìź/a, -e s.f. grij/ă, -i; la gugl/o, -i, -e, -e adj. v. g u d
l o.
griźaça cu grijă.
gunojesq/o, -i, -e, -e adj. de
grupaq/o, -i, -e, -e adj. de
gunoi, al (a, ai, ale)
grupă, al
gunoiului;
( a, ai, ale) grupei.
gun‡al/o, -i, -e, -e adj.gust/os,
gudli/pen [-mos], -mata
-oasă, -oşi, -oase.
s.m. v. g u g l i p e n.
gudl/o, -i, -e, -e adj. dulce, gun‡and/o, -i, -e, -e adj. v. g u
dulce; dulci, dulci. n ‡ a l o.
gudlimasq/o, -i, -e, -e v. g u gurumn/i, -æ s.f v. g u
d l i p n a s q o.
r u v n i.
gudlipnasq/o, -i, -e, -e adj.
de dulceaţă, al (a, ai, ale) guruvić/o, -uræ s.m.

dulceţii. viţel, viţei.


guglærd/o, -i, -e, -e adj.
guruvn/i, -æ s.f. vac/ă,-i.
îndulc/it, -ită, -iţi, -ite.
guglimasq/o, -i, -e, -e adj. v. guruv/orro, -orre s.m. dim.

g u g l i p n a s q o. viţeluş, ~i; tăuraş, ~i.


gugli/pen [-mos], -mata
gutup, ~a s.m. gât, ~uri.
s.m. dulceaţă, dulceţuri;
dulce, dulciuri.
guglipnas/qo, -i, -e, -e adj. H

de dulceaţă, al (a, ai, ale) hàrnik/o, -a [căld. hàrnići]


dulceţii.
adj. harnic, ~ă, ~i, ~e.
haw-haw interj. ham-ham-
X
ham!

hërbùz/o, -uræ s.m.


xa/be(n) [-mos], -mata s.m.
pepen/e, -i.
mânc/are, -ăruri
hihikerel.
xabematenθe în mâncăruri;
hipopotàm/o, - uræ s.m. xabelin, ~a s.f. alimentar/ă,
-e.
hipopotam, ~i.
xabematenq/o, -i, -e, -e adj.
històri/a, -e s.f. istori/e, -i. de- mâncăruri, al (a, ai, ale)
historikan/o, -i, -e, -e adj. mâncărurilor; ~i śifonièra
istoric, ~ă, ~i, ~e. dulap de bucătărie.
hodinil ( perf. xabemasq/o, -i, -e, -e v. x a
hodinisardæs) vb.refl. ~ b e p n a s q o.
pes a se odihni [v. şi xabepnasq/o, -i, -e, -e adj.
dinglœl]. de mâncare, al (a, ai, ale)
hòjna s.f. oină. mâncării; culinar, ~ă, ~i, ~e;
horizònt/i, -æ s.m. v. h o ~i livni bucătărie.
r i z ò n t o. xabzumavi/pen, [-mos],
-mata s.m. gustare, gustări.
horizònt/o, -uræ s.m.
xaćarel (perf. xaćardæs)
orizont, ~uri.
vb. tr. a pricepe; a percepe; a
hotèl/i, -æ s.m. v. h o t è
înţelege.
l o.
xaćarimatenq/o, -i, -e, -e
hotèl/o, -uræ s.m.
hotel, ~uri. adj. de priceperi, al (a, ai,
ale) priceperilor; de xalœl ( perf. xalœvdæs)
vb. v. x a l œ v e l.
percepţii, al (a, ai, ale)
xalœvel (perf. xalœvdæs)
percepţiilor.
vb. v. x a ć a r e l.
xaćari/pen [-mos], -mata xalœvi/pen [-mos], -mata
s.m. percepţi/e, priceper/e, s.m. v. x a-
-i; înţeleger/e, -i. læripe n.
xaing, ~a s.f. v. x a i n g. xamasq/o, -i, -e, -e adj. de
xaiv, ~a s.m. sanie, sănii; e mâncare, al (a, ai, ale)

xaiveça cu sania. mâncării; comestibil, ~ă, ~i,


~e, ~e.
xal (perf. xalæs) vb. tr. a
xancï adj., adv. puţin, ~ă, ~i,
mânca;
~e; puţin.
xalavel (perf. xalavdæs) vb.
xàndel ( perf. xandæs) vb.tr.v.
tr. (căld.) a clăti, a spăla.
x u n a v e l.
xalærel (perf. xalærdæs)
xaning, ~a s.f. fântân/ă, -i..
vb. tr.1. a face pe cineva să
xarikerla (perf.xarikerdas)
înţeleagă, a explica, a
vb. tr. (spoit.) a limpezi, a
clarifica; xalærindos
clăti.
[xalærindoj] înţelegând.2. a
xarnes adv. pe scurt.
clăti, a limpezi [ var.:
xarn/o, -i, -e, -e adj. scurt,
xalavel a clăti, a spăla
~ă, scur/ţi, -te.
(căld.); xarikerla (spoit.) a
xarr, ~a s.f. vale, văi.
limpezi, a clăti].
xasarel ( perf. xasardæs)
xalæri/pen [-mos]-, mata
vb. tr. a pierde.
s.m.explicaţi/e, -i.
xastral ( perf. xastrajlæs) xramosarel (perf.
xramosardæs) vb. tr. a scrie.
vb. tr. a scăpa
xramosaripnasq/o, -i, -e
[ v. şi skäpisarel].
adj. de scris, al (a, ai, ale)
xatærel ( perf. xatæræs)
scrisului [v. şi l e k h a i p n
vb. tr. v. x a ć a r e l.
a s q o].
xer, ~a s.m. măgar, ~i.
xuxurr, ~a s.m. ciuperc/ă, -i.
xir/o, -e s.m. castrav/ete,
xuxural/o, -i, -e, -e adj.ca
-eţi.
xiv, ~a [-æ] s.f. groapă, ciuperca, sub formă de

gropi; gaură, găuri. ciupercă: ~ Òax conopidă.

xïw, ~a s.f. v. x i v. xulajarel (perf. xulajardæs)

xìlæd/a, -e s.f. v. m ì a. vb. tr. a stăpâni, a domni, a

xoleva s.m.,pl. pantaloni [ v. gospodări.


şi.:pantalùna ].
xulavel (perf. xulavdæs)
xomel/i, -æ s.f. cocoloş,
vb.1. tr. 1. a despărţi, a
~i ,bulgăr/e, -i (de zăpadă); împărţi.2. a pieptăna.3. a
grebla 2. (refl.) ~ pes a se
xomel„nçar cu bulgări de
pieptăna.
zăpadă.
xum, ~a s.m. suc, ~uri;
xramosard/o, -i, -e, -e adj. (spoit.) muc.
scris, ~ă, scrişi, scrise. xumal/o, -i, -e, -e adj.1.
sucul/ent, -entă, -enţi, -ente,
zem/os, -oasă, -oşi, -oase.2. xurd/o, -i, -e, -e adj. mărunt,
(spoit.) muc/os, -oasă, -oşi, ~ă, mărun/ţi, -te; micuţ, ~ă,
-oase. ~i, ~e.
xunavel (perf. xunavdæs) xurdorrenq/o, -i, -e, -e adj.
vb. tr. a săpa.
al (a, ai, ale) copilaşilor.
xunavn/i, -æ s.f. sap/ă, -e.
xurd/orro, -orre s.m. dim.
xurævd/o( -i, -e, -e adj.
copilaş, ~i; micuţ, ~i; pici,
îmbrăc/at, -ată, -aţi, -ate.
pici.
xurævel (perf. xuræjlæs)
xutel (perf. xutilæs) vb.tr.,
vb.1. intr. a zbura.2. vb. tr.
intr. a sări.
( perf. xurævdæs) a
xutipnasq/o, -i, -e, -e adj.
îmbrăca; 3. ( refl.) ~ pes a se
de săritură. al (a, ai, ale)
îmbrăca.
săriturii.
xurævipnasq/o, -i, -e, -e
adj.1. de zbor, al (a, ai, ale)
I
zborului.2. de îmbrăcat;
vestimentar, ~ă, ~i, ~e; ~e
i art.hot. f.,sg, nom.: i ruvni
kotora articole
lupoaica [var.: e ].
vestimentare.
Ianuàra s.f. (luna) ianuarie.
xurævn/o, -e s.m. avion,
ical/i, -æ s.f. ardei,
avioane.
ardei.
xurdelin, ~a s.f. grădiniţ/ă, icalæq/o, -i, -e, -e adj. de
-e; e xurdelinæça cu ardei, al (a, ai, ale) ardeiului.
grădiniţa; e xurdelinæθar idè/a, -e s.f. idee, idei.
din grădiniţă. i-ha-i-ha! interj. i-ha-i-ha !
ihakerel (perf. ihakerdæs) informaciençar cu
informaţii.
vb. intr. a rage.
informacienq/o, -i, -e, -e
il/o, -e s.m. inim/ă, -i[ v. şi d
adj. de informaţii, al (a, ai,
î ]. ale)
informaţiilor;informaţional,
ilustràci/a, -e s.f. ilustraţi/e,
~ă, ~i, ~e.
-i; ilustraciaθar din ingerd/o, -i, -e, -e adj.
ilustraţie. purt/at, -ată, -aţi, -ate.
ingerel (perf. ingerdæs)
imàgin/a, -e s.f. imagin/e, -i;
vb.tr. a purta, a duce; a
la ~aça cu imaginea.
conduce; a susţine ( o
importànca s.f. importanţă.
conversaţie).
importanti/pen [-mos] s.m.
inklel (perf. inklæs,
importanţă. inklisto, inklisti) vb. intr. a
ieşi; a se desprinde.
importànto adj. invar. v. v
inklist/o, -i, -e, -e adj. ieş/it,
a s t n o.
-ită, -iţi, -ite.
imprèsi/a, -e s.f. impresi/e,
inklœl (perf. inklæs) vb.
-i.
intr. v. i n k l e l.
industrìalo adj. invar. institùci/a, -e s.f. instituţi/e,
industrial, ~ă, ~i, ~e.
-i.
informàci/a, -e s.f.
institucienq/o(ro), -i(ri),
informaţi/e, -i;
-e(re), -e(re) adj. de
instituţii, al (a, ai, ale) istemalutn/o, -i, -e, -e adj.
instituţiilor; instituţional, ~ă, folosit/or, -oare, -ori, -oare.
~i, ~e. isteml/o, -i, -e, -e adj.
intæl prep., adv.de dincolo folos/it, -ită, -iţi, -ite;
de, dincolo de... utiliz/at, -ată, -aţi, -ate;
interesànto adj. invar. întrebuinţ/at, -ată, -aţi, -ate.
interesant, ~ă, interesan/ţi, istòri/a, -e s.f. v. h i s t ò r
-te.
i a.
interès/o, -ură s.m. interes,
istorikan/o, -i, -e, -e adj. v.
~e.
h i s t o r i k a n o.
interesosq/o, -i, -e, -e adj.
istrabul, ~ă s.f. v. i z d r a
de interes, al (a, ai, ale)
b u l.
interesului.
istral vb. intr. v. i z d r a l.
interźèkci/a, -e s.f.
istraln/o, -i, -e, -e adj. v. i z
interjecţi/e, -i.
d r a l n o.
isi ( perf. sas) vb. v. s i.
isin, ~a s.f. grajd, ~uri [ v. ìta interj. iată!
şi grastelin].
iv, ~a s.f. zăpadă, zăpezi.
istemlai/pen [-mos], -mata
ivæ adv. degeaba, în zadar,
s.m. folosir/e, -i, utiliz/are,
pe degeaba.
-ări; întrebuinţ/are, -ări.
ivend, ~a s.m. iarnă, ierni.
istemal (perf. istemlăs) vb.
tr. a folosi, a utiliza, a ivendesq/o, -i, -e, -e adj. de
întrebuinţa. iarnă, al (a, ai, ale) iernii.
ivesq/o, -i, -e, -e adj. de jagavn/i, -æ s.f.

zăpadă, al (a, ai, ale) zăpezii. scăpărăt/oare, -ori; chibrit,

ivutn/o, -i, -e, -e adj. din ~uri [v. şi Òebli].

(de) zăpadă. jakh, ~a s.f. ochi, ochi; le

izdrabul, -ă s.f. tobogan, ~e. jakhançar cu ochii.

izdral (perf. izdrajlăs) vb. jakhvalina s.f., pl. ochelari.

intr. a tremura. jakhva‡val/o, -i, -e, -e adj.

izdraln/o, -i, -e, -e adj. 1. vigil/ent, -entă, enţi,

tremurăt/or, -oare, -ori, -ente;.2. iscodit/or, -oare,

-oare; alunec/os, - oasă, -oşi, -ori, -oare; curios, curioasă,

-oase.. curioşi, curioase.

¨ javin, ~a s.f. 1. dimineaţă,


dimineţi [v. şi texarin].2. mic
ïl art.hot., m., f.,pl., nom.,
dejun.
var pentru äl: ïl grasta = äl
javinaq/o, -i, -e, -e adj. de
grasta; ïl daja = äl daja.
diminieaţă, al (a, ai, ale)

dimineţii; matinal, ~ă, ~i, ~e;


J
de mic dejun.
jag, ~a s.f. foc, ~uri.
jekh num.card. unu, una
jekhæq/o, -i, -e, -e adj. al
(a, ai, ale) uneia.
jekhe num. card.( la jorgovàn/o, -ură s.m.
cazurile oblice): ~ grastes liliac, lilieci [v. şi lilavalo
pe un cal. brung].
jekhesq/o, -i, -e, -e adj. al jubil (perf. jubisardăs) vb. tr.
(a, ai, ale) unuia. v. j u b i s a r e l.
jekhi/pen [-mos], -mata jubisarel (perf. jubisardăs)
s.m. 1. unit/ate, -ăţi.2. vb. tr. v. k a m e l.
(număul) singular. jùlio s.m. (luna) iulie.
jekhto num. ord. primul,
prima; întâiul, întâia. K
jekhtoklasaq/o, -i, -e, -e
adj. de clasa întâi. ka- prep. v. k a j.
jekhtomilaj, ~a s.m. kabor pron.interog. cât,

primăvară, primăveri. câtă, câţi, câte.

jekhtone num. ord. jekhto kadæ adv. aşa.


kadaja pron., adj. dem.
la cazurile oblice: le ~
aceasta; ~ bibi mătuşa
sapen pe primii şerpi.
aceasta.
jekht/orro, -orre s.m. dim. kadala pron., adj. dem.
ghiocel, ghiocei. aceştia, acestea; ~ murśa
jon‡i/pen [-mos], -mata aceşti bărbaţi; ~ ‡uvlæ
aceste femei (neveste);
s.m.încurcătur/ă, -i;
kadalen pe aceştia; kadalæ
dezordin/e, -i, neorândui/ală,
pe aceasta.
-eli.
kadale pron., adj. dem.( la ka-jekhe construcţie
cazurile oblice): ~ murśes pe
formată din kaj + jekh (la
acest bărbat; ~ murśen pe
cazurile oblice): la un (la o).
aceşti bărbaţi; ~ ‡uvlæ pe
această femeie; ~ ‡uvlæn kajθar adv. v. k a θ a r.
pe aceste femei. kajθe adv. v. k a θ e.
kadalesq/o, -i, -e, -e adj. kak, ~a s.m. unchi, unchi.
dem. al (a, ai, ale) acestuia. kakosq/o, -i, -e, -e adj. de
kadava pron., adj. dem. unchi, al (a, ai, ale)
acesta; ~ manuś acest om. unchiului.
kad/î, ă s.f. v. s t a d î. ka-l prep. kaj " la " în
formă elidată, înaintea art.
kadova pron., adj. dem.
hot. äl (sau ïl).
(căld.) v. k a d a v a.
kalendàr/i, -æ s.m. v. k a l
kaxn/i, -æ s.f. găin/ă, -i.
e n d à r o.
kaxnænq/o, -i, -e, -e adj.
kalendàr/o, -uræ s.m.
de găini, al (a, ai, ale)
calendar, ~e.
găinilor.
kal/o, -i, -e, -e adj. negru,
ka-i prep. kaj " la " în
formă elidată, înaintea art. neagră, negri, negre.
hot. i. kalœrr/i, -æ s.f. mur/ă,
kaj prep.,adv., pron.1. -e.
prep. la. 2. unde. 3. kam 1. (formant pentru
pron.interog.-rel. care.
exprimarea analitică a
kaja pron., adj. dem. v. k a
viitorului, provenit din vb.
d a j a.
kamel "a dori, a vrea"): tu -oare, -ori, -oare.
kandel (perf. kandæs) vb.
kam keres tu vei face (cf.
tr. a asculta.
exprimarea sintetică: tu
kangli(k), -æ [-ka] s.f.
keresa).2. adv. cam. 1.piepten/e, ~i 2. ©araqi

kamel 1. a vrea, a dori. 2. a ~ik greblă, ©araqe

iubi. kanglika greble.

kami/pen [-mos], -mata kanral/o, -i, -e, -e adj.,

s.m. dorinţ/ă, -i, vrer/e, -i; subst. m. 1. adj. spin/os,


iubir/e, -i.
-oase, -oşi, -oase.2. subst. m.
kamipnasq/o, -i, -e, -e adj.
poliţai, poliţai.
de iubire, al (a, ai, ale)
kanr/o, -e s.m. dim. spin, ~i;
iubirii.
mărăcin/e, -i.
kamlærel (perf.
kanutn/o, -i, -e, -e adj. de
kamlærdæs) vb. tr.a
admira. auz, auditiv, ~ă, ~i, ~e.
kaml/o, -i, -e, -e adj. iub/it,
kanzùrk/a, -e s.f. arici, arici.
-ită, -iţi, -ite.
ka-o prep. kaj " la " în
kampàn/a, -e s.f.clopot, ~e.
formă elidată, înaintea art.
kan, ~a s.m. urech/e, -i.
hot. o.
kana adv.1. când. 2. dacă.
karakteristikan/o, -i, -e, -e
kanavi s.f. cânepă.
adj. caracteristic, ~ă, ~i, ~e.
kandavn/o, -i, -e, -e adj. karakterìstik/a, -e s.f.
ascultăt/or, caracteristic/ă, -i.
karakterìstiko adj. invar. kasθar pron. interog. kon la

caracteristic, ~ă, ~i, ~e. abl.: de la (din, de /către/,

kardinàlo adj. invar. despre, prin) cine.

