1.Structuri cu deschideri mari. Principii generale de alcătuire.

Exemple

A.Sisteme separate

* Structura acoperisului

* Structura verticala

B. Sistem integrat

C. Infrastructura

Circul din Bucuresti

Piata acoperita din Royan

2.Care sunt încărcările pentru care se proiectează acoperişurile sălilor ? Clasificarea acoperişurilor din punct
de vedere al greutăţii proprii.

I. Structura acoperisului

Incarcari de proiectare:

1. Greutate proprie
2. Zapada
3. Vant
4. Cutremur vertical
5. Incarcari din instalatii/tehnologica
1.Greutatea proprie

1. Acoperisuri grele :
* din beton armat/ precomprimat

(200 - 400kg/mp)

2. Acoperisuri usoare
* din otel, lemn, materiale plastice

(50 – 100 kg/mp)

3.Încărcări de proiectare pentru acoperişurile sălilor: încărcarea din zăpadă şi din acţiunea vântului. Factori
de care depind aceste încărcări.

2.Incarcare din zapada

Depinde de:
 1. Conditiile de amplasament
2. Geometria acoperisului
3. Greutatea proprie a acoperisului

2.1. Conditiile de amplasament

a. Zona climatica : patru zone climatice cu incarcare de referinta intre 90-180 kg/mp; pentru Bucuresti
incarcarea de referinta 150kg/mp.
b. Efectul de adapostire:
* reducere 20% pentru conditii normale de expunere si acoperis plat;

* crestere de 10% pentru forme de acoperis care impiedica spulberarea

Geometria acoperisului

 < 30° ..... c = 1.0

 > 60...... c = 0.0

0 <  (med) < 30°

c1=1 ; c2 = (30+)/30

 (med) > 60°

 c1 = 0 c2 = 2

Incarcare de calcul cu zapada (exemplu)

• Amplasament : Bucuresti zona “C”

incarcarea de referinta gz = 150 kg/mp
 • Conditii normale de expunere Ce = 0.8
• Greutate proprie acoperis 50 kg/mp
• Coeficient de siguranta  = 2.0
• Incarcare de calcul :
pz = 150 x 0.8x 2.0 = 240 kg/mp

Incarcare din vant

Depinde de:

• Conditiile de amplasament
* zona climatica

(Bucuresti, zona B, gv = 42 kg/mp)

* conditii de microrelief (amplasamente

adapostite/expuse)

*mediu construit

• Forma cladirii/acoperisului
Incarcare din vant. Efectul formei acoperisului

(a) Presiune/suctiune pe o cupola sferica inalta (3/4 din sfera)

(b) Suctiune o o cupola plata (putin inalta)
(c) Suctiune/presiune pe un acoperis cilindric cu cabluri paralele

Cutremur vertical

• Acoperisurile si
consolele cu deschideri

mari se calculeaza la

actiunea componentei

verticale a cutremurului

• Forta seismica verticala:

Fv = 1.5KsG

• Pentru Bucuresti
Fv = 0.3G

4. Elemente structurale fundamentale pentru acoperişurile sălilor cu deschideri mari

Elemente structurale fundamentale:

1.Cablu

- intindere axiala

2.Grinda

- incovoiere

3.Arc

- compresiune

Detalii cabluri
Prinderi cabluri

Prinderea cablurilor in elemente de beton armat

Innadire cabluri

Intersectie cabluri
5. Structuri cu cabluri pentru acoperişuri cu dechideri mari. Clasificări. Caracterisitici generale.

a. Suprafete cu simpla curbura

b Suprafata cu dubla curbura

a.Un singur rand de cabluri

b.Ferma de cabluri
• Structuri cu simpla curbura si un singur rand de cabluri.
Au deformabilitate ridicata sub efectul zapezii si al vantului.

Necesita lestare-Acoperis GREU

• Structuri cu dubla curbura si ferme de cabluri

Prin alcatuire sunt putin deformabile

Nu necesita lestare-Acoperis USOR

6. Structuri cu cabluri cu simplă curbură. Principii de alcătuire de ansamblu

Structura cu cabluri paralele

• Eforturi cu valori mari in elementele prindere ale cablurilor

Structuri pe plan circular

1. Plan complet liber

2. Plan cu un stalp central

a.Stadion la

MONTEVIDEO (1956)

• Plan circular; cupola inversa

• 256 cabluri radiale
• Acoperis din placi prefabricate de b.a.
• Inel exterior din b.a.
• Inel interior metallic

b.Bazin de inot la

Wuppertal (Germania)

Plan dreptunghiular

7. Ferme de cabluri. Forme geometrice

• Stabilitatea la actiune vantului si zapezii este asigurata prin cabluri de intindere (de stabilizare)
• Eforturile din elementele grinzii depind de geometria fermei
• Permit folosirea acoperisurilor de tip “usor”
Forme geometrice :

• Ferme concave
1. Cablu portant
2. Cablu de intindere (stabilizare)
3. Diagonale/montanti intinsi
• Ferme convexe
1. Cablu portant
2. Cablu de intindere (stabilizare)
3. Diagonale/montanti comprimati

• Ferme mixte
1. Cablu portant
2. Cablu de intindere (stabilizare)
3. Montanti comprimati
4. Montanti intinsi
8.Structuri cu ferme de cabluri pe plan dreptunghiular şi circular. Transmiterea eforturilor la 
structurile verticale. 

