LUPTELE PANDURILOR $I ETERISTILOR
PE VALEA OLTULUI (1821)!
D. BALASA — Prof, PETRE PURCARESCU
I, CARACTERUL $I SCOPUL REVOLUTIEI DIN 1821
Revolupia din 1821, reprezint& primul pas hotirit al maselor popu-
lare, care se unesc si pornesc lupta impotriva asupritorilor, sub comanda
stugerului Tudor Vladimirescu, Acest mare personaj politic, din prinwl sfert
al veacului al KYX-lea, inci din 1818 sfatwia pe Voda Caragea: yar fi
bine sa scapi opinca de Iuda, cu care fac mari catahrisis (abuzuri); cci tot
cei sdraci plitesc, iar cei mai cu stare se dau dupa spate. Te-ar binecuvinta
norodul®?,
In proclamatiile si scrisorile sale, Tudor apare ca un reprezentant al
poporului, spre implinirea dorintelor celor asupriti, ,.Eu — spunea el —
alta nu sint dectt numai un om tuat de catre tot norodul yrii cel amirit
si_dosadit din pricina jefuitorilor“3. Sau ,Eu glasul norodulyj celui napas-
tit am urmat gi urmez, spre dobfndirea dreprayilor“*, Cererile norodului
formulate de Viadimirescu, tnainte de 16 februarie 1821, anata clar viziunea
acestui geniu politic, El cere ordine chiar in ierarhia bisericeascd; ,,.Mitro~
politul de acum s% lipseascd... gi sk se rinduiasc¥ altul pe care va pohti
norodul... Calugirii greci si fie inliturati. Pfinea si toate alimentele si
fie vindute de negustori cu un efstig de ,la zece unu® etc,
1 Acest studiu a fost redactat inainte de aparitia volumului Docwmente privind Istoria
Rominiei, 111, Solidaritatea vomanilor din Transilvania cu miscarea tui Tudor Vindimnirescu,
documente culese si publicate de acad. A, Ofetea, Editura Academiei Republicii Socialiste
Rominia, Bucuresti, 1967. Lucrarea academiciannlui A. Ofetea este de un interes capital
in problema ,,Revolufia din 1821" gi prezinti o bogifie de {nformatii, din care noi nu am
putut adiuga studiului nostru, mai inainte redactat, cum am aritat mai sus — decit
citeva.
* C.D, Ariceseu, Istoria revolutivnii romaine deta 1821, Craiova, 1874, pag. 58—59.
Vezi gi llie Ceaugeseu, Cépitanul de panduri Simion Mehedingeanu, Editura Mili-
tari, 1966, pag. 10.
9 Documente, Rascoala, 1822, vol. IV, pag. 258,
*Thidem, pag. 386.
SLbidem, pag. 272, 274 si 381-386. 296 D. Balasa — Petre Purcarescu
Traditorul Dimitrie Macedonski, ignorind contributia sa la decapitarea
miscarii, spunea: ,Am plecat la 17 ianuarie 1821 cu_Vladimirescu din Bucu-
testi... Dupa ce am trecut Oltul si am intrat in Oltenia, a treia zi dupa
plecarea noastri din Bucuresti, el a declarat ci glasul poporului il cheami
anume pe el, spre ai fi conducttor, in Iupta pentru dobindires dreptoilo
wis,
Din serisorile unui grec din Tagi, 15 februarie 1821, aflim cd ‘Tudor
Vladimirescu adunase peste 400 de panduri si risculase“ pind alaltaieri, toate
judesele de peste Olt, proclamind libertate, egalitate si desfiinyarea_privil
giilor boierilor, rizbunind pe cei ce au fost nedroprasiti si fnapoind lucrurite
jefuite; el cheam& prin proclamayia sa intreg norodul dac sub arme*?,
Amastase Xodilos, ara} ck scopul revolusiei populare antrenate de
Tudor era ca si rlzbune abuzurile tiranice ale boierilor timposriva, poporul,
ameningind ¢c& va face o reform’ tn cirmuirea Tarii Roménesti“8, Acelasi
lucru reese si din relatarea generalului locotenent rus Inzov, la 5 martie
1821: ,.Vladimirescu a dat o proclamatie citre popor plingindu-se tmpotriva
domnului, impotriva principalilor dregatori de pe linga acesta si impotriva
marilor boieri din Jara RomAneasca“?. os
Migearea a avut un caracter popular. Ea s-a inchegat din vitregia vre-
murilor gi s-a ridicat impotriva asupritorilor oricare ar fi ei.
Programil kui Tudor si toate izvoarele cinstite ale timpului scot tn
evidenta faptul c% ,aceastZ miycare revolutionari a avut un caracter anti-
feudal si antiotoman“", Academicianul Andrei Ofetea, cu un spirit critic
documentar avansat, spunca clar: ,Migcarea [ui Tudor voia desfiinyarea rela-
tilor feudale 9 rdsturnarea stapinirii otomane, care le apara si Ie agrava*"!
Asocierea marelui erou, in ultimul moment, cu turcii, a fost o necesi-
tate dictatt de atitudinea contrara a. Austriei gi Rusiei? gi de jaful produs
de cteristi fn yard.
Pe plan national, Tudor vorbeste tntr-o scrisoare de ,necesitatea unci
acfiuni politice comune cu Moldova", ca unii ,ce sintem de un neam si de
® Doc. Rasc. 1821, V, pag. 520.
7 Doc. Rise. 1821, IV, pag. 123.
*Ibidem, p. 296.
* Doc. Rasc. 1821, I, p. 380.
wEugen Stinescu gl Stefan Stefanesen, Lupta poporulni romin
tmpotriva asupririi sociale $i nationale pontric independenta, in vol. Momente din Istoria Popo
rului Roman, Editura Politick, Bucuresti, 1965, p. 62.
1 Acad. A. Of e te a, Valoarea documentard a memoriilor tui I. P. Liprandi, in Studii,
tevistd de istorie, an XI, 1958, numirul 3, p. 81 — in Transilvanis, la 8 mai 1821 Baronal
Schustekh informa pe contele Banffy despre cea mai primejdioasa dintre ideile Ini Tudor,
mai ales pentru (arile vecine, care indsamnd pe farani sa pretindd suprimarea robolei si super
tarea egaté a sarcinilar™. Acad. A. Ofetea, D.I.R., IX, Sotidaritatea romAnilor din Transil-
vania cu migcarea Inf Tudor Viadimirescu, Ed. Acad. R.S.R., Hucuresti, 1967, p. 259, doc.
182,
3 Acad, A. Ofetea, Valoavea documentar& a memoriilor lui I.P. Liprandt, rev. cit.
P. 90, spane: ars @ condamnat in termenii cei mai categorici miscarea lui Tudor si actiunea
lui Al. Ipsilanti@, Luptele pandurilor si cteristilor pe Valea Oltudui (1821) 297
o-lege“, Bl face apel la poporul dac’, Nu e de mirare ci 0 mae parte
din amfuqi erau roméni macedoneni si s-au alaturat cu tot devoramentul,
spre a sluji cauza revolutiel.
II, ASOCIEREA CU ETERIA $I CONTRADICTIA FLAGRANTA INTRE
REVOLUTIA POPULARA ROMANEASCA $I MISCAREA GRECEASCA
in scopul triumfului revoluyici populare romaneyti, Tudor Vladimirescu
sa asociat cu miscarea eterista®. Conducatorii Eteriei au cdutat aceasta
alianyi considerind-o indispensabil&. Cind aceytia au vizut ci poporul aclama
domn pe Tudor si ck se cere ca grecii si continue lupta spre patria lor,
cici dupa ce Tudor ocupase Jara Romaneasci, nu mai avea nici un: rost
aici sabia eteristi, tncepe conflictul tacit intre Eterie si reyoluyionarii_ romani.
Pe de altX parte, Tudor Vladimirescu imprimase miscarii sale cinstea si
demnitatea ostiseasc’ in care crescuse si waise, El se ridica impotriva asu-
pritorilor poporului cu insugi poporul gi revoluyia fn drumul ci, trebuia si
ocroteasc’ poporul (asuprit) peatru care se pornise la acgiune.
Armata ,domnalui® Tudor trebuia si evite jaful, furturi, si asupriri
asupra maselor populare. Ea trebuia si fie exemplu de cinste si disciplini.
Nevoile de imbriciminte, hrani si armament, in armata pandurilor se fac
disciplinat, civilizat™®.
La 31 martie 1821, Tudor cere instituirea unui tribunal la Cotroceni,
care si judece netrebniciile si hotiile savirsite de ,ostasii adunarij_ obstii* 7.
Pandurii cind cantoneazi intro localitate trimit cx o zi inainte stafete calari
ca si pregiteascd masa pentru un numar precis de ostayi, Tudor tn actiunea
foi, a fmprumutat bani cu chitantS, dup% toark rinduiala legalé, N-a facut
niciodati caz de siwatia revoluyionard ®.
Tn toate centrele si orasele ascza comandanti cu grupuri de panduri,
care si pastreze disciplina si ordinea. chiar intre civili, fi Piteat, gasim pe
cipitanul Simion Mehedingeanu, cu un grup de panduri yrinduiti de dum-
nealui slugerul Theodor Vladimirescu, spre paza orasului nostru sia oragului
Argesului*, Pentru hrana’ lor, ‘cet&jenii contribuiau __fiegtecare dupa starca
si puterea sa, dup& hotirirea dumnealui comandirului clucerul Costachi Ste-
fanescul*®, Pandurii nu-si luau hrana Ja voia tntémplarii, prin jaf.
Tudor si-a dat seama de importanja pe care o avea Biserica’, Pandurii
tm actiunea lor, trebuiau si protejeze Hicagurile de cult, impreund cu tot in-
3 1bide m,p. 61.
M Poe. Rasc. 1821, TV, p. 123.
18 Vezi A. Ofetea, Tudor I'ladimirescu si miscarea cteristt in Tarile Roménesti, 1821— 1822,
Bucuresti, 1945. ~- Idem, Leginintal Ini Tudor Viadimizesen, fati de eterie, fn rey. Studi,
IX, 1956, ar. 6 p._125—193.