cardinal, ~ă, ~i, ~e. kategòri/a , -e s.f.


categori/e, -i.
karing prep., adv. 1. prep.
kathe adv. aici.
spre, înspre.2. adv. încotro.
kätrìnc/a, -e s.f. catrinţ/ă, -e;
Karpàci s.m., pl. (munţii)
şorţ, ~uri.
Carpaţi.
kàuz/a, -e s.f. cauz/ă, -e.
karr/o, -e s.m. v. k a n r o. kava pron.dem. v. k a d a v
a.
kaśt, ~a s.m. lemn, ~e; (la
kavanòz/o, -uræ s.m.
căld.) pom, ~i; copac, ~i [v.
borcan, ~e.
r u k h]. kawa pron.dem. v. k a v a.

kaśtal/o, - i, -e, -e adj. de kazom pron. interog. cât,

lemn, al (a, ai, ale) lemnului. câtă, câţi, câte.

kaśter, ~a s.m. cârlig, ~e. kaθar adv. de unde.


kaśtesq/o, -i, -e, -e adj. de kaθe pron. interog. - rel. la
care.
lemn, al (a, ai, ale )
kaθ-ël prep. [urmată de un
lemnului.
substantiv,m. sau f., la pl.,
articulat cu un art. hot.] de
la ( din)...
kaθ-i prep. [urmată de un kerel (perf. kerdæs) vb. tr.
substantiv,de gen f., la sg., a face; kerindoj( kerindos)
articulat cu un art. hot.] de făcând.
la ( din)... keri/pen, [-mos], -mata
kaθ-o prep. [urmată de un s.m. v. k e r (d ) i p e n.
substantiv,de gen m., la sg., kerk/o, -i, -e, -e adj. amar,
articulat cu un art. hot.] de ~ă, ~i, ~e.
la ( din)... kernavn/i, -æ s.f. verb,
ke pron. interog.- rel.; conj.
~e.
ce; că.
kernavnutn/o, -i, -e, -e adj.
k-e prep. kaj " la " în
verbal, ~ă, ~i, ~e.
formă elidată, înaintea art.
k-ël prep. v. k a - l.
hot. äl (sau ïl).
kë pron. interog.- rel., conj.
k-el prep. v. k a - l. v. k e.
kèci pron. interog. cât, câtă, k-i prep. kaj " la " în formă
elidată, înaintea art. hot. i.
câţi, câte.
kìdel (perf. kidæs) vb. tr. a
ker(d)i/pen [-mos], -mata
aduna, a strânge.
s.m.1.facer/e, -i; constituir/e,
kïmp/o, -uræ s.m.
-i, structur/are, -ări.2.
câmp, ~uri.
calit/ate, -ăţi.
kind/o, -i, -e, -e adj.
kerdin/o, -i, -e, -e adj.
făc/ut, -ută, -uţi, -ute. cumpăr/at, -ată, -aţi, -ate.

kinel (perf. kidæs) vb. tr. a


cumpăra.
kini/pen [-mos], -mata s.m. k-o prep. kaj " la " în
formă elidată, înaintea art.
cumpărare, cumpărări;
hot. o.
cumpărătur/ă, -i.
kobor pron. interog. cât,
kinimatenq/o, -i, -e, -e adj. câtă, câţi, câte.
de cumpărături, al (a, ai, ale) kodæ pron., adj. dem.
cumpărăturilor. v. k o d o j a.
kiral, ~a s.m. brânză, kodo pron.,adj. dem. v. k o
brânzeturi. d o v a.
kiravel (perf. kiravdæs) kodoja pron., adj., dem.
vb. tr. a fierbe; a găti. aceea, aia.
kiravn/o, -e s.m.bucătar, ~i. kodola pron.,adj. dem.
kiśaj, ~a s.f. nisip, ~uri. aceia, acelea; ăia, alea;
kiśajaq/o, -i, -e, -e adj. de kodolen pe aceia, pe acelea.
nisip, al (a, ai, ale) nisipului. kodole pron., adj. dem.
kis-kis! interj. pis- pis! kodola la cazurile oblice: ~
klàs/a, -e s.f. clas/ă, -e. murśes pe bărbat; ~ murśen
klasaq/o, -i, -e, -e adj. de pe bărbaţi; ~ dajan pe
clasă, al (a, ai, ale) clasei. mamele acelea.
klìma s.f. climă. kodolesqe pron.dem. (în
dat.), funcţionând ca adv. de
klimàt/o, ~uræ s.m.
aceea; pentru aceea.
climat, ~uri.
kodova pron., adj. dem.
klinikenq/o, -i, -e, -e adj. de acela, ăla.
clinici, al (a, ai, ale)
clinicilor.
kolaver pron., adj. dem. konceptisarel (perf.
invar. celălalt, cealaltă, konceptisardæs) vb. tr. a
ceilalţi, celelalte. concepe.
kolèg/o, -uræ s.m. konfiguràci/a, -e s.f.
coleg, ~i.
configuraţi/e, -i.
kolin, ~a s. m. piept, ~uri.
konfiguràci/a, -e s.f.
kolivì/a, -e s.f. colivi/e, -i.
configuraţi/e, -i.
kolombìr/i, -æ s.m. v. k
konkret adv. (în mod)
o l o m p ì r i.
concret.
kolompìri,- æ s.m. cartof,
konkùrs/i, -æ s.m. v. k o
~i.
n k ù r s o.
kòmb/o, -uræ s.m. nod,
konkùrs/o, -uræ s.m.
~uri.
concurs, ~uri.
komìn/a, -e s.f. coş, ~uri
kòn/o(s), -uræ s.m. v. ś i ś
(pentru fum)[ v. şi: thuvimb].
komparàci/a, -e s.f. à r k a.
comparaţi/e, -i;
konopìd/a, -e s.f. conopid/ă,
komparaciaθar din (de la;
-e.
prin) comparaţie.
konstrùkci/a, -e s.f.
komparatìvo adj. invar.
construcţi/e, -i.
comparativ, ~ă, ~i, ~e. kontèkst/o, -uræ s.m.

komplèto adj. invar. context, ~e.


complet, ~ă, comple/ţi, -te.
kontekstualikan/o, -i, -e, -e
kon pron. interog. cine.
adj. contextual, ~ă, ~i, ~e.
kontemplàci/a, -e s.f. kotor, ~a s.m.1. bucată,
contemplaţi/e, -i. bucăţi.2. klasaqo ~ lecţie.
konÂùnkci/a, -e s.f. v. p kotorærd/o, -i, -e, -e adj.

h a n d a v n i. bucăţ/it, -ită, -iţi, -ite.

korang/os, ~a s.m. cioroi, kotorærel ( perf.

cioroi. kotorærdæs) vb.tr. a

korèkci/a, -e s.f. corecţi/e, bucăţi, a face bucăţi.


-i.
kotorrenq/o, -i, -e, -e adj. al
korekt adv. (la modul)
(a, ai, ale) bucăţilor; al (a, ai,
corect.
ale) lecţiilor, de lecţii.
korèkto adj. invar. corect,
kotoresq/o, -i, -e, -e adj. 1.
~ă, corec/ţi, -te.
de bucată, al (a, ai, ale)
kòrk/orro, -orri, -orre,
bucăţii.2. de lecţie, al (a, ai,
-orre adj. singur, ~ă, ~i, ~e.
ale) lecţiei.
korkorrutn/o, -i, -e, -e adj.
kotoresq/oro, -iri, -ere, -ere
singular, ~ă, ~i, ~e;
adj. v. k o t o r e s q o.
monolog/at, -ată, -aţi, -ate.
kotorva‡l/o, -i, -e, -e adj.
kornìś/a, -e s.f. corniş/ă, -e.
korr, ~a s.f. gât, ~uri. robust, ~ă, robuşti, robuste.

korræq/o, -i, -e, -e adj. de Kotroćèni s.m., pl.

gât, al (a, ai, ale) gâtului. Cotroceni; O ~ Kherva‡

kothe adv. acolo. Palatul Cotroceni.


kotkodák! interj. cotcodac!
kovl/o, -i, -e, -e adj.1. kukurùz/i, -æ s.m. v. k u
moale, moale, moi, moi.2.
k u r ù z o.
blând, ~ă, blânzi, blânde.
kozom pron. interog. cât, kukurùz/o, -uræ s.m.

câtă, câţi, câte. porumb, ~i.


Kräćùno s.m. Crăciun.
kultùr/a, -e s.f. cultur/ă,
kräćunosq/o, -i, -e, -e adj.
-i.
de Crăciun, al (a, ai, ale)
kulturæq/o, -i, -e, -e adj.
Crăciunului. de cultură, al (a, ai, ale)

krèd/a, -e s.f. cret/ă, -e. culturii.

krèm/a, -e s.f. crem/ă, -e; kùn/a, -e s.f. v. d o l a l i n.

kremaça cu cremă. kun/i, -æ s.f. cot, coate.

krìn/o, -uræ s.m. crin, ~i. kun‡, ~a s.f. colţ, ~uri.

kristar, ~a s.m. cuti/e, -i [ v. kur/i, -æ s.f. cuvertur/ă, -i.

şi moxtonorro]. kurk/o, -e s.m. săptămân/ă,

kritèri/a, -e s.f. criteri/u, -i. -i; duminic/ă, -i.

krïl/o, -uræ [v. şi b a ś] kurkesq/o, -i, -e, -e adj. de

kùbo, -uræ s.m. cub, ~uri. săptămână (duminică), al (,

kukin, ~a s.f. bob, boabe; ai, ale) săptămânii


(duminicii).
grăunte, grăunţi.
kurung, ~a s.f. cioară, ciori.
kukurìgu! interj. cucurigu! kutì/a, -e s.f. cuti/e, -i.

kukurùz/a, -e s.f. v. k u k u r
ù z i. Kh
khajn/i, -æ s.f. v. k a x n i. kharel (perf. khardæs) vb.

kham, ~a s.m. soare, sori. tr. a striga, a chema; a invita


khamal/o, -i, -e, -e adj. v. k
[ var. akharel].
h a m u t n o.
khari/pen [-mos], -mata
khamesq/o, -i, -e, -e adj. de
soare, al (a, ai, ale) soarelui. s.m. chem/are, -ări;
khamutn/o, -i, -e, -e adj.
invitaţi/e, -i.
însor/it, -ită, -iţi, -ite.
khaselin, ~a s.f. hambar,
khanæq/o, -i, -e, -e adj. v.
k a x n æ q o. ~e, fânar, ~e, şopr/on, -oane.
khan(d)il/o, -i, -e , -e adj. v. khasesq/o, -i, -e, -e adj. de
k h a n d i n o. fân, al (a, ai, ale ) fânâlui.
khandin/o, -i, -e, -e khasesqipun‡, ~a s.m.
adj.putur/os, -oasă,
căpiţ/ă, -e (de fân).
-oşi, - oase.
khanger/i, -æ s.f. khelel (perf. kheldæs) vb.
biseric/ă, -i. intr., tr. a juca, a dansa.
khard/o, -i, -e, -e adj. kheli/pen [-mos], -mata
s.m. joc, ~uri; le khelipnaça
chem/at, -ată, -aţi, -ate;
cu jocul.
poft/it, -ită, -iţi, -ite;invit/at,
khelipnasq/o, -i, -e, -e adj.
-ată, -aţi, -ate[ var. de joc, al (a, ai, ale) jocului.
khelnorr/o, -e s.m. dim.
akhardo].
jucări/e, -i.
kher, ~a s.m. cas/ă, -e.
kher, -æ s.f. cizm/ă, -e; colectivit/ate, -ăţi; o
xarne ~ æ cizme scurte, siklœvnenqo ~pen
ghete. colectivitatea de elevi.
kheral adv. de acasă. khil s.m. 1.unt.2.( în dial.
khere adv. acasă. urs.are conotaţie vulgară).
khor/orro, -orre s.m. dim.
kheresq/o, -i, -e, -e adj. de
ulcioraş, ~e.
casă, al (a, ai, ale) casei.
khosipnasq/o, -i, -e, -e adj.
kherkotor, ~a
de şters, de ştergere; ~i dïrza
s.m.încăper/e, -i [ v. şi: livni;
cârpă de şters.
sòba].
khosn/o, -e s.f. ştergăt/or,
kher/orro, -orre s.m. dim.
-oare.
căsuţ/ă, -e.
khosn/orri, -orræ s.f. 1. (
kherutn/o, -i, -e, -e adj.
nakhesqi) batist/ă, -e. 2.
domestic, ~ă, ~i, ~e.
ştergătoare, cârp/ă, -e de
kherva‡, ~a s.m. palat, şters [ = khosipnasqi dïrza]
~e. khur, ~æ s.f. călcâi, ~e;
kherva‡esq/o, -i, -e, -e adj.
copit/ă, -e.
de palat, al (a, ai, ale)
khur/o, -e s.m. mânz, mânji.
palatului.
khetanes adv. în comun,
împreună, laolaltă. L
khetan/o, -i, -e, -e adj.
comun, ~ă, ~i, ~e. la pron. pers. voj la cazul
khetani/pen [-mos], -mata acuz. pe ea, o.
s.m. comunit/ate, -ăţi;
labærel ( perf. labærdæs) laćh/o, -i, -e, -e adj. bun, ~ă,
vb. tr. a folosi, a utiliza; ~i, ~e.
labærindoj (labærindos) laćhes adv. bine.
folosind, utilizând. làmp/a, -e s.f. lampă, lămpi;
labærd/o, -i, -e, -e adj. mezaqi ~a veioză.
utiliz/at, -ată, -aţi, -ate; lan pron. pers. v. l a.
folos/it, -ită, -iţi, -ite. laq/o, -i, -e, -e adj. al (a, ai,
labæri/pen [-mos], mata ale) ei.
s.m. utiliz/are, -ări; folos/ire, lav, ~a s.m. cuvânt, cuvinte;
-iri. le laveça cu cuvântul; le
labn/o, -e s.m. mijl/oc, lavença(r) cu cuvintele.
-oace; instrument, ~e, lav, ~a - mamujutn/o, -e
unealtă, unelte. s.m. antonim, ~e.
laćharel ( perf.laćhærdæs) lavenq/o, -i, -e, -e adj. de
vb. tr. a îmbunătăţi, a cuvinte, al (a, ai, ale)
ameliora; a repara; a corecta; cuvintelor.
a redresa; a aranja. lavenq/oro, -iri, -ere, -ere
laćhard/o, -i, -e, -e adj. 1. adj. v. l a v e n q o.2. s.m.
îmbunătăţ/it, -ită, -iţi, -ite; ( învechit) dicţion/ar, ~e.
amelior/at, -ată, -aţi, -ate; lavustik, ~a s.f. dicţionar,
repar/at, -ată, -aţi, -ate; ~e.
ordon/at, -ată, -aţi, -ate. laθe pron. pers. voj la cazul
laćhari/pen [-mos], -mata
abl. la (în) ea.
s.m. 1. îmbunătăţir/e, -i;
ameliorar/e, -i.2. repar/are, le art. hot., pron. pers. 1.
-ări; reparaţi/e, -i. art. hot.,m.( sg. şi pl.), f.
( pl.), la nom. şi la cazurile lëmujal/o, -i, -e, -e adj.
oblice: ~ dades pe tatăl; ~ lămâi/os, -oasă, -oşi, -oase [
daden pe taţii; ~ dajan pe v. şi: paśgàlbeno].
mamele. 2. pron. pers. von, len pron. pers. von la acuz.,
în formă apocopată [ cf. pl. pe ei, îi, -i-; pe ele, le.
le(n)], la acuz., pl. pe ei, îi, lenq/o, -i, -e, -e pron., adj.
-i-; pe ele, le. pos. al (a, ai, ale) lor.
legùm/a, -e adj. legum/ă, lenθar pron.pers. von la
-e. abl. de la ( din; de (către);
lekhaipnasq/o, -i, -e, -e adj. despre ei ( ele); prin
de scris, al (a, ai, ale) intermediul( graţie, datorită)
scrisului; ~i mez masă de lor.
scris (birou) [v. şi x r a m o lenθe pron. pers. von la
s a r i p n a s q o]. locat. în (la) ei (ele).
leksikan/o, -i, -e, -e adj.v. l leòjk/a, -e s.f. v. Ò a g a r
e k s i k a (l i) k a n o.
n i.
leksika(li)kan/o, -i, -e, -e
leopàrd/o, -uræ s.m.
adj. de lexic, lexical, ~ă, ~i,
~e. leopard, leoparzi.
lèksik/o, -uræ s.m.
les pron. pers. vov la cazul
lexic, ~uri; leksikosθar
acuz. pe el, îl -l-.
din lexic.
lesq/o, -i, -e, -e pron. pers.
leksikosq/o, -i, -e, -e adj. de
vov la cazul gen. al (a, ai,
lexic, al (a, ai, ale) lexicului.
ale) lui.
lel (perf. lilæs) vb. intr. a
lua; lindos luând.
lesθar pron. pers. vov la lìnos s.m.in.

