Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
P0
T0 p
ρ0
w0=0
.
(7.1) m = ρwA
ecuaţie care exprimă conservarea masei unui gaz aflat în mişcare staţionară.
Ecuaţia presiunii scrisă pentru un punct din rezervor, în care gazul este în
repaus, şi un punct aflat la ieşirea din orificiu, în care viteza gazului este w , are
forma:
k po 1 2 k p
(7.2) = w +
k − 1 ρo 2 k −1 ρ
Această ecuaţie exprimă conservarea energiei pentru un kilogram de gaz perfect
aflat în mişcare fără frecare. Astfel, energia potenţială de presiune a gazului aflat în
repaus în rezervor (expresia din membrul stâng al egalităţii) se regăseşte în energia
cinetică (primul termen al sumei din membrul drept al egalităţii) şi energia
potenţială de presiune a gazului (al doilea termen al sumei din membrul drept) la
ieşirea din rezervor. Ecuaţia reflectă faptul că în lungul unui curent de gaz, în
secţiunea în care presiunea creşte, viteza scade şi invers.
•
Studiind relaţia 7.4, privită ca o funcţie de o singură variabilă m = f ( p ) , se
poate pune în evidenţă caracterul curgerii gazului prin orificiu: subsonic sau sonic.
Presupunem că iniţial, presiunea exterioară este egală cu cea interioară:
p = po . Evident că în această situaţie gazul nu iese din rezervor, deci debitul este
⋅
nul m = 0 .
Dacă presiunea exterioară începe să scadă, gazul începe să iasă din rezervor,
el fiind accelerat de la viteza w = 0 , în recipient, până la o viteză oarecare, w < a ,
în secţiunea minimă a curentului de gaz. Secţiunea minimă, Amin nu este cea a
orificiului. Ea se află imediat în aval de orificiu, deoarece, din cauza inrţiei,
curentul de gaz continuă să se contracte şi după ce a ieşit prin orificiu, aşa după
cum sunt figurate liniile de curent în figura 7.1. Curgerea este subsonică,
caracterizată de numărul Mach, M < 1 .Debitul masic este dependent atât de
presiunea interioară, cât şi de cea exterioară, aşa după cum se observă din relaţia
7.4.
Continuând să diminuăm presiunea exterioară, în condiţiile în care
parametrii gazului din recipient nu se modifică, debitul de scurgere creşte. Funcţia
88 Termotehnică
(7.4) prezintă un punct de maxim. Anulând derivata întâi a acestei funcţii se obţine
o valoare a presiunii exterioare, numită presiune critică, pcr :
k
pcr 2 k −1
(7.5) =
p0 k + 1
⋅
pentru care este atins debitul maxim, m max . Deci, atunci când presiunea exterioară
atinge valoarea critică, debitul masic este maxim, iar curgerea în secţiunea minimă
(numită secţiune critică) devine critică (sonică).
In secţiunea minimă a curentului de gaz, Acr , viteza, presiunea, densitatea
şi temperatura iau valorile critice, notate cu indice “cr” , iar M = 1. Viteza critica,
wcr este:
(7.6) w 2 cr = kRTcr
unde R -constanta gazului, J kg.K
Debitul maxim va fi dat de expresia:
1 k +1
⋅ ⋅
2 2 k −1 A ⋅ po
(7.7b) m max = α k
k + 1 RTo
Din relaţia (7.7) se poate vedea că, debitul maxim nu depinde de valoarea
presiunii exterioare, ci numai de parametrii curgerii în amonte de orificiu ( po ,To ).
Micşorând în continuare presiunea exterioară, debitul masic ramâne
constant, la valoarea maximă, indiferent de valoarea acestei presiuni. Curgerea se
numeşte blocată. Parametrii curgerii rămân la valorile critice în secţiunea minimă.
a) b) c) d)
Fig.7.2 Tipuri uzuale de ajutaje:
a)drept; b)convergent; c)divergent; d)convergent-divergent (Laval)
Termotehnică 89
7.2. Ejectorul
1 3 4
•
m
2
•
m2
ieşirea din difuzor este caracterizată de entalpia specifică şi entropia specifică date
de sistemul:
• • •
m⋅ h = m 1 ⋅ h1 + m 2 ⋅ h2
• • •
m⋅ s = m 1 ⋅ s1 + m 2 ⋅ s 2
• • •
m = m1 + m 2
•
unde m1, 2 -debitul masic al fluidului de lucru, respectiv al fluidului ejectat;
h1,2-entalpia specifică a fluidului de lucru, respectiv a fluidului ejectat;
s1,2-entropia specifică a fluidului de lucru, respectiv a fluidului ejectat;
•
m -debitul amestecului.
g1
g2 2
A R
1
Δs s
h − h A s1 − s A
g1 = 1 =
h2 − h1 s 2 − s 1
h − h2 s A − s 2
g2 = A =
h2 − h1 s 2 − s1
unde participaţia masică se defineşte ca fiind raportul dintre masa unui
component i al amestecului, mi, şi masa totală a amestecului, m:
m
gi = i
m
p1
h p4
1 p4r p2
4
2
4r p3
2’
2’r
3
1 r’
1’
Fig.7.5 Diagrama h-s pentru procesele care au loc în ejector(cu indice r au fost
notate stările reale)
Întrebări test
Problema 7.1
Într-un recipient se injctează oxigen la temperatura t = 20 o C . Secţiunea
orificiului de injecţie este A = 1,2 mm 2 , iar coeficientul de debit este α = 0 ,67 .
Presiunea din amonte de secţiune (în rezerva de oxigen) are valoarea de stagnare
po = 2 ,4bar , iar presiunea din recipient este p = 1bar . Valorile presiunilor sunt
menţinute constante. Se cunosc: constanta R = 260 J şi exponentul
kg ⋅ K
adiabatic k = 1,4 , pentru oxigen.
⋅
Se cere debitul masic de injecţie, m .
Rezolvare
Presiunea p, din recipient, este mai mică decât presiunea critică, deci
curgerea devine critică (sonică) în secţiunea minimă. În secţiunea minimă
parametrii curgerii iau valorile critice: pcr , ρ cr ,Tcr , wcr .
Debitul masic se calculează cu relaţia:
1 k +1
⋅ ⋅
2 2 k −1 A ⋅ po
m = α k
k + 1 RTo
1 1,4 + 1
⋅
⋅ 2 2 1,4 − 1 1,2 ⋅ 10 − 6 ⋅ 2 ,4 ⋅ 10 5
m = 0 ,67 1,4 = 4 ,78 ⋅ 10 − 4 kg
1,4 + 1 260 ⋅ 293 s