Transportorul cu banda

Transportoarele cu banda se folosesc la transportul produselor

sub forma varsata si a sarcinilor individuale in plan orizontal sau
sub un unghi de pana la 20grade fata de planul orizontal.
Clasificarea transportoarelor cu banda se poate face dupa mai
multe criterii : dupa destinatie(cu destinatie generala si cu
destinatie speciala), dupa modul de folosire(stationare si
deplasabile),dupa tipul benzii (plane si sub forma de jgheab), dupa
materialul din care se confectioneaza banda (cauciuc cu insertii
textile,material textil,otel),dupa modul de descarcare(cu descarcare
la capat, cu descarcare pe parcurs).Transportoarele cu banda au o
constructie simpla,greutate mica,siguranta in functionare si consum
de energie redus.
Principalele dezavantaje ale transportoarelor cu banda sunt
urmatoarele : unghi de inclinare mic, durata de functionare si
viteza de deplasare a benzii relativ reduse, produc praf in timpul
functionarii.Transportoarele cu banda se folosesc la diverse masini
si instalatii zootehnice tocari,combine de siloz, bucatarii furajere,
fabrici de nutreturi combinate, instalatii de distribuire a hranei,etc.
In tabelul 1.1 sunt data principalele caracteristici tehnice
constructive si functionale ale unor transportoare cu banda.

Calculul parametrilor principali ai

dispozitivului de incarcare

Dispozitivul de incarcare are rolul de a asigura o incarcare

uniforma de material a transportorului.Constructia acestor sisteme
depinde de tipul materialului transportat si de modul de incarcare.
In cazul materialelor granulare sau pulverente,in vrac, incarcarea
transportorului cu banda se face cu ajutorul unui cos de alimentare
si a unui jgheab de dirijare a materialului.Peretele anterior si
peretele posterior trebuie sa aiba o inclinare fata de planul orizontal
cu 10-15grade mai mare decat unghiul de frecare al materialului cu
acesti pereti.Muchia inferioara a peretelui anterior trebuie sa
depaseasca muchia corespunzatoare a peretului posterior cu
distanta a=100-150mm.Intre jgheabul de dirijare(3) si banda(5)
trebuie sa ramana un joc h=10-15mm.Pentru evitarea pierderilor de
material, pe zona jgheabului de dirijare,rolele de sustinere se
dispun mai des decat pe celelalte zone.

Principalele caracteristici constructive

si functionale ale unor transportoare cu banda

Caracteristica T.B-5 TB-12* T.B.F-5 AMFG

Lungimea 3220-33220 33220- 3550-30520 8650
transportorului,mm 33220
Lungimea 500,1000,1500,2000 1500,2000 500,1000,1500,2000 -
tronsonului,mm
Lungimea tronson - - 650 -
inclinat,mm
Latimea 556 556 556 640
tronsonului,mm
Inaltimea 420 625 420 -
tronsonului,mm
Puterea 4;5,5 5,5 5,5 2,2
motorului,kW
Turatia 1450 1450 1450 1450
motorului,rot/min
Viteza benzii,m/s 1 1 1 1,5
Capacitate de 7-10 15 10 Paie6
lucru,t/h(porumb 8-10
stiuleti)
Diametrul 208 208 208 -
tamburului de
antrenare,mm
Diametrul 158 158 158 -
tamburului de
intindere,mm
Latimea benzii,mm 450 450 450 -
Unghiul de inclinare - 45 15;13;25 20
al
transportorului,grade
Lungimea jghabului de dirijare corespunde spatiului pe care are loc
alunecarea materialului pe banda si se poate calcula cu relatia :

Valoare minima a lungimii jgheabului de dirijare se obtine pentru

α=0:

Viteza recomandata pentru benzile din cauciuc

Denumirea materialului Viteza recomandata Vb m/s

Seminte 3-5
grele(grau,porumb,secara)
Seminte usoare(orz,ovaz,floarea 2 - 3.5
soarelului
Faina 0.8 - 1
Cartofi,sfecla 0.7 – 1.5
Porumb stiuleti 1.5 – 2.5
Tulpini tocate 02 – 1.4

