Studiul de caz 6

Subiecte pentru analiză şi dezbatere

1. Caracterizaţi elemnetele definitorii ale mediului de afaceri din România pre şi post
revoluţionară.

Mediul de afaceri din România, pre revoluţionar era unul defavorizant, astfel că acţiunile
intreprenoriale erau interzise sau se puteau desfăşura cu mari restricţii şi dificultăţi. În cazul lui
Mihaita Beijnariu, pe atunci tânărul cu o voinţă puternică de muncă şi dornic de dezvoltare, i-a
fost aproape imposibil să îşi procure alimentele sau să vândă ţigări şi alcool. În consecinţă,
decide să părăsească ţara natală din cauza barierelor impuse de către lege, nevoit fiind de
asemenea să îşi întreţină familia.

După anul 1889, urmează la prima vedere o perioadă favorabilă întreprinzătorilor, fapt ce l-a
convins pe Mihaita să se întoarcă din New-York, chiar dacă între timp acesta absolvise acolo
Facultatea de Drept şi făcea parte din baroul oraşului. Încercarea lui de a se reintegra eşuează,
decanatul baroului Bucureşti interzicându-i categoric practicarea avocaturii pe teritoriul
României. Profitând de cetăţenia americană, Mihaita şi-a făcut în scurt timp cunoştinţe la
Ambasada Americană care l-au ajutat mai târziu să reuşească în consultanta juridică. Perseverent
din fire, Beijanriu reuşeşte să îşi dezvolte propriul S.R.L dând dovadă de o calitate a serviciilor
deosebită.

2. Explicati existenta “barierelor” cu care se confrunta Mihaita Beijinariu la intoarcerea

in tara. De ce nu este acceptat de confratii de breasla in baroul Bucuresti?

Întorcându-se în ţară după 20 de ani în S.U.A, acesta întâlneşte diverse obstacole care nu îi
permit să îşi practice meseria de avocat. Din cauza cetăţeniei pe care a obţinut-o, acestuia îi
sunt impuse bariere culturale, inhibând aspiraţiile şi acţiunile intreprenoriale. Astfel, că
decanatul baroului Bucureşti îi interzice categoric practicarea meseriei, ba mai mult de atât
trimite ordin şi către restul barourilor să nu îl accepte.
Mihaita Beijanariu s-a confruntat şi cu bariere birocratice, din cauza breslelor deja formate, ce
nu erau dispuse să accepte noi “intruşi”.

3. De ce consideraţi că se crează aceste limitări la intrarea pe o anumită „piaţă”. Îmbracă

organismele de specialitate ( Comisia permanentă a Uniuni Avocaţilor din România,
Consiliul Uniniunii Avocaţilor din România, Adunarea Generală a Avocaţilor din
România ) forma de organizare specifică unor întreprinderi mari, monopoliste? Care ar
putea fi, într-o economie de piaţă, interesele acestei „firme mari” ?

Consider că aceste limitari la intrarea pe o anumita “piață” se realizează, deoarece interesul

organismelor de specialitate este de a deține monopolul.