18 Vezi Doc. Rasc. 1821, IV, p. 437.
17 Hurmucachi, XS, p. 603
18 A se vedea numeroasele acte date in acest sens de Tudor Viadimfrescu.
W8 Doc. Rasc. 1827, TI, p. 47, doc, 28.
w*Tbidem
# ‘Tudor Viadimisesen a fost ctitor! unet biserici din Preajna jud. Mekedinfi. 298 D, Bilaga — Petre Purcirescu
ventarul Jor, Atunci cind unul dintre panduri a vat argintul de pe o icoan’,
a fost sanctionat capital,
Cu towl alta era situatia in rimdul eteristilor. Dar, pentru a nu fi
acuzati de imparyialitate, vom cita ce spunea un grec anonim: in fiecare
zi, tnsusi Caravia si Kolocratronis trimiteau diferite patrule sa jefuiasca pe
uaul sau_pe altul_ si desi de multe ori aceste lucruri au fost aduse la cuno-
stinta sefuluj (Ipsilanti), totusi niciodata n-a vtut sk fie crud si drept si sa
pedepseascd nu numai pe acestia, dar si pe alti conducktor{ care socoteau
aceasta expeditie potriviti pentru fmbogatirea lor. Tata scopul vitejei ras-
coale! Barbati, iavi conceptiile acelora care din nefericire se numesc greci...
Pe de alti parte bunul nostru Ipsilanti, aflind c&-la Manistirea Margineni
se aflau diferite lucruri de valoare, trimite pe Mavros si pe Lemonis, care
deschizind toate lazile, fara voia proprietarilor, fntocmesc o list’ a lucru-
rilor pe care o prezinti generalismului, Acesta, dup ce cerceteazi lista,
trimite pe acestia st-i aduc& toate obiectele fnsemnate cu cruce pe lista. Tata,
barbati greci -— zice autoral grec anonim — gi bunul nostru sef a fost un
hot si chiar mai mare ca ceilalti; se vede ci bunii nostrii conducdtori faceau
Giferitcle lor pridiciuni, dup% exemplul generalismului nostra. fnsusi_gene-
ralismul, fratilor, 9 trimis diferite cete si fure cirezile de boi si vaci si pro-
viziile boierilor si ale celorlalti locuitori, care se guseau fn Tara Roméineasca
si si le trimita in Transilvania, pentru vinzare... Nicopulos, cit si ceilalti,
au cheltuit banii cu fiitoarele lor, fiind niste muieratici. Dar nu trebuia
Ypsilanti si comixi astfel de acte hoyesti, vrednice de condamnat*, Sau
wlipsa de plumb a fost remediati prin dezvelirea acoperisului Mitropo!
Nu este lipsit de interes sX aritiim cum caracteriza K. Marx, Ereria:
Park s se umeascd din Tirgoviste, Ipsilanti si consumi timpul in, petrecesi,
baluri, etc. Nu se interesa de loc de soldayii sai; in timp ce sefii dansau,
soldatii jefuiau. Ei se dedau la silnicii tot atit de crude, ca si turcii. Acesta
a fost debutul Eterici*.23
Tudor a cerut lui Ipsilanti s% introduc3 disciplina tn rabara eterista.
Prin divanul Jiri RomAnesti, la 14/26 aprilie 1821, cere Jui Tpsilanui si
inceteze jafurile to yard, aritind c& grecii, ,.calc& sfintele legi ale gazduirii*
si nu aud .stigitcle sdracilor asupriti fara mila*.%4 Cererea hui Tudor a fost
interpretata astfel de everisti. Insiisi armata de panduri a fost influenqatd
de sefii Eteriei si tndemnata si ia parte Ja jafuri, Tudor intervine ta rindul
pandurilor prin condamnirile cunoscute.%
In politica extern’ intervine am factor nou, esential, de care depinde
pierderea sau cistigul cauzei. Impiratul Rusiei ,condamn’ cu totul acpiunea
eterist’ gi miscarea populara romaneasca™ si asigura Poarta de neutralitate.
La fel procedeazS si Austria.26
™ Doc. Résc. 1881, TV, p, 250-251,
2K, Marx, Pnsemnaré despre romani, Valtura Academie’ R.S.R., Bucuresti, 1964,
p. 112,
44 Doc, Rise. 1801, 11, p. 78. Ver} pl A. Oteten, Aiscaren reolutionart din 1621, in
vol. Istoria Roméniei TIT, Rneuresti 1964, p. &
48 Weri A. Ofetea, op. cit., p. 898.
48 Veei Doc, Rasc. 1821, IV p. 300. Juptele pandurilor si_eteristilor pe Valea Oltului (1821) 299
Acestea sint motivele principale, care determina’ pe Tudor si fncerce
fodeslinicew programulai siu cu consimyiminuil Turciet fa care face apel,
La factorul extern ye adaugi comportarea trupelor si comandangilor Eteriei,
despre care am amintit. Tudor nu putea lupta contra tworcilor singur, numai
cu armata dezorganizata a eteristilor, de care s-a convins pe parcurs, ci este
incapabild de actiuni razboinice gi ati timp oft Rusia 9 Austria erau impo-
triva migcarii de eliberare. Eteristii speculeaza slabiciunea capitanilor de
panduri. O parte din acestia tradeazi pe Tudor. Iordache Olimpiotul fl duce
la Tergoviste, aici él fnchide fn temnija Mitropoliei si ,in cele din urm’, dup’
‘dou’ zile de cele mai crude chimuri au anunjat pe Tudor ca-l uimit la
Divan gi legindu-l, au icsit noaprea afard din oras. Apropiindu-se de riul
Dimbovita, Caravia la impuscat cu_pistolul, apoi i-au taiat capul, iar
trupul i-a fost aruncat fn riu2? Alte izvoare spun ca ar fi fost ucis chiar
fn inchisoarea Mitropoliei. Acest ,asasinat mirsav“2?, cum fl numeste
Karl Marx s-a petrecut in noaptea de 26/27 mai, 1821, (Ucigasul Caravia,
dup’ acest odios act, si-a insusit aurul, pietrele scumpe si tot ce a mai. gasit
in hainele lui Tudor), In felul acesta, oastea pandurilor a ramas fara seful ei,
ae Someta au luat-o Hagi Prodan si, Dimitrie Macedonski, vinzitorii lui
Tudor.
oul acestui oribil act, tn_inima poporului, a fost consemnat de
popa Ilie din Manastirea Butoiul-Tirgoviste, cu slove de foc si lacrimi eterne:
si cu durere in inim% am auzit si am plins, cind Lau vindut pe Tudor doi
Gpitani ai ski, de I-au tXiat noaptea. Si am mers cu pirintele Llarion (epis-
copul Argesului) la minstire de am Ficut slujbX pentre odihna_sufletului,
Si plingea lumea si parintele Harion se hatea cu pumnii in. piept si da crucea
la norod si se inchine si mulra jale era pe noi topi*.20
UI, SITUATIA ORASULUI DRAGASANI IN 1821
Tirgujorul Drigisanilor, in 1821, este descris ca fimd la depirtare de
70 verste de Rimnic, in jos pe Ol, situat pe marginea un¢i ridicdturi, tn
faya careia la est si sud se fntinde o vale destul de largi, tnconjuraté de o
pidure deasa“31
Deci Valea Olvului si Valea Pescenei, care se varsi in Olt, la sud de
Drigiyani, crau tnconjurate de ,pidure deasi“. Dupi documentele carto-
grafice, Lunca Oltului avea locuri de padure chiar in dreptul oragului. Mai
deasi era pidurea la Calina, Prundeni si Zavideni.
Importanja Dragisanilor din punct de vedere strategic era foarte mare.
Aici sé fntllneau opt drumuri2 Insusi pringul Ipsilanti ordona ca la 26 mai
37 Doc. Rasc. 1821, V, pp. 302—903,
® George Potra, O comunicare intr-un 2iar dim capital, pe care am avem posi-
tea_sk 0 preciziim.
®K. Marx, op. city p. 113.
% Tetoria Bisericii Romane, vol. 11, Bucuresti, 1958, p. 401.
M Doc. Rasc. 1821, V, p. 434.
38 Vezi Doc. Rétsc.’ 1821, V, p. 433. m0. : D, Bilasa Petre Puredtescu
bimbasa Sava si se gribeasck cu detasamentul siu de ia Margineni, la
Dragasani33 pentru ocuparea acestui punct strate;
le opt drumuri se prezemau asa: unul principal care venea pe drepta
Olnilui, de la r&spintia Gineasa (in dreptul Slatinel) si ducea prin Dragiyani
spre Rimnicul Vileea, Alt drum unea malul sting al Oltului, din Poganu
cu malul drept prin Drigisani, spre Otetelis — Craiova. Din Dragiyani alt
drum mergea Pre. manastirile Serbanesti, Stanesti si Mamu. Se adauga la acestea
drumul Dragasani — Rudari — Valea hui Alb, drumul Valea lui Alb —
Cilina, drumul Vulturestii de Jos — Calina nord si Vulturestii de Jos --
Prundeni, sau .Drumut Pandurilor# Fiecare dintre acestea avea ramificagii
prin satele din” jurul Dragasanilor. jn partea de rasirit gi _miaza-noapte a
orasului, se gaseau trei mari clidiri de-zid cu etaj. Cea mai puternica era
pMetocul Episcopici Rtmnicului*, care avea un demisol cu crenele, iar la ctaj,
in partea de sud un iparaclis zugravit, dupa toata rinduiala. Se mai gasea
in Drigisani la 1778 si_.o curte boiereasci“, pe care n-am identicat-o.
Tn 1821 aflam tn Dragasani Casa Setrarului", (casa negustorului crajo-
vean Balupi Boltasu),* Manastirea Dragasanilor®, unde este actuala Catedrala
si Metocul Episcopiei Rimnicului, linga actualul castel de apa al orasului,
pe locul unde este piaya. (A fost demolat in 1948). Aceste claditi au fost folo-
site de vurci.ca fortareye fn timpul asediului efectuat de panduri.
Importanta acestui centru a fost sesizata de panduri, de eteristi gi di
turci, Aga se face ci luptele principale in Oltenia s-au dat in jurul acestei
localitati.