Transmiterea eforturilor  

 
  

8. Reţele de ferme de cabluri. Scheme generale de alcătuire. Exemple. 
Principii de alcatuire: 

 
 Exemple: 

 
 9. Structuri  cu grinzi din oţel pentru acoperişuri cu deschideir mari,. Principii de alcătuire. 
Clasificarea grinzilor din punct de vedere al secţiunii transversale. 
Principii de alcatuire: 

‐Grinzi cu inima plina 

‐Grinzi cu zabrele 

Clasificare in functie  

de forma sectiunii  

transversale 

A.  Grinzi plane 

B,C. Grinzi spatiale  

cadru metalic cu inima plina 

grinzi metalice cu inima plina 

 
  

10. Grinzi cu zăbrele şi cadre cu zăbrele din oţel. Scheme geometrice de alcătuire. Secţiuni 
caracteristice ale barelor. 

 
  

Grinzi cu zabrele din otel formate din segmente modulate 

Grinzi cu zabrele din otel 

 
  

Cadre plane cu zabrele 
  

Cadre cu zabrele spatiale 

Grinzi cu zabrele in consola 

Grinzi cu zabrele suspendate 
  

Cadre din otel pentru deschideri mari 

Grinzi cu zabrele pretensionate 
‐Hangar Melsbroeck (Belgia) 

‐Piata acoperita la Hamburg 
  

- hala industriala 

   

Grinzi cu zabrele pretensionate 

 
  

12. Structuri cu arce pentru săli cu deschideri mari. Caracterizare generală. Materiale folosite. 
 ‐Arce din piatra/zidarie 

 ‐ Arce din beton armat 

 ‐Arce metalice  

 ‐Arce din lemn lamelar lipit 

Arce: 
 • Forma axei arcului depinde de modul de incarcare (compresiune pentru incarcarea 
dominanta) 
• Incarcarile nesimetrice provoaca incovoiere in arc 
• Tasarile diferentiate sporesc eforturile in arc 
• Impingerile laterale depind de sageata arcului 
 

13. Structuri cu arce pentru săli cu deschideri mari. Dispunerea arcelor în structură. Arce cu două şi 
trei articulaţii. 
Arce – alcatuiri, mod de asezare in structura: 

Arce cu doua articulatii: 

• Arcele cu articulatii nu transmit momente la fundatii 
• Arcele cu tirant nu transmit impingeri laterale  
  

Arce cu trei articulatii 

• Sunt sisteme static determinate (eforturile interioare nu depind de rigiditatea arcului) 
 

• Nu sunt sensibile la tasari diferentiate 

Detalii: 

 
  

14. Structuri cu arce pentru săli cu deschideri mari. Sisteme de contravântuire. Alcătuirea secţiunii 
transversale pentru arcele din oţel. 
Sisteme de contravantuire: 

   

 
  

15.Structuri cu arce din lemn 

 14. Structuri cu arce pentru săli cu deschideri mari. Sisteme de contravântuire. Alcătuirea secŃiunii transversale 
pentru arcele din otel. 

• Forma axei arcului depinde de modul de incarcare (compresiune pentru incarcarea dominanta) 

• Incarcarile nesimetrice provoaca incovoiere in arc 

• Tasarile diferentiate sporesc eforturile in arc 

• Impingerile laterale depind de sageata arcului  

Daca se modifica distributia incarcarii, pastrand deschiderea si sageata arcului, forma acestuia se modifica. Forma 
arcului este un parametru de conceptie. Arcele de coincidenta pot fi realizate cu material care nu rezista la 
intindere. 
  

Arce cu doua articulatii: Arcele cu articulatii nu transmit momente la fundatii , Arcele cu tirant nu transmit 
impingeri laterale  

Arce cu trei articulatii: Sunt sisteme static determinate (eforturile interioare nu depind de rigiditatea arcului), Nu 
sunt sensibile la tasari diferentiate  
  

 15. Structuri cu arce din lemn lamelar lipit (LLL) pentru săli cu deschideri mari. Avantajele structurilor din LLL în 
raport cu cele din alte materiale (beton armat, otel). 