cazul ablat. din (de la; literaturikan/o, -i, -e, -e


adj. literar, ~ă, ~i, ~e.
de(către), despre) el; prin
livàd/a, -e s.f. livadă, livezi.
intermediul (graţie, datorită)
livnæq/o, -i, -e, -e adj. de
lui.
cameră, al (a, ai, ale)
lesθe pron. pers. vov la camerei.
livn„nq/o, -i, -e, -e adj. de
cazul locat. la (în) el.
camere, al (a, ai, ale)
lèw/o(s), -uræ s.m. v. Ò a
camerelor.
g a r. livn/i, -æ s.f. camer/ă, -e;
încăper/e, -i; sală, săli;
li conj. v. v i.
klasaqi ~i sală de clasă;
lićarel (perf. lićardæs) vb.
sovipnasqi ~i dormitor;
tr.1. a fărâmiţa, a sfărâma;.2. beśipnasqi ~i sufragerie,
living; xabepnasqi ~i / ta‡i
a pulveriza. 3. a fulgui; ~ o
bucătărie; thovipnasqi ~i (=
iv fulguie zăpada.
nangærlin)[sin. sòba ;
lil, ~a s.m. carte, cărţi. kherkotor].
lilaval/o, -i, -e, -e adj. logikan/o, -i, -e, -e adj.
liliachi/u, -e, -i, -i; violet, ~ă, logic, ~ă, ~i, ~e.
viol/eţi, -ete. lokhæri/pen [-mos], -mata
lingvistikan/o, -i, -e, -e adj. s.m. uşur/are, -ări;uşurinţ/ă,

lingvistic, ~ă, ~i, ~e. -e; facilit/are, -ări; înlesn/ire,


-iri.
lokhorres adv. uşurel. lośal/o, -i, -e, -e adj.
lokh/orro, -orri, -orre, bucur/os, -oasă, -oşi, -oase;
vesel, ~ă, ~i, ~e.
-orre adj. uşur/el, -ea [-ică],
lośanœl (perf. lośajlæs)
-ei, -ele.
vb. refl. a se bucura.
lolan‡/i, -æ s.f. veveriţ/ă, lośi/pen [-mos], -mata s.m.
-e. v. l o ś a l i p e n.
lol/i, -æ subst. f. lośœl (perf. lośajlæs) vb.
(pătlăg/ea, -ele) roşi/e, -i. v. l o ś a n œ l.
lolikangl/i, -æ s.f. lov/o, -e s.m. ban, ~i.
luludæl/o, -i, -e, -e adj.
creastă/creste (de cocoş,
înflor/at, -ată, -aţi, -ate.
găină, curcan etc.)
luludænq/o, -i, -e, -e adj.
lol/o, -i, -e, -e adj. roş/u, -ie, de flori, al (a, ai, ale)
-ii, -ii. florilor; ~o vast buchet de
lolœrr/i, -æ s.f. flori; ~o dubel ghiveci de
pl.zmeură. flori.
lonærd/o, -i, -e, -e adj. lulud„nq/o, -i, -e, -e adj. l
săr/at, -ată, -aţi, -ate. u l u d æ n q o.
lopàt/a, -e s.f. lopată, lopeţi. lulud/î, -æ s.f. floare,
lopïnz, ~a s.m. v. l u p u n z. flori; luludĕnçar cu flori;
loś, ~a s.f. bucuri/e, -i. luludœl (perf.
lośali/pen [-mos], -mata luludisajlæs) vb. intr. a
s.m. stare, stări de bucuri/e, înflori, a se face floare.
-i; lośalipnaça cu bucurie.
luludœme adj. înflor/it, khanænqo ~orro coteţ de
găini; balano ~orro cocină
-ită, -iţi, -ite.
de porc.
lulug/i, -æ s.f. l u l u d î.
lùng/o, -o, -źi, -źi adj. lung,
~ă, ~i, ~i [ v. şi sin. (în unele
M
dialecte) ućo; zinzardo ].
lupunz, ~a s.m.1.piedic/ă, -i.
màćk/a, -e s.f. v. m ï c a.
2. s.f. (aćhavni) frân/ă,-e.
madikh conj.deşi; cu toate
lupùnz/o, -uræ s.m. v. l
că.
u p u n z.
mæw-mæw interj. miau-
lupunzi/pen [-mos], -mata
miau.
s.m. frân/are, -ări,
magàr/i, -æ s.m. v. x e r.
obstrucţion/are, -ări;
împiedicare, stânjenire. magazìn/o, -uræ s.m.
lùstr/a, -e s.f. v. d u d e s magazin, ~e.
q i r o v l i. magnòli/a, -e s.f. magnoli/e,
lutun/i, - æ s.f. curc/ă, -i.
-i.
lutun/o, -e s.m. curcan, -i
maj adv. mai [ v. şi p o].
[var. xoraxano baÒno]. majanglutn/o, -i, -e, -e adj.
anteri/or, -oară, -ori, -oare;
luv, ~a s.m..caban/ă, -e;
de mai înainte; primul,
colib/ă, -e. prima, primii, primele.
luv/orro, -orre s.m. cuş/că, majmùn/a, -e s.f. maimuţ/ă,
-ti; coteţ, ~e; cocin/ă, -i; -e.
majmùn/i, -æ s.m. man pron. pers. me la cazul
acuz. pe mine, mă, m-.
maimuţoi, maimuţoi.
mandai/pen [-mos], -mata
mak-mak! interj. mac -
s.m. semnificaţi/e, -i.
mac! mangel ( perf. manglæs)
vb. tr. a cere, a ruga.
maladi/pen [-mos], -mata
mangin, ~a s.m. marfă,
s.m. întâlnir/e, -i.
mărfuri; manginençar cu
maladil/o, -i, -e, -e adj.
mărfuri.
întâln/it, -ită, -iţi, -ite.
manresq/o, -i, -e, -e adj. de
maladœl ( perf. maladilæs)
pâine, al (a, ai, ale) pâinii.
vb. refl. v. m a l a d œ v e l.
manr/o, -e s.m. pâin/e, -i.
maladœ/pen [-mos],
manuś, ~a s.m. om, oameni;
-mata s.m. v. m a l a d i p e
manuśen pe oameni;
n.
manuśençar cu oameni;
maladœvel ( perf.
manuśenθar de la (din), de
maladilæs) vb. refl. a se
(către) despre oameni;
întâlni.
manuśenθe în( la) oameni.
màm/i, -æ s.f. bunic/ă, -i.
manuśenq/o, -i, -e, -e adj.
mamuxal/o, -i, -e, -e adj.
de oameni, al (a, ai, ale)
porumbac, ~ă, ~i, ~e; pestriţ,
oamenilor.
~ă, ~i, ~e.
manuśesq/o, -i, -e, -e adj. de
mamujutn/o, -i, -e, -e adj.
opus, ~ă, opuşi, opuse; ~e om, al (a, ai, ale) omului.
lava cuvinte cu sens opus. màp/a, -e s.f. hartă, hărţi.
märàro s.m. mărar. masxaln/o, -i, -e, -e
marcidives, ~a s.m. (ziua,
adj.carnivor,~ă, ~i, -e.
zilele de) marţi.
maśìn/a, -i, -e, -e s.f.
marel (perf. mardæs) vb.
maşin/ă, -i.
tr. a bate; (despre praf) ~ o
maśkar, ~a s.m., prep. 1.
pràxo a scutura.
s.m. mijl/oc, -oace.;
margarìna s.f. margarină.
maśkarençar cu mijloace;
marn/o, -e s.m. v. m a n r
brâu, brâie. 2. prep. în
o.
mijlocul, în centrul; printre,
màrta s.f. (luna) martie [v. şi
între; dintre.
t i r d a r a j, t r i n t o n a j
maśkarreàkci/a, -e s.f.
].
maruth, ~a s.m. nor, ~i. reacţie reciprocă.
maruthal/o, -i, -e, -e adj.
maśkarrelàci/a, -e s.f.
nor/os, -oasă, -oşi, -oase.
interrelaţi/e, -i.
mas, ~a s.m. carne, cărnuri;
(anat.)organ, ~e. materiàl/i, -æ s.m. v. m a
masal/o, -i, -e, -e adj.
t e r i à l o.
cărn/os, -oasă, -oşi, -oase.
materiàl/o, -uræ s.m.
masàr/i, -æ s.m. măcelar,
material, ~e.
~i.
me pron. pers. eu.
masesq/o, -i, -e, -e adj. de mekhel ( perf.mekhlæs)
carne, al (a, ai, ale) cărnii.
vb. tr. a lăsa; a părăsi; a ierta
( despre păcate) [var. mukhel metòd/a, -e s.f. metod/ă, -e;
metodençar cu metode.
].
mètr/o, -uræ s.m. metr/u,
melaxn/o, -i, -e, -e adj.
-i.
maro; şaten, ~ă, ~i, ~e;
metrò/wo, - uræ s.m.
castan/iu, -ie, -ii, -ii.
metrou, ~ri.
melal/o, -i, -e, -e adj.
mez, ~a s.f. v. m è z a..
murdar, ~i, ~e, ~e.
mèza, -e s.f. masă, mese.
men, ~æ s.f. gât, ~uri [ v.
mezaq/o, -i, -e, -e adj. de
şi: korr;gutup ].
masă, al (a, ai, ale) mesei; ~i
merel ( perf. mulæs) vb.
làmpa veioză.
intr. a muri. mezorr/i, -æ s.f. dim.
măsuţ/ă, -e; rætæqi ~i
mesmerigutn/o, -i, -e, -e
noptieră.
adj. de miază-zi, de sus,
mïc/a, -e s.f. pisic/ă, -i;
sudic, ~ă, ~i, ~e.. mâţ/ă, -e.
mi/a, -e s.f. mie, mii [ v. şi:
mesmerutn/o, -i, -e, -e adj.
xìlæda].
v. m e s m e r i g u t n o.
mikrobùz/o, -uræ s.m.
mesti/pen [-mos], -mata
s.m. libert/ate, microbuz, ~e.

-ăţi. milaj, ~a s.m. vară, veri.

mestes adv. (în mod) liber, milajesq/o, -i, -e, -e, -e adj.
degajat [v. şi vestes]. de vară, al (a, ai, ale) verii.
mest/o, -i, -e, -e adj. liber, minìstr/o, -uræ s.m.
~ă, ~i, ~e.
ministru, miniştri.
minimàlo adj. invar. misal, ~a s. f. exempl/u, -e.
minimal, ~ă, ~i, ~e. misalæqe adv. de exemplu.
ministèr/o, -uræ s.m. misìr, ~a s.m. v. m i s ì r i.
minister, ~e; ministerosθar misìr/i, -æ s.m. porumb, ~i.
de la (din) minister. mìśk/a, -e s.f. 1. (spoit.) urs,
ministerosq/o, -i, -e, -e adj.
urşi.2. v. şi:
de minister, al (a, ai, ale)
r i ć h (i n o).
ministerului.
minoritèt/a, -e adj. miśto adv. bine.
mïc/a, -e s.f. pisic/ă, -i.
minorit/ate, -ăţi.
mïndro adj. invar. mândr/u,
minùt/a, -e s.f. v. m i n ù t
o. -ă, -i, -e.
minùt/o, -uræ s.m. minut,
mïnr/o, -i, -e, -e pron., adj.
~e.
pos. v. m i r r o.
mirikl/o, -e s.m.
mjawkerel ( perf.
mărge/a, -ele.
mjawkerdæs) vb. intr. a
miriklŭtn/o, -i, -e, -e adj.
mieuna.
împodob/it,
mjaw-mjaw interj. miau-
-ită, -iţi, -ite.
mir/o, -i, -e, -e pron., adj. miau.
pos. v. m i r r o.
mòbil/a, -e s.f. mobil/ă, -e.
mirr/o, -i, -e, -e pron., adj.
mobilièr/o, -uræ s.m.
pos. al meu, a mea, ai mei,
mobilier, ~e;
ale mele.
mobilierur„nq/o, -i, -e, -e moli/pen [-mos], -mata s.m.
adj. de mobiliere, al (a, ai, valoare, valori; molipnaça
ale) mobilierelor. cu valoare.
mobilime adj.invar. molkuć adj. invar.scump,
mobil/at, -ată, -aţi, -ate.
~ă, ~i, ~e; valor/os, -oasă,
mòd/o, -uræ s.m. mod,
-oşi, -oase; costisit/or,
~uri.
-oare, -ori, -oare; preţi/os,
modosq/o, -i, -e, -e adj. de
-oasă, -oşi,
mod, al (a, ai, ale) modului.
-oase.
modulesq/o, -i, -e, -e adj. de
momel/i, -æ s.f. lumân/are,
modul, al (a, ai, ale)
-ări.
modulului. momelœrr/i, -æ s.f. (dim.)

modùl/o, -uræ s.m. lumânor/ea, -ele; opaiţ, ~e.

modul, ~e. momentosq/o, -i, -e, -e adj.


de moment, al (a, ai, ale)
moxton, ~a s.m. cufăr,
momentului.
cufere; ladă, lăzi; cuti/e, -i;
monumènt/o, -uræ s.m.
pustikenqo ~ raft.
moxton/orro, -orre s.m. moment, ~e.
dim. cufăraş, ~e; lădiţ/ă, -e;
moràl/a, -e s.f. moral/ă, -e.
cutiuţ/ă, -e, caset/ă, -e;
morkòj, ~a s.m. morcov, ~i.
sapunesqo moxtonorro
morn/i, -æ s.f. peri/e, -i:
savonieră.
dandenqi ~i perie de dinţi.
mol, ~æ s.f. vin, ~uri.
mosq/o, -i, -e, -e adj. de mukhel ( perf.mukhlæs) v.
gură, al (a, ai, ale) gurii; de
vb. tr. m e k h e l.
faţă, al (a, ai, ale) feţei.
munićìpi/o, -uræ s.m.
mothol ( perf. mothovdæs)
vb. intr. v. m o t h o v e l. municipi/u, -i.
mothovel ( perf.
munr/o, -i, -e, -e pron., adj.
mothovdæs) vb. intr. a
pos. v. m i r r o.
spune; a vorbi; a relata, a
mùr/a, -e s.f. v. k a l œ r r
expune.
i.
mothovi/pen [-mos], -mata
mur/o, -i, -e, -e pron., adj.
s.m. relat/are, -ări; spuner/e,
pos. v. m u r r o.
-i.
murr/o, -i, -e, -e pron., adj.
mothowd/o, -i, -e, -e adj.
pos. v. m i r r o.
spus, ~ă, spu/şi, -se; vorb/it,
murś, ~a s.m. bărb/at, -e.
-ită, -iţi, -ite; relat/at, -ată,
murśesq/o, -i, -e, -e adj. de
-aţi, -ate.
bărbat, al (a, ai, ale)
motorìna s.f. motorină.
bărbatului.
mùc/a, -e s.f. v. m ï c a.
murś/orro, -orre s.m. dim.
mujalutn/o, -i, -e, -e adj.
1. bărbăţ/el, -ei. 2. (anat.)
reprezentativ, ~ă, ~i, ~e.
mujutnes adv. oral. omuşor, ~i.
mujutn/o, -i, -e, -e adj. oral,
musaj adv. musai.
~ă, ~i, ~e. mus/i, -æ s. antebraţ, ~e.
muśal (perf. muśajlæs) vb.
intr. a lenevi.
muśal/o, -i, -e, -e adj. v. m u najol (perf. najilæs) vb. v.
ś k a l o. n a n œ v e l.
muśkal/o, -i, -e, -e adj. nakh, ~a s.m. nas, ~uri.
nakhavel ( perf.
(spoit.) 1. leneş, ~ă, ~i, ~e 2.
nakawdæs) vb. tr.1. a trece
mirosit/or, -oare, -ori, -oare.
(ceva).2. a traduce.
muwkerel ( perf. nakhavi/pen [-mos], -mata

muwkerdæs) vb. intr. a s.m. 1. trecer/e, -i.,

mugi. petrecer/e, -i a ceva prin

muzè/o, -uræ s.m. muzeu, ceva. 2. traducer/e, -i.

muzee. nakhel ( perf. nakhlæs) vb.

tr., intr. a trece; a traversa.


N
nakhi/pen [-mos], -mata
s.m. trecer/e, -i
na adv. nu.
nan, ~a s.f. cadă, căzi.
na-i (constr. neg., formată
nanærel (perf.
din negaţia na şi verbul si )
nanærdæs) vb. tr. a scălda,
nu există, nu este.
a face baie cuiva.
nais ( perf. naisardæs) vb.
nanærlin, ~a s.f. baie, băi
intr. v. n a i s a r e l.
[ = thovipnasqi livni].
naisarel ( perf. naisardæs)
nangærel (perf.
vb. intr. a mulţumi.
nangærdæs) vb. tr. a
naj, ~a s.m. deget, ~e.
dezbrăca, a despuia.
nangi/pen [-mos],- mata nasval/o, -i, -e, -e adj.,
subst. m. I. adj. bolnav, ~ă,
s.m.. goliciun/e, -i.
~i, ~e. II. subst. m. bolnav,
nang/o, -i, -e, -e adj. gol,
~i.
goală, goi, goale; despui/at,
naśel (perf. naślæs) vb. intr.
-ată, -aţi, -ate.
a fugi, a alerga; naśindoj
nangœ(ve)l ( perf.
alergând.
nangilæs ) vb. refl. a se
n-aśti (perf. n-aśtisardæs)
dezbrăca, a se despuia.
constr. vb. v. n - a ś t i s a r
nangœ/pen [mos],
e l.
-mata s.m. îmbăier/e, -i.
n-aśtisarel constr. vb.
nanœvel (perf. nanilæs)
(formată din vb. aśti(sar)el
vb.refl. a se scălda, a face precedat de negaţia na) a
baie [ v. şi: najol]. nu putea să..., a nu fi
nanœpnasq/o, -i, -e, -e adj. apt/capabil să facă/
de baie, întreprindă ceva; a nu fi
napal so constr.după ce. posibil.
narcìs/a, -e s.f. narcis/ă, -e. natùra s.f. natură.
nasul adj. invar. rău, rea, răi,
naturaq/o, -i, -e, -e adj. de
rele.
natură, al (a, ai, ale) naturii.
nasuli/pen [-mos], -mata
nav, ~a s.m. nume, nume;
s.m. răutate, răutăţi.
denumir/e, -i.
nasvalenq/o, -i, -e, -e adj.
navn/i, -æ s.f. substantiv,
de bolnavi, al (a, ai, ale)
~e.
bolnavilor.
næm/o, -uræ s.m. neam, ninkerd/o, -i, -e, -e adj. v.
~uri [ = ratesqe paśutne]. n i n g e r d o.
negatìvo adj. invar. negativ, ninkerel (perf. ninkerdæs)
~ă, ~i, ~e. vb. tr. v. n i n g e r e l.
nekobor adj.,pron.nehot. ninklœl ( perf. ninklæs)
câtva, câtăva, câţiva, vb. intr. v. i n k l œ l.
câteva.. nirel (perf. nirdæs) vb. tr.a
nepòt/a, -e s.f. nepoat/ă, -e plivi.
[v. şi. ùnuka ]. nìśte art. nehot., nom., pl.
nepòt/o, -uræ s.m.nep/ot, nişte.
-oţi [v.şi: ùnuko ]. nivèl/i, -æ s.m. v. n i v è l o.
nesav/o, -i, -e, -e pron., adj.
nivèl/o, -uræ s.m. nivel,
nehot. unul, una, unii, unele.
~e.
nev/o, -i, -e, -e adj. nou,
niv/o, - e s.m. nivel, ~e;
nouă, noi, noi.
nivosθe la nivel.
ni adv. v. n a.
nòcia, -e s.f. v. n o j.
nić adv. nu; nici; deloc.
nocienq/oro, -iri, -ere, -ere
niklœl ( perf. ninklæs) vb. adj. de noţiuni, al ( a, ai, ale)
intr. v. n i n k l œ l. noţiunilor.
nikerel ( perf. nikerdæs) noj, ~a s.f. noţiun/e, -i.
vb. tr. v. n i n k e r e l. nordutn/o, -i, -e, -e adj. de
ningerel (perf. ningerdæs)
nord, nordic, ~ă, ~i, ~e [v. şi
vb. tr. v. i n g e r e l.
vordorigutno].
ningerd/o, -i, -e, -e adj. v. i
n g e r d o. nòrm/a, -e s.f. norm/ă, -e.
notisarel ( perf. oktòbra s.f. (luna)
octombrie.
notisardæs) vb. tr. a nota.
omonìm/o, -uræ s.m.
notil ( perf. notisardæs) vb.
omonim, ~e.
tr. v. n o t i s a r e l . on pron.pers. v. v o n.

novèmbra s.f. luna) opaś, ~a s.f. v. p a ś.


noiembrie.
òper/a, -e s.f. (muz.)
nùmaj adv. numai.
oper/ă, -e.