Comandantul unitisii de panduri din Dragasani, era Preda Drugi-
nescu, La 4 aprilie 1821, el scrie sendarului Diamandi, ‘ci Ivancea cipivan din
Strejesti si Anastasie, arndutu din Stanesti-Dragasani, nu s-au_prezentat la
soroc si tmputerniceste pe ‘Theodor Becheru, ca si-i aduck la Drigisani_.fiind
trebuinciosi (cu toti oamenii ce sint la dinsul)“%. Ei erau deci insircinati cu
paza Dragasanilor.
IV, INTRAREA PANDURILOR LUI SOLOMON tN DRAGASANI
‘LA 26 MAL 1821
Polcovnicul Toan Solomon, care avea conducerea pandurilor din garni-
zoana Craiova, spune ci imediat ce a auzit ci ordiia turceascd a ajuns la
satul Cioroiul, a trimis un curier, prin care instiinga pe Tuodr si c&pitanul
lordache ca el paraseste Craiova si se retrage la Minastirea Cozia, daca
nu-mi trimit ostire si raspansul sk mi-l trimitd la Rimnicu Vilcii*?7.
33 Doc. Rise. 1821, V, p. 429.
4 Dramul pandurilor este o informatie pe care ue-a furnizato pr. N. Popescu, din
comuna Prundenj, in Incrarea noastra de reconstituirea drumurilor parcurse de panduri.
85 Despre aceste clidiri aminteste generalul von Bauer in memoriile sale. Vezi Cons
I. Karadja, Oltenia dupa Memoriile ..., in tev. Ath. Olteniei, TH, 14, 1924, p. 306.
3° Doc. Ras. 1821, I, p. 28,
¥Toan Solomon, Amintiri, editia Dr. C. S. Nicoltescw-Plosor, Craiova,
1085, p. 20. Luptele pandurilor si eteristilor pe Valea Oltului (1821) 301
intr-adevir Solomon a plecat cu toata pandurimea* spre Cozia. Av
juat drunul pe fa Otetelis, ca sk iasd mai curind decte wircii Ja Dragasani.
TTurcii luasera ,Drumul olacului*, adic’ prin Gineasa spre Dragasani, Este
yorba de turcii din armata de la Vidin, circa 1200 de ostasis
© coloan’ de'turci de la Nicopole ocupascra Slatina si .se dedau la
jafuri si devastiri".? Aflind de aceasta Dimitrie Macedonschi in Pitesti, a
propus lui Tordache si mearg’ fmpreun’ impotriva lor. »lordache insd, care
Gupi carecare scuze, a promis si-1 urmeze, a doua vi, La fngelat, dupi
obicciul sau, astfel Macedonschi singur,“#9 cu pandurii, a silit pe turci si
sv retragi spre sud. Situatia devenea precari pentru coloana de turci din
armata de la Vidin; care din Craiova inaintase pe Drumul olacului, spre
Drigiyani. Dacd Macedonschi tecea de la Slatina, in dreapta Oltutui si
cidea fn spatele wurcilor putea realiza deruta, insi a luat-o pe stinga Oltu-
lui. Sclomon cu 8CC de panduri, cu memorialistul Dumitrache Provopopescu
in Severin, cu: clpitanul Preda armasel*!, cu Anastasic Mibaloglu, cu arndugii
lui, prin Otetelis-Guyoeni, au venit! in Dragisani, Si morgind la Draga-
sani — spune Dumitrache Protopopescu’ — am gasit ordgul pustiur fugisera
totii neguyatorii. Si cu intrai intr-o cocina de por: i, unde era un tigan bogat
si scopindu-l, spuse ci de fricd a intrat acolo, socotind ca sint turcti, auzind
ci deseark. stat la Brincoveni; si mergind cu el la Solomon, spunindu-i
poruncii; Cai! si si plecim. Pandurii umpluse pivnitcle cu plostile sa ia
vin. Imi zise mie Solomon ca s8-i scoy c& vin wreii. Intrai in pivniza rapo-
satului Bxluy¥-boltagu din Craiova, unde era 24 de buti cu vin gi altele
cu raohiu, Dedesera giuri o suva prin ele yi curgea vinul prin plosti. Le
zisci st iasd c& vin turcii, Sdcirk cu pustile la mine, mai ales un piris al meu
de aproape, anume Busteanu; icsi afara si spusci lui Solomon, ca sta clare
in use sii strigi... dete Solomon cu pistolul in el _si-l lovii la un picior.
Atunci ceilalyi de fricd fura gata. Si plecarim pind la Zevideni in sav“4?.
Am redat acest lung episod, pentru a inyelege de ce lipsa de disciplina
in acest contru viticol, va face pe eteristi si piarda bivalia ultima din
7 iunie, despre care vom vorbi mai departe.
Polcovnicul Solomon, in Amintrile sale spune cé a ajuns in Dragisani
fnaintea turcilor ,yi sezind si prinzim acolo, m-am pomenit ca vin niste
negustorasi la mine si-mi spun c& le-au venit porunc’ de la Chihaia bei, sa le
giteascd de prinz turcilor, cd peste putin vor fi aicea; si m-au fugat neguii-
torasii ca st-mi fac pomand cu ei si s¥ ma reirag din oraselul lor mai tute,
pind nu vin wurcii, cici o sa li se intimple foe si Tobie Aga dar fiindusni mila
de dingii, iam ascultat si. m-am tras la satul Zavideni, cale de jumédrate de
post de Drigisanis gi.cum am iesit eu, pe loc au intrat, turcii yi, dupi ce
au mincat, au plecat inte dup’ noi si ne-au ajuns acolo la Zavideni*®
8 Vexi Doc. Résc. 1821, V, p. 313.
™Ibidem.
“Tbidem
41 Veai Doc. Rasc, 1821, If, p. 17, uota 1.
42 Eadem, V, p. 569. Notu 2: Corect Zavideni,
#Toan Solomon, op, cit, p. 20. 302 D. Balaga — Petre Purcarescu
Unde a fost pivnita negustorului craiovean Balugi? Cladirea in care
este actualul Consiliu al orasului Drigisani a fost construiti in anul 1898.
La nord de aceasta s-au facut lucrari de canalizare in vara anylui 1966. Cu
aceastd ocazie am vazut aici niste pivnige mari, bolite, lucrate din caramida
mick. Cu ocazia constructiilor noi, clidirea veche a fost demolata pina fa
suprafaja pimintului, din ca riminind pivniya, care a fost umplutd cu
pimint, In stampa ce reprezintX ,Lupta de la Dragisani, intre panduri, wrci
si eteristi“#, in spatcle bisericii Adormirea, se vede o clidire mare cu etaj.
Este cea mai mare din aceastd gravura. Pivnita boltasului Baluya, in care
incipeau 24 de buyi cu vin gi altele cu rachiu* era cea mai mare din Drigt
jani, Poate mai mare dectt demisolul ,Biserica Dragisanilor“. Identificim
aceast’ clidire — pivnija boltasului Béluya — cu resturile de pivnize gasite
in vara anului 1966 gi casa din gravura de care am vorbit. Cladirea aceasta
mare se afla in spatele actualului Consiliu oragenesc.
in ceea ce priveste hoardele turcesti, cle aveau spatele acoperit. Ocupa-
sera Craiova, malul drept al Oltului, palavul si M&nastirea Brincoveni, Ma-
nastirea Strejesti, Manastirea Mamu, cu Stanestii gi Serbinesti.
V. LUPTA DE LA ZAVIDENI — 26 MAI 1821
Pandurii comandati de polcovnicul Ioan Solomon, pirisind Draga-
yanii, au ajuns la Zavideni, unde fac un popas. Aici satul era pustiu, topi
locuitorii_fugiser’4’ de frica turcilor, Cei 800 de panduri au intrat in sat,
intro prédin?. cu pruni® in garina, sub un deal“#?. Probabil in partea
de apus si miazinoapte de biserica Barbuceni, De altfel de aici se poate
supravegbea Valea Oltului Ja sud, pink la Drigigani. Aci ,slugerul Solomon
Gi gospodar Anastasie Mihalopolu (= Mihalogls)® se culcard pe un covor si
poruncira si fie toti pandurii gata, iar cu (Dumitrache Protopopescu din
Severin) cu un polcoynic Luya si Ioan Locusteanu, din picioare, mincam..,
si cali-i pineam de pripon“. Pandurii luasera seile dupa cai gi fi impicdecasera
ca si pasci. Pe marginea Oltului se vad de odata cete de turci calari ce
veneau in fuga mare“. Dumitrache Protopopescu a sculat pe Solomon si pe
4 Vert CV, Obedcanu, Tudor Viadimirescr, in rev, Athivele Oltenici, VII,
nr, 45—46 (1929 sept. dec), pp. 495 51 442. Veai i Istoria Romaniei, II, Bucuresti, 1964.
p. 900.
45 Facem aici o precizare. Mindstirea Manul este in comuna Jungesti alaituri de fosta
manistire Stinesti gi deci mult la apns de Mindstirea Strejesti. Crochil prehterat de To an
C Neacgt, ca anexi Ia articolele Prima Iuptd a pandurilor ce TPurcii, ta Drégasant
(29 mai 1821) $i publicat in revista Stu
ii, tom, 18, 1965, nr. 8, intre pp. 1096-1097 5i
\Cnele precizdri cu privire ta prima lupta de ta Dragdsani (20 mai 2621), publicat in yolunul
“Omagiu Ini P. Constantinescu-Lasi", Bucuresti, 1968, (crochiu intre pag. 304-395), loca:
lizeari ,Miutistirea Mam" cartografic, intre malul drept al Oltnlui gi soseaua nafionala
Gineasa’ — Sibiu. Dai ¢ treeutii aga in vre-o hart’ veche, desigur gresit, ar putea fi vorba
de biseriea de la Rune, ctituria Iui Dobromis marele ban al Craiovei, inainte de 1583.
48 Doc. Raso. 1821, V, pe $69.
“Toan Solomon, of. vil, p. 2
48 Veri gi C.D. Aricesen, Acie justificative ... 1621, Craiova, 1874, p. 41. Luptele pandurilor si eteristitor_ pe Valea Oltului (1821)
ceilalyi. Solomon, somnoros, a poruncit, fara mult& socoteala Gata caii!”.