Coeficientii de frecare in miscare sunt mai mici decat cei in repaos

si se pot calcula cu relatia :
µ = (0.7 -0.9)* µ0

Fortele care se opun deplasarii benzii,in zona de incarcare, sunt

fortele de inertie si componenta greutatii materialului pe directia de
deplasare a benzii.Forta rezistenta la deplasarea benzii in zona de
incarcare se calculeaza cu relatia :

Constructia si calculul benzii

Banda este organul flexibil de tractiune si in acelasi timp organul

purtator al materialului ce urmeaza a fi transportat.Este
confectionata din cauciuc cu insertii din fire chimice(poliester in
urzeala si poliamida in batatura), simbolizate conform STAS 8983-
75; PES/PA 125; PES/PA 160; PES/PA 250;PES/PA 400 in care
125, 160, 250 sau 400 reprezinta rezistenta la rupere in N/mm pe o
insertie in banda finita conform STAS 2077/1-85.
Insertiile textile au grosimea de 1,2-3 mm, iar stratul de cauciuc
dintre ele este de 0.2 – 0.3mm.Insertiile cu grosimea mica sunt de
forma unei tesaturi, iar cand au grosimea mare au urzeala formata
din cord textil cu rasucire dubla.Randurile de cord textil sunt legate
intre ele prin fire transversale comune.Benzile cu cabluri din otel
au de obicei pe ambele parti 1- 2 insertii care au rolul de a prelua
loviturile din partea bucatilor de material, de a asigura rezistenta
transversala a benzii si a proteja cauciucul impotriva taierii de catre
cabluri la trecerea peste tambure. Insertiile din material textil pot fi
formate dintr-o singura bucata infasurata in spirala sau reduse
treptat in zona centrala pentru a mari elasticitatea benzii. Numarul
de insertii si grosimea invelisului de cauciuc pentru benzile de
transport cu insertii textile sunt indicate in STAS 2077/1 – 85.
Pentru a realiza o banda fara sfarsit pentru o anumita lungime ,
capetele benzii trebuiesc inadite. Aceasta operatie se face pe cale
mecanica sau prin vulcanizare. Inadirea mecanica trebuie sa
asigure flexibilitatea benzii atat in sens longitudinzl cat si
transversal. Se foloseste legatura prin eclise sau balamale fixate de
benzi prin nituri sau suruburi. La acest mod de inadire a benzii
gaurile pentru nituri constitue concentratori de tensiuni si
micsoreaza rezistenta la tractiune a benzii. Acest dezavantaj este
inlaturat la benziile imbinate prin vulcanizare. Imbinarea prin
vulcanizare poate fi la cald sau la rece.
Imbinarea benzilor cu insertii prin vulcanizare se realizeaza prin
taierea capetelor in trepte si suprapunerea acestora. Lungimea a
unei trepte de taiere a insertiilor se calculeaza cu relatia :

In cazul materialelor in vrac, suprafata sectiunii transversale a

stratului d material depinde forma benzii, unghiul de taluz natural
al materialului Ψ , unghiul de inclinare a benzii α, viteza benzii,
etc.
Pentru calculul latimii benzii, in cazul transportoarelor materialelor
in vrac, se face calculand suprafata sectiunii transversale a stratului
de material aflat pe banda cu relatia :

Determinarea dimensiunilor principale ale

tamburelor

Antrenarea benzilor, se face, in general, cu ajutorul unui

tambur ,mai rar cu doua tambure de antrenare. Pentru marirea
aderentei dintre tambur si banda, suprafata tamburului se acopera
cu un strat de cauciuc de 15 – 20 mm grosime fixat cu suruburi cu
cap inecat sau prin vulcanizare. Tamburele de antrenare se pot
executa in doua variante constructive : normala si intarita. Varianta
intarita are grosimea mantalei si diametrul arborelui mai mare
decat la varianta normala si se foloseste pentru sarcini si momente
mai intarita. In varianta intarita, tamburele au grosimea mantalei si
diametrul axului mai mare decat cele normale si se folosesc in
cazul unor sarcini si momente mai mari decat cele pentru tambure
normale.

