86 Termotehnică

7. NOŢIUNI DE DINAMICA GAZELOR

Noţiunile de dinamica gazelor prezentate în acest capitol se referă la
curgerea caracterizată de următoarele ipoteze simplificatoare:
• mişcarea gazului este unidirecţională (în lungul unei singure axe, axa
longitudinală);
• staţionară ( nu depinde de timp);
• valorile parametrilor curgerii se pot considera valorile medii pe
secţiunea transversală a curentului de gaz;
• gazul este perfect.
Curgerea gazelor este influenţată de compresibilitatea acestora. Spre
deosebire de lichide, la care densitatea rămâne constantă în mişcarea staţionară,
densitatea gazelor variază în funcţie de secţiune şi viteză. Criteriul Mach reflectă
influenţa compresibilităţii gazului asupra curgerii. Numărul Mach, M, este definit
ca:
w
M=
a
unde [ ]
w-viteza locală a gazului, m s ;
[ ]
a-viteza locală de propagare a sunetului, m s .
În funcţie de numărul Mach, M, mişcările gazelor se pot clasifica în:
! subsonice, M<1 sau w < a ;
! sonice (critice), M = 1 sau w = a ;
! supersonice, M > 1 sau w > a .
Curgerea în regim sonic este foarte instabilă, de aceea ea evoluează, în funcţie de
condiţii, în curgere sub sau supersonică.

7.1.Curgerea gazului dintr-un rezervor

a) Curgerea printr-un orificiu cu pereţi subţiri

P0
T0 p
ρ0
w0=0

Fig.7.1 Curgerea gazelor dintr-un rezervor printr-un orificiu cu pereţi subţiri

Caracteristicile gazului din rezervor sunt: presiunea po, temperatura To,

densitatea ρ o, corespunzătoare gazului în repaus (viteza wo=0). Aceşti parametri se
numesc parametri de stagnare. Presiunea mediului exterior este notată cu p.
Curgerea gazului în exterior este considerată o evoluţie izentropică.
.
Debitul masic, m , al gazului este dat de ecuaţia de continuitate:
Termotehnică 87

.
(7.1) m = ρwA
ecuaţie care exprimă conservarea masei unui gaz aflat în mişcare staţionară.
Ecuaţia presiunii scrisă pentru un punct din rezervor, în care gazul este în
repaus, şi un punct aflat la ieşirea din orificiu, în care viteza gazului este w , are
forma:
k po 1 2 k p
(7.2) = w +
k − 1 ρo 2 k −1 ρ
Această ecuaţie exprimă conservarea energiei pentru un kilogram de gaz perfect
aflat în mişcare fără frecare. Astfel, energia potenţială de presiune a gazului aflat în
repaus în rezervor (expresia din membrul stâng al egalităţii) se regăseşte în energia
cinetică (primul termen al sumei din membrul drept al egalităţii) şi energia
potenţială de presiune a gazului (al doilea termen al sumei din membrul drept) la
ieşirea din rezervor. Ecuaţia reflectă faptul că în lungul unui curent de gaz, în
secţiunea în care presiunea creşte, viteza scade şi invers.

Legea transformărilor izentropice :

p p
(7.3) = 0
ρ k ρ0 k
Ecuaţiile (7.1), (7.2) şi (7.3) conduc la ecuaţia lui Saint Venant pentru debitul
masic cu care gazul curge din rezervor:
2 k −1 
. 2k  p  k   
p k 
(7.4) m = αA p o ρ o   1 −   
k −1  o   o
p p 
 
unde α - coeficient de debit ce tine seama de pierderi prin frecare,
α < 1;
A-aria orificiului.