Si iesirim ~— spune Protopopescu — in niste gradini (unde) se strimta dru-
mul si unde era bine de tinut foc; si noi cei ce fuseserim gata, deloc ple-
caram unde poruncise (Solomon), inaintea turcilor; Ajunserim Ja acel loc;
sosira gi turcii“4,
Solomon relateaz’ acest episod astfel: ,Aicea de a-mi fi, sezut, unde
ne aflam, puteam si.batem pe turci fara sa pagubim noi, iar furia tinereyelor
si voinicia pandurilor cc erau pe acea vreme, ne-a pus in ambitic de am
jesit singur in clmpie, fnaintea turcilor, pe scena razboiului*®,
La Zivideni, lupta a inceput inte 800 de panduri care nu aveau nici
un tunS? si intre turci, care erau cam 3000 si aveau si tunuri, Din relatarea
lui Provopopeseu reiese cd prima lupta ssa dat cu avanganda turceasca, Cei
mai multi dintre panduri erau fari cai. Ti lasaseré sd pascd. La pocnetul
irmelor eaii s-au speriat si au fugit. Sosind grosul turcilor, pandurii, cei mai
multi rimasi far cai, au fost inconjuraji. »Noi — spune Solomon —
vizind aceasté groazi, ne-am. deznadajduit de sc&parea viewii, insi cu sabiile
si cu iataganele fn, min’, am facut drum prin ici gi nesam dus iarasi la
Jocul nostru, in gradina cu pruni, cifi am scapat cu viaya, raminind peste
20¢ de panduri morti in loc“S, Turcii_veneau din urma si se imultiau; ai
nostril, unii dadesers fuga Ja coasti“5. Mentionam ci tn aceasta lupta a
cizut si pandurul Mihale, care tinea steagul (=bairacul). ,Eu — spune Pro-
ropopescu — in zorul acela, am sdrit dupa cal gi am luat bairacul in mind
de jos si pustile continua, Ei ta noi si, noi ja Pandurij s-au retras_ in
niste vii. Aici au impuscat multi turci*. Pandurii au urcat in deal“. Aici
a avut o luptS corp la corp, «ne amestecarim cu ci”, Protopopescu rela-
teazi inca douX amanunte. Un turc cu un cal galben, ajunse si taie pe
Bortanu". acesta eta digman Ini Provopopescu, de la Deigdyani, cind Solo-
mon {l rinise putin la picior. Totusi acum Dumitrache Protopopescu a des-
cSreat pusca in pieptul wreului. ,Apucai pe un fagas in vale", spre nord,
C&pitanul Busteanu a Juat-o fnainte, cind la o poieniya® j-au iesit inainte
alti doi turci, pe jos, dar erau cu pustile goale. Dupa ce Protopopescu &
jnealecat pe cal, ,iata un Toniya ceausu din satwl Saleuya, a lui Solomon;
fugea citre mine si doi warci fl goneau pe jos“ cu iataganele sa-l taic.
Protopopescu avea pusca goald si alt ajutor mi a putut ski dea ceaugului,
decit i-a spus: ,Ja-te de coada calului, si asa facu*, Didei sc&ri calului ca de
© b&taie de pistol, intr-un deal“. Turcii vazind ca s-au risipit_ au luat-o
inapoi spre Dragasani. Pandurii au umplut armele si au fnceput a se stringe.
Capitan -luind socoteala", mulfi lipscau dintre panduri. Ulimul episod sa
petrecut in ,piscul Cocos", »La Hocioti“, deasupra actualei biserici St-
lea. Colonelul Ioan Solomon a rasplitit pe Dumitrache Protopopescu, care
49 Doc. Rasc. 1821, V, pp. 569-570.
WTean Solomon, op. cit, pp. 2—21.
UX Tbidem, p. 21.
&Tbidem.
38 Poe. Rase. 1821, V, p- 570. 304 D. Bilasa — Petre Purcirescu
salvase. steagul gi pe Buyteanu si Tonizi ceausu, din mfinile wurcilor, cu zece
mahmudele, si-l ,avea ca pe cel mai bun copil al lui“.54
Dupi regruparea forielor, pandurii au coborit in vale, la Orlesti si au
Iwate spre Rimmic, Pe drum sau intilnit ca 4300 de c¥l&reti ynegrii* sub
comanda lui ,Gospodar Gheorghe Cirjaliu® care spun ci Ipsilanti vine cu
muscalii Ja Rimnic, fa oras. Ajungind in Rimnic ne lovi 0. piatr® foarte
mare $i iute grozay, dar ntulta pina s-a facut groasa de o palma. Sezuram
acolo 3 zile"5,
In Rimnic, Solomon a primit o scirsoare de la Tudor, in care seria ca in
minutul ce o va primi, sa vind cu toyi pandurii la Golesti, De asemenea Tudor
iva seris ca si lase 100 de pandduri Ja Ministirea Cozia, si ingrijeasca de za-
harelele ce sint acolo” si orice sirbi gi greci vor’ fi prin ministiri, si-i dea
afard yi s3 ramfie numai panduri“56
Era ultima scrisoare si incercare a lui Tudor de a salva ordinea si si:
tuapla. Ruptura se produsese, Sirbii (comandati de Hagi Prodan) si grecii
erau un pericol pentru miscare. Tot aici afla Solomon ca venirea musca-
lilor este o minciund. In acelasi timp un curler armiut ina adus o scrisoare de
la Ipsilanty si de Ja c&pitanul Tordache, in care i se aduceau .destule laude
pentru lupta ce a avut cu tureli gi in acelasi timp i se aduce Ia cunostinya
ca ,Tudor Vladimirescu este sub judecata lor, ci i-au prins toate corespon-
dentele ce a avut cu turcii.“5? Tot aici aflard toyi pandurit ,ci pe Tudor du-
cindu-! Ja Tirgoviste, l-au taiat“.58 Solomon, care era un strateg, si-a dat seama
cd fara Tudor, cawza pentru care pornise pandurimea era pierduti ,se ficu
bolnav®, isi lua Ja rovedere ,de la o parte din ‘cipitani® si pleck fn Austria.
Protopopescu si alyii au petrecut pink la M&nistirea Cozia. O parte din
panduri au trocut sub comanda lui Anastasie Mihaloglu.? Din oastea lui So-
Jomon, rimfn in Rimnic 5 capitani: Dumitru Busteanu, Vasile Cripatu, Barbu
‘Fiou, Ghips Cupui si Nicolae Urleanu. La acestia se mai adanga Dumitrache
Provwopopescu din Severin. Fj nu parisosc fara, ci rimin si lupte mai de-
parte de turcii,
Dumitrache Protopopescu, impreund cu Mihalache Ciupagea si cu altii,
in total 13, in postul Sfintului Petru, au trecut in muntii Lotrului. Aici au gasit
un egumen refugiat la o stind. De Ja cl au luat 100 de galbeni si au plecat
Ja Tirgu Jiu, iar de aici la Mandstirea Tismana.$!
“Ibidem, pp. 870-571.
%* Tbidem, p. 571.
Ioan Solomon, op. cif., p. 21.
Idem, of. cit., pp. 21-22. 5
"Idem, p. 22.
% Doc. Rasc. 1821, V, p. 571.
*Itbidem.
© Doc. Rasc. 1821, V,. p.573; C. riceseu, Docwnente ..., p. 43—46; I. Neacgu,
Lista cu numele pandurilor ..., in Studii 51 materiale de istorie moderna. vol. I, Edit. Acad.,
1957, p. 431. thuptele pandurilor si eteristilor_ pe Valea Oltwlui (1821) 805
VI. ANTECEDENTELE LUPTELOR DE LA DRAGASANI
“Fnupele turcegti av intrat in yard la 1/13 mai, prin tei puncte. ‘Tru-
pele de la Nicopole au fnaintar pe ambele parti ale Oluilui, spre nond. Ele
au atacat orasele Rosiorti de Vede si Caracal, pe care, dup& lupta cu garni-
zoanele de panduri, le-au incendiat. Acestia au fost nevoiti si se retragd in
nord, In ziua de 21 mai, turcii au intrat in Slatina. Aici era prefect si sef
de panduri* polcovnicul’ Ghelmegeanu. In casa Deleanului cra. magazia
provizii a pandurilor, ub paza lui Toma Ciungu gi Tene Iarca. Garnizoana
de panduri, desi rddus& ca numar, a primit lupta cu foryele turcegti, care erau
superioare. Cei mai multi au cdzut in hupta, iar Toma Cingu si Gheorghe
Grecu au cdzut prizonieri gi au fost tdiati .in marginea Olvslui*, de hoardele
turcesti.
In alt sector al orasului Slatina, lupta a fost suspinut® de pandurii sub
comanda lui Iene Iarca, logofiwl Dobre si Diaconu Mahai. Incercuiti, au fost
pringi si executati, la Valea Muierii, in marginea Slavinii*. Foryele pandurilor
s-au concentrat din nou si la 23 mai, turcii de teami au dat foc orasului*.
Oragul era pustiv. Mulsi se refugiasera in Ardcal®,
Acum pandurii si o ceatt de ardnauyi erau comandagi de Simion si bu-
ducbasa. Tovan®,
Trupele din dreapta Olwiui, dup ce au ocupat palatul si Mandstirea
Brincovem, au facut joncprunca Ja Gancasa, in dreptul oragului Slatina, cu
trupele turcesti ce veneau de la Viddin si se indreptau spre Dragasani.
Dupa arestarea tui Tudor, comanda pandurilor o Suaser’ Dimitrie Ma-
cedonschi si Hagi Prodan. Acestia aflind in Pitesti ,ca la Slatina, turcii de
la Nicopole se dedau la jafuri si devastari* si respinsesera pe pandurii ce erau
ins&rcimayi cu paza garmizoanei, s-au indreptat direct spre acest punct. Mace-
donschi parasit de Iordache, a venit la Slatina cu pandurii sai, care nu afla-
sera imea de ceiace intentionau eteristii si facd cu domnu Tudor. Plini de
avint, ei se aruncara asupra hoardelor turcesti care aici in Jupta de la Sla-
tina tajasera 175 de panduri prizonierii si comandanyii lor, care formau avan-
garda, au actionat sub comanda cSpitanului Simion Mehedingeanu, comnatul
© C.D. Ariceseu, Istoria Revolutici Romane din 1822, Bucuresti, 1873, p. 284.