• Se defineşte ca lemn lamelat încleiat(lipit) – LLI/LLL‐ (engl. glulam,  fr. bois lamellé collé), materialul 
monolit obţinut prin asamblarea, prin lipire cu adezivi speciali, rezistenti la umiditate si biodegradare, a 
pieselor de lemn ecarisat (scânduri sau dulapi) cu dimensiuni relativ mici în raport cu piesa obţinută. 
Asamblarea se face astfel încât fibrele lamelelor să fie paralele între ele.  

• Permite realizarea unor elemente si structuri diverse: grinzi cu inima plina , grinzi cu zabrele (ferme), arce 
, cadre 

• Permite obtinerea unor sectiuni transversale cu forme rationale din punct de vedere al comportarii la 
solicitari mecanice (in special la incovoiere) 

• Permite valorificarea intensiva a lemnului: 

• piese de dimensiuni mici  

• lemn de calitati diferite  

• În construcţie pachetul de scânduri trebuie aşezat astfel încât planul de lipire să fie perpendicular pe 
direcţia forţei  

• Grinzile din scânduri paralele, asamblate cu cuie sau prin lipire, nu constituie LLI dacă planul scândurilor 
este paralel cu direcţia forţei (fig.urmatoare)   

• Principalele proprietăţi fizice care intervin într‐o măsură importantă în proiectarea de rezistenţă sunt: 

• greutatea proprie; 
 • variaţiile dimensionale în funcţie de umiditate  

• Proprietăţile mecanice ale LLI pot fi îmbunătăţite prin asocierea acestuia cu materiale cu proprietăţi 
mecanice superioare. Dacă în zonele susceptibile de a suferi solicitări importante ale pieselor din LLI, se 
prevede montarea unor materiale cu rezistenţe mecanice ridicate, se poate obţine un compozit cu 
proprietăţi mult superioare.  

• Prin asocierea LLI cu aceste materiale se obţin mai multe avantaje: 

• cost de investiţie mai redus deoarece se poate folosi lemn cu rezistenţă mai slabă (de calitate inferioară) 
pe toată înălţimea grinzii; pentru unele proiecte se pot obţine reduceri de cost care ating 2025% din 
costul olosirii LLI clasic; 

• sporeşte rigiditatea la încovoiere ceea ce permite reducerea dimensiunilor secţiunii  şi în consecinţă se 
reduce greutatea materialului care se transporta  şi montajul este mai uşor; 

• se obţine o reducere semnificativă a variabilităţii modulului de elasticitate şi a rezistenţei materialului 
deoarece se reduce influenţă defectelor lemnului asupra capacităţii de rezistenţă (se elimina practic 
ruperile din întindere) 

• întreţinerea elementelor de construcţie este mai uşoară (costuri mai reduse) 

Acopera deschideri de pana la 50m. arce cu inima plina sau arce cu zabrele. 

 16. Structuri cu arce şi cabluri. Principii generale de alcătuire (rolul/solicitările arcelor, rolul/solicitările cablurilor. 
Scheme statice de preluare a încărcărilor verticale. 
  

 17. Acoperisuri cu dublă curbură din beton armat/precomprimat. Forme geometrice. 

1. Placi curbe subtiri (membrane) 

       ‐ cu rigiditate de incovoiere mica 

       ‐ echilibrul fortelor exterioare se  

         realizeaza numai cu eforturi in planul  

         median al placii  

2. Placii curbe groase  

  ‐ cu rigiditate de incovoiere mare 

  ‐ echilibrul fortelor exterioare se  

        realizeaza cu: 

    * eforturi in planul median al placii  

    * eforturi perpendiculare pe planul  

            median al placii  
  

Suprafete cu curbura continua.: 

Suprafete de rotatie  

• Suprafete cilindrice  

• Suprafete riglate: 

 din translatii de drepte  

 cu doua directoare si plan director (conoizi) 

Suprafete cu curbura discontinua: 

 formate prin intersectia unor suprafete cu curbura continua 

 formate din placi : prismatice, poligonale , care se inscriu in cilindru  

 formate din placi cutate  

 
  

18. Acoperişuri cilindrice din beton armat. Alcătuire generală. Caracteristici geometrice.
Rigidizări şi elemente de margine. 

Clasificare: cilindrii scurti si cilindrii continui, cilindrii multiplii. 

Clasificare: scurti (l/L<0.5), mari(l/L>3), 0.5<l/L<3. 

Posibilkitati de acoperire cu placi cilindrice: sala cu reazeme intermediare in lung, sala cu reazeme intermediare 
transversale. 

Eforturi in placi cilindrice: 

Exista acoperisuri cilindrice cu elemente prefabricate, dar si cu elemente prefabricate cutate. 

 19. Cupole din beton armat. Forme în plan şi în elevatie. Eforturi în placă.   
  

Forma in plan mai poate fi polygon, patrat, dreotunghi. 