Principalele dimensiuni ale tamburelor libere

Dimensiunile tamburelor libere ale transportoarelor

Determinarea dimensiunilor principale ale

rolelor de sustinere a benzii

Datorita propiei greutati si a materialelor pe care le transporta,

este necesar ca transportorul sa fie prevazut, in intervalul celor
doua tambure de infasurare, cu organe pentru sustinerea
benzii.Aceste organe pot fi : tabliere, role sau combinatii de
tabliere cu role.Rolele de sustinere sunt avantajoase din punct de
vedere energetic dar mai complicate din punct de vedere
constructiv. Dimensiunile rolelor utilizate la transportoarele pentru
uz general sunt conform STAS 6788/2 – 86. Din punct de vedere
constructiv, suporturile pentru role pot fii suport normal si suport
intarit. Suportul intarit are capacitatea portanta cu 60% mai mare
decat suportul normal. Dupa modul de utilizare se deosebesc :
suport de traseu, suport de trecere si suport de autoconcentrare.
Suportul de trecere se utilizeaza un zonele de trecere de la banda
sub forma de jgheab la banda plana si invers. Suportul de
autocentrare asigura centrarea benzii cu ajutorul unor role verticale
laterale.

Rulmenti montati pe axele rolelor

 Calculul sistemului de descarcare

Descarcarea materialului de pe transportor se poate face la

capatul transportorului la trecerea oeste tamburul extrem sau intr-
un punct oarecare de pe traseul transportorului cu ajutorul unui
dispozitiv fix sau deplasabil.

Descarcarea pe la capatul transportorului

Daca materialul este descarcat la capatul transportorului, el

trebuie captat intr-un jgheab, pentru a carui constructie trebuie sa
se cunoasca traiectoria pe care o descrie materialul dupa ce a
parasit banda. Particulele de material incep sa se miste fata de
banda avand o miscare accelerata.

Viteza particulei de material creste pana cand forta centrifuga

echilibreaza presiunea particulei pe banda, iar viteza unghiulara
este :

Viteza particulei in momentul desprinderii se calculeaza cu

relatia :

Ecuatiile miscarii particulei de material vor fii :

 Curba descrisa este o parabola deoarece materialul ajunge la
capatul transportorului intr-un strat de grosime h1, particula de
material care se va desprinde in punctul cel mai de sus al stratului
va descrie o alta parabola, iar in momentul desprinderii va avea
viteza :

Descarcarea pe traseul transportorului

Caruciorul de descarcare se descompune dintr-un cadru care

poate rula pe roti de-a lungul transportorului prevazut cu doua
tambure si jgheab de descarcare. Dimensiunile caruciorului trebuie
astfel alese incat inclinarea maxima a benzii αmax > Ψ pentru ca
materialul sa nu alunece in jos pe aceasta.
Unghiul de inclinare al scutului fata de axa longitudinala a
transportorului trebuie sa indeplineasca conditia :

Rezistenta la deplasarea benzii datorita dispozitivului de

descarcare se calculeaza cu relatia :

Calculul sagetii benzii intre role de sustinere

si a fortei minime din banda

Intre doua role alaturate banda face o sageata. Daca sageata

este mare, unghiul pe care banda il faca cu planul orizontal este
mare si materialul poate sa alunece pe banda. Totodata, la
desprindere de banda, va avea o traiectorie libera in aer, iar la
cadere se va imprastia producandu-se pierderi de material.
Sageata maxima a benzii este la jumatatea distantei dintre cele
doua role si se poate calcula cu relatia :
-pentru benzile din cauciuc :

-pentru benzile din material textil :

Calculul puterii necesare actionarii

Transportorului

Forta rezistenta totala, pe lungimea L0 a ramurii incarcate,

respectiv descarcate , se calculeaza cu relatiile :

Puterea necesare pentru antrenare este data de relatia :

Puterea motorului electric de actionare se calculeaza cu relatia :

Verificarea benzii

Se imparte intregul traseu strabatut de banda,incepand cu sectiunea

de desfasurare de pe tamburul de antrenare, in zone cu aceleasi
caracteristici. Aceste zone se delimiteaza prin cifre. Daca se
cunoaste forta din banda Fi in sectiunea I, in sectiunea vecina i+1,
forta din banda va fi:

In STAS 7539-84 se dau valorile coeficientului de frecare dintre

tamburul de antrenare si banda cu strat de uzura din cauciuc.
Din sistemul de ecuatii se obtin expresiile fortei de tractiune a
benzii in fiecare sectiune. Se determina forta de intindere a benzii
cu relatia: