Virozele sunt boli provocate de virusuri fitopatogene, prin „virus” se intelege suc toxic (in

limba latina). Primul virus descoperit este Virusul Mozaicului Tutunului (V.M.T), desi unele
boli ale plantelor cunoscute azi ca viroze, au fost semnalata cu mult inainte ca agentul
patogen sa fie descoperit.In prezent pe plan mondial se cunosc aproximativ 500 de boli
produse de virusuri, care ataca diferite specii de plante, iar in tara noastra sunt descrise circa
50 de viroze cu importanta economica.Principalele viroze sunt:
1.Mozaicul marului (Apple mosaic virus)

Virusul a fost depistat la numeroase soiuri de mar, cat si la portaltoii vegetativi.

In afara de mar sunt parazitate si alte specii (piersic, prun etc.).
Simptome: Boala se manifesta in special pe frunze, simptomele si efectele
atacului variind considerabil in functie de soiul cultivat, tulpina virusului si
conditiile de mediu.
Pe frunzele infectate apar pete neregulate ca forma, de marimi diferite,
raspandite neuniform pe suprafata limbului. Petele pot avea culori diferite (verde
deschis, galben, crem sau aproape alb). Simptomele sunt grave la temperaturi de
18-22º C si sunt mascate la peste 26º C.
Frunzele atacate prematur, ducand la slabirea pomilor atacati, in special a celor
tineri.
Agentul patogen: Apple mosaic virus, transmiterea si raspandirea virusului
se realizeaza prin altoire, prin samanta si prin inmultirea si comercializarea
materialului vegetal infectat.
Profilaxie: Ca metode de prevenire se recomanda folosirea de altoi si portaltoi
sanatosi, control fitosanitar in pepiniere, cand simptomele sunt vizibile,
eliminarea pomilor virozati.
2.Varsatul prunelor (Plum pox virus)

Este considerata ca una din cele mai periculoase maladii ale prunului atat prin
pagubele produse, cat mai ales prin extinderea mare pe care o are in tarile
europene.
La noi in tara, boala a fost identificata in toate zonele unde se cultiva prunul.
Simptome: Atacul se manifesta pe frunzele si pe fructele de prun provenite de
la soiurile sensibile.
Pe frunzele complet dezvoltate apar pete de culoare verde-deschis sau galbuie,
de forma circulara sau semicirculara, raspandite pe intreaga suprafata a limbului.
Simptomele pot fi vizibile in lunile mai-iunie si septembrie-octombrie, in timp de
in lunile calduroase de vara ele devin mascate, observandu-se uneori numai
frunzele umbrite ale pomului. Cu 3-4 saptamani inainte de maturare, pe
suprafata fructelor sensibile apar pete circulare sau alungite, de culoare galbuie-
verzuie, cu aspect apos. In dreptul acestor pete, mezocarpul fructelor se
coloreaza in rosu sau violaceu si are o consistenta gomoasa.
Agentul patogen: Plum pox virus, virus care mai ataca si alti pomi fructiferi,
printre care piersicul, caisul, zarzarul si corcodusul.
Transmiterea virusului se face prin folosirea unui material saditor infectat, iar
raspandirea este realizata de afide si cicade.
Profilaxie: Ca masuri de prevenire se recomanda folosirea la altoire de portaltoi
si altoi sanatosi, plantarea de puieti sanatosi, cultivarea de soiuri rezistente,
combaterea chimica a insectelor vectoare.
Ca masura de combatere se recomanda termoterapia- mentinerea puietilor tineri
timp de 2-3 saptamani la 37ºC, urmata de altoirea varfurilor pe portaltoi sanatosi.
3.Scurt-nodarea vitei de vie (Grapevine fanleaf virus)
Virusul produce pagube apreciable la vita de vie, care ajunge la 20%.
Simptome: Boala se manifesta pe toate organele plantei. Astfel, la plantele
atacate se reduce cresterea si dezvoltarea sistemului radicular si capacitatea de
prindere la altoire este mai scazuta.
Lastarii butucilor atacati sunt slab dezvoltati, cu internodurile de lungimi diferite,
dispuse frecvent in zigzag. Uneori nodurile sunt foarte apropiate. Lastarii
secundari sunt mai abundenti, dand plantelor un aspect tufos, iar frunzele sunt
inghesuite, cordele au noduri duble. Lungimea cordelor butucilor bolnavi este mai
redusa.
Pe frunzele de pe butucii infectati apar inele sau pete uleioase ce confera un
aspect mozaicat. De asemenea frunzele de pe butucii atacati sunt mai mici, cu
limbul deformat, asimetric, adesea in forma de evantai. Frunzele au nervatiunea
anormala, iar denticulatia neregulata, cu dintii alungiti si foarte ascutiti.
Alte simptome caracteristice ale bolii constau in faptul ca butucii infloresc slab,
florile nu leaga sau prezinta fenomenul de meiere si margeluire, reducandu-se
totodata numarul si marimea strugurilor.
Agentul patogen: Grapevine fanleaf virus, care se raspandeste prin altoirea
vitei de vie, prin comercializarea materialului vegetal infectat si prin nematode.
Profilaxie: Ca masuri de prevenire se recomanda plantarea pe un teren care nu
a mai fost cultivat in ultimii 3-5 ani cu vita de vie sau tratat impotriva nematozilor
vectori, la plantare sa se foloseasca material sanatos, devirozarea altoiului folosit
in viticultura in caz de infectie prin termoterapie sau obtinerea acestuia prin
culturi meristematice.
4.Mozaicul tutunului (Tobacco mosaic virus)
Virusul ce produce aceasta boala se intalneste frecvent in toate tarile, producand
pagube insemnate la multe plante de cultura.
Simptome: La tutun simptomele tipice ale bolii se manifesta pe frunze. Nervurile
frunzelor tinere se clorozeaza usor. Mai tarziu pe frunzele dezvoltate apar pete
neregulate, verzi-deschise sau galbui, care in alternanta cu regiunile verzi dau
frunzelor un aspect mozaicat. Frunzele afectate sunt deformate si rugoase.
Agentul patogen: Tabacco mosaic virus, virus care ataca pe langa tutun
tomatele si ardeiul.
De la un an la altul virusul se transmite prin samanta si sol, iar in timpul
vegetatiei se raspandeste prin contactul mecanic dintre plantele sanatoase si
bolnave si prin uneltele de lucru.
Profilaxie: Se recomanda dezinfectarea uneltelor agricole cu formalina 40%,
sterilizarea solului, scoaterea din cultura a exemplarelor cu simptome de boala.
De asemenea se recomanda rotatia culturii si ca masura cea mai sigura
cultivarea de soiuri rezistente.
5.Mozaicul tomatelor (Tobacco mosaic virus in tomato)
Este cea mai frecventa viroza a tomatelor. Atacul se intalneste in culturile din
camp, sere si solarii, determinand deprecierea productiei din punct de vedere
calitativ si cantitativ.
Simptome: Boala se manifesta prin simptome diferite, in functie de tulpina
virusului, soiul cultivat, faza de vegetatie si nu in ultimul rand de evolutia
conditiilor de mediu. Formele de atac ce se pot intalni sunt: mozaic comun, strict,
distorsionarea (deformarea) tomatelor si brunificarea interna a fructelor.
Mozaicul comun este cel mai frecvent mod de manifestare a bolii, la tomatele
cultivate in sere si camp. Plantele afectate de acest tip de mozaic de cele mai
multe ori raman mai mici (au cresterea incetinita) si prezinta frunze cu simptome
de mozaic (pete verzi-galbui, difuze, care alterneaza cu tesutul de culoare verde,
normala).
Limbul foliar al plantelor parazitate este usor incretit, micsorat, de forma mai
mult sau mai putin neregulata.
Stricul tomatelor este o forma destul de frecventa si deosebit de grava a bolii.
Apare pe tulpini, frunze, petioli si fructe. Pe tulpini si petioluri apar dungi (striuri)
brune, adancite, iar pe frunze si pe fructe petele sunt circulare sau neregulate.
Ca urmare a atacului, frunzele, tulpinile si fructele sunt puternic deformate,
recolta fiind astfel compromisa.
Distorsionarea tomatelor se manifesta pe frunzele tinere, caracterizandu-se
printr-o deformare evidenta a foliolelor.
Brunificarea interna a fructelor se manifesta la tomatele inca verzi sau intrate in
faza de parga. Fructele plantelor parazitate nu manifesta simptome la exterior,
dar sectionate prezinta pulpa si fascicolele conducatoare brunificate.
Agentul patogen: Tobacco mosaic virus, virus care se transmite prin seminte
la tomate, prin resturile vegetale ale plantelor infectate.
Se caracterizeaza printr-o mare rezistenta la uscaciune, putand sa-si mentina
capacitatea infectioasa in frunzele infectate mai mult de 20 ani. Virusul rezista si
in praful depus pe scheletul si instalatiile din sera.
Poate fi transmis la tomate si de pe alte plante gazda intermediar (tutun, ardei,
regina noptii, etc.). In timpul perioadei de vegetatie se raspandeste prin
contactul mecanic dintre plante, prin intermediul hainelor si mainilor
muncitorilor, prin intermediul uneltelor de lucru.
Profilaxie: Ca masuri de prevenire se recomanda cultivarea de soiuri si hibrizi de
tomate rezistenti, dezinfectarea termica a pamantului din sere si rasadnite,
dezinsectia uneltelor, recoltarea semintelor de tomate numai de la plantele
sanatoase, eliminarea inainte de plantare a rasadului suspect de a fi infectat.
6.Mozaicul X al cartofului (Potato virus X)

Boala este raspandita in toate zonele de cultura a cartofului.

Simptome: Boala se manifesta prin simptome diferite in functie de soiul de
cartof cultivat, tulpina virusului si evolutia conditiilor climatice. Simptomele tipice
de boala apar pe frunze, tulpini supraterane si tuberculi.
Atacul pe frunze poate sa apara ca mozaic simplu (pete de culoare verde-galbui,
alternand cu verdele normal al frunzei) mergand pana la deformarea si incretirea
frunzelor si aparitia de pete si dungi necrotice de culoare bruna negricioasa.
Aceleasi pete si dungi necrotice pot sa apara si pe petioluri si tulpini supraterane.
Simptomele de mozaic sunt bine evidentiate in perioada infloritului, ca apoi pe
masura cresterii temperaturii ele sa devina mai putin evidente. Se recunosc
soiuri la care infectia este mascata, fiind pusa in evidenta numai prin testari
serologice.
Atacul se poate manifesta si pe tuberculi si consta in reducerea marimii si
greutatii acestora.
Agentul patogen: Potato virus X, transmiterea virusului de la un an la altul se
realizeaza prin tuberculi infectati, iar raspandirea in cursul vegetatiei se face prin
contactul mecanic dintre plante sanatoase si bolnave, prin mainile si hainele
muncitorilor, prin masinile si animalele care trec prin cultura.
Virusul X nu se raspandeste prin afide.
Profilaxie: Ca masuri preventive se recomanda cultivarea de soiuri de cartof
rezistente, folosirea la plantare de tuberculi neinfectati, eliminarea din culturile
semincere a plantelor virozate, evitarea ranirii plantelor.
7.Rasucirea frunzelor (Potato leaf roll)

Este cea mai grava viroza a cartofului, pierderile de productie se pot cifra intre
10% la soiurile tolerante si 95% la soiurile sensibile.
Simptome: Plantele provenite din tuberculi infectati au talie mai redusa decat
cea normala, frunze cu foliolele rasucite spre fata superioara , care vedin
rugoase, pieloase, casante si rigide, cu petiolii in pozitie erecta.
Plantele bolnave la atingere produc un zgomot metalic, iar la unele soiuri se
observa pe fata inferioara a foliolelor si o coloratie violacee. Ca urmare a
atacului, tuberculii raman mici, putini la numar si cu necroze reticulare in pulpa.
La plantele infectate in timpul vegetatiei, rasucirea foliolelor se manifesta numai
la frunzele din etajele superioare.
Agentul patogen: Potato leaf roll, transmiterea virusului de la un an la altul se
face prin tuberculi infectati, iar raspandirea in vegetatie se realizeaza prin afide.
Profilaxie: Ca masuri de prevenire se recomanda folosirea de material de
plantat rezistent sau liber de virus, eliminarea din culturi a plantelor virozate,
combaterea afidelor.
8.Mozaicul cepei (Onion yellow dwarf virus)

Mozaicul cepei sau dungarea galbena a cepei este cea mai importanta viroza a
cepei, fiind proprie zonelor cu climat temperat. In tara noastra boala se intalneste
aproape in toate regiunile unde se cultiva ceapa, aducand mari pagube culturilor
semincere.
Simptome: Pe frunze si tijele florifere apar incepand de la baza striuri de culoare
galbena si din loc in loc adancituri sub forma unor „urme de degete”. In cazul
unui atac puternic, frunzele isi pierd rigiditatea si cad la pamant. Tijele florifere
provenite din bulbi infectati sunt mai scurte, mai puternic deformate, rasucite si
curbate in jos.
Inflorescentele plantelor parazitate au dimensiuni mai mici, cu un numar redus
de flori fertile si ca urmare productia de samanta scade, iar facultatea
germinativa a acesteia este puternic afectata.
Bulbii plantelor bolnave sunt de dimensiuni reduse, putrezesc in numar mare in
timpul depozitarii si incoltesc mai timpuriu decat cei sanatosi.
Agentul patogen: Onion yellow dwarf virus, virus care rezista de la un an la
altul in bulbi si samanta speciilor genului Allium cultivate si spontane, iar in
timpul vegetatiei este vehiculat prin afide.
Profilaxie: Ca masuri preventive se recomanda folosirea pentru culturile
semincere de bulbi tari neincoltiti, amplasarea culturilor pe terenuri neinfestate si
izolarea parcelelor pentru samanta si arpagic la distanta de minimum 500 m, atat
intre ele, cat si fata de loturile destinate consumului, eradicarea gazdelor
spontane, cultivarea de soiuri rezistente.
In culturile semincere se vor face tratamente chimice pentru combaterea afidelor
vectoare.
9.Mozaicul lalelelor (Tulip breaking virus)
Boala este intalnita in toate zonele unde se cultiva lalele, dterminand deprecierea
florilor.
Simptome: Boala afecteaza anumite organe sau sunt afectate toate organele
plantei atacate. Pe frunzele plantelor infectate apar striuri galbui sau pete
clorotice.
Datorita bolii, cresterea plantelor este franata, inradacinarea este slaba, iar
inflorirea are loc cu 7-10 zile mai tarziu.
De asemenea boala se manifesta si pe perigoane pe care apar pete, dungi sau
linii de culoare mai inchisa decat in mod normal sau mai deschisa.
Agentul patogen: Tulip breaking virus, transmiterea lui are loc prin bulbii
proveniti de la plantele infectate, iar raspandirea in timpul vegetatiei se
realizeaza prin intermediul afidelor.
Putregaiul, afecteaza
cartoful,
samburoasele, floarea
soarelui, strugurii,
tomatele