 20. Acoperişuri reticulate cu dublă curbură din beton armat. Avantaje în raport cu acoperişurile din plăci pline. 

Paraboloizi hiperbolici cu diferite moduri de compunere 

Conoizi cu doua directoare curbe sau una singura. 

 
 • Suprafete cu curbura discontinua: 

 formate din placi : prismatice, poligonale , care se inscriu in cilindru  

 formate din placi cutate  

 formate prin intersectia unor suprafete cu curbura continua 

 21. Acoperişuri reticulate cu dublă curbură din otel. Forme geometrice (cilindri şi cupole). 

 22. Acoperişuri reticulate plane din otel. Forme de bază. Dispunerea retelelor de bare. 
  

 23. Acoperişuri reticulate plane din otel. Efectul pretensionării. 

• Structurile reticulate planare se comporta ca placi încovoiate pe doua directii sub actiunea încarcarilor 
permanente si utile.  

• Aceste structuri pot fi pretensionate cu ajutorul tirantilor în scopul reducerii eforturilor axiale de întindere 
din barele cele mai solicitate (barele stratului inferior, în zona centrala a placii) precum si pentru sporirea 
rigiditatii ansamblului si reducerea deformatiilor maxime.  
 • Prin pretensionarea retelei se obtine reducerea consumului total de otel si reducerea grosimii totale a 
retelei tridimensionale.  

• Pentru retelele tridimensionale pretensionarea se poate face folosind doua principii:  

  * pretensionare locala;  

  * pretensionare de ansamblu.  

• Pretensionarea locala este destinata sa modifice numai starea de eforturi din barele cele mai solicitate la 
întindere datorita încarcarilor exterioare. Acest sistem de pretensionare se realizeaza prin tiranti dispusi 
sub stratul inferior de bare, de regula numai în zona centrala a retelei, paralel cu barele acestui strat si 
legate de acestea.  

• Pretensionarea de ansamblu, care modifica starea de eforturi în toate barele structurii, se poate realiza cu 
un numar redus de tiranti asezati paralel cu laturile retelelei sau pe directia diagonalelor acesteia.  

• În acest caz tirantii pot ramâne în totalitate în gabaritul retelei sau pot fi partial în exteriorul acesteia.  

• Un caz particular de pretensionare se realizeaza atunci când tirantii sunt prinsi de unele noduri inferioare 
(de regula din zona centrala) si ancorati la cealalta extremitate de reazemele aflate pe conturul retelei. În 
acest caz reazemele amintite trebuie sa aiba capacitate de rezistenta si rigiditate corespunzatoare sau 
 extremitatile lor superioare trebuie sa de baza stâlpilor sau ûn exteriorul cladirii (daca exista spatiu 
disponibil).  

• De fapt, acest mod de dispunere a tirantilor creaza  un reazem deformabil (sau mai multe) în câmpul 
retelei tridimensionale ceea ce modifica în totalitate distributia de forte axiale din bare conducând la 
valori mai mici si mai uniform distribuite ale acestora.  

 24. Evolutia cladirilor inalte pana in anul 2000. Exemple si inaltimi. 

1871 Chicago
• aparitia ascensorului OTIS (1857 - 1875)
• reconstructie dupa incendiu
• William le Baron Jenney (scoala din
Chicago):
- Leiter Building (1879)
- Home Insurance Building (1883)

• Zidarie portanta cu grosimi mari

• Ascensor
• Hidrofor
• Incalzire centrala
• Telefon

Exemple: Flatiron Building, Reliance Building, NY Herold Building, Madison Square Garden.

• Prima cladire cu structura din otel (1889):

- Blocul “Rand Mc Nally”, inaltime 36.0 m
9 etaje
• Structura din otel cu contravantuiri verticale
din otel rotund (1891)
- Blocul “Capital” - 85.5 m inaltime ,
- 20 etaje.

• Prima cladire peste 100 m (1899) :

- “Park Row Building” cu doua turnuri
jumelate de 118 m - 29 etaje
• Prima cladire peste 200 m (1913):
- turnul “Woolworth” cu 244 m – 60 etaje
• Recordul antebelic (1931):
- “Empire State Building” cu 381 m –
102 etaje

 25. Evolutia cladirilor inalte dupa anul 2000. Exemple si inaltimi. 

1. Burj Dubai H > 700 m 2008

2. Busan Lotte Tower – Coreea de sud 494 m 2009
3. Shanghai World Financial Tower 492 m 2007

o singura functiune majora

- birouri
- hoteluri
- locuinte (mai rar)
• mai multe functiuni majore:
- locuinte + hotel
- birouri + locuinte
- birouri + hotel

Materiale principale pentru structura:

• beton armat
• beton cu armatura rigida
• otel
Structuri:
• un singur material
• mai multe material

 26. Clasificarea betoanelor folosite la cladirile inalte. 

• Betoane curente < C55 (550 kg/cmp)

• Betoane de inalta rezistenta (BIR)
C60 – C80 (600 – 800 kg/cmp)
• Betoane de inalta performanta (BIP)
C80 - C 120 (800-1200 kg/cmp)
• Betoane de foarte inalta performanta (BFIP)
C130 – C200 (1300 - 2000 kg/cmp)
• Beton de ultra-inalta performanta (BUIP)
> C200 (2000 kg/cmp)

 27. Avantajul betoanelor superioare. 

Reducerea dimensiunilor structurii, economie de otel, impermeabilitate, lucrabilitate, rezistenta inalta, largirea 
spatiilor utilizabile, rentabilitate economica ridicata, avantaje tehnice,  

 28. Materiale compozite. 

Asocieri “beton + otel”

• Beton cu armatura rigida (BAR)
• Beton confinat in tuburi (BAT):
Stalpi din otel cu diametru < 3.0 m
Tuburi de otel cu grosime variabila < 16 mm
Beton cu rezistenta 1300 kg/cmp
Cost mai mic cu 36% fata de solutia traditionala
• Beton cu fibre metalice disperse (BFM)
Se folosesc in toate cazurile BIP sau BFIP
 
29. Incarcari si actiuni. Actiunea seismica. Oscilatii plane. Torsiune. Forte seismice de nivel.

Incarcari: Permanente : greutate proprie, Utile : conform functiunii, Actiuni de mediul natural (cutremur, vant, variatii de
temperatura)
Actiunea seismica: vezi desen 29a
Oscilatii plane: vezi desen 29b
Torsiunea: vezi desen 29c
Forte seismice de nivel: vezi desen 29d.

30. (1)Calculul perioadei proprii de vibratie. (2)Calculul fortelor seismice.

(1)T0=C1x3/4H, unde C1=0.085(structura in cadre de otel), C1=0.075(structura in cadre de BA sau cadre din otel cu
contravantuiri excentrice), C1=0.050(pt alte structuri).
(2)Fd=ᵞ1agβ(T)W / q g,
ᵞ1(coef de imp a cladirii), ag(acceleratia terenului – conform hartii de zonare seismica),
β(T) (valoarea spectrului de raspuns pentru T si Tc – perioada de colt a amplasamentului )W(greutatea totala a cladirii),
q(factorul de reducere a raspunsului elastic – in functie de tipul structurii si de material: otel cu ductilitate medie sau mare,
BA – cadre sau pereti structurali), g(acceleratia gravitatiei)

31. Proiectarea seismica bazata pe performanta.

Obiectivele de performanta se stabilesc separat, pe categorii de CNS, iar in cadrul fiecarei categorii in functie de
consecintele posibile ale avarierii.
Obiective:
-Asigurarea cailor de evacuare a persoanelor din cladire si de acces pentru echipele de interventie.
-Evitarea/limitarea avarierii: CNS prin interactiuni necontrolate cu elementele structural, elementelor structurale prin
interactiuni necontrolate cu CNS; structura si CNS vor fi proiectate pentru a prelua actiunile seismice cu o probabilitate
mai mare de aparitie decat actiunea seismica de, fara degradari sauscoateri din uz, ale caror costuri sa fie exagerat de mari
in comparatie cu costul structurii si al CNS.
-Limitarea impactului psihologic datorat disconfortului ocupantilor.
-Evitarea prabusirii
-Asigurarea sigurantei vietii: Structura va fi proiectata pentru a prelua “actiunile seismice de proiectare” stabilite, cu o
marja suficienta de siguranta fata de nivelul de deformare la care intervine prabusirea locala sau generala, astfel incat
vietile oamenilor sa fie protejate.
Proiectarea CNS pe baza obiectivelor de performanta
I. Proiectarea pentru actiunea indirect
 II. Proiectarea pentru actiunea directa

32. Rosturi la cladirile inalte. Amplasare. Dimensiuni.

33. Efectul terenului de fundare la cladirile inalte.

Vezi Figurile 33.
Calitatea terenului de fundare, corelata cu greutatea cladirii – efecte de tasare, eventual inegala – posibilitate de rasturnare
–tipuri de fundatii
Calitatea terenului de fundare, corelata cu inaltimea cladirii – efecte asupra comportarii la seism - valoarea fortei seismice
la baza cladirii si momentul de rasturnare, valoarea fortei axiale din momentul de rasturnare – influenteaza dimensiunea
elementelor structurale, rezistenta lor la compresiune, tipul de fundatie.
34. Probleme generale de fundare la cladirile inalte. Tipuri de fundatii.
Vezi figura 34.
Conformare Subsol: Cutie Rigida. Tipuri de fundatii: radier general, radier pilotat, radier baretat. Incinte: piloti tangenti
sau secanti. Pereti mulati, sustinuti cu ancore precomprimate, spraituri orizontale, plansee (tehnologia top-down)