© La 11 iunie 1821, Baronul Schustekh informa din Sibiu pe contele Banffy, intre altele
ji despre Juptele de la ‘Slatina si retragerea pandurilor citre munfi. Vezi A. O fe tea,
'D.LR., HI, Solidaritatea rominilor din Transilvania cu migearea lui Tudor Viadimireseu.
Editura Academiei R.S.R., Bnouresti, 1967, p. 312. Intre refugiatii din Slatina im Avdcat,
citim: Cara Costea negustot refugiat la Tilmaci, la 29 aprile 1821, prim Tarn Rogu, (vezi
‘Acad, A. Ofetea, op.c., p. 236), Ghearghifa Urian, Ionita Urian, Gligori Urian, negustori tre-
cui la 20 innie, pria Tumu Regu, stabilipi in Tihnaci. Constantin lexof negustor din Sla-
tina treeut pe 18 mai stabilit in Sebegul de Sus. (Idem p. 360, doc, 268). TanasicDumitu
snimular dia $latina, trecuse prin Turn Rost 1a 23 iunie. (Id ea, doc. 276). Steric Nicolau
negustor trecut prin Turnu Rogn la 16 iunic (1d eam, p. 467, doc. 348). Dumitra Atexo, 9
Dumitru Anastasic, Dumitru Ion, Stevie Dumitre preot, Nuju Dumitru, Gheorghe Paun 5
Popa Stancu, care aveau cu ei 9 cai, trecuseri in Ardeal la 30 aprilie. Gheorghe Cristo negus-
tor, Dumitru Ion negnstor cn un servitor, Parus Arghiv negustor, trecufi intre 16—20 iunie
4821. (dem, p. 469). Mihaicea Pascal gi fratele stu Lmache Pascal, boieri, cu familia gi
servitorfi lor, 7 persoane, trecufi la 6 junfe gi Alecu Oteteliyanu negustor, cu sofia gi at 0
slujaicd, trecufi la @ august 1821, (Vexi A. O fete, op. cit., p. 471-472).
Boridava 306 D. Balasa — Petre Purciirescu
lui Tudor, Turcii sint infrinyi. O parte au luat-o la fuga spre sud, algii spre
rasarit, iar alsii au trecut Oltul fn apus. De la Slatina, Simton Mehedinyeanu
cu avangarda de panduri a pornit pe malul sting al Oltului, in sus, spre Dri-
gisani, Ambele coloane wircesti (de la Vidin si Nicopole), yla o disianyi nu-
mai de 20 de verste inaintau si ei paralel, pe malul drept* al Oltului®. Ei
au ocupat manastirile Surejesti, Mamu si Serbanesti si biserica de Ia Rune, care
aveau yziduri puternice si prezinta avantaje in caz de asediu. Hagi Prodan
ar fi pornit spre Slatina auzind de pirjolul turcesc, dar in acelasi timp pri-
mind stire ca la Drag&sani sosisera 3000 de turci, a mers la Vulturesti, unde
s-a intilnit cu avangarda ostirii sale, compusi din ,panduri romani, strbi_pe-
destri si cil&ri*, ca Ja 175, comandati de c¥pitanul Simion Mehedingeanu® si
de c&pitanul Jova Bitoleanu din Stejesti ,care gapte zile oprise trecerea turci-
lor peste Olt“6, Dacd informagia aceasta este sigur, inseanind ci avangirzile
turcesti au sosit la Drigisani pe la 21 mai, Sosind aici oastea de panduci,
noii veniti, cu Hagi Prodan si Macedonschi, in noaptea de 27 spre 28 mai,
poposird la Vulturesti, unde Juard masa. In acest tmp, un roman scdpat de
la turcii din Drdgasani, anunyi pe convandantii pandurilor c& turcii au fiat
fete gi fugari crestini si de la Craiova si de la Caracal, cum si 17 neguratori
din Dragasani, pe care-i tinea inchisi cu hotarfre ca sa-i taie, banuindu-t de za-
vergii“. $i spune Aricescu: .Hagi Prodan porunci preotilor din Vulturesti sa
facd sfestanie si si boteze oytirile cu aiasm&", Din 2000 de panduri citi sau
oferit voluntari ca s& atace pe wrei, Hagi Prodan a ales 300 si dindu-le me-
tinde, arme si munifii, au trecut Oltul, spre apus prin trei puncte diferite®.
Trecerea Oltului s-a facut in noaptea de 27 spre 28 mai, in trei exca
droane de panduri, cu cite un comandant. Vom strui asupra debarcirii pan-
durilor pe mahul drepz al Oltului.
Pe distanya Dragasani —- Vulturesti erau trei vaduri de trecere: Vadul
Vulturesti, Vadul Valea lui Alb, si Wadul Poganul. Un drum, de la tabara
Vulwurestii de Jos, trecea Oltul si iesea fn Prundeni, Tot din acelasi punct, o
ramificapie, dup& ce trecea Oltul iesea intre Ciilina gi Prundeni. Alt drum
era de la Valea lui Alb gi iesea in Céilina, la sud de podul Grogarea. Vadul
acesta, dup trecerea Oktului, avea o ramificaie spre sud, care irecea pe la
Rudari si se intilmea cu cel de la Poganu, fn drepwl acwalclor case militare,
fnainte de a intra in Drig’sani. Vadul Poganu avea un singur drum, Poganu-
Dragasani. Cum informaria este precisA ci s-a uecut prin trei puncte diferite,
identificim punctele de trecere, precum urmeaza: Primul_esalon: Vulturesti
Prundeni, pe Dramul Pandurijor, Calina Nord-Dealul Dragasanilor. Al doi-
“ Veri Llie Ceaugeseu, op. cit. pp. 41—42.
% Doc. Rasc. 1821, V, pp. 431 gi $22.
©, Virtosu, Fordache Golescu si tnttmplirile anului 1821, (Vixfa Romaneasc’,
XXII, nr. 19~20 p. 261.) Vezi gi Iie Ceangesen, le., p. 26.
C.D. Aricescn, Istoria revolufiei roméne din 1821, Bucuresti, 1873, p. 284,
Memoriile Ini Chirlac Popescu, insinneazi o contribufie deosebit adusi de Prodan.
®C.D.Aricescu, op. cit., p. 285. Nuavem nici-un motiv si contestim trecerca
pandurilor prin trei puncte diferite. Este vorba de o tactic’ militard, mai ales & turcii
stiau de existenta pandurilor pe malul sting al Oltului, en sapte zile mei inainte. Ei avu-
Seserd lupte cu pandurii cipitanulni Simion Mehedinfeanu, secundat de Jovan Bitoleanu
din Strejesti, cum am vient mai sus. Luptele pandurilor si eteristilor pe Valea Oltului (1821) 307
lea esakon: Valea lui Alb — C&lina — Dealul Dragasanilor. Al treilea esalon:
Poganu — Dealul Dragasanilor — Capu Dealului. Deci trecerea Oltului s-a
fxcut pe la Vulvurestii de Jos, Valea lui Alb gi Poganu.
Trecerea prin trei puncte, la aceiasi ord, avea drept scop derutarea ina-
micului, in caz c& ar fi fost observayi. Dac nu reuyea un punct, se trecea
prin celelalte dova®, Operatia pandurilor a reusit, trecerea s-a facut prin cele
trei puncte, firk un foc de arm’. Pandurii de alvfel fuseser& informayi pre-
cis de spunctele in care erau concentrate armarcle turcesti: Mandstirea Draga-
sanilor (la actwala Catedrala), Casa setrarului, care poate fi casa lui Baluyd
Boltagu (din Craiova) si o alta casé pe care turcii le intariserd cu sanquri
(Metohul Episcopiei Rimnicului) de care am vorbit. Pandurii, venind pe trei
cid, s-au adunat fn partea de apus si miazi-noapte a oragului sus, pe Dealul
Olvului sau Dealul DragSsanitor. Ei s-au imparpit pentru rezistenya tn mai
multe ,case mari“, unde aveau si se retragi in caz de atac din partea tur-
cilor. De altfel comandanyii, Simion Mehedinyeanu si in special capitanul To-
vancea din Strejesti cunosteau bine situatia geograficd in aceste Jocuri,
Vil. LUPYA CELOR 300 DE PANDURI CU TURCH,
IN ZIUA DE 28 MAT 1821
cest aranjament strategic s-a facut in noaptea de 27 spre 28 mai, vi-
neri spre simbati. La 2 ore dup3 ce s-a luminat de ziu’, vurcil observind pre-
yenta pandurilor aici, s-au deplasat spre Dealul Olvului, si au atacat pe pan-
duri in pozitiile lor. Eforvul turcese a fost zadarnic. Pandurii, apirau —pamin-
wl patriei. Focul lor a fost puternie si precis. .Dusmanii se ripezeau cu mare
indrasneali pind la meterezele noastre — scrie Chiriac Popescu — dar cu
mare vatimare s-au infrint inapoi de cite ori au incercat si dea navala peste
meterezurile trupului nostru“.7
Lupta a durat toati ziua, de 28 mai gi s-a soldat cu pierderi mari din
partea turcilor, care Hisaseri. pe cimpul de rizboi ,86 de moryi si un numir
mai mare de riniti<7! Din cei 300 de panduri, care se razboiserd cu turcii,
au c&zut pe ompul de onoare 33 moryi gi 17 rinigi.72
In timp ce pandurii sub comanda lui Simion Mchedinqeanu si Tovancea
din Strejesti au sustinut lupta cu invadatorii wrei, in viile din Dealul Dra-
gdsanilor, pandurii rimasi in stinga Oltului, au trecut pe la Poganu spre
% Mai cra um vad de trecere pe Ja Voicesti, mai jos de Drigigani, dar nu cred ci a
fost utilizat, distanga fiind prea mare gi se gtia ci turcii ocupaseré oragul.