•
Studiind relaţia 7.4, privită ca o funcţie de o singură variabilă m = f ( p ) , se
poate pune în evidenţă caracterul curgerii gazului prin orificiu: subsonic sau sonic.
Presupunem că iniţial, presiunea exterioară este egală cu cea interioară:
p = po . Evident că în această situaţie gazul nu iese din rezervor, deci debitul este
⋅
nul m = 0 .
Dacă presiunea exterioară începe să scadă, gazul începe să iasă din rezervor,
el fiind accelerat de la viteza w = 0 , în recipient, până la o viteză oarecare, w < a ,
în secţiunea minimă a curentului de gaz. Secţiunea minimă, Amin nu este cea a
orificiului. Ea se află imediat în aval de orificiu, deoarece, din cauza inrţiei,
curentul de gaz continuă să se contracte şi după ce a ieşit prin orificiu, aşa după
cum sunt figurate liniile de curent în figura 7.1. Curgerea este subsonică,
caracterizată de numărul Mach, M < 1 .Debitul masic este dependent atât de
presiunea interioară, cât şi de cea exterioară, aşa după cum se observă din relaţia
7.4.
Continuând să diminuăm presiunea exterioară, în condiţiile în care
parametrii gazului din recipient nu se modifică, debitul de scurgere creşte. Funcţia
88 Termotehnică

(7.4) prezintă un punct de maxim. Anulând derivata întâi a acestei funcţii se obţine
o valoare a presiunii exterioare, numită presiune critică, pcr :
k
pcr  2  k −1
(7.5) = 
p0  k + 1 
⋅
pentru care este atins debitul maxim, m max . Deci, atunci când presiunea exterioară
atinge valoarea critică, debitul masic este maxim, iar curgerea în secţiunea minimă
(numită secţiune critică) devine critică (sonică).
In secţiunea minimă a curentului de gaz, Acr , viteza, presiunea, densitatea
şi temperatura iau valorile critice, notate cu indice “cr” , iar M = 1. Viteza critica,
wcr este:
(7.6) w 2 cr = kRTcr
unde R -constanta gazului,  J kg.K 
 
Debitul maxim va fi dat de expresia:

1 k +1
⋅ ⋅
 2  2 k −1 A ⋅ po
(7.7b) m max = α   k
 k + 1 RTo
Din relaţia (7.7) se poate vedea că, debitul maxim nu depinde de valoarea
presiunii exterioare, ci numai de parametrii curgerii în amonte de orificiu ( po ,To ).
Micşorând în continuare presiunea exterioară, debitul masic ramâne
constant, la valoarea maximă, indiferent de valoarea acestei presiuni. Curgerea se
numeşte blocată. Parametrii curgerii rămân la valorile critice în secţiunea minimă.

b) Curgerea printr-un ajutaj

Ajutajele sunt conducte de lungime redusă. Cele mai uzuale sunt:

• ajutajele drepte, care au secţiune transversală constantă;
• ajutajele convergente, care au secţiunea transversală
descrescătoare în sensul de curgere;
• ajutajele divergente, care au secţiunea transversală crescătoare
în sensul de curgere;
• ajutajele convergent-divergente, alcătuite dintr-un ajutaj
convergent continuat cu unul divergent.

a) b) c) d)
Fig.7.2 Tipuri uzuale de ajutaje:
a)drept; b)convergent; c)divergent; d)convergent-divergent (Laval)
Termotehnică 89

Un gaz aflat în repaus poate fi accelerat până la o viteză egală cu viteza

locală a sunetului, M = 1 , atunci când gazul trece printr-un ajutaj convergent, dacă
presiunea exterioară este mai mică decât cea critică, iar secţiunea minimă are
valoarea critică.
La trecerea printr-un ajutaj Laval, un gaz pornit din repaus poate fi accelerat
până la M = 1 în secţiunea minimă, atunci când secţiunea minimă are valoarea
critică. În continuare, caracterul curgerii gazului prin porţiunea divergentă a
ajutajului Laval depinde de presiunea exterioară:
-dacă presiunea exterioară este mai mare decât cea critică, curgerea se
desfăşoară subsonic, caz în care viteza scade şi presiunea creşte;
-dacă presiunea exterioară este mai mică decât cea critică, curgerea se
dezvoltă supersonic, caz în care viteza gazului creşte în continuare, iar presiunea
acestuia scade.
Un gaz, aflat în repaus la intrarea unui ajutaj drept sau unul divergent, nu
poate fi accelerat la valori critice. Curgerea se păstrează subsonică.

7.2. Ejectorul

Ejectorul este un dispozitiv care foloseşte energia unui fluid cu presiunea

ridicată, fluid de lucru, pentru a antrena prin amestec, un alt fluid cu presiunea mai
scăzută, fluid ejectat. Ejectoarele pot fi subsonice, dacă fluidul de lucru este
accelerat printr-un ajutaj convergent (fig 7.3) sau supersonice, dacă este accelerat
printr-un ajutaj tip Laval ( convergent-divergent).