O opral prep., adv. deasupra;


de deasupra; din sus.
o art. hot.,pentru s.m., opre adv. sus, deasupra, în
nom.,sg.: o raklo băiatul.
partea de sus.
obiektìv/o, -uræ s.m.
opr-i constr. formată din
obiectiv, ~e.
prep. opral şi art. hot.,f.,sg. i
og/i, -æ v. d î.
: opral i > opr-i :
oj pron. pers. v. v o j.
deasupra;opr-i phal deasupra
okàzi/a -e s.f. ocazi/e, -i; la
tablei.
okaziaça cu ocazia.
opr-o constr. formată din
okaziaq/o, -i, -e, -e adj. de
ocazie, al (a, ai, ale) ocaziei. prep. opral şi art. hot.,m.,sg.
okolaver pron., adj. dem. o : opral o > opr-o :
celălalt, cealaltă, ceilalţi, deasupra; opr-o vurdon
celelalte. desupra căruţei.
òr/a, -e s.f. oră, ore. pa prep.(inclusiv în var.
oraq/o, -i, -e, -e adj. de oră, elidate: p-i, p-o, p-äl [ïl ]
pe.
al (a, ai, ale) orei; orar, ~ă,
paxarn/o, -e s.m.
~i, ~e.
congelat/or, - oare.
orenq/o, -i, -e, -e adj. de
paxoj, ~a s.m. gheaţă,
ore, al (a, ai, ale) orelor.
orientàci/a, -e s.f. orient/are, gheţuri.

-ări. paxome adj. îngheţ/at, -ată,

orientaciaq/o, -i, -e, -e adj. -aţi, -ate.

de orientare, al (a, ai, ale) pajal/o, -i, -e, -e adj. p a n


æ l o.
orientării.
pa-l constr. formată din
othe adv. acolo.
prep. pa urmată de art. hot.
ov pron.pers. v. v o v.
äl (sau: ïl ): pe; pa-l khera
ovel (perf. ondilo; ondilæs)
pe case.
vb. intr. a deveni.
pal prep. palal în var.
oxtò num. card. opt.
simplificată: pal-o; pal-i,
oxtòto num. ord. al optulea,
pal-ël după.
opta.
pala' prep. palal în var.
apocopată după.
P
palal prep., adv. după, în
spatele; apoi.
palalprojektòr/o, -uræ panaìr/i, -æ s.m. târg, ~uri,
bâlci, ~uri.
s.m. retroproiect/or, -oare.
panæl/o, -i, -e, -e adj. apos,
palàt/o, -uræ s.m. palat,
apoasă, apoşi, apoase.
~e. panærel ( perf.
panærdæs) vb. tr. a uda; a
paleder adv. mai apoi, după
da apă, a umezi.
aceea.
panærn/i, -æ s.f.
paledikhi/pen [-mos],
stropit/oare, -ori.
-mata s.m.1. reveder/e, -i.
panesq/o, -i, -e, -e adj. p a
2. recapitul/are, -ări.
palem adv. iarăşi, iar, din n „ s q o.

nou. pan„nq/o, -i, -e, -e adj. de

palemanel (perf. ape, al (a, ai, ale) apelor.


palemandæs) vb. tr. a
pan„sq/o, -i, -e, -e adj. de
readuce.
apă, al (a, ai, ale) apei.
palemmaladi/pen [-mos],
-mata s.m. reîntâlnir/e, -i. pan/i, - æ s.f. apă, ape.
palikerel (perf. palikerdæs)
panœl (perf. panilæs) vb.
vb. intr. a mulţumi.
pal-odova loc.adv. (formată intr. a deveni apă, a se

din pal(al) şi (k)odova) transforma în apă.


după aceea.
pantalùn/a, -e s.f.
palpaledikhipnasq/o, -i, -e,
pantalon, ~i [v. şi xoleva ].
-e adj. retrospectiv, ~ă, ~i,
pan‡ num. card. cinci.
~e.
pan‡to num. ord. al paruvi/pen [-mos], -mata
cincilea, a cincea. s.m. schimb, ~uri;
papagàl/o, -uræ s.m. schimb/are, -ări.
parvarel (perf. parvardæs)
papagal, ~i; le ~ençar cu
vb. tr. v. p r a v a r e l .
papagalii.
parvarn/o, -e s.m. v. p r a v
papin, ~a s.f. gâscă, gâşti.
a r n o.
pàpu(s), ~uræ s.m. bunic,
~i. pastern/o, -e s.m.şorţ, ~uri
paramìć/i, -a s.f. poveste,
[ v. şi: kätrìnca ].
poveşti.
pastren/o, -i .sm. v. p a s t e
paraśtuj s.m. vineri (ziua de
vineri). r n o.
parikerel (perf. parikerdæs)
paś s.f., prep. I. s.f.
vb.intr.v. p a l i k e r e l.
jumăt/ate, -ăţi [var.: dopaś;
pàrk/o, -uræ s.m. parc,
~uri. opaś ].II. prep.( paś <
pàrk/os, -uræ s.m. parc, paśal) lângă; paś-o gav
~uri; parkosθar din parc. lângă sat; paś-i len lângă
parn/o, -i, -e, -e adj. alb, gârlă; paś- ël rukha lângă
~ă, ~i, ~e. copaci.
paruvel (perf. paruvdæs) paśa- prep. (var.
vb. tr. a schimba, a face simplificată a prep. paśal ):
schimb.
lângă; paśa-lenθe lângă ei paśmilaesq/o, -i, -e, -e adj.
(ele); de primăvară, al (a, ai, ale)
paśal prep., adv. I. prep. primăverii.
lângă, alături de.II. adv. pe paśnavn/i, -æ s.f. adjectiv,
lângă, pe aproape; de lângă.
~e.
paśasal (perf. paśasajlæs)
paśpajal/o, -i, -e, -e adj. v.
vb. intr. v. a s a n d œ l.
p a ś p a n æ l o.
paśavi/pen [-mos], -mata
paśpanæl/o, -i, -e, -e adj.
s.m. împrejurim/e, -i.
reavăn, reavănă, reveni,
paśgàlben/o, -a [-i] adj.
revene.
blond, ~ă, blonzi, blonde [v.
paśpaśutn/o, -i, -e, -e adj.
şi: lëmujalo]
paśe adv. aproape. rar, ~ă, ~i, ~e.
paśi/pen [-mos], -mata s.m.
paśśilal/o, -i, -e, -e adj.
apropier/e, -i.
răcor/os, -oasă,
paśkernavn/i, -æ adv.
-oşi, -oase.
adverb, ~e.
paśsovel (perf. paśsovlæs)
paślærel
vb.intr. a dormita.
(perf.paślærdæs) vb. tr.a
culca pe cineva. paśśuk/o, -i, -e, -e adj.ofil/it,
paśmilaj, ~a s.m.
-ită, -iţi, -ite.
primăv/ară, -eri [sin.
paśutn/o, -i, -e, -e adj.
:ternomilaj, jekhtomilaj ].
paśmilaje adv. primăvara, apropi/at, -ată, -aţi, -ate;
în timpul primăverii.
limitrof, ~i, ~e, ~i.
pat/o, -e s.m. rond, ~uri, pârl/it, -ită, -iţi, -ite; ars, ~ă,
strat, ~uri (de flori). arşi, arse..
pat/orro, -orre s.m. pekœl (perf. peklæs) vb. tr.
dim.strătuleţ, ~e. v. p e k e l.
patradî s.f. sărbătoarea de p-ël constr. ( formată prin
Paşte, paşte. elidarea voc. a din prep. pa
patræ s.f., pl. v. p a t r i n. înaintea art. hot. ël ) v. p a -
patrin, ~a [-æ] s.f. frunz/ă, l.
-e; patrinençar cu frunze. pen pron. refl. (p. a III-a,
pauj, ~a s.m. păun, ~i. pl.) se.
pendex, ~a s.m. alun/ă, -e.
pärädàj/ka -ke [-ći] s.f.
pendexal/i, -æ s.f.
pătlăg/ea, -ele.
pätrunźèlo s.m. pătrunjel. veveriţ/ă, -e.
pe pron. refl. v. p e s.
pendexlin, ~a s.f. alun, ~i.
p-el constr. v. p-ë l.
pendexn/i, -æ s.f. v. p e n
pedagogikan/o, -i, -e, -e adj.
pedagogic, ~ă, ~i, ~e. d e x a l i.
pekel (perf. peklæs) vb. tr. a
penq/o, -i, -e, -e pron., adj.
coace, a prăji, a frige; a pârli.
pos. al lor (propriu), a lor
peki/pen [-mos], -mata s.m.
(proprie), ai lor (proprii), ale
prăjir/e, -i; coacer/e, -i.
lor (proprii).
pek/o, -i, -e, -e adj. copt,
pentèl/i, -æ s.f. pastel,
coaptă, copţi, coapte; prăj/it,
~uri, crei/on, -oane de ceară.
-ită, -ţi, -ite; fript, ~ă, frip/ţi,
-te;prăj/it, -ită, -iţi, -ite;
peravd/o, -i, -e, -e adj. perutnenq/o, -i, -e, -e adj.

dobor/ât, -âtă, -âţi, -âte; de vecini, al (a, ai, ale)

dărâm/at, -ată, -aţi, -ate. vecinilor.

peravel (perf. peravdæs) perutn/o, -i, -e, -e adj., s.m.

vb. tr. a doborî, a dărâma; a I. adj. vecin, ~ă, ~i, ~e. II.

demola. subst. m.: vecin, ~i; subst. f.:

perdæq/o, -i, -e, -e adj. de vecin/ă, -e.


perdea, al (a, ai, ale)
pes pron. refl., p. a III-a, sg.
perdelei; ~i rrovli galerie.
se.
perd/î, -æ s.f. perd/ea, -ele.
pesq/o, -i, -e, -e pron., adj.
perd/œrri, -œrræ s.f., pos. al său (personal), a sa
dim. perdeluţ/ă, -e. (personală), ai săi
perel (perf. pelæs) vb. (personali), ale sale
intr. a cădea. (personale).
perfòrmer/o, -uræ s.m. p-i pron., adj. refl. în var.
performer, ~i. simplificată < pesqi : a sa
per/o, -e s.m. cartier, ~e, ( personală).
mahala, ~le. piel (perf. pillæs) vb. tr. a
bea.
peròn/o, -uræ s.m.
pir/i, -æ s.f. oal/ă, -e.
per/on, -oane.
pir/o, -e s.m. v. p i r r o.

pirr/o, -i, -e, -e s.m. v. p u n

r o.
pisaj, ~a s.f. (spoit.) pisic/ă, plaj, ~a s.m. 1. v. p l a i n .
2. suiş, ~uri, urcuş, ~uri.
-i [v. şi: mŸca, śaneli ].
plajenq/o, -i, -e, -e adj. v. p
piśel (perf. piślæs) vb. tr. 1.
l a i n e n q o.
a măcina.2. (rar: dośel) a plakàt/a, -e s.f. v. p l a k à t
o.
mulge.
plakàt/o, -uræ s.m. afiş,
piśtìr/i, -æ s.f. pros/op,
~e.
-oape. plàn/o, -uræ s.m. plan,
plaćal (perf. plaćandilæs)
~uri.
vb. intr, tr.a plăcea. plàstiko adj. invar. plastic,
plaćandil/o, -i, -e, -e adj. ~ă, ~i, ~e.
plăc/ut, -ută, plàto adj. invar. plat, ~ă,
-uţi, -ute. plaţi, plate.
plain, ~a s.f. munte, munţi. plàź/a, -e s.f. plaj/ă, -e.
plainaq/o, -i, -e, -e adj. de plaźaq/o, -i, -e, -e adj. de
plajă, al (a, ai, ale) plajei; de
munte, montan, ~ă, ~i, ~e,
litoral.
~i. plòd/o, -uræ s.m. v. p h e r
plainenq/o, -i, -e, -e adj. de r.
plùg/o, -uræ s.m. plug,
munţi, al (a, ai, ale)
~uri.
munţilor.
po adv. mai [v. şi m a j ].
plain/œrri, -œrræ s.f., p-o constr. v. prep. p a.
podema s. pl. v. b u z e x.
dim. muntic/el, -ei.
podil ( perf. podisajlæs) pòś/a, -e s.f. fular, ~e.
vb.refl. v. p o d î l..
pośom s.f. lână.
podisarel ( p.erf.
pośomaq/o, -i, -e, -e adj. de
podisardæs) vb. tr. v. p o d î
s a r e l. lână, al (a, ai, ale) lânii.
podîl (perf. podîsajlæs) pòśt/a, -e s.f. poşt/ă, -e;
vb. refl. ~ pes a se pośtaθar din (de la ) poştă.
încălţa. pośtaq/o, -i, -e, -e adj. de
podîsarel ( perf. poştă, al (a, ai, ale) poştei.
podîsardæs) vb. tr 1. a pośtàś/i, -æ s.m. poştaş, ~i.
încălţa.2. a potcovi. pośtin, ~a s.m.blană,
poxtan, ~a s.m. postav, ~uri,
blănuri; şub/ă, -e; coj/oc,
pânz/ă, -e; ţesătur/ă, -i;
hus/ă, -e. -oace.
pokimasq/o, -i, -e, -e adj. de pòz/a, -e s.f. poz/ă, -e;
plată, al (a, ai, ale) plăţii.
fotografi/e, -i.
pokinel (perf. pokindæs)
vb. tr. a plăti, a achita. po‡isarel ( perf.
ponæv/a, -e s.f. covoraş, po‡isardæs) vb. tr. v.
~e. p o d î s a r e l.
por/i, -æ s.f. coadă, cozi. pràxo s.m.praf; marel o ~ a
scutura praful.
porik, ~a s.f. v. p o r i.
pràktiko adj. invar. practic,
portokàl/a, -e s.f. portocal/ă, ~ă, ~i, ~e.
-e.
postin, ~a s.m.v. p o ś t i n.
pravarel (perf. pravardæs) primarì/a, -e s.f. primări/e,
vb. tr. a hrăni, a alimenta pe
-i.
cineva.[ var.: parvarel].
primil (perf. primisardæs)
pravarn/o, -e s.m.
vb.tr. p r i m i s a r e l.
întreţinător, ~i; tutor, ~i.
primisarel (perf.
prdal prep., adv. i n t æ l.
primisardæs) vb.tr. a primi.
prefektùr/a, -e s.f.
printisard/o, -i, -e, -e adj.
prefectur/ă, -i.
tipăr/it, -ită, -iţi, -ite.
preokupàci/e, -i s.f. prin‡andi/pen [-mos],
-mata s.m. p r i n ‡ a r i p e
preocup/are, -ări.
n.
preparàci/a, -e s.f.
prin‡anel (perf.
pregătir/e, -i.
prin‡anglæs) vb. tr. v. p r i
prestàci/a, -e s.f. prestaţi/e,
n ‡ a r e l.
-i.
prin‡ard/o, -i, -e, -e adj.
prezentàci/a, -e s.f.
(re)cunosc/ut, -ută, -uţi, -ute.
prezent/are, -ări.
prin‡arel (perf.
prezentisard/o, -i, -e, -e adj.
prin‡ardæs) vb. tr. a
prezent/at, -ată, -aţi, -ate.
(re)cunoaşte.
prezentisarel
prin‡ari/pen [-mos], -mata
(prezentisardæs) vb. tr. a
s.m. (re)cunoaşter/e, -i.
prezenta.
prin‡aripnasq/o, -i, -e, -e
prezidènt/o, -uræ s.m.
adj. de (re)cunoaştere, al (a,
preşedin/te, -iţi. ai, ale) (re)cunoaşterii.
prin‡arn/i, -æ s.f. pronùnci/a, -e s.f. v. v a k
cunoscut/ă, -e. æ r i p e n.
prin‡arn/o, -e s.m. propozìci/a, -e s.f.
cunosc/ut, -uţi. propoziţi/e, -i.
problèm/a, -e s.f. problem/ă, propoziciaq/o, -i, -e, -e adj.
-e. de propoziţie, al (a, ai, ale)
procès/o, -uræ s.m. propoziţiei.
proces, ~e. provìzi/a, -e s.f. provizi/e, -i.
prodùkci/a, -e s.f. pućhel ( perf. pućhlæs) vb.
producţi/e, -i. tr. a întreba.
produsisarel (perf. pućhi/pen [-mos], -mata
produsisardæs) vb. tr. a s.m. întreb/are, -ări;
produce. chestiun/e, -i;
prodùs/o, -uræ s.m. pućhimatençar cu întrebări.
produs, ~e. pućhimatenq/o, -i, -e, -e
produsurenq/o, -i, -e, -e
adj. de întrebări, al (a, ai,
adj. de produse, al (a, ai, ale)
ale) întrebărilor.
produselor.
progràm/a, -e s.f. pućhipnasq/o, -i, -e, -e adj.
program/ă, -e. de întrebare, al (a, ai, ale)
programaq/o, -i, -e, -e adj. întrebării.
de programă, al (a, ai, ale) punrangœ(ve)l (perf.
programei. punrangisajlæs) vb. refl. a
progràm/o, -uræ s.m. se descălţa.
punr/o, -e s.m. pici/or,
program, ~e.
-oare.
punr/orro, -orre s.m., dim. -oage; klasaqo ~ catalogul
clasei.
picioruş, ~e; lăbuţ/ă, -e.
putard/o, -i, -e, -e adj.
puran/o, -i, -e, -e adj. vechi,
desch/is, -isă, -işi, -ise.
veche, vechi, vechi.
putardi/pen [-mos], -mata
purum, ~a s.f. ceapă, cepe.
s.m. v. p u t a r i p e n.
pusavel (perf. pusawdæs)
putarel ( perf. putardæs)
vb. tr. a înţepa.
vb. tr. a deschide.
pustik, ~a s.f. manual, ~e;
carte, cărţi; pustikaθar din putari/pen [-mos], -mata
manual; pustikaθe în
s.m. deschider/e, -i.
manual.
putrel ( perf. putardæs) vb.
pustikaq/o, -i, -e, -e adj. de
tr. v. p u t a r e l.
manual, al (a, ai, ale)
puzgand/i, -æ s.f. patin/ă,
manualului.
pustikaq/oro, -iri, -ere, -ere -e; e puzgand„nçar cu
adj. v. p u s t i k a q o.
patinele.
pustikelin, ~a s.f.
bibliotec/ă, -i.
pustikenq/o, -i, -e, -e adj. de Ph