Putregaiurile se caracterizeaza prin descompunerea in profunzime a tesuturilor

atacate sub actiunea agentilor fitopatogeni. Aceste modificari sunt produse de
unele bacterii si ciuperci patogene.In functie de conditiile climatice si consistenta
organelor afectate putregaiurile pot fi umede si uscate.Principalele boli sunt:
1.Innegrirea bazei tulpinii si putregaiul umed al tuberculilor de cartof
(Erwinia carotovora pv. atroseptica)
Boala se poate manifesta atat in camp, cat si in timpul depozitarii, pierderile de
tuberculi ajungand la 50-60%.
Simptome: Plantele provenite din tuberculi infectati, raman mai mici, cu tulpini
debile, cu ramuri erecte si indoite spre axul principal. Foliolele sunt rasucite spre
fata inferioara , sunt rigide, de culoare verde-galbuie cu luciu metalic.
Baza tulpinilor este subtiata, innegrita, iar tesuturile din aceasta zona prezinta un
putregai moale.
Interiorul bazei tulpinii este brun si moale, iar fasciculele vasculare sunt de
culoare mai inchisa. Plantele bolnave se smulg usor, nu produc tuberculi sau
acestia sunt afectati de putregai umed.
In sectiune printr-un tubercul atacat, se constata o coloratie roz-violacee a
inelului de vase, situal la cativa milimetri sub coaja. Intr-un stadiu mai avansat al
bolii incepe solubilizarea amidonului, formandu-se in tuberculi caverne pline cu
un mucilagiu bacterian, ce emana un miros neplacut de acid butiric. In final,
pulpa tuberculului se descompune in intregime.
In depozitele umede, neaerisite, cu temperatura moderata, boala evolueaza
rapid determinand putrezirea in masa a tuberculilor.
Agentul patogen: Erwinia carotovora pv. atroseptica, bacterie care se transmite
de la un an la altul cel mai adesea prin tuberculi infectati, folositi la plantare si
prin resturile vegetale ramase in camp dupa recoltare.
Raspandirea in timpul vegetatiei se face prin insecte, prin melci, prin apa
provenita din ploi sau irigatii, prin unelte, etc. Infectia se realizeaza prin rani,
lenticele sau stoloni.
Profilaxie: Ca masuri profilactice se recomanda sa se evite plantarea in soluri
grele, umede, sa se respecte rotatia culturilor, astfel incat pe terenul infectat,
cartoful sau alte plante pentru care agentul patogen manifesta afinitate, sa nu
revina mai devreme de 4 ani.
La plantare sa se foloseasca numai tuberculi sanatosi, cultivarea de soiuri
rezistente, combaterea daunatorilor de sol, cartofii destinati pastrarii sa fie
recoltati la maturitate deplina, adunarea si arderea resturilor vegetale ramase pe
camp dupa recoltare.
Inainte de depozitare, tuberculii vor fi sortati, iar in depozite se va mentine
temperatura de 1-4º C si umiditatea de 70-80%, asigurandu-se o buna aerisire.
2.Putregaiul sau caderea plantutelor din rasadnita si sere (Pythium
debaryanum)

Este una dintre cele mai raspandite si pagubitoare boli care apare in rasadnite si
sere inmultitor.
Agentul patogen este polifag atacand plante ce apartin la specii din familii
botanice diferite.
Simptome: Filamentele miceliene din sol patrund prin stomate in regiunea
hipocotila a plantutelor. In urma infectiilor, apar in dreptul coletului pete brune,
care se intind cuprinzand coletul si baza tulpinitei, care se subtiaza si se inmoaie,
Frunzele se ofilesc, iar plantutele cad la pamant si putrezesc. In conditii de
temperatura si umiditate ridicata, boala are un caracter acut, astfel ca in 2-3 zile
pot fi atacate si distruse toate plantutele din rasadnita.
Atacul este mai periculos cu cat se produce mai aproape de faza de germinare si
rasarire a plantutelor, apoi pe masura ce ele cresc, devin tot mai rezistente la
atacul ciupercii.
Agentul patogen: Pythium debaryanum, ciuperca care se transmite prin rani
sau prin strapungerea activa a peretilor celulari. Putrezirea tesuturilor atacte se
datoreaza unei enzime pectolitice secretate de agentul fitopatogen.
Dupa distrugerea tesuturilor vegetale, patogenul duce o viata saprofita, prin
modificarea rapida a sistemului enzimatic.
Profilaxie: Intrucat perioada critica a bolii se limiteaza la stadiul de plantute,
masurile preventive trebuie sa asigure ferirea rasadurilor de infectii, pana la
transplantarea lor in camp. O importanta deosebita, in cazul acestei boli, o are
dezinfectarea pamantului din rasadnita sau inlocuirea lui cu pamant
necontaminat.
Dezinfectarea pamantului se face cu rezultate bune pe cale termica cu vapori de
apa sau cu apa clocotita astfel ca sa se mentina temperatura materialului tratat
(sol, mranita). Dezinfectia se mai poate face cu Basamid Granule (5 kg/100 m²).
In timpul rasaririi si dezvoltarii rasadurilor se va avita excesul de umezeala si se
va asigura o buna aerisire a plantelor.
In combaterea chimica a agentului fitopatogen s-au obtinut rezultate bune cu
Previcur Energy (20 ml in 20 l apa), Captan (0.2-0.5%), Dithane M 45 (0.2%),
Merpan 80 WDG (4-5 l solutie/ mp).