1 3 4

•
m

2
•
m2

Fig7.3 Schiţa unui ejector subsonic: 1.ajutaj convergent; 2.conducta de

aspiraţie a fluidului ejectat; 3. camera de amestecare; 4.ajutaj divergent de evacuare
a amestecului

Fie presiunea fluidului de lucru, p1 şi presiunea fluidului ejectat, p2.

Accelerarea fluidului de lucru, la trecerea prin ajutajul convergent, determină
scăderea presiunii acestuia la valoarea p3 în camera de amestec (3):
p3 < p 2
Ca urmare a diferenţei de presiune (p2-p3), fluidul 2 este aspirat în camera de
amestec (3). Cei doi componenţi, dacă nu reacţionează chimic, ajung să formeze
un amestec care este evacut prin difuzorul (4). Starea finală a amestecului, la
90 Termotehnică

ieşirea din difuzor este caracterizată de entalpia specifică şi entropia specifică date
de sistemul:
• • •
m⋅ h = m 1 ⋅ h1 + m 2 ⋅ h2
• • •
m⋅ s = m 1 ⋅ s1 + m 2 ⋅ s 2
• • •
m = m1 + m 2

•
unde m1, 2 -debitul masic al fluidului de lucru, respectiv al fluidului ejectat;
h1,2-entalpia specifică a fluidului de lucru, respectiv a fluidului ejectat;
s1,2-entropia specifică a fluidului de lucru, respectiv a fluidului ejectat;
•
m -debitul amestecului.

g1
g2 2
A R
1

Δs s

Fig.7.4. Diagrama h-s pentru determinarea punctului teoretic de amestec, A

În diagrama h-s din fig.7.4, punctul teoretic de amestec A se află pe dreapta 1-

2 şi o împarte în segmente proporţionale cu participaţiile masice, gi :

h − h A s1 − s A
g1 = 1 =
h2 − h1 s 2 − s 1
h − h2 s A − s 2
g2 = A =
h2 − h1 s 2 − s1
unde participaţia masică se defineşte ca fiind raportul dintre masa unui
component i al amestecului, mi, şi masa totală a amestecului, m:
m
gi = i
m

Punctul real de amestec, R, ţine seama de faptul că, în timpul amestecării

componenţilor gazoşi, entropia creşte cu ∆s, iar entalpia rămâne constantă.
În fig. 7.5 s-au reprezentat procesele care au loc în ejector. Presiunea
fluidului de lucru scade de la valoarea p1 la p3 prin transformarea reală 1-1’r
(transformarea teoretică este notată 1-1’). Presiunea fluidului ejectat p2 scade la p3
prin transformarea reală 2-2’r (transformarea teoretică este 2-2’).
Termotehnică 91

p1
h p4
1 p4r p2
4
2
4r p3
2’
2’r
3
1 r’
1’

Fig.7.5 Diagrama h-s pentru procesele care au loc în ejector(cu indice r au fost
notate stările reale)

Starea 3, caracterizată de presiunea p3, este starea la care se realizează

amestecarea. Amestecul creat curge prin difuzorul ejectorului unde suferă o
compresiune. Deci, presiunea creşte , iar viteza scade. Înseamnă că, energia
cinetică a curentului de gaz este transformată în energie potenţială de presiune.
Procesul de comprimare are loc, teoretic, după adiabata reversibilă 3-4 şi, real,
după politropa 3-4r.
Mărimea caracteristică a unui ejector este coeficientul de ejecţie, care se
defineşte ca fiind raportul dintre debitul de fluid ejectat şi debitul fluidului de
lucru:
•
e = m2 •
m1
Coeficientul de ejecţie reprezintă cantitatea de gaz cu presiune mică antrenat de
fiecare kilogram de gaz de lucru [7].

Întrebări test

1.Criteriul Mach descrie:

a) influenţa incompresibilităţii asupra curgerii lichidelor;......................................
b) influenţa compresibilităţii asupra curgerii gazelor; a) b) c)
c) caracterul adiabat al unui proces termodinamic.