manuale, al (a, ai, ale)


manualelor; ~o moxton raft. phabaj, ~a [ phaba] s.f.

pustikva‡, ~a s.m.registr/u, măr, mere.

-e; catal/og, phabœvel ( perf. phabulăs)


vb. intr. a se arde, a se
bronza.
phakva‡val/o, -e s.m. v. t r phandlin, ~a [-æ] s.f. v.

e ś. p h a n d l i p e n 2.

phal, ~a [~æ] s.f.1. phandli/pen [-mos], -mata


scândur/ă, -i;blană, blăni.2.
s.m. 1. legare, legări;
tabl/ă, -e (de scris) kali ~
legătur/ă, -i. 2. puşcări/e, -i.
[sau: skolaqi ~].
phal/œrri, -œrræ phandipnasq/o, -i, -e, -e
s.f.1.scânduric/ă, -i; plăcuţ/ă,
adj. de legătură, al (a, ai,
-e.2. gunojesqi ~œrri făraş.
ale) legăturii; ~e lava
phand, ~a s.m.bentiţ/ă, -e,
cuvinte de legătură.
banderol/ă, -e.
phandl/o, -i, -e, -e adj.
phandavn/i, -æ s.f.
leg/at, -ată, -aţi, -ate.
conjuncţi/e, -i [var.
phangli/pen [-mos], -mata
konÂùnkcia]. s.m. v. p h a n d l i p e n.
phandel (perf. phandlæs) phanglipnasq/o, -i, -e, -e
vb. tr. a lega.
adj. v. p h a n d l i p n a s q

o.

phangl/o, -i, -e, -e adj. p h a

n d l o.

phari/pen [-mos], -mata


s.m. greut/ate, -ăţi;
dificult/ate, -ăţi; pherel (perf. pherdăs) vb.
pharipnasθe în dificultate.
tr. a umple; a acoperi
phar/o, -i, -e, -e adj. greu,
(despre tematică).
grea, grei, grele.
phen, ~ ă s.f. soră, surori. pherr, ~æ s.f. fruct, ~e
phenăq/o, -i, -e, -e adj. de [v. şi: plòdo, frùkto].
soră, al (a, ai, ale) surorii. pherrelin, ~ă s.f. livadă,
phendi/pen [-mos], -mata livezi.
s.m. spuner/e, -i; zicer/e, -i; pherrenq/o, -i, -e, -e adj.
relat/are, -ări. fructifer, ~ă, ~i, ~e; de
phendipnasq/o, -i, -e, -e fructe.
adj. de spunere, (a, ai, ale) phir, ~ă s.f. pas, paşi.
spunerii; de relatare, al (a, ai,
phiravd/o, -i, e, -e adj.
ale) relatării.
plimb/at, -ată, -aţi, -ate;
phend/o, -i, -e, -e adj. spus,
~ă, spuşi, spuse; zis, ~ă, zişi, purt/at, -ată, -aţi, -ate.
zise; relat/at, -ată, -aţi, -ate.
phiravel ( perf. phirawdăs)
phenel (perf. phendă) vb.
vb. tr. a plimba, a purta;
intr., tr. a zice, a spune; a
phirawindos plimbând,
relata.
purtând; a purta ceva, a
pherdin/o, -i, -e, -e adj. v. p
umbla îmbrăcat în ceva.
h e r d o. phird/o, -i, e, -e adj. 1.
umbl/at, -ată, -aţi, -ate;
pherd/o, -i, -e, -e adj. plin,
cutreier/at, -ată, -aţi, -ate;
~ă, ~i, ~e; umplut, ~ă,
colind/at, -ată, -aţi. 2.
umplu/ţi, -te.
vers/at, -ată, -aţi, -ate; phukl/o, -i, -e, -e adj.
experiment/at, -ată, -aţi, -ate.
umfl/at, - ată, -aţi, -ate.
phirel (perf. phirdăs) vb.
phurdel ( perf. phurdăs) vb.
intr. a umbla, a colinda, a
intr. a sufla; i balval ~ suflă
cutreiera; phirindoj umblând
vântul.
(colindând,cutreierând).
phurenq/o, -i, -e, -e adj. de
phirerel
bătrâni, al (a, ai, ale)
phiri/pen [-mos], -mata
s.m. umbl/are, -ări, umblet, bătrânilor; bătrân/esc,
~e; plimb/are, -ări.
-ească, -eşti, -eşti.
phiripnasq/o, -i, -e, -e adj.
phuresq/o, -i, -e, -e adj. de
de plimbare, al ( a, ai, ale )
plimbării; de voiaj, de bătrân, al ( a, ai, ale)
călătorie.
bătrânului, bătrân/esc,
phirn/o, -e s.m. artist, artişti
-ească, -eşti, -eşti.
[sin. artìsto].
phral, ~a s.m. frate, fraţi. phur/i, -æ adj., subst. f. I.
phralesq/o, -i, -e, -e adj. de
adj. bătrân/ă, ~e. II. subst. f.
frate, al (a, ai, ale) fratelui.
bătrân/ă, -e.
phralikan/o, -i, -e, -e
adj.frăţ/esc, -ească, -eşti, phur/o, -e adj., subst. m. I.
-eşti.
adj. bătrân, ~i. II. subst. m.
phrali/pen [-mos], -mata
bătrân, ~i.
s.m. frăţi/e, -i.
phurt, ~a [ă] s.f. pas, paşi.
phus, ~a s.m. pai, ~e. rajarel (perf. rajardæs) vb.
tr. a cârmui, a domni, a
phusesq/o, -i, -e, -e adj. de
guverna.
pai, al (a, ai, ale) paiului.
raji/pen, [-mos], -mata s.m.
phutærd/o, -i, -e, -e adj. 1. domni/e, -i; tirro (tœ)
mândr/u, -ă, -i, -e; fudul, ~ă, rajimos domnia ta
~i, ~e; ţanţoş, ~i. (dumneata). 2. autorit/ate,
phuv, ~a [-æ] s.f. pământ, -ăţi.3. (p. ext.) guvern, ~e.
rakèt/a, -e s.f. rachet/ă, -e.
~uri; ţinut, ~uri; ţară, ţări.
rakl/o, -i, -e, -e s.m. băi/at,
phuvæq/o, -i, -e, -e adj. de
-ieţi.
pământ, al (a, ai, ale) rakhel (perf. rakhlæs) vb.
tr. a găsi [ var.: a r a k h e
pământului.
l].
rakhl/o, -i, -e, -e adj. găs/it,
R
-ită, -iţi, -ite; păz/it, -ită. -iţi,
-ite [ var.: a r a k h l o ].
raćn/i, -æ s.f. raţ/ă, -e. rakhn/o, -e s.m. găsitor, ~i;
paznic, ~i; îngrijitor, ~i.
raćn/o, -e s.m. răţoi, răţoi.
ranćol/o, -i, -e, -e adj.
ràdi/o, -uræ s.m. radio,
portocal/iu, -ie, -ii, -ii.
~uri.
rang, ~a s.f. culoare, culori.
ràft/o(s), uræ s.m. raft,
ranglærd/o, -i, -e, -e adj.
~uri.
color/at, -ată, -aţi, -ate;
raxami
ilustr/at, -ată, -aţi, -ate;
(despre exprimare) nuanţ/at, noapte, al (a, ai, ale) nopţii;
-ată, -aţi, -ate.. ~i mezorri noptieră.
ranglærel (perf. rætœ(rig)utn/o, -i, -e, -e
ranglærdæs) vb. tr. a adj. de vest, vestic, ~ă, ~i,
colora; a ilustra. ~e.
rangl„nq/o, -i, -e, -e adj. rætºtn/o, -i, -e, -e adj.v. r
de culori, al (a, ai, ale) æ t œ ( r i g ) u t n o.
culorilor. realizisard/o, -i, -e, -e adj.
rangl/i, -æ s.f. vops/ea, -ele. realiz/at, -ată, -aţi, -ate.
realizisarel (perf.
ranglime adj. invar. v. r a
realizisardæs) vb. tr. a
n g l æ r d o.
realiza.
ranik, ~a s.f. ramur/ă, -i; rekapitulàci/a, -e s.f.
creangă, crengi. recapitul/are, -ări.
rat s.m. sânge. rekomendàci/a, -e s.f.
ratesq/o, -i, -e, -e adj. de recomand/are, -ări.
sânge, al ( a, ai, ale ) relàci/a, -e s.f. relaţi/e, -i.
sângelui. relacienq/o, -i, -e, -e adj. de
ratval/o, -i, -e, -e adj. relaţii, al (a, ai, ale)
sânger/os, -oasă, relaţiilor.
-oşi, -oase relatìvo adj. invar. relativ,
ræt, ~a [-æ] s.f. seară, seri; ~ă, ~i, ~e.
noapte, nopţi. relevànto adj. relevant, ~ă,
rætæq/o, -i, -e, -e adj. de relevan/ţi, ~te.
seară, al (a, ai, ale) serii; de
reliefosq/o, -i, -e, -e adj. de reprezentisarel ( perf.

relief, al (a, ai, ale ) reprezentisardæs) vb.intr. a

reliefului. reprezenta.

relièf/o, -uræ s.m. relief, res, ~a s.f. scop, ~uri;ţel,


~uri; la resaça cu scopul; le
~uri.
res„nar din (de la)
rend, ~a s.m.1. rând, ~uri.2.
scopurile.
ordin/e, -i. resaq/o, -i, -e, -e adj. de
scop, al (a, ai, ale) scopului.
rendarel (perf.
resel ( perf. reslæs) vb. intr.
rendardæs)vb.tr.a rândui,
a ajunge; a fi suficient [var.:
a pune în ordine, a arnja.
a r e s e l ].
rendavel (perf. rendavilæs)
respektisarel ( perf.
vb.tr.v. r e n d a r e l.
respektisardæs) vb. tr. a
rendval/o, -i, -e, -e adj. respecta.
ordon/at, -ată, -aţi, -ate; respèkt/o(s), -uræ s.m.
dichis/it,-ită, -iţi, -ite. respect, ~e.
reprezentàci/a, -e s.f. respektosq/o, -i, -e, -e adj.
reprezent/are, -ări. de respect, al (a, ai, ale)
reprezentisard/o, -i, -e, -e respectului; de politeţe.
adj. reprezent/at, -ată, -aţi, restaurànt/i, -æ s.f. r e s
-ate. t a u r à n t o.
restaurànt/o, -uræ s.m.
restaurant, ~e.
resun/i, -æ s.f. vulp/e, -i. rigærel (perf. rigærdæs)
rezidènc/a, -e s.f. reşedinţ/ă,
vb. tr.a împărţi, a delimita în
-e.
părţi.
rezolvisarel ( perf.
rigenre
rezolvisardæs) vb. tr. a
rigenq/o, -i, -e, -e adj. de
rezolva.
părţi, al (a, ai, ale) părţilor.
rezùlt/a, -e s.f. rezultat, ~e.
rodel (perf. rodæs) vb. tr. a
rićh, ~a s.m. urs, urşi..
căuta; rodindoj (rodindos)
rićhin/o, -e s.m. v. r i ć h.
căutând.
rićhin/i, -æ s.f. ursoaic/ă,
ròkl/i, -æ s.f. rochi/e, -i.
-e.
rolesq/o, -i, -e, -e adj. de
rig, ~a s.f. margin/e, -i, rol, al (a, ai, ale) rolului.
ròl/i, -æ v. s.m. r ò l o.
latur/ă, -i; parte, părţi;
ròl/o, -uræ s.m. rol, ~uri.
pagin/ă, -i; truposqe ~a
rovbaśel ( perf. rovbaślæs)
părţile corpului;
vb. intr.a schelălăi, a
vakæripnasqe ~a.
scheuna.
rigærd/o,-i, -e, -e adj.
rovel (perf. rovllæs; rujas)
împărţ/it, -ită, -iţi,
vb.intr., tr.
-ite. a plânge, a deplânge.
rovl/i, -æ s.f. băţ, beţe; rumuniaq/o, -i, -e, -e adj.
bast/on, -oane; cârj/ă, -e; din România, al (a, ai, ale)
dudesqi ~i lustră. României.
rovl/œrri, - œrræ s.f. rumunikan/o, -i, -e, -e adj.
dim. beţiş/or, -oare.
român/esc, -ască, -eşti, -eşti.
rozol/o, -i, -e, -e adj. roz,
run‡ s.f. curent electric.
roză, rozi, roze.
run‡kampàn/a, -e s.f.
rugil (perf. rugisardæs) vb.
soneri/e, -i electric/ă, -e.
tr. v. r u g i s a r e l.
rup s.m.argint.
rugisarel (perf. rugisardæs)
vb. tr. a ruga. ruthun/i, -æ s.f. nară, nări;
rukh, ~a s.m. pom, ~i,
rât, ~uri;bot, ~uri; mutr/ă, -e.
copac, ~i.
ruv, ~a s.m. lup, ~i.
rukhenq/oro, -iri, -ere, -ere ruvesq/o, -i, -e, -e adj. de
lup, al (a, ai, ale) lupului.
adj. v. r u k h e n q o.

rukhenq/o, -i, -e, -e adj. de


Rr
pom (copac), al ( a, ai, ale )
rroj, ~a s.f. lingur/ă, -i.
pomilor (copacilor).
rroj/orri, orræ s.f.
rukhesq/o, -i, -e, -e adj. de
linguriţ/ă, -e.
pom (copac), al (a, ai, ale) rrom, ~a s.m. rrom, ~i;
bărb/at, -aţi.
pomului (copacului).