35. Incinte la subsolurile adanci ale cladirilor inalte. Solutii de realizare. Tipuri de sprijiniri provizorii.

36. Actiunea vantului. Efecte globale. Efecte locale. Variatia presiunii vantului cu inaltimea.
Efectele actiunii vantului: Efecte globale: rezistenta de ansamblu, rigiditatea – efectul oscilatiilor (actiunea vantului
depinde de zona climatica, presiunea statica a vantului creste exponential cu inaltimea cladrii, efectele dinamice ale
actiunii vantului depind de forma si de rigiditatea cladirii) Efecte locale: pe fatade.
Variatia presiunii vantului cu inaltimea: vezi figura 36.

37. Efectul formei asupra deplasarilor produse la varf datorate actiunii vantului.
Cladiri cu arie egala in plan, aceiasi inaltime, rigiditate si amortizare: vezi figura 37a.
38. Oscilatii sub actiunea vantului. Conditii de comfort.
Vezi figura 38.

39. Efectul vantului asupra consumului de otel.

Exista un grafic care arata cresterea consumului de otel in functie de numarul de etaje si de prezenta sau absenta vantului.
Vezi figura 39.

40. Efectul variatiilor de temperatura la cladirile inalte.

Vezi figura 40.
41. Sisteme structurale posibile. Criterii de alegere.
+ Structuri in cadre contravantuite, Structuri cu nucleu central, Structuri Tub in Tub, Structuri din Megamodule, Fatade
structural – Megastructuri exterioare.Vezi figura 41.

Criterii de alegere: forma in plan a cladirii, functiunea cladirii, dimensiunile spatiilor interioare, raportul H/B, raportul
deschiderilor (transv / long), natura terenului de fundare, tehnologia de executie.

42. Sisteme structurale pentru cladiri de birouri. Exemple.

Cadre rigide pe doua directii (<20-25 niv)

Cadre rigide + contravantuiri verticale (< 70-80 niv)
Structura tubulara (pe contur) + stalpi interiori pentru incarcari gravit
Megastructura exterioara (contravantuiri pe tot conturul) + stalpi int (ex: John Hancock Center)
Sistem “tub in tub” . Pe exterior stalpi desi + rigle foarte rigide. Tub interior din nucleu central cu stalpi metalici sau pereti
din beton armat (World Trade Center)
Sistem de macrocelule (Sears Tower)- eventual completat cu contravantuiri pe peretii exterior.
43. Sisteme cu pereti structurali. Sisteme structurale 7. Sistem “tub in tub” . Pe exterior stalpi desi + rigle
mixte. foarte rigide. Tub interior din nucleu central cu stalpi
metalici sau pereti din beton armat (World Trade Center)
8. Sistem de macrocelule (Sears Tower)- eventual
completat cu contravantuiri pe
peretii exteriori

Sisteme structurale

46. Cadre din otel.

cadre pe doua directii

44. Efectul etajelor rigide.

45. Sisteme structurale din otel. Clasificare. Exemple.

1. Cadre rigide pe doua directii (<20-25 niv)
2,3,4 Cadre rigide + contravantuiri verticale (< 70-80 niv)
5. Structura tubulara (pe contur) + stalpi interiori pentru exemplu: Toronto Dominion Center (56 etaje)
incarcari gravitationale
6. Megastructura exterioara (contravantuiri pe tot
conturul) + stalpi interiori Exemplu: John Hancock
Center
47. Sisteme cu nucleu central. Exemple.

49. Planseele la cladirile inalte. Detalii.

48. Sisteme cu megastructura exterioara. Exemple.

 avariat 26 de exponate -3 milioane de dolari)
• Incapacitatea de functionare a unor cladiri esentiale
pentru reactia post-seism (Northridge 1994-10 spitale
principale scoase din functiune prin avarii la CNS desi
structurile erau practic neafectate)
• Scoaterea din functiune a unui volum important de
cladiri curente (persoane
sinistrate)
• Riscuri secundare: explozii , incendii
• Pierderi economice directe si indirecte (USA pierderi la
25 cladiri comerciale
• avarii la instalatiile electrice si la echipamentele
mecanice : 7%; avarii ale finisajelor exterioare : 34%;
avarii ale finisajelor interioare : 56%.)
• Afectarea vietii societatii

53. Cerintele utilizatorilor privind raspunsul seismic

al componentelor nestructurale.
• Asigurarea cailor de evacuare a persoanelor din cladire
50. Amortizori seismici. Tipuri de amortizori.
si de acces pentru echipele de interventie.
• Evitarea/limitarea avarierii: - CNS prin interactiuni
necontrolate cu
elementele structurale; - elementelor structurale prin
interactiuni necontrolate cu CNS
• Limitarea impactului psihologic datorat disconfortului
ocupantilor.

54. Solicitarea seismica a componentelor

nestructurale. Actiunea directa. Actiunea indirecta.
Interactiuni necontrolate.
actiunea indirecta:

51. Amortizori pentru vant. Tipuri.

Tipuri de amortizori:
-amortizor cu lichid vascoelastic
-amortizor cu polimeri

actiunea directa

-amortizori cu frecare

52. Protectia seismica a componentelor nestructurale.

Justificare.
Consecinte chiar la cutremure moderate
Raspunsul
• Afectarea sigurantei vietii (Japonia- garduri de incinta
seismic al CNS
din zidarie
avariate- 18 din cele 28 victime s-au datorat caderii
gardurilor de zidarie)
• Pierderea valorilor culturale (La Asian Art Museum din
San Francisco, s-au
 56. Avarii la peretii de umplutura. Fixarea peretilor
interiori.
Avarii la peretii de umplutura

Interactiuni necontrolate

Fixarea peretilor interiori

55. Proiectarea fatadelor cortina.

46. Cadre din otel.

47. Sisteme cu nucleu central. Exemple. 50. Amortizori seismici. Tipuri de amortizori.

Tipuri de amortizori: - cu lichid vascoelastic

48. Sisteme cu megastructura exterioara.

Exemple.

- cu polimeri

- cu frecare

52. Protectia seismica a componentelor

nestructurale [CNS]. Justificare.

49. Planseele la cladirile inalte. Detalii

 56. Avarii la peretii de umplutura.

Fixarea peretilor interiori.

Protectia seismic a CNS - deoarece produc

consecinte chiar la cutremure moderate:

53. Cerintele utilizatorilor privind raspunsul

seismic al componentelor nestructurale.

55. Proiectarea fatadelor cortina.

54. Solicitarea seismica a componentelor

nestructurale. Actiunea directa. Actiunea
indirecta. Interactiuni necontrolate.
1.Structuri cu deschideri mari.
Principii generale de alcătuire.
Exemple
A.Sisteme separate* Structura
acoperisului * Structura verticala
B. Sistem integratC. Infrastructura
Circul din Bucuresti
Piata acoperita din Royan
2.Care sunt încărcările pentru
care se proiectează acoperişurile
sălilor ? Clasif. acoperişurilor
din punct de vedere al greutăţii
proprii.
I. Structura acoperisului
Incarcari de proiectare:
greutate proprie,zapada,vant
cutremur vertical, incarcari din
instalatii/tehnologica
Greutatea proprie
Acoperisuri grele : * din beton armat/
precomprimat (200 - 400kg/mp)
Acoperisuri usoare* din otel, lemn,
materiale plastice (50 – 100 kg/mp)
3.Încărcări de proiectare pentru
acoperişurile sălilor: încărcarea
din zăpadă şi din acţiunea
vântului. Factori de care depind
aceste încărcări.
Incarcare din zapada depinde de:
conditiile de amplasament, geometria
acoperisului, greutatea proprie a
acoperisului
Conditiile de amplasament
Zona climatica : patru zone climatice
cu incarcare de referinta intre 90-180
kg/mp; pentru Bucuresti incarcarea de
referinta 150kg/mp.
Efectul de adapostire: * reducere 20%
pentru conditii normale de expunere si
acoperis plat; * crestere de 10% pentru
forme de acoperis care impiedica
spulberarea
Geometria acoperisului
 < 30° .. c = 1.0,  > 60.. c = 0.0
Cutremur vertical
0 <  (med) < 30° deci c1=1 ;
c2 = (30+)/30
α(med) > 60° deci c1 = 0 ; c2 = 2
Acoperisurile si consolele cu
deschideri mari se calculeaza la
actiunea componentei verticale a
cutremurului
Forta seismica verticala Fv = 1.5KsG
Pentru Bucuresti Fv = 0.3G
4. Elemente structurale
fundamentale pentru
acoperişurile sălilor cu
deschideri mari
Elemente structurale fundamentale:
Cablu –intindere axiala
Incarcare din vant depinde de:
Conditiile de amplasament
* zona climatica(Bucuresti, zona B, gv
= 42 kg/mp)
* conditii de microrelief Grinda-
(amplasamente adapostite/expuse) incovoiere
*mediu construit
Forma cladirii/acoperisului
Incarcare din vant. Efectul formei
acoperisului
a.Presiune/suctiune pe o cupola sferica
inalta (3/4 din sfera) b.Suctiune o o
cupola plata (putin inalta)
c.Suctiune/presiune pe un acoperis Arc - compresiune
cilindric cu cabluri paralele
1
5.Structuri cu cabluri pentru
acoperişuri cu dechideri mari.
Clasificări.Caracterisitici
generale.
Suprafete cu simpla curbura
6. Structuri cu cabluri cu simplă
curbură. Principii de alcătuire de
ansamblu
Structura cu cabluri paralele
Eforturi cu valori mari in elementele
prindere ale cablurilor
Ferme concave
1.Cablu portant 2.Cablu de intindere
(stabilizare)3.Diagonale/montanti
intinsi