70 Citat dupi Dan Berindeisi Traian Mutagcu, Aspecte militare ale
rascoalei populave din 1891, Bditura Militard, p. 175, Consemuez aici o informatie primita
de la Dumitru P. Grecu din Communa Sutesti, most in 1953, in visti de 84 de ani: Casele
boierest? dupi Dealul Oltului eran de 2id si inconjurate cn gard inalt facut din trunchi de
stejar, sparti pe in dowd, infipfi adine in pimint, ascufifi la capul de sus gi legafi in partea
smperioaré cn un brin de impletitura din muiele groase de stejer son com. Printre acesti
trinchi se putea finti inamicul in mod sigur. Acest fel de garduri s-au utilizat in aceste
par{i, pin tn 1940.
We. D. Aricesen, op. cit., p. 285.
7 Ibidem.
ap B08 D. Bilasa — Petre Purcirescn
locul de Iupti, protejazi de zivoiul de silcii si plute, din lune’. Turcii au ob-
servat destul de tirziu acest lucru si imediat s-au retras in cele wei clidiri din
partea de sud-est a oragului — peste actualele strazi ce merg paralel, Traian
si Decebal. Infringi de brayul puternic al pandurilor mult redusi ca numar,
turcii au dat foc orasului, lasind numai cele wei cladiri de care am amintit,
in care s-au fnohis. Incendiul era wuilizat de varci, nu atte pentru a avea cimp
deschis in partea de apus si miazi-noapte, oft pentru a timora populatia bas-
tinase, care sprijinea pe panduri. laté cum descrie Chiriac Popescu incendiul
Drigasanilor, efectuat de cotropitorii turci: Au ars gi putea omul de trei
sferturi de ceas departe, a vedea pe jos para de la flaca cea mare, care se
urease val in aer“”3, Focul in Dragiyani a continuat toata noaptea.
VII. LUPTA DIN ZIUA DE 29 MAI (Duminica Rusaliilor)
fnainte de a trata acest capitol, yinem si facem o precizare. S-a facut
afinmatia ci istoricul C. D. Aricescu ,nu a facut distinctie intre prima si a
doua lupti de la Dragisani ysi cS" abia in 1954 s-a procizat pentru prima
ari cX aceasté dupti a avut loc duminicd 29 mai 1821". Ori, Aricescu,
spune clar ca lwpta lui Hagi Prodan impotriva wreilor, la Drigayani tino
toati ziua de 29 maiu"?, Despre lupta eteristilor de a 7 iunie, Aricescu vor-
beste la paginile 288 si 291. La Aricescu avem de corectat o grescali de ti-
par (El pune lupta la 28/29 mai) sau o gregala de cronologie caci la_pa-
gina 285: yA doua zi, duminici“, recte 29 mai, avu loc Jupta din 28. Dupa
accasta precizare trecem Ja desfagurarea luptci.
Inck din seara de 28, pandurii in numir de 250 s-au unit cu corpul cc
trecuse Oltul. Ei au organizat planul de atac, care consta din incercuirea celor
trei puncte fortificate, Tot in timpul noppii pandurii au ocupat drumul ce ve-
nea de la Poganu, drumul ce venea de la Calina, drumwul ce ducea prin Suteyti
spre Otctelis, drumul Gineasa, drumul Momotesti-Zlat&rei, pe unde se putea
veni de la manastirile Serbanesti, Strejesti, Stanesti si Mamu. fn linii_ mari
pandurii au ocupat cele opt drumuri, care le intflneau ia Dragigani. Tabara
si comandamentul pandurilor s-a asezat in partea de nord-vest a Drdgasani-
lor, fn casele de pe Dealul Olwslui. De aici se putea supraveghea toad Valea
Oltului si a Pescenii. Tot in noaptea de 28 spre 29 mai a sosit la Drigisani,
prin Otetelis, serdarul Diamantdi, care rimasese la Cul si care a fost silit de
turci s% se retragi in urma polcovnicului Solomon. Trupele lui Diamani s-au
unit cu ale lui Macedonschi. Diamandi avea sub comanida intreaga cavalerie
formats din circa 1000 de oameni*.’6 In dimineaya zilei de 29 mai, Dumi-
79 Cit, upd Dan Berindei sit raian Mutagcu, op. cit. p. 176.
Ioan I. Neacgu, Prima lupta a pandwrilor romani cw turcii, 1a Dragdsani
(29 mai 1821) iu Stndii, revisté de istorie, tomul 18, 1965, nt. 5, p. 1091 si idem, Unele
precizari cu privive la prima lupid de ta Drdgdsani (29 mai 1821), in volvanul ,Omagin ti
P. Constantinescu-lagi", Bucuresti, 1965, p. 393.
73 Veri C.D. Aricescu, Istoria revol ..., p. 285.
78 Doc. Rise. 1821, V, p- 313. uptele pandurilor si eteristilor pe Valea Oltului (1821) 309
ica Rusaliifor* tn zori, un grup de calareyi turci“7”, care tn timpul noptii
fAcuser’ de patmli tn jurul cladirilor, au intrat tn curtea manastirii, Dupi
Sun sourt interval de timp turcii ies din cele trei cladiri ca si avace pe pan-
duri. Cel care a atacat primul a fost serdarul Diamandi, roman macedonean’®.
Cavaleria sa a izhit frontal trupele sélbaticului Cara — Feiz, care a lasat pe
cimpul de lupta 56 de mori ,iar ceilalti se tnohiseri tn mandstire“7, si in
céle doud case de care am amintit. In acest timp de ragaz, Macedonschi i-a
confirmat kui Diamandi ci Tudor a fost arestat gi ci el a luat comanda pan-
durilor, Diamandi si-a dat seama cX far’ Tudor lupta mu mai avea nici un
sens si acesta a fost motivul, pe care nu |-a comunicat, dar pentru care el a
pardsit Iupta si_.s-a despirtit pe neasteptate de Macedonschi si a plecat cu
cavaleria sa la M&n&stirea Horezu“®, ca si se uneascd cu restul pandurilor
tadoristi. din mam&stirile de sub munte. Subliniém faptul c& succesul prim,
din dimineata zilei de 29 mai, apartine nu lui Macedonschi, ci lui Simion Me-
hedinteanu si corpului de cavalerie comandat de serdarul Diamandi, pe care
Tudor Viadimirescu fl Hisase la Cula, ctnd plecase spre Bucuresti®’,
Diamandi nu ar fi descdrcat nici un Foe de pusci dack ar fi stiut de
cele tntfmplate cu domnul Tudor.
Tn faza a dova a luptei,. pandurii sub comanida Ini Macedonschi si Hagi
Prodan au strfns ceroul si in cele din unm apropiindu-se de ministire si de
cele douk case, s-au fmpartit in trei coloane, fiecare avind de apirat o laturit
a triunghiului de foc care se concentra asupra celor trei clddiri, fn asa fel tnctt
sd fntrerup% Jegitura dintre turci. De asemenea era supravegheati fintina de
la .BaveX*. care era imediat la sud-est de m&nstire (care alimenta toata po-
pulatia Drigisanilor) si care era pentru trupele surcesti singura surs% de apro-
vizionare ou apa.
Lupta a continuat 1a o bataie de puge’, din casele incediate si de dupi
meterezele improvizate. Turcii raspundeau atacului pandurilor“ mai virtos din
casa setrarului, care era mai aproape de manastire*. Cealalt% casi, era de-
sigur mai departe. Pandurii au contimsat asediul cclor tei clidiri, cu ajuto-
rul a douk tunuri mici si tureii pierduserd orice speranti de a mai sciina din
aceasta fnclesvare. Dar pandurii, inainte ca turcii si se predea, vazind c3 li se
imputineaz’ munitia, au s&bit atacul si socotind ca nu fac altceva decit si
acopere retragerca eterigtilor, in nordul Vilcii, unde acestia aveau si inceapd
jarasi jaful, s-au retras fn noaptea de 29 spre 30 mai, spre Rimnicu Vilcea*,
7 Dan Berindei gi Traian Mutagen, op. cit., p. 177.
78 Conmicare faeuti de Gheorghe Miroiw din comune Sutesti, descendent al unui cépitan
de panduri. 121 piistra prin 1930 ca edecuri, pistoalele inaintagului sin. Privitor la Iuptt,
veri si Doc. Résc. 7821, V, p. 431. :
C.D. Aricescu, op. cit, p, 286.
% Doo. Rése. 1821, V,'p. 313. Ver si pag, 522.
XCD, Aricesen, op. cit., p. 286, spune ci Tamendi mu ar fi descireat nici-un
foc de puget gi ck ar fi venit pela amtiazi", Personal niei nu yedem alt motiv, pentru care
s-ar fi retras dintr-o tnptd cistigati. Disparitia domnului ‘Tudor, este fermentu) negativ al
descompunerii ostilor de panduri. CApitanii Simion Mebedinteanu gi GhifS Cufni au fost
trasi in feapt In Bucuresti, Hingt Colentina, tn zine de 7 septembrie 1826, in urma unei
noi revolutii incepute in Oltenia, VeziTlie Ceangesen, op. cit., p. 74. Nu stim dack
locul de execufic a fost identificat, Ar fi yorba de un pios omagin. : 310 D, Balasa — Petre Purciresca
la o pozitiune indgpirtare 6 ore de la Drigasani“®, Macedonschi spune tex-
tual: .Cu oastea m-am oprit in sirguyorul Rimnic“®, Fl motiveazd retragerea
de la Dragasani aya: .tnfriagind pe cet 4.000 de turci ....am pornit st-1 urm’-
resc_pe tradatorul serdar Iamandi, cXruia i-am ordonat fn aceast¥ lupti de
la Drdigayani_ si atace cu cavaleria, dar indat% ce a inceput focul bitkliei, Ia-
mandi a fugit cu intteaga sa cavalerie alcXouit’ din 2.000 de arnauti si m-a
lasat_numai cu infanteria de panduri®4. Desigur acesta este numai un motiv.