Rumùnia s.f. România.


rroman/o, -i, -e, -e adj. sa-l constr.formată din pron.
rrom, ~ă, ~i, ~e; (ieşit din nehot. sa(vorro) urmat de
uz) ţigan, ~i. art. hot. (nom.,pl.) äl [ïl ]:
rromn/i, -æ s.f. rrom/ea, toţi, toate.
sàl/a, -e s.f. sală, săli.
-ele; rromn/ea, -ele; (ieşit
salàm/i, -æ s.m.salam, ~uri.
din uz) ţigancă, ţigănci.
salàt/a, -e s.f. salat/ă, -e.
rromn/œrri, -œrræ s.f.
sal/i, - æ s.f.cumnat/ă, -e.
rromiţ/ă, -e; (ieşit din uz) sal/o, -e s.m.cumn/at, -aţi.
saligàr/i, - æ s.m. melc,
ţigăncuş/ă, -e.
~i.
salivàr/i, - æ s.m.
S
căpăstru, căpestre.
samaj, ~a s.m..anotimp,
sa pron., adj. nehot. v. s a v
~uri.
o r r o.
sanærel (perf.
sàbato s.m. v. s à v a t o.
sanærdæs) vb. tr. a subţia.
sàvato s.m. sâmbătă (ziua).
sandàl/a, -e s.f. sandal/ă, -e.
savatone adv. sâmbăta.
san/o, -i, -e, -e adj. subţir/e,
sad/o, -i, -e, -e adj. simplu,
-i, -e, -e.
~ă, ~i, ~e.
san/orro, -orri, -orre, -orre
sajekh adv., adj. totuna, la
fel; acelaşi, aceeaşi, aceiaşi, adj., dim. subţir/el, -ică, -ei,

aceleaşi. -ele; graţi/os, -oasă, -oşi,


sajekhvar adv.totodată.
-oase..
sap, ~a s.m. şarpe, şerpi. sarnævn/i, -æ s.f.

sàp/a, -e s.f. v. x u n a v n i. pronume, pronume.


sapunesq/o, -e, -e, -e adj.
sarsav/o, -i, -e, -e adj.,
de săpun, al (a, ai, ale)
pron.nehot. oricare.
săpunului.
sas vb. (i)si la formele de
sapùn/i, -æ s.m. v. s a p ù
trecut (perfect, imperfect şi
n o.
m.m.c. perf.) a fost, era,
sapùn/o, -uræ s.m. săpun,
fusese.
~uri. sasti/pen [-mos] s.m.
sănătate.
sarànda num. card.
sastipnasq/o, -i, -e, -e adj.
patruzeci [var. : śtarvardeś ].
de sănătate, al (a, ai, ale)
saranes adv.analog, prin sănătăţii.
sasto(vesto),
analogie.
sast/o, -i, -e, -e adj.1. întreg,
sarani/pen [-mos], -mata
întreagă, întregi, întrege. 2.
s.m.. analogi/e, -i. sănăt/os, -oasă, -oşi, -oase.
sastresq/o, -i, -e, -e adj. de
saran/o, -i, -e, -e adj.
socru, al (a, ai, ale) socrului.
anal/og, -oagă,
sastrĕsq/o, -i, -e, -e adj. de
-oage, -ogi.
sarkasq/o, -i, -e, -e adj.al (a, fier / metal, al (a, ai, ale)
ai, ale) fiecăruia/ oricui.
fierului /metalului.
sarkon pron.,adj. nehot.1.
sastr/i, -æ s.m. 1. fier, fiare.
fiecare.2.oricine.
sarm/a, -e s.f. sarma, ~le 2. metal, ~e.
sastr/o, -e s.m. socr/u, -i. sæ pron., adj. nehot. v. s a.
sel, ~æ s.f. naţiun/e, -i.
sastrutn/o, -i, -e, -e adj. de
selœrr„nq/orro, -irri, -ere,
(din) fier / metal; metalic,
-erre adj. de minorităţi, al
~ă, ~i, ~e. (a, ai, ale) minorităţilor.

sasuj, ~a s.f. soacr/ă, -e. sel/œrri, - œrræ s.f.

savæq/o, -i, -e, -e pron., minorit/ate, -ăţi;


adj. pos. al (a, ai, ale) cărei.
selœrr„nθar de la (din;
savaxt adv. tot timpul,
mereu. dintre) minorităţi; etni/e, -i.

savaxtun/o, -i, -e, -e sem vb. (i)si la ind. prez.,p.I,


adj.veşnic, ~ă, ~i, ~e. sg. eu sunt.
savi/pen [-mos], -mata semn/orro, -orre s.m., dim.
s.m.calit/ate, -ăţi. semn, ~e.
sav/o, -i, -e, -e pron., adj. senatòr/o, -uræ
pos. care; saven pe care (
s.m.senator, ~i.
acuz.,pl.); saves pe care
(acuz.,sg.); savençar cu care sèns/o, -uræ s.m. sens,

(soc., pl.). ~uri.


sav/orro, -orri, -orre, -orre
sentimènt/o, -uræ s.m.
pron.,adj. nehot. tot, toată,
sentiment, ~e.
toţi, toate.
sentimentosq/o, -i, -e adj.
saw/orre, -orri, -orre, -orre
de sentiment, al (a, ai, ale)
pron.,adj. nehot. v. s a v o r
sentimentului.
r o.
septèmbra s.f. (luna) sigutn/o, -i, -e, -e

septembrie. adj.grabnic, ~ă, ~i, ~e; rapid,

sèri/a, -e s.f. seri/e, -i. ~ă, rapi/zi, -de; iute, iuţi.


sevl/i, -æ s.f. coş, ~uri.
sigva‡ adj. invar. ager, ~ă,
si vb. a fi.
~i, ~e.
si(ne) vb. (i)si la ind.,prez.,
p. aIII-a, pl. ei /ele sunt. sikavd/o, -i, -e, -e adj.
sigal/o, -i, -e, -e arăt/at, -ată, -aţi, -ate;
adj.urgent,~ă, urgenţi, indic/at, -ată, -aţi, -ate;
urgente. învăţ/at, -ată, -aţi, -ate;
sigand/o, -i, -e, -e adj. v. s i instru/it, -ită, -iţi, -ite.
g a l o. sikavel ( perf. sikavdæs)
sigærel (perf. sigærdæs) vb. tr. a arăta, a ghida, a
vb. tr. a grăbi (pe cineva, indica; (înv.) a învăţa pe
ceva). cineva; sikavindoj /
sigæri/pen, [-mos], -mata sikavindos arătând (ghidând
s.m. grăbir/e, -i; acceler/are, / indicând / învăţând).
-ări. sikavimasq/o, -i, -e, -e adj.
sìgo adj. invar., adv. I. adj. v. s i k a v i p n a s q o.
invar. rapid, ~ă, rapi/zi, -de. sikavi/pen, [-mos], -mata
II. adv.1. repede; în grabă. 2.
s.m. instruir/e, -i; indicaţi/e,
curând; sigose la
-i; îndrum/are, -ări; ghid/are,
repezeală, în grabă; în
curând.. -ări; învăţare.
sikavipnasq/o, -i, -e, -e adj. cineva; siklærindoj

de instruire / învăţare, al (a, instruind / învăţând.

ai, ale) instruirii / învăţării. siklæri/pen [-mos] s.m.


învăţământ, predare.
sikavn/o, -e s.m. 1. ghid,
siklæripnasq/o, -i, -e, -e
ghizi.; îndrumător, ~i. 2.
adj. de învăţământ, al (a, ai,
indicat/or, -oare.3. (înv.)
ale ) învăţământului; de
învăţător, ~i.4. balvalæqo ~
predare, al (a, ai, ale)
giruetă.
predării.
sikawd/o, -i, -e, -e adj. v. s i
siklærlin, ~a s.f.
k a v d o.
sïkawd/o, -i, -e, -e adj. v. s i cancelari/e, -i.
k a w d o.
siklærnesq/o, -i, -e, -e adj.
sikil/o, -i, -e, -e adj. v. s i k
de profesor, al (a, ai, ale)
l i l o.
profesorului.
sikl. s.f. (abrev. <
siklærn/i, -æ s.f.
siklærn/o, -i ) v. s i k l æ r
profesoar/ă, -e; ćhavenqi ~i
n o / s i k l æ r n i.
învăţătoare.
siklærd/o, -i, -e, -e adj.
siklærn/o, -e s.m. profesor,
învăţ/at, -ată, -aţi, -ate;
~i; siklærnes pe profesor;
instru/it, -ită, -iţi, -ite;
pred/at, -ată, -aţi, -ate. le siklærneça cu profesorul;
siklærel (perf. siklærdæs)
siklærnesθar de la( de
vb. tr. a instrui / învăţa pe
către) profesor; siklærnesθe

la profesor.
siklil/o, -i, -e, -e adj. siklœvnenθar de (către)
elevi; siklœvnenθe la (în)
instru/it, -ită, -iţi, -ite;
elevi.
deprins, ~ă, deprin/şi, -se;
silàb/a, -e s.f. silab/ă, -e.
învăţ/at, -ată, -aţi, -ate.
sinesas vb. (i)si la imperf.,
siklœl (perf. siklilæs) vb. p. a III-a, pl. ( în unele
intr. a învăţa ( a acumula dial.): ei /ele erau.
cunoştinţe învăţând). sinì/a, -e s.f. masă, mese.
siklœvi/pen [-mos], -mata sin/œrri, -œrræ s.f., dim.
s.m. învăţ/are, -ări; însuşir/e, măsuţ/ă, -e.
-i. sinonìm/a, -e s.f. s i n o n ì
siklœvnenq/o, -i, -e, -e adj. m o.
sinonìm/o, -uræ s.m.
de elevi, al (a, ai, ale)
sinonim, ~e.
elevilor; ~o khetanipen
sintàgm/a, -e s.f. sintagm/ă,
colectivitatea de elevi. -e.
sir s.f. usturoi.
siklœvnesq/o, -i, -e, -e adj.
sìt/a, -e s.f. v. u © h a n
de elev, al (a, ai, ale)
d i.
elevului.
sitœl (perf. sitîlæs) vb.
siklœvn/i, -æ adj. elev/ă,
intr. v. s i k l œ l.
-e.
siklœvn/o, -e s.m. elev, ~i; situàci/a, -e s.f. situaţi/e, -i.
sivn/o, -e s.m. croitor, ~i.
siklœvnen pe elevi;
siklœvnes pe elev; le sìvo adj. invar. gri.
siklœvnençar cu elevii; le
sï vb. v. s i.
skafed/î, -æ s.f. masă, sociàlo adj. invar. social, ~ă,
~i, ~e.
mese; faţă, feţe de masă.
socio-kulturalikan/o, -i, -e,
skamin(d), ~a s.m. scaun,
-e adj. socio- cultural, ~ă, ~i,
~e.
~e.
skäpisarel ( perf.
sòde pron. interog.(format
skäpisardæs) vb. intr. v. x a
din pron. interog.-rel. so +
s t r a l.
prep. românească de ) cât,
ski-phal, ski - phala s.f.
câtă, câţi, câte.
schiu, ~uri; le ski-phalençar
sòf/a, -e s.f. sofa, ~le;
cu schiurile. canap/ea, -ele.
so-l constr.formată din
skòl/a, -e s.f. v. ś k ò l a.
pron. so şi art. hot. äl / ïl :
skolaq/o, -i, .-e, -e adj. v. ś
so-l duj amândoi, ambii;
k o l a q o.
amândouă, ambele.
slòbodo adj. invar. v. m e s t
solmisarel (perf.
o.
solmisardæs) vb. tr.a
so pron. interog.-rel.,conj. I. solfegia..
sombeśel (perf.
pron., ad.-interog. ce. II.
sombeślæs) vb. intr. a se
conj. că.
întruni, a face /a sta/ a
sòb/a, -e s.f. camer/ă, -e;
încăper/e, -i[ v. şi: livni ]. participa la un consiliu/ la o

adunare.
somdasn/o, -i, -e, -e adj., sovdalin, ~a s.f. v. s o v k h
e r k o t o r.
subst. m, f. I. adj. membr/u,
sovimasq/o, -i, -e, -e adj. v.
-ă, -i, -e. II. subst. m.:
s o v i p n a s q o.
somdasn/o, -e membr/u, -i sovipnasq/o, -i, -e, -e adj. de
dormit.
(într-o organizaţie etc.)
sovkherkotor, ~a s.m.
subst. m.: somdasn/i, -æ
dormit/or, -oare [v. sin.
membr/ă, -e. sovdalin].
sovthan, ~a s.m. pat, ~uri.
somgodî/pen [-mos],
soça pron. interog.-rel. so
-mata s.m. conştientiz/are,
-ări. "ce"la cazul soc.-instr. cu
som‡ivi/pen [-mos], -mata
ce.
s.m.viaţă în comun,
specìfiko adj. invar. specific,
coexistenţă, convieţuir/e, -i.
~ă, ~i, ~e.
sosq/o, -i, -e, -e pron.
spektàkul/o, -uræ
interog.-rel. so " ce " (în
s.m.spectacol, ~e.
gen.).
spìdel ( perf. spidæs) vb. tr.
sosten/i, -æ [sostæ]
a împinge.
s.m. izmană, izmene;
spitàl/o, -uræ s.m. spital,
chil/ot, -oţi; şort, ~uri.
~e.
sosθar pron. interog. so " ce
sportìvo adj. sportiv, ~ă, ~i,
" la cazul abl. de la (din) ce;
~e.
din ce cauză. spòrt/o, -uræ s.m. sport,
~uri; sportosθar din sport.
sportosq/o, -i, -e, -e adj. de stratègi/a, -e s.f. strategi/e,
sport, al (a, ai, ale) sportului. -i.
s-s-s! interj. s-s-s-s. striźaresq/o, -i, -e, -e adj. v.

stàci/a, -e s.f. staţi/e, -i. belutesq


stadi, -æ s.f. v. s t a d î.
o.
stadiòn/o, -uræ s.m.
striźàr/i, -æ s.m. v. b e l u t.
stadi/on, -oane.
struktùr/a, -e s.f. structur/ă,
stad/î, -æ s.f. şapcă, şepci;
-i.
chipiu, ~uri; căciul/ă, -i [v. şi
sudutn/o, -i, -e, -e adj. de
kadî].
(din) sud, sudic, ~ă, ~i, ~e.
stard/o, -i, -e, -e adj. v. a s t sugèsti/a, -e s.f. sugesti/e, -i.
a r d o. sumb, ~æ s.f. sămânţă,
starel (perf. stardæs) vb.tr. seminţe ( de plante).
v. a s t a r e l. sumbærel (perf.
stràd/a, -e adj. stradă, străzi. sumbærdæs) vb. tr.a
stradaq/o, -i, -e, -e adj. de
semăna, a însemânţa.
stradă, al (a, ai, ale) străzii.
sumùnc/a, -e s.f. v. s u m b
strafin, ~a s.f. fulger, ~e;
æ.
străfulger/are,
sung, ~a s.f. miros, ~uri.
-ări.
sungal (perf. sungajlæs) vb.
strafinutn/o, -i, -e, -e adj.
tr. a mirosi.
(stră)fulgerăt/or, -oare, -ori,
sun/o, -e s.m. vis, ~e.
-oare;strălucit/or, -oare, -ori,
superlatìvo s.m. superlativ.
-oare.
surn/o, -i, -e, -e adj. śajarel ( perf. śajardæs) vb.
tr. a face posibil, a permite.
cenuş/iu, -ie, -ii, -ii; sur, ~ă,
śaji/pen [mos], ~mata s. m.
~i, ~e [v. şi u©haralo ].
v. ś a j n i p e n.
sur/o, -e s.f. caz, ~uri, śajni/pen [mos], ~mata
ocazi/e, -i [v. şi abser ]. s.m. capacit/ate, -ăţi,
suthan s.m. v. s o v t h a n. putinţ/ă, -e.
suv, ~a [-æ ] s.f. ac, ~e. śajnipnasq/o(ro), -i(ri),
suval/o, -i, -e, -e adj. cu -e(re), -e(re) adj. de
ace. capacitate, al (a, ai, ale)
svak/o, -i, -e, -e pron., adj. capacităţii.
śajn/o, -i, -e, -e adj.1.
nehot. fiecare.
capabil, ~ă, ~i, ~e. 2.
svakonesq/o, -i, -e, -e adj. al potenţial, ~ă, ~i, ~e.
(a, ai, ale) fiecăruia. śajutni/pen [-mos], -mata
s.m. posibilit/ate, -ăţi.
svùnto adj. sfânt, ~ă, sfin/ţi,
śajutn/o, -i, -e, -e adj.
-te. posibil, ~ă, ~i, ~e.
śand/o, -i, -e, -e adj. calm,

~ă, ~i, ~e; linişt/it, -ită, -iţi,

śagar, ~a s.m. leu, lei.. -ite; blând, ~ă, blânzi,


śagarn/i, - æ s.f. leoaic/ă, blânde.
-e.
śanel/i, -æ s.f. v. m ï c a.
śax, ~a s.m. varză, verze.
śaj vb. invar. a putea.
śarel, ~a s.m. v. d u r æ r d śerutn/o, -i, -e, -e adj.
o m i l a j. capital, ~ă, ~i, ~e; principal,
śarelesq/o, -i, -e, -e adj. v. d ~ă, ~i, ~e.
u r æ r d o m i l a j e s q o. śifonièr/a, -e s.f. ś i f o n i è
śastrin, ~a s.f. arm/ă, -e. r o.
śil, ~a s.m. frig, ~uri.
śastrintr/o, -e s.m. vânător,
śilal/o, -i, -e, -e adj.
~i; pistolar, ~i, trăgător, ~i
frigur/os, -oasă, -oşi, -oase.
(cu arma).
śilœl (perf. śilajlæs) vb.
śebl/i, -æ s.f. chibrit, ~uri [ intr. a se face frig.
v. şi jagavni ]. śìn/a, -e s.f. şin/ă, -i.
śel, ~a num. card. sut/ă, -e. śing, ~a s.m. corn, coarne.
śelto num. ord. al sutălea, a
śingal/o, -i, -e, -e adj., subst.
suta. I. adj. corn/ut, -ută, -uţi,
-ute; corn/os, -oase, -oşi,
śeral adv. mai cu seamă,
-oase. II. subst. m.: poliţ/ist,
îndeosebi.
-işti.
śerand, ~a s.m. căpătâi, ~e; śingl/i, -æ s.f. agraf/ă, -e.
pern/ă, -e.
śingva‡l/o, -e s.m. cerb, ~i
śer/o, -e s.m. cap, ~ete.
[ v. şi ©èrbos ].
śer/orro, -orre s.m., dim.
śir, ~a s.m. început, ~uri.
căpş/or, -oare.
śìrdel (perf. śìrdæs) vb.
intr., tr. a începe, a demara;
śirdindoj începând.
śirdi/pen [-mos], -mata śol, -æ s.f. fluierat,
s.m. început, ~uri; începer/e,
fluierăt/ură, -i; sâsâit,
-i; śirdipnasθar de la
sâsâitur/ă, -i.
început.
śirdipnasq/o, -i, -e, -e adj. śòldel ( perf. śòldæs) vb.
de început, al (a, ai, ale)
intr., tr. a fluiera.
începutului.
śopn/i, -æ s.f. scară, scări
śirutn/o, -i, -e, -e adj. iniţial,
[v. şi uklæni ].
~ă, ~i, ~e.
śiśàrk/a, -e s.f. con, ~uri śopnærel ( perf.

(de conifere). śopnærdæs) vb. tr. a urca

śïlavel ( perf. śïlavdæs) vb. scările.

tr. v. ś u l a v e l. śośoj, ~a s.m. iepur/e, -i.