2.Ecuaţia presiunii reflectă:

a) faptul că presiunea şi viteza de curgere a unui gaz sunt mărimi invers
proporţionale;............................................................................................................
b) conservarea energiei unui gaz perfect aflat în mişcare ideală (fără frecare); a) b) c)
c) conservarea masei într-un curent de gaz.
92 Termotehnică

3.Ecuaţia de continuitate exprimă:

a)conservarea energiei unui curent de gaz,;.............................................................
b) conservarea impulsului unui curent de gaz; a) b) c)
c)conservarea masei într-un curent de gaz.

4.Un gaz, aflat în repaus, poate fi accelerat până la M = 1 la trecerea printr-un:

a) ajutaj divergent,;...................................................................................................
b) ajutaj convergent -divergent; a) b) c)
c) ajutaj divergent-convergent.

5.Debitul maxim de scurgere a unui gaz dintr-un rezervor nu se modifică dacă:

a) presiunea din exteriorul rezervorului creşte la valori
mai mari decât presiunea interioară;.........................................................................
b) presiunea exterioară creşte la valori mai mari decât presiunea critică a) b) c)
c) presiunea exterioară scade la valori mai mici decât presiunea critică.

6.Ejectorul este un dispozitiv în care:

a)un fluid cu presiunea ridicată este folosit pentru a antrena,
prin amestec, un alt fluid cu presiunea mai mică;..................................................
b) un fluid cu presiunea scăzută este folosit pentru a antrena,
prin amestec, un alt fluid cu presiunea mai ridicată; a) b) c)
c)amestecul creat suferă o compresiune în ajutajul divergent de evacuare al ejectorului.

7.Ejectoarele pot fi:

a)subsonice, dacă sunt prevăzute cu ajutaj convergent;.........................................
b)supersonice, dacă sunt prevăzute cu ajutaj convergent -divergent; a) b) c)
c)supersonice, dacă sunt prevăzute cu ajutaj convergent.
8.În camera de amestecare a unui ejector:
a)presiunea fluidului de lucru creşte, ca urmare a accelerării la trecerea acestuia printr-un
ajutaj;
b) presiunea fluidului de lucru scade, ca urmare a accelerării .................................
la trecerea acestuia printr-un ajutaj a) b) c)
c) presiunea fluidului ejectat creşte la valoarea presiunii din camera de amestecare.

Problema 7.1
Într-un recipient se injctează oxigen la temperatura t = 20 o C . Secţiunea
orificiului de injecţie este A = 1,2 mm 2 , iar coeficientul de debit este α = 0 ,67 .
Presiunea din amonte de secţiune (în rezerva de oxigen) are valoarea de stagnare
po = 2 ,4bar , iar presiunea din recipient este p = 1bar . Valorile presiunilor sunt
menţinute constante. Se cunosc: constanta R = 260 J şi exponentul
kg ⋅ K
adiabatic k = 1,4 , pentru oxigen.
⋅
Se cere debitul masic de injecţie, m .
Rezolvare

Se calculează valoarea presiunii critice, pentru a stabili regimul de curgere:

k 1,4
 2  k −1  2  1,4 − 1
pcr = p o   = 2 ,4  = 1,267 bar
 k + 1  1,4 + 1 
Termotehnică 93

Presiunea p, din recipient, este mai mică decât presiunea critică, deci
curgerea devine critică (sonică) în secţiunea minimă. În secţiunea minimă
parametrii curgerii iau valorile critice: pcr , ρ cr ,Tcr , wcr .
Debitul masic se calculează cu relaţia:
1 k +1
⋅ ⋅
 2  2 k −1 A ⋅ po
m = α  k
 k + 1 RTo
1 1,4 + 1
⋅
⋅  2  2 1,4 − 1 1,2 ⋅ 10 − 6 ⋅ 2 ,4 ⋅ 10 5
m = 0 ,67   1,4 = 4 ,78 ⋅ 10 − 4 kg
 1,4 + 1  260 ⋅ 293 s

Observaţie Debitul calculat reprezintă valoarea maximă a debitului prin

acest orificiu de injecţie. Valoarea debitului maxim nu depinde de presiunea din
aval de orificiu. Ea depinde numai de parametrii de stagnare ( w = 0 ) ai gazului în
amonte de orificiu.

Răspunsuri la întrebările test

1.b; 2.a,b; 3.c; 4.b; 5.c; 6.a,c; 7.a,b; 8.b.