Chiriac Popescu spune c% 1ureii ar fi fost fuati prizonieri, dack Tordache
Olimpiowl si Farmachi nu i-ar fi suspectat de infidelitate si mu le-ar fi oprit
munitia ta Pitesti, Turcii au luat retragerea pandurilor drept tactic’ de lupri“
si nu cutezari a jesi douk zile din monastire si din casele unde erau tnchisi;
dup& aceia raminind putini turci de pazi tn monastire, ceilalti plecard spre
Craiova, cu rinigii lor*8,
An aceasté fuptd wreii au pierdut 500 de morti si tot atiia rXnini®, Din
partea pandurilor au cdzut 156 de mori si 73 de riniti®”. Entre riniti a fost
si Hagi Prodan, ware a fost adus la spitalul din casele Episcopiei Rimnicului®,
tp parte, lupta de la Drigisani ar fi fost cistigati de panduri, dack ei
ar fi avut tot armamentul necesar, pe care lil opriseri eteristii la Pitesti. ‘Ar
fi pinut incereuiti pe turci,-si acestia ar fi fost nevoiti s se predea. Tati cum
Eteria, nu numai c% nu a ebrinut rezultate enifitare, dar prin lipsa ei de dis-
ciplina si ambitie, a frinat potentialul ofensiv al pandurilor.
TX. O NOUA LUPTA A PANDURILOR
CU STRAJILE TURCESTI DIN DRAGASANI
Toan Dirzeanu, fost mare serdar, in lucrarea sa ,Revolupiunca de la
1821* ne-aduce o informasie dup3 care ,wurcii ce era orinduiti la Drigisani
s-ar fi lovit-cu_ unm Ruseamu capitamil de panduri ce avea imprenX 140 de
oameni si a infrint strejile wurcesti*
Du luptele pandurilor din 28 si 29 mai, turcii s-au retras in punotele
purernic fortificate: M&nistirile Serbanesti, Strejesti, Stinesti si Mamu. O
parte din turci au plecat cu rinitii lor la Craiova.
in Drigiani au lisat numai grupuri_ de straji, care si pazeasct gi sk
observe migcirile pandurilor. Ei aveau misivnea de a apira $i cele trei case
despre care am mai vorbit. Cu aceste detasamente de turci s-au lovit pan-
durii e3pitanului Ruseanu, Lupta s-a dat pe la revirsatul zorilor*, cind »pan-
darii au cleat grajdurile dusmanului si jau rpit un num&r tnsemnat de cai.
C.D. Aricesen, op. cit., p. 286.
*3 Doc. Risc— 1821, V, p. 522.
“Ibidem.
C.D. Aricesen, op. cit, pp. 285—286.
Tntre riniti a fost si comendantul tureilor, ,,fmpreun’ cu cifiva ckpitani de frinte”.
‘Vezi Dan Berindeifyi Traian Mutageu, of. cit., p. 179.
OD. Aric esen, op. ait., p. 286.
SIT bidem.
% Doc. Rise. 1821,V, p. 97. Luptele pandurilor si eteristilor_pe Valea Oltului (1821) an
Asofel dugmanij se afli acum la Dragisani, intru-ctrva consemnayi“™, In urma
acestei stiri, Ipsilanti a trims de la Rimnicu Vtlcea imediat pe Vasile Cara-
via, asasinul lui Tudor, ca si meargi tn paryile Drigisanilor, si iscodeascd
pa subt cumpil, starea turcilor ce se afl& acolo“,
Lupta aceasta a pandurilor condusi de c&pitanul Ruseanu a avut loc
dupi 29 mai si dup’ retragerea foryelor principale turcesti, care statuser’ in-
chise douk zile, in cele tre cl&diri. Cu_citeva zile tnainte de 7 iunie, grosul
armatelor turcesti sosiser’ din nou in Dragisani, tn speranya de a fnainta si
a cuceri Ocnele Mari, Cipitanul Ruseanu nu poate fi Dumitru Macedonschi,
,rusul® sau ,rusean“, pentruca in aceiasi lucrare se aminteste si de ,Mace-
donschi*3, C&pitanul Rusean ar putea fi un locuitor din satul Rusenesti.
X. SOSIREA LUI IPSILANTI LA RIMNIC, VESTEA MOR'TI LUI TUDOR
Pentru a menyine moralul trupelor comandangii Eteriei, au scornit min-
ciuna, ca la Rimnic vine Alexandru Ipsilaoti* cu muscalii*, La 31 mai, aproape
intreaga armati greceascd de 6000 de oameni a trecut Oloul si a fRcut jone-
yiunea la Rimnic cu trupele de panduri, din dreapta Olwlui. Dumitrache
Protopopescu relateazi ci la vestea sosirii muscalilor, el fmpreun& cu cinci
cipitani de panduri, Dumitru Busteanu, Vasile Crépatu, Barbu Ticu, Ghiti
Cutui si Nicola Urleamu au trecut Oltul, desigur pe la Budesti, unde era un
pod plutitor, dar spre surprinderea lor aici au gasit greci si »multi panduri
de ai lui Tudor, mehedingeni si gorjeni*. Dezamigiti au trecut Olvul inapoi
tn Rimnic. .Pe Tudor nu-l vedeam acolo la Rimnic*, spune Protopopescu.
Ipsilanti tmopartise bani Ja ostire (si la paniduri) si le spusese ci ,muscalii so-
sesc pina in trei zile, dat pind atunci noi si mergom la wri la Dragigani
si-i batem%.
fn acelasi timp 40 de cXpitani de panduri meng tmpreun% Ja Ipsilanti
si cer pe Tudor, Odati cu sosirea in Rimnic a trupelor grecesti si a panduri-
lor ce veneau de la Golesti, vestea asasinarii lui Tudor s-a rspindit ca ful-
gerul. Zadarnic fncercan trddatorii, asasinii si jecminitorii eteristi, si insele
pe panduri. Acestia vor pe Tudor. In ziua de 1 iunie, cei 40 de capitani de
panduri, socotind ca fara e lupta era fara sens, sa strinserd gi ficura o jalba
caire Ipsilanti, cerind pe shugerul Tudor, care-i lyase de la casele lor. $i
merserX cu jalba la Ipsilanti, unde —- spune Dumitrache Protopopescu —
eram $1 eu acolo, mai aproape. O deter’ gi o citi tXimaciu ce-l avea $i zise
cd o sk trimiti dup% el (dupa Tudor) la Rusia, s& se tntoarcd fa noi, Fiindca
e chemat acolo si pini atunci st nu sedem, ci sd mergem la Drag&sani la acei
turci. Si plecark c&pitanii méthnizi la locurile Jor si uni ziceau <& dack au
© Fadem, IV, p. 264.
% Fadem, V, p. 97.
2 Tbidem, p. 522.
s Thidem, pp. 20, 26, 30, 32, 44, 103.
“Tbidem, p. 431.
8 Ibidem, p. 572. 312 D. Bilasa — Petre Puredrescu
luat pe Tudor, care i-a ridicat de la casele lor, ce si mai sadi la Ipsilanti,
un gree cilare pe cal si copiii lor sint in mina turcilor?“%
Poicovnicul Solomon relateaz% efectul produs de tragicul episod — pri-
mirea vestii despre moartea lui Tudor, in felul urmator: ,,Stringind deci toyi
c&pitanii ling mine yi sfatuindu-ne ce si facom, fiinded tmi scria Epsilanti
ci vine si cl asupra turcilor de la Dragisani, ou care avusesem eu razboi si
sd ies inainte cu toti ostasii mei. Dar la aceasta fimi au_raspuns totii cipi-
lanij mei ci nu pot sé meargi in ajutorul lui Ipsilant*, fiindcd familiile lor
sint tn fari si poate si le loveasci turcii si vor a se intoarce inapoi prin pi-
duri, cum vor putea“9”, Tot aici Solomon spune ci unii din c3pitanii mai b3-
trini l-au sfauit sd plece in Austria. El insusi motiveaz3 c& fiind grew bolnav,
a trecut cu 50 de voinici in Austria*%,
Macedonschi vazind c& armatele de panduri si chiar cdpivanii nu-l
recunose de sef, pentru ci i se imputa moartea Jui Tudor, & mres la Tpsi-
lanti gi a ameningat chiar pe pring cd va ataca pentru aceasta pe eteristi".
Ipsilanti a jurat solemn ca toate zvonurile lansate despre moartea Ivi Tudor
erau false ,si iva afirmat cu hotarire ci ‘ludor este in viata si a fost trimis
de el in Basarabia“®. E] fincercase si cumpere cu bani pe panduri si si-i
desparti de Macedonschi si de Hagi Prodan™, dar cert este ci ci, dupa
moartea lui Tudor, pierduserd realmente orice sperante de izbindd. In fine
au plecat spre Dragasani si au mers patru zile ,tot prin ploi*. Trei sferturi
dintre ei au plecat la casele lor, numai restul au ajuns la Dragisani. Iatd
cum s-a descompus cea mai autentic’ miscare roméneasc%, indreptati impo-
triva exploatirii,
XL PREGATIRILE $I LUPTA ETERISTILOR DE LA DRAGASANI
— 7 IUNIE 1824
Alexandru Ipsilanti auzind de victoria cépitanului Rusean yi de fap-
tl c& pandurii Iuaseri caii turcilor la Dedg%sani"®', a trimis pe Vasile Car
via aci, sa afle situazia turcilor. Acesta i-a adus vestea cX nu stat multi yi
facind sfat au hotartt si porneascd ,o sami de arniuyi si mavrofori... la
Drigisani, si apuce pe turci la revirsatul zorilor... si asa dindu-se porunca
a se gati, dup% ce s-au Intocmit cei orinduiti a merge, s-au si pornit cu
totii din Rimnic* 2,
Alte izvoare spun ci batalionul sacru ar fi fost trimis la Drgisani
in noaptea de 1 iunie sub comanda lui Tordache™3 si a lui Vasile Caravia,
© Thidem.
* Ioan Solomon, of, cit., p. 22.
*Tbidem.
Doc. Rasc. W821, Vi p. 313.
wT bidem, pp. 313 si 432.
wt gadem, IV. p.