śkòl/a, -e s.f. şcoală, şcoli. śov num. card. şase.


śkolaq/o, -i, -e, -e adj. de śovto num.ord. al şaselea, a
şcoală, al (a, ai, ale) şcolii; şasea.
~o gonorro ghiozdan. śow num. card. v. ś o v.
śkolutn/o, -i, -e, -e adj. śtampime adj. tipăr/it, -ită,
şcolar, ~i, ~e, ~e. -iţi, -ite.
śofèr/i, -æ s.m. v. ś o f è r śtar num. card. patru.
o. śtárto num. ord. al patrulea,
śofèr/o, -uræ s.m. şofer, ~i. a patra.
śokolàt/a, -e s.f. ciocolat/ă, śtart/orro, -orre s.m., dim.
-e. caiet, ~e.
śtarvardeś num. card.
patruzeci [ v. şi sarànda ].
śudræl/o, -i, -e, -e adj. śulavn/o, -e s.m. măturător,
răcit/or, -oare, -ori, -oare.
~i.
śudrærd/o, -i, -e, -e adj.
śund/o, -i, -e, -e adj. auz/it,
refriger/at, -ată, -aţi, -ate
;răc/it, -ită, -iţi, -ite. -ită, -iţi, -ite; vest/it, -ită, -iţi,
śudræri/pen [-mos], -mata
-ite; renum/it, -ită, -iţi, -ite.
s.m. refriger/are, -ări,
śunel (perf. śundæs ) vb.
congel/are, -ări.
intr. tr. a auzi; a asculta, a
śudrærn/o, -e s.m. frigider,
audia.
~e, congelat/or, -oare.
śunipnasq/o, -i, -e, -e adj.
śudri/pen [-mos], -mata
de ascultare /audiere;
s.m. răcoare; răcir/e, -i.
auditiv, ~ă, ~i, ~e.
śudr/o, -i, -e, -e adj. rece,
śunitr/o, -e s.m. ascultător,
rece, reci, reci.
~i; auditor, ~i.
śukar adj. invar. frum/os,
śùnk/a, -e s.f. şunc/ă, -i.
-oasă, -oşi, -oase.
śut s.m. oţet.
śukari/pen [-mos] , -mata
śutal/o, -i, -e, -e adj. v. ś u t
s.m. frumuseţ/e, -i. l o.
śutærel (perf. śutærdæs)
śuk/o, -i, -e, -e adj. usc/at,
vb. tr. a oţeti, a acri; a
-ată, -aţi, -ate.
acidula.
śulavel (perf. śulavdæs) vb.

tr. a mătura.
śutl/o, -i, -e, -e adj. oţet/it, tang adj. invar. îngust, ~ă,
-ită, -iţi, -ite; acr/u, -ă, -i, -e, înguşti, înguste; strâmt, ~ă,
-e; acidul/at, -ată, -aţi, -ate. strâm/ţi, -te; restrâns, ~ă,
śuval, ~a s.f. mătur/ă, -i; i restrân/şi, -se.
elektrikani ~ aspiratorul. tar postp. -θ a r evidenţiată
śuzærel ( perf. śuzærdæs) ca prep. v. -θ a r.
vb. tr. v. u z æ r e l. taraz, ~a s.m. balanţ/ă, -e;
śuź/o, -i, -e, -e adj. v. u ź o. cântar, ~e.
tasavel (perf. tasavdæs) vb.
T tr. a sufoca; a îneca, a
înăbuşi; a sugruma; a stinge.
tàbor/o, -uræ s.m. tabără, tatæl/o, -i, -e, -e adj.
tabere; şatr/ă, -e. căldur/os, -oasă, -oşi, -oase.
taxtaj, ~a s.m. pahar, ~e. tatærd/o, -i, -e, -e adj.
tàksi, ~uræ s.m. taxi, ~uri. încălz/it, -ită, -iţi, -ite.
tal/o, -e s.m. baltă, bălţi. tatærel (perf.
tàlos (spoit.) s.m. barbă [v. tatærdæs) vb. tr. a încălzi,
şi ©hor ]. a face cald.
taml/o, -i, -e, -e adj. tatæri/pen [-mos], -mata
întunec/at, -ată, -aţi, -ate, s.m. încălzir/e, -i.
întunec/os, -at, -ată, -aţi. tati/pen [-mos], -mata s.m.
tamlipen s.m. întuneric. căldur/ă, -i.
tàmn/a, -e s.f. v. d u r æ r tat/o, -i, -e, -e adj. cald, ~ă,
d o m i l a j. cal/zi, -de.
tamnaq/o, -i, -e, -e adj. d u
r æ r d o m i l a j e s q o.
tatœl ( perf. talilæs) texarinaq/o, -i, -e, -e adj. de
vb. intr.a se face cald, a se dimineaţă, al (a, ai, ale)
încălzi. dimineţii.
tàv/a, -e s.f. tavă, tăvi. telal prep., adv. I. prep. sub,
tavàn/o, ~uræ s.m. tavan, dedesubt. II. adv. de sub, de
~e. dedesubt; sub.
tavanosq/o, -i, -e, -e adj. de telærel ( perf. telærdæs)
tavan, al ( a, ai, ale ) vb. intr.1. a pleca.2. a lăsa
tavanului; ~i lùstra / rovli jos, a pune jos.3. a înjosi.
lustră.. telæri/pen [-mos], mata
tazes adv.(spoit.) proasp/ăt, s.m. plecare, plecări.
-ătă, -eţi, -ete.. tele adv. jos; dedesubt.
ta‡/i, -æ s.f. bucătări/e, -i teledikhærel
(teledikhærdæs) vb. tr. a
[= xabepnasqi livni].
subestima, a subaprecia.
tætr/o, -uræ s.m. teatr/u,
telefonisarel ( perf.
-e.
telefonisardæs) vb. intr. a
tætrosq/o, -i, -e, -e adj. de
telefona.
teatru, al (a, ai, ale) teatrului.
telefòn/o, ~uræ s.m.
te conj. să; dacă.
telef/on, -oane.
tè/a, -e s.m. ceai, ~uri [ var.:
telegràm/a, -e s.f.
ćæjo].
telegram/ă, -e.
teaq/o, -i, -e, -e adj. de ceai,
televizòr/i, -æ s.m. v. t e l
al (a, ai, ale ) ceaiului.
e v i z ò r o.
texarin, ~a [-æ] s.f.
dimine/aţă, -ţi [v. şi javin ].
televizòr/o(s), ~uræ s.m. tèniso s.m. tenis.
televiz/or, -oare. tenisosq/o, -i, -e, -e adj. de
telidialèkt/a, -e s.f. v. t e l i tenis, al (a, ai, ale) tenisului.
d i a l è k t o. teoretikan/o, -i, -e, -e adj.
telinòt/a, -e s.f. not/ă, -e de
teoretic, ~ă, ~i, ~e.
subsol.
terdipnasq/o, -i, -e, -e adj.
telkarpatikan/o, -i, -e, -e
de oprire, al (a, ai, ale )
adj. subcarpatic, ~ă, ~i, ~e.
opririi.
tel- prep. v. t e l a l. terdœl (perf. terdilæs) vb.
telœ(ve)l vb. intr. a se lăsa
intr., tr. a opri, a înceta.
în jos, a coborî.
tern/o, -i, -e, -e adj. tânăr,
telphuvæq/o, -i, -e, -e adj. ~ă, tiner/i, -e.
ternomilaj, ~a s.m. v. p a
subpământean, ~ă,
ś m i l a j.
subpământen/i, -e.
tetradîves, ~a s.m. (ziua
telutn/o, -i, -e, -e adj. de jos;
de ) miercuri, zilele de
inferi/or, -oară, -ori, -oare.
miercuri.
tèm/a, -e s.f. tem/ă, -e; tiàr/i, -æ s.m. farfuri/e, -i.
temaθar de la (din) temă. tìgr/o(s), ~uræ s.m.tigr/u,
temàtik/a, -e s.f. tematic/ă,
-i.
-i.
tiknenq/o, -i, -e, -e adj. de
temperatùr/a, -e s.f. minori; al (a, ai, ale) celor
mici.
temperatur/ă, -i.
tikn/o, -i, -e, -e adj. mic, ~ă, tòp/a, -e s.f. (spoit.) ming/e,
~i, ~i [ var.: cikno]. -i [v. şi golni ].
tiknorrenq/o, -i, -e, -e adj. tòrt/o ~uræ s.m. tort,
al (a, ai, ale) celor mici. torturi ; guglipnasqo ~o /
tìmp/o, ~uræ s.m. timp, blàto tort [v.şi: blàto ].
~uri. tradel ( perf. tradæs) vb. tr.
timposq/o, -i, -e, -e adj. de a trimite; a conduce; a mâna;
timp, al (a, ai, ale) timpului. a îndruma; tradindoj
tint/a, -e s.f. cern/eală, trimiţând.
-eluri. tradin/o, -i, -e, -e adj.
tintaq/o, -i, -e, -e adj. de
trimis, ~ă, trimişi, trimise;
cerneală, al (a, ai, ale )
cond/us, -usă, -uşi, -use;
cernelii.
tirax, ~a s.f. pantof, ~i; dirij/at, -ată, -aţi, -ate.
condur, ~i; încălţ/are, -ări.
tradi/pen [-mos], -mata
tiraxn/o, -e s.m. cizmar, ~i.
s.m. trimiter/e, -i;
tirdaraj s.m. martie.
conducer/e, -i; dirij/are, -ări.
tir/o, -i, -e, -e adj. pos. v. t i
tragaver adj. invar. mobil,
r r o.
~ă, ~i, ~e.
tirr/o, -i, -e, -e adj. pos. al
tragaveri/pen [-mos],
tău, a ta, ai tăi, ale tale.
-mata s.m. mobilit/ate, -ăţi.
to adj.pos. ( < tirro ) v. t i r
tragval/o, -i, -e, -e adj. 1.
r o.
vivace, plin,~ă, ~i, ~e de
toalèt/a, -e s.f. toalet/ă, -e.
viaţă, anim/at, -ată, -aţi,
tòmna s.f. v. d u r æ r d o
m i l a j.
-ate.2. neastâmpăr/at, -ată, traśavn/o, -i, -e, -e adj.
-aţi, -ate.[ v. şi: biaćhavdo].
înfricoşăt/or,
trail (perf. traisardæs) vb.
-oare, -ori, -oare.; feroce.
intr. v. t r a i s a r e l.
traisarel (perf. traisardæs) trebai/pen, [-mos], -mata
vb. intr. v. ‡ i v e l. s.m. necesit/ate, -ăţi;
tràj/o, -uræ s.m. v. ‡ i v i p cerinţ/ă, -e.
e n. trebal ( perf., imperf.
traktòr/i, -æ s.m. v. t r a k trebulas) vb. intr. a trebui, a
t ò r o. fi neesar.
traktòr/o,-uræ s.m. trebutn/o, -i, -e, -e adj.
tract/or, -oare. necesar, ~ă, ~i, ~e,
tramvàj/o, -uræ s.m. trebuinci/os, -oasă, -oşi,
tramvai, ~e. -oase; util, ~ă, ~i, ~e.
transilvaniaq/o, -i, -e, -e trèn/o, -uræ s.m. tren, ~uri;
le trenoça cu trenul.
adj. transilvăn/ean, -eană,
trenosq/o, -i, -e, -e adj. de
-eni, -ene; din Transilvania; tren, al (a, ai, ale) trenului;
al (a, ai, ale) Transilvaniei. feroviar, ~ă, ~i, ~e.
trin num. card. trei.
transpòrt/o, -uræ s.m.
trine num. card. trin la
transport, ~uri.
cazurile oblice: le trine
transportosq/o, -i, -e, -e
grasten pe cei trei cai.
adj. de transport, al (a, ai,
trinećhonenq/o, -i, -e, -e
ale) transportului.
adj. trimestrial, de (cu
durata de) trei luni.
trinto num. ord. al treilea, a trùp/o, -uræ s.m. trup,
treia. ~uri; corp, ~uri.
trintonaj s.m. v. t i r d a r a truposq/o, -i, -e, -e adj. de
j. trup, al (a, ai, ale) trupului.
trolejbùz/o, -uræ s.m. tu pron. pers. tu.
troleibuz, ~e. tuliphand, ~a s.m.lal/ea,
truj, ~a s.f. 1. jur, ~uri. 2. -ele.
tumar/o, -i, -e, -e adj. pos.
roată, roţi.3. cerc, ~uri.
al tău, a ta, ai tăi, ale tale.
trujal prep. în jurul,
tume pron. pers. voi.
împrejurul.
tumen pron. pers. tumen
trujali/pen [-mos], -mata
în cazul acuz. pe voi.
s.m. împrejur/are, -ări;
tumenθar pron. pers. tume
circumstanţ/ă, -e.
în cazul abl. de la (din) voi;
trujalimatenq/o, -i, -e, -e
de (către) voi; despre (prin)
adj. de circumstanţe, de
voi; prin intermediul vostru.
împrejurări, al (a, ai, ale)
tumenθe pron. pers. tume
împrejurărilor/
în cazul locat. la (în) voi.
circumstanţelor.
tumenqe pron. pers. tumen
trujalxramo/pen [-mos],
în cazul dat. vouă, vă, vi.
-mata s.m. încercuir/e, -i.
tumença pron. pers. tume
trujarel (perf. trujardæs)
în cazul soc. cu voi.
vb.tr. a încercui, a înconjura, tuÒn/i, -æ s.f.sticl/ă, -e [ v.
şi valin; vojàga].
a da roată / ocol.
tut pron. pers. tu în cazul
acuz. pe tine, -te-.
tùtk/a, -e s.f. v. l u t u n i. tham/i, -æ s.f.leg/e, -i.
thamikanes adv.(în mod)
tutkàn/o, -e s.m. l u t u n o.
legal.
tuθar pron. pers. tu în
thamikan/o, -i, -e, -e adj.
cazul abl. de la (din) tine; de legal, ~ă, ~i, ~e.
than, ~a s.m. loc, ~uri.
(către) tine; despre (prin)
thanærel ( perf.
tine; prin intermediul tău.
thanærdæs) vb. tr. a
tuθe pron. pers. tu în cazul
localiza.
locat. la (în) tine.
thanenq/o, -i, -e, -e adj. al (
tuqe pron. pers. tu în cazul
dat. ţie, îţi, -ţi-. a, ai, ale) locurilor.

tuça pron. pers. tu în cazul thanutnenq/o(ro), -i(ri),


soc. cu tine.
-e(re), -e(re) adj. al (a, ai,

Th ale ) localnicilor.

thanutn/o, -i, -e, -e I. adj.


tha' conj. v. t h a j.
local, ~ă, ~i, ~e.II. subst.
thagar, ~a s.m. împăr/at, -
aţi. localnic, ~i.

thagaresq/o, -i, -e, -e adj. de thav, ~a s.m. aţă, aţe.


împărat, împărăt/esc, -ească,
thavdel ( perf. thavdæs) vb.
-eşti, -eşti; al (a, ai, ale)
împăratului; intr. a curge; a se scurge, a se

thaj conj. şi. prelinge.


thavdin/o, -i, -e, -e adj.1. -ească, -eşti, -eşti. II. s.m.
curent, ~ă, curen/ţi, -te; ~o themutn/o, -e cetăţ/ean,
pani apă curentă.2. -eni.
permanent, ~ă, permanenţi, therd/o, -i, -e, -e adj.
permanente, care se posed/at, -ată, -aţi, -ate.
derulează în continuu; ~i therel (perf. therdæs) vb. tr.
konferènca conferinţă a poseda.
permanentă; 3. scurs, ~ă, theri/pen [-mos], -mata
scurşi, scurse, s.m. posesi/e, -i;
thavdi/pen [-mos], -mata propriet/ate, -ăţi.
s.m. curger/e, -i; scurger/e, theripnasq/o, -i, -e, -e adj.
-i. de posesie, de proprietate,
thavdlin, ~a s.f. robinet, ~e. posesiv, ~ă, ~i, ~e.
thavlin, ~a s.f. merceri/e, -i. theś, ~a s.m. vultur, ~i
them, ~a s.m. ţară, ţări;
[var.: phakva‡valo].
ţinut, ~uri; themesθe în ţară.
themesq/o, -i, -e, -e asj. de thodin/o, -i, -e, -e adj. v. t h

ţară, al (a, ai, ale) ţării. o v d i n o.

themutnenq/o, -i, -e, -e thol ( perf. thowdæs) v. vb.


t h o v e l.
adj. al (a, ai, ale) cetăţenilor.
thovdin/o, -i, -e, -e adj.1.
themutn/i, -æ s.f. pus, ~ă, puşi, puse; situ/at,
cetăţ/eană, -ene. -ată, -aţi, -ate.2. spăl/at, -ată,
themutn/o, -i, -e, -e I. adj. -aţi, -ate.
cetăţen/esc,
thovel ( perf. thovdæs) vb. thulpand, ~a s.m. v. t u l i p
tr. 1. a pune. 2. a spăla. h a n d.
thovipnasq/o, -i, -e, -e adj. thuv s.m. fum.
de spălat/ spălare, al ( a, ai, thuværel ( perf.
ale) spălatului/ spălării; ~i thuværdæs) vb. tr. a
livni baie [= nanærlin]. afuma; a polua.
thovn/i, - æ s.f. thuvimb, ~a s.m. coş, ~uri,
spălător/easă, -ese. horn, ~uri [ v. şi: komìna].
thovn/o, -e s.m. (persoană
sau locul / instalaţia
U
sanitară / obiectul de spălat)
ućhal, ~a s.f. umbr/ă, -e.
spălător, ~i; spălăt/or, -oare.
thowel ( perf. thowdæs) v. ućhalin, ~a s.f. loc, ~uri
vb. tr. t h o v e l.
umbrite / cu umbră.
thowdin/o, -i, -e, -e adj. v.
ućhand/i, - æ s.f. sit/ă, -e,
t h o v d i n o.
thowimasq/o, -i, -e, -e adj. strecurăt/oare, -ori; ciur, ~uri
v. t h o v i p n a s q o.
[ v. şi sìta ].
thud s.m. lapte.
ućhar s.m. cenuşă.
thudesq/o, -i, -e, -e adj. de
lapte, al (a, ai, ale) laptelui. ućharal/o, -i, -e, -e adj.
thudorn/i, -æ s.f. cratiţă,
cenuşi/u, -e, -i, -i.
crătiţe.
ućhard/i, --æ s.f. acoperiş,
thul/o, -i, -e, -e adj. gros,
groasă, groşi, groase; gras, ~uri.
~ă, graşi, grase.
ućhard/o, -i, -e, -e adj. universitèt/a, -e s.f.

acoper/it, -ită, -iţi, -ite. universit/ate, -ăţi.

ućharel ( perf. ućhardæs) ùnuk/a, -e s.f. nepoat/ă, -e.


ùnuk/o, -uræ s.m. nep/ot,
vb. tr. a acoperi.
-oţi.
ućharn/o, -e adj.capac, ~e.
un‡ilutn/o, -i, -e, -e adj.
uć/o, -i, -e, -e adj. înalt,
dat/or, -oare,
înaltă, înalţi, înalte.
udar, ~a s.m. uşă, uşi. -ori, -oare [ var.:vun‡ilutno].
uklæn/i, -æ s.f. v. Ò o p n
urdon, ~a s.m. v. v u r d o
i.
n.
uklœl (perf. uklilæs)
uźard/o, -i, -e, -e adj. v. ź u
vb.tr.,refl. a (se) urca, a se
k e r d o.
căţăra, a (se) sui.
uźarel ( perf. uźardæs) vb.
ulavel (perf. ulavdæs)
vb.tr. v. x u l a v e l. intr. v. ź u k e r e l.
umal, ~a s.m. domeni/u, -i.
uźærd/o, -i, -e, -e adj.
umblal, ~a s.m. tăciun/e, -i.
curăţ/at, -ată, -aţi, -ate.
umblavel (perf.
umblavdæs) vb. tr., intr.a uźærel ( perf. uźærdæs)
atârna, a spânzura; a
vb. tr. a curăţa; a face curat /
depinde.
frumos; a purifica [var.:
umblavn/o, -e s.m. umeraş,
~e. śuźærdæs].
uźo, -i, -e, -e adj. 1. curat, vorbi; a discuta;
vakærindos (vakerindoj)
~ă, curaţi, curate. 2.
pronunţând ( rostind;
neprihăn/it, -ită, -iţi, -ite.
vorbind).
[ var.: śuźo; vuźo]. vakæri/pen [-mos], -mata
s.m. conversaţi/i, -i;
uźunærd/o, -i, -e, -e adj. v.
comunic/are, -ări;
u ź æ r d o.
exprim/are, -ări; vorbir/e, -i;
u‡arel ( perf. discuţi/e, -i; pronunţi/e, -i;
vakærimata conversaţii;
u‡ardæs) vb. tr., intr. v.
vakæripnaça cu pronunţie
ź u k e r e l.
(conversaţie etc).
vakæripnasq/o, -i, -e, -e
adj. de conversaţie, de
V
comunicare, de exprimare;
va adv. da [ var.: ova ; sin:
de rostire; de pronunţie.
ja ].
vakærn/o, -e s.m. vorbit/or,
vaxt, ~a s.m. timp, ~uri.
-ori; interlocut/or, -ori;
vaxtan, ~a s.m. ceas, ~uri;
crainic, ~i.
pendul/ă, -e.
vakerel ( perf. vakerdæs)
vaj conj. sau.
vb. intr., tr. v. v a k æ r e l.
vak, ~a s.m. voc/e, -i; glas,
vakerlin, ~a s.f. parlament,
~uri [ v. şi krŸlo].
~e.
vakærel ( perf. vakærdæs)
vb. intr., tr. a pronunţa, a
rosti, a glăsui; a conversa, a
vakerlinæq/o, -i, -e, -e adj. vareso pron. nehot. oarece,
orice; ceva.
de parlament, al (a, ai, ale)
vare-sode pron. nehot.
parlamentului.
oricât.
vakern/o, -e s.m. v. v a k æ
vasnipen [-mos] s.m. v. v a
r n o.
valin, ~a s.f. sticlă/, -e [v. şi s t n i p e n.
tuÒni].
vasn/o, -i, -e, -e adj. v. v a s
vanr/o, -e s.m. v. a n r o.
t n o.
varekaça pron. nehot.
varekon la cazul soc.: cu vast, ~a s.m. mână, mâini;
cineva, cu careva. braţ, ~e.
varekana adv. cândva; vastdel (perf. vasdæs) vb.
câteodată. tr. a ajuta.
varekas pron. nehot. vastesq/o, -i, -e, -e adj. de
varekon la cazul acuz.: pe mână, al (a, ai, ale) mâinii.
cineva, pe careva. vastin/i, -æ s.f. v. e l e f à
varekasqe pron. nehot.
n t o.
varekon la cazul dat.:
vastni/pen [-mos] s.m.
cuiva.
varekon pron. nehot. importanţă.
cineva, careva, oareşicine,
vastn/o, -i, -e, -e adj.
oricine.
important, ~ă, importan/ţi,
varesav/o, -i, -e, -e pron.,
adj. nehot. oricare. -te [var.: importànto].
vast/orro, -orre s.m. dim. -oşi, -oase.
mânuţ/ă, -e; mâner, ~e;
velìn/o, -uræ adj. venin,
mănunchi, ~uri.
~uri.
vastuś, ~a s.m. mănuş/ă, -i.
verànd/a, -e s.f. verand/ă,
vaś prep. pentru.
-e; prisp/ă, -e.
vaś-ël prep. vaś (înaintea
verifikàci/a, -e s.f.
articolelor ce preced
verific/are, -ări.
substantive la pl.) pentru; vering, ~a s.f. lanţ, ~uri [ v.

vaś-ël grasta pentru cai. şi virklin ].

vazdarel (perf. vazdardæs) vèrsi/a, -e s.f. versiun/e, -i.


verver adj. invar. difer/it,
vb.intr, tr.a sublinia, a
-ită, -iţi, -ite; divers, ~ă,
insista, a reliefa.
diverşi, diverse.
vazdel (perf. vazdæs) vb. tr. ververes adv. (în mod)
a ridica, a înălţa; a construi. diferit / divers/diferenţiat.
vazdi/pen [-mos,], -mata ververi/pen [-mos], -mata
s.m. 1. ridic/are, -ări. 2.
s.m. diversit/ate, -ăţi;
revoluţi/e, -i.
variet/ate, -ăţi; diferenţ/ă, -e;
vàz/i, -æ s.f. câmpi/e, -i;
livadă, livezi. vèselo adj. invar. v. l o ś a l
va‡e adv. încă.
o.
velinal/o, -i, -e, -e adj. vestes adv. (în mod) liber.
venin/os, -oasă,
vest/o, -i, -e, -e adj. liber, virklin, ~a s.f. v. v e r i n

~ă, ~i, ~e; degajat, ~ă, g.

degaj/aţi, -ate; voi/os, -oasă, virpek/o, -e s.m. pesm/et,


-eţi, pâin/e, -i prăjit/ă, -e,
-oşi, -oase sasto-vesto
biscu/it, -iţi.
sănătos-voios [v. şi mesto].
vìzit/a, -e s.f. vizit/ă, -e.
veś, ~a s.m. pădur/e, -i. vizitisarel (perf.
vizitisardæs) vb. tr. a
veśesq/o, -i, -e, -e adj.1. de
vizita.
pădure, al (a, ai, ale)
vizitizel (perf. vizitisardæs)
pădurii.2. sălbatic, ~ă, ~i, ~e.
vb. tr. v.
veśutn/o, -i, -e, -e adj.
v i z i t i s a r e l.
forestier, ~ă, ~i, ~e.
vïnatòr/i, -æ s.f. v. ś a s
vi conj. (cumulativ) şi (de t r i n t r o.
asemenea). voj pron.pers. ea.
vil/o, -e s.m. v. i l o. vojàg/a, -e s.f. v. v a l i
viram, ~a s.m. punct, ~e; n.

semn, ~e; o agorutno ~ vòlejo s.m. volei.


volejosq/o, -i, -e, -e adj. de
punctul final; dikhipnasqo
volei, al (a, ai, ale )
viramesθar din punct de voleiului.
vedere. von pron.pers. ei, ele.
virami/pen [-mos] s.m. vòrb/a, -e [ căld.: vòrbi] s.f.
punctualitate. v. l a v.
vordorigutn/o, -i, -e, -e adj. -oare, -ori, -oare.

v. n o r d u t n o. vov pron. pers. el.


vræm/a, -e s.f. v. v a x t.
vortarel (perf. vortardæs)
vudar, ~a s.m. v. u d a r.
vb. tr. a îndrepta.
vùlic/a, -e s.f. v. stràda.
vortari/pen [-mos], -mata vùnäto [căld.: pl. vùneci]
s.m. 1. îndrept/are, -ări. 2. adj. invar.
direcţion/are, -ări.3. vun‡ilutn/o, -i, -e, -e adj. u
regl/are, -ări.
n ‡ i l u t n o.
vortorin,~a s.f. rigl/ă, -e.
vortorinæl/o, -i, -e, -e adj. vurdon, ~a s.m. căruţ/ă, -e.

îndung/at, -ată, -aţi, -ate. vurdon/orro, - orre s.m.


votan„nq/o, -i, -e, -e adj. dim. căruţ , ~uri; vagonet,
~e.
de plante, al (a, ai, ale)
vuźarel (perf. vuźardæs)
plantelor.
vb. tr. v. u ź a r e l .
votanærel ( perf. vuź/o, -i, -e, -e adj. v. u ź o.
votanærdæs) vb. tr. a
planta, a sădi. W
vòtan/i, -æ s.f. plant/ă, -e; woj pron. pers. v. v o j.
e votan„nçar won pron. pers. v. v o n.
cu plantele. wov pron. pers. v. v o v.

votravæl/o, -i, -e, -e adj.


Z
otrăvit/or,
zàla adv.( urs.) v. z à l a g a. zinzærd/o, -i, -e, -e adj.
zàlaga adv. puţin.
(spoit.) lung, ~ă, ~i, ~i;
zembìl/a, -e s.f. zambil/ă, -e.
întins,~ă, întin/şi, -se.
zèbr/a, -e s.f. zebr/ă, -e.
zelenærd/o, -i, -e, -e s.f. zinzærel (perf.
înverz/it, -ită, -iţi, -ite.
zinzærdæs) vb. tr. a
zelenimatenq/o, -i, -e, -e
întinde; a lungi, a face să
adj. de verdeţuri, al (a, ai,
ale) verdeţurilor. devină lung.
zeleni/pen [-mos], -mata
zòn/a,-e s.f. zon/ă, -e.
s.m. verde/aţă, -ţuri.
zor, ~æ s.f. puter/e, -i;
zèlen/o, -a adj.(m.f.sg.; m.f.
pl.) verde, verzi; ( căld., pl.: forţ/ă, -e; tări/e, -i; zoræça

zèleni). cu forţă; anel zoræça a sili,

zelenœl ( perf. zelenilæs) a aduce cu forţa.

vb. intr. a deveni verde ( a se zoral/o, -i, -e, -e adj.

face verde). puternic, ~ă, ~i, ~e.


zerabser, ~a s.m. 1. eşec,
zorærd/o, -i, -e, -e adj.
~uri.2. accid/ent, -ente.
întăr/it, -ită, -iţi, -ite;
zersur/o, -e s.m v. z e r a b
consolid/at, -ată, -aţi, -ate;
s e r.
fix/at, -ată, -aţi, -ate.
zerv/o, -i, -e, -e adj. stâng,
zorærel (perf. zorærdæs)
~ă, ~i, ~i; zervi rig partea vb. tr. a întări, a consolida, a

dreaptă. fortifica; a da puteri cuiva, a


împuternici pe cineva.
zet s.m. untdelemn.
zoræri/pen [-mos], -mata źudecosq/o, -i, -e, -e adj. de
s.m. I. întărir/e, -i;
judeţ, judeţ/ean, -eană, -eni,
fortific/are, -ări;
-ene; al (a, ai, ale) judeţului.
consolid/are, -ări.II.
împuternicir/e, -i. źukerdo adj. aştept/at, -ată,
zumavel (perf. zumavdæs) -aţi, -ate [ v. var. aźukerdo ].
vb. tr. a proba, a încerca; źukerel ( perf. źukerdæs)
zumavindos încercând; a vb. intr., tr. a aştepta [ v. şi:
gusta (o mâncare). aźukerel, a‡ukerel,
zumavi/pen [-mos], -mata ‡akerel, u‡arel, uźarel].
s.m. prob/ă, -e; încerc/are, źulaj s.m. v. j ù l i o.
-ări. źùngl/a, -e s.f. jungl/ă, -e.

źutil (perf. źutisardæs) vb.


Å tr. v. ź u t i s a r e l.
źutime adj. invar. ajut/at,
źïl/to, -te [-ci] adj. galben,
-ată, -aţi, - ate.
~ă; ~i, ~e [ v. şi gàlbeno ].
źuti/pen [-mos], -mata s.m.
źiràf/a, -e s.f. giraf/ă, -e. ajut/or, -oare; ajutor/are, -ări;
e źutipnaça cu ajutorul.
źojdîves, ~a s.m. joi, zilele
źutisarel (perf. źutisardæs)
de joi.
vb. tr. a ajuta.
źudèc/a, -e s.f. v. ź u d è c o.

źudèc/o, -uræ s.m. judeţ,

~e.
Ω ‡angli/pen, [-mos], -mata
s.m. cunoştinţ/ă, -e;
‡anglimatençar cu
‡aj, ~a s.m. duş, ~uri.
cunoştinţe.
‡akerel (perf.
‡anglimatenq/o, -i, -e, -e
‡akerdæs) vb. tr., intr.
adj.de cunoştinţe, al (a, ai,
v. ź u k e r e l.
ale) cunoştinţelor.
‡al (perf. gelæs) vb. intr. a ‡ani/pen [-mos], -mata
merge, a se duce; s.m.cunoaşter/e, -i.
‡andoj(‡andos) mergând. ‡antri/pen [-mos], -mata
‡ali/pen [-mos], -mata s.m. s.m. ştiinţ/ă, -e.
conduită, comportament, ~e. ‡èl/o, -uræ s.m.1. gem,
‡anavel (perf. ‡anavilæs) ~uri. 2. gel, ~uri.
vb.tr. a înştiinţa, a anunţa. ‡enenq/o, -i, -e, -e adj. de
‡anel (perf. ‡anglæs) vb.
inşi/indivizi/persoane, al (a,
tr., intr.1. a şti, a cunoaşte.2.
a şti, a putea. ai, ale) inşilor/
‡angavd/o, -i, -e, -e adj. indivizilor/persoanelor.
trez/it, -ită, -iţi, -ite;
‡enesq/o, -i, -e, -e adj. de
conştientiz/at, -ată, -aţi, -ate.
ins/individ/persoană, al (a,
‡angavel ( perf.
ai, ale)
‡angavdæs) vb. tr.a trezi; a insului/individului/persoanei
conştientiza. .

‡angavn/o, -e s.m. (ceas)


deşteptător.
‡en/o,-e adj. ins, inşi; ‡ivutrenq/o, -i, -e, -e adj. de
individ, indivizi; persoan/ă,
animale, al (a, ai, ale)
-e (de sex masculin);tip, ~i;
animalelor.
‡enutn/o, -i, -e, -e
adj.personal, ~ă, ~i, ~e. ‡ivutr/o, -e s.m fiinţ/ă,
‡i prep.până. .
-e;.animal, ~e.
‡ivdærd/o, -i, -e, -e adj.
‡or, ~a s.m. catâr, ~i.
învi/at, -ată, -aţi, -ate.
‡orn/i, -æ s.f. catârc/ă, -e.
‡ivdæritr/o, -e s.m. ‡or/o, -e s.m. v. ‡ o r.
animator, ~i [ v. şi ‡ukel, ~a s.m. câin/e, -i;
animatòro]. ‡ukleça cu câine.
‡ivel (perf. ‡ivisardæs) ‡uklesq/o, -i, -e, -e adj. de
câine, căin/esc, -ească, -eşti,
vb.intr. a trăi, a vieţui.
-eşti; al (a, ai, ale) câinelui;
‡ivi/pen [-mos], -mata
~o luvorro cuşcă de câine.
s.m.viaţă, vieţi.
‡ut, ~a s.m. evreu, evrei
‡ivipnasq/o, -i, -e, -e adj. de
[v. şi biboldo].
viaţă, al (a, ai, ale) vieţii. ‡ut/o, -e s.m. perech/e, -i.
‡uvl/i, -æ s.f. nevastă,
‡ivisarel (perf. ‡ivisardæs)
neveste; muier/e, -i.
vb.intr. v.
‡uvlæq/o, -i, -e, -e adj. de
‡ivel. nevastă (muiere), al (a, ai,
ale) nevestei (muierii);
‡ivutn/o, - i, -e, -e adj. viu,
muier/esc, -ească, -eşti, -eşti.
vie, vii, vii.
-q- ...-ça(r) postp. v. ...ç a.

-qe postp.(în dat.): lesqe


lui, îi, -i-.
-θ-
-q/o, -i, -e, -e postp.(în

genit.):lesqo, lesqi, lesqe, -θar postp.(în abl.) din, de


la; de (către); despre; prin;
lesqe al, a , ai ale lui; laqo,
prin intermediul, graţie...
laqi, laqe, laqe al, a, ai, ale
(datorită...).
ei; -θe postp. (în locat.) la; în.

lenqo, lenqi, lenqe, lenqe al,

a , ai, ale lor.

-q/o(ro),-i(ri), -e(re), -e(re)

postp.(în genit., forma

lungă, la urs. şi carp.) v. -q /

o, -i, -e, -e.

-ç-

...ça postp.( cu soc.-instr.)

cu.