1 Eadem, V, p. 97.
wrbidem, p. 431, Luptele pandurilor si cteristilor pe Valea Oltului (1821) 318
jn caljtate de comandani al artilerici, subordonat prinvului%, Insusi Tpsilanci
s-a indreptat spre Drigisani, in speranta ca pandurii vor uita pe Tudor, se
vor lepida si de Macedonschi si de Hagi Prodan, si-l vor urma, A doua zi,
diunie sea oprit la o casi mare boiereasc’ fntr-un sat la 15. verste depirtare
de Drigasani®, Cred. ca este vorba de: satu! Bocciana6, numit azi in graiul
poporulti Bocyani, dependent de comuna Tonesti, desi acest sate mult mai
departe de Dragasani®7.
La 5 iunic, Alexandru Ipsilanti_ s-a inapoiat nin lagarul de ja gura
Bistriqii® — Bibeni, de unde a trimis pe Pavel Macedonschi. (fratele lui
Dumitru) tn Austria, sf cumpere praf de pusca 8.
Scrisorile lui Ipsilanti prin cate numise comandant al ostilor Ja Drga-
sani pe Tordache si sfatul de a ataca dupi planul hui Dimivrie Mace-
donschi®, ciruia i se luase comanda, provoca invidia lui Caravia, care va
Gace la dezastru Sntreaga armati, Ori cum, arniupii si marvroforii au pornit
Gin Rimnic, desigur, ‘naintea lui Ypsilanti, deci la 2 iunie, cu popasuri dic-
rate de vreme: 0 ploaic groaznic cu piatra neincetind noatZ, noaptea”, le-a
udat si oamenii si munipia, Caravia cu © ceatd de armiugi a vabarit_.la_un sat
aproape de Drigisani ca douk coasuri®, Ar fi lipsit de sens si admitem
ci trupele au venit din Rimnic in urma lui Ipsilanti. In noaptea de 5 spre
6 iunic, c&pitanul Tordache ordonase Jui Caravia s& ocupe pozitia la Dra-
gisani gi sd nu iatace pind nu-i vin fortele de la Curtea de Arges, Tordache
2 pornit in calea lor,
Dar sk vedem ce au facut pandurij din Rimnic? Dumirtache Proto-
popescu istoriseste ci a dowa zi dup’ ce cipitanul pandurilor, in numar de
40, au cerut inscris si personal, pe Tudor, ,plecarim la Drigasani si patru
ile am mers tot prin ploi, cind pandurii din patra paryi, trei, dupa drum
ait fost plecat acask, din cei, mai voinici, Sar ceilalyi cu capeteniile cite ena
djunserém aproape (de. Drigisani). Si st 'votbea, seara_fiind, pe subt amia
sh rimfie pe loc, ca dimineaya si ocoleascd pin in ziw pe turci si. si tra-
sera (pandurii) pe la pimnisi mai pe deal*.4
‘Acesta era planul de atac al pandurilor de subt comanda Ini Anatsasic
Mibalogle, Dar Caravia cel care era mai mare al mavroforilor dupe jos
(pedestri) nu vin si asculte si nici nu astepti pe Tordache™, Nu ascultd
nici pe cSpitanii pandurilor. Cu o ceata de amauti, gasind, in satul unde
tibSriserX, vin gi rachiu, s-au imbirat“, In loc de a executa incercuirea
Drigisanitor, ia apucat ziua la chef. fn pling lumin’ au pomit® spre Dri-
gasani cu tumbelecuri si strigiri, indirjiti fiind de mul baucuré*, Capiranul
ws Thidem, p. 312.
8 Tbidem, pp. 432, 496, Veai yi p. 314
oo Ibidem, p. $73.
wi Thidem, p. 314, nota t.
foe Tbidem, pp. 524 gi 573.
wm Thidem, p. 315.
uo Tbidem, p. 98
im Thidem, p. 433.
nz Thidem, p. 572.
WS Ebidem. 314 D. Bilasa — Petre Purcirescu
Tordache ordonase lui Anastasie ,si treack peste podul care se affi dincolo
de DragSsani, intr-un loc mi&suinos si sa-si ageze tabira in partea dreapti a
dealului, ca si fmpiedice pe dusmani si distrugi podul*. Turcii de teami si
nu fie incercuiti au trimis 150 de odldreti, dar au fost respingi si siliti si
intre din nou tn Dragasani,™ desigur tn cele trei cladiri de care am mai
aminut.
Pirerea dup care Iupta din 7 iunie sar fi dat in faya Manistiri
Serbinesti si cd turcii din min&stirea Serb3nesti au rispuns printr-un contra-
atac*, parere sustinut% fn ultimul timp, nu ave temei documentar. Minas-
tirea Serbanesti, fird sk mai vorhim de Mamu si Stinesti, este la 13 km dis-
ianté. de centrul actual al Dragasanilor si fn cxtremitatea de sud a comu-
nei Stefanesti. In afar de aceasta toate documentele timpului vorbesc de
Drigisani si imprejurimile ap ropiate.
Reluind problema luptei, constatém ci Tordache hotiriste ca sk atace
pe turci, a doua zi, miercuri, 8 iunie, ,fiindcd ast&zi este marti si mult
noroi®, Acest ordin I-a transmis tuturor conduc&torilor de unithti,"5 iar el
a plecat in tntimpinarea detasamentului siu care venea de la Curtea de
Argest%6,
In. partea de est si sud a Drigisanilor era o padure deasi*, Turcii
in num&r de circa 2500 sa oprit fn spatele paduni si 200 de delii .dinire
ci sau apropiat de o circiuma arsi, care se afla la distanta unei batdi de
pusca de linia avangirzilor eteristilor*™_ Caravia infuriat de o scrisoare a
Jui Ipsilanti, uitind de ordinul tui Tordache, ,.deja beat, nu mai rationa
deloc “si porni* cu muzica Golescului inainte, la turci fm oras, eu cXpitanul
Enache Cacaleyeanu, la wnuri fiind trei*.™%8 Poruncii arndurilor sX atace pe
deli, Turcii vazindu-i izolati, sau n&pustit asupra lor gi i-au gonit* circa
© jumitate de versti, c&zind fn spatele batalionulvi sacru, pe care I-au
atacat pe la spate?,
Circiuma ars& se pare ci a fost la fnttlnirea strazii Decebal cu Tudor
Vladimirescu, Retragerea s-a facut, cu aproximatie, pe strada 1 Mai gi astfel
au cizut jn spatele batalionului sacru, asczat in careu, cu circa 600 de oa-
meni si trei tunuri. Acesta a intimpinat ferm pe dusmani“, dar au consta-
tat abia acum ci tunurile au fitilele ude gi au inceput si caute iascd pe la
ostasi, Cavaleria respins¥, nu se gindea si dea ajutor batalionului sacru, cu
atit mai putin cei din vii, Prinul N. Ipsilanti cra si fie ucis de un deliu
care intrase in mijlocu! batalionului. Noroc ci bulucbasa Stoica Pavlovici,
roman macedonean, a ucis pe wre. N, Ipsilanti a pardsit batalionul sub mo-
tiv ci merge la arnduti ca si-i determine si intervind, Comanda a luat-o
M4 Doc. Rise. 1821, IV, p. 264.
MS Weri Doc. Rise. 1821, 1V, p. 264,
6 Badem, V, p. 315.
' WTbidem, p, 318.
usTbidem, p. 272,
us Tbidem, pp. 316 si 434. Astfel a bigat batalionnl mavroforilor ,anai ales copi-
lagi in mijlocul turcilor, care i-au tifat ca pe ,nigte miei", Ib idem, p. 98. Luptele pandurilor $i eteristilor pe Valea Oltului (1821) 318
pringul Suyu™, Delii au atacat ostayii batalionului sacru care nu aveau_nici
baionete la arme. Cind a venit Iordache, lupta se terminase, Arnautii se
retrasesera. Totusi wureii cind au vazut pe Tordache au incetat urmirirea st
grecii s-au putut strecura in vale, spre pidure“, Cind rupsese turcii_juma-
tate mavroforii, ,au sosit si pandurii condusi de c4pitanul Tordache, Ghiuler-
agasi, Farmache, Mihalopolu, Macedonski, Hagi Prodan?! si Dumitrache
Proropopescu, Alt informayie adaug’ si pe cipitanul Anastasie Diamandi
si Caloianis, Trupele turcesti erau in plin avint, Nu. s-a mai pus in apli-
care planul de incercuire, ci pandurii au sirit si scape din sibii pe mavro-
fori. C3pitanul Enache ,slobozi un tun gi dete spatele", Un ture a. tmpuscat
calul serdarului Tordache si acesta a raémas jos, provocind demoralizarea in
rindul pandurilor. Insusi Caravia a fugit, lastnd ,si tunul si ghephanea in
mfinile turcilor*23, Armata comandat% de Cara-Feiz, in cele din urmi, se
ocupa de ,tajerea capetelor nenorocitilor de ieroholiti (—ostasi din batalio-
mul. sacri). Turcii, ca si dovedeascd vitejia, potrivit unui obicei asiatic,
vilau capetele la morti si fa prizonieri, pe care le prezentau comandantului
si primeau recompensa in bani. Tordache a pierdut aici 11 oameni si s-a
fetras din lupti. O parte din panduri sau retras la Sutesti, unde, au con-
invat lupta, iar alti parte s
S-ar putea să vă placă și
- Libertate Egalitate Solidaritate - Plansa MasonicaDocument2 paginiLibertate Egalitate Solidaritate - Plansa MasonicaViorel Trandafir Sr.Încă nu există evaluări
- Constantin Pantazi-Cu Maresalul Pana La MoarteDocument424 paginiConstantin Pantazi-Cu Maresalul Pana La MoarteUsername374100% (4)
- Adrian Cioflanca Adriana Radu InstalareaDocument48 paginiAdrian Cioflanca Adriana Radu InstalareaBalan EmanuelÎncă nu există evaluări
- Program CINEMA 3D DrăgăşaniDocument1 paginăProgram CINEMA 3D DrăgăşaniViorel Trandafir Sr.Încă nu există evaluări
- Contract de ComodatDocument1 paginăContract de ComodatViorel Trandafir Sr.Încă nu există evaluări
- Alecsander CarteDocument46 paginiAlecsander CarteViorel Trandafir Sr.Încă nu există evaluări