Structuri pe plan circular

Plan complet liber

Suprafata cu dubla curbura
Plan cu un stalp central Ferme convexe

Stadion la MONTEVIDEO (1956)

Plan circular; cupola inversa , 256
cabluri radiale, acoperis din placi
prefabricate de b.a.,inel exterior din
b.a., inel interior metallic

Un singur rand de cabluri

Bazin de inot la Wuppertal(Germania)

Plan dreptunghiular

Ferma de cabluri

Ferme mixte
1.Cablu portant 2.Cablu de intindere
(stabilizare) 3.Montanti comprimati
4.Montanti intinsi

Structuri cu simpla curbura si un 7. Ferme de cabluri. Forme

singur rand de cabluri.Au
deformabilitate ridicata sub efectul
zapezii si al vantului; necesita lestare-
Acoperis GREU
Structuri cu dubla curbura si ferme de
cabluri. Prin alcatuire sunt putin
deformabile; nu necesita lestare-
Acoperis USOR
geometrice
Stabilitatea la actiune vantului si
zapezii este asigurata prin cabluri de
intindere (de stabilizare); Eforturile
din elementele grinzii depind de
geometria fermei ; Permit folosirea
acoperisurilor de tip “usor”
Forme geometrice :

2
8.Structuri cu ferme de cabluri
pe plan dreptunghiular şi
circular. Transmiterea
eforturilor la structurile
verticale.

8.Reţele de ferme de cabluri.

Scheme generale de alcătuire.
Exemple.
Principii de alcatuire:
10 .Structuri cu grinzi din oţel
pentru acoperişuri cu deschideir
mari. Principii de alcătuire.
Clasificarea grinzilor din punct
de vedere al secţiunii
transversale.
Principii de alcatuire:
Grinzi cu inima plina / Grinzi cu
zabrele
Clasificare in functie de forma
sectiunii transversale
Grinzi plane / Grinzi spatiale

Exemple:

cadru metalic cu inima plina

grinzi metalice cu inima plina

3
 Grinzi cu zabrele din otel

11.Grinzi cu zăbrele şi cadre cu

zăbrele din oţel. Scheme
geometrice de alcătuire. Secţiuni
caracteristice ale barelor.

Grinzi cu zabrele suspendate

Cadre plane cu zabrele

Cadre din otel pentru deschideri mari

Cadre cu zabrele spatiale

Grinzi cu zabrele din otel formate din

segmente modulate

Grinzi cu zabrele in consola

Grinzi cu zabrele pretensionate
-Hangar Melsbroeck (Belgia)

4
Grinzi cu zabrele pretensionate Detalii:

12.Structuri cu arce pentru săli

cu deschideri mari.Caracterizare
generală. Materiale folosite.
Arce din piatra/zidarie ; Arce din Arce cu doua articulatii:
beton armat ; Arce metalice ; Arce din Arcele cu articulatii nu transmit
lemn lamelar lipit momente la fundatii / Arcele cu tirant
Arce: Forma axei arcului depinde de nu transmit impingeri laterale
modul de incarcare (compresiune
pentru incarcarea dominanta) / 14. Structuri cu arce pentru săli
Incarcarile nesimetrice provoaca cu deschideri mari. Sisteme de
incovoiere in arc / Tasarile diferentiate contravântuire. Alcătuirea
sporesc eforturile in arc / Impingerile
secţiunii transversale pentru
laterale depind de sageata arcului
arcele din oţel.
Sisteme de contravantuire:
13.Structuri cu arce pentru săli
cu deschideri mari. Dispunerea
arcelor în structură. Arce cu
două şi trei articulaţii.
Arce – alcatuiri, mod de asezare in
structura:

Arce cu trei articulatii

Sunt sisteme static determinate
(eforturile interioare nu depind de
rigiditatea arcului) Nu sunt sensibile la
tasari diferentiate

5
 Suprafete cu dubla curbura -forme
15.Structuri cu arce din lemn
lamelar lipit (LLL) pentru săli cu
deschideri mari. Avantajele
structurilor din LLL în raport cu
cele din alte materiale (beton
armat, oţel).
Permite realizarea unor elemente si
structuri diverse: grinzi cu inima plina
, grinzi cu zabrele (ferme), arce , cadre Patinoar la Univ.Yale
Permite obtinerea unor sectiuni
transversale cu forme rationale din
punct de vedere al comportarii la
solicitari mecanice (in special la
incovoiere) Permite valorificarea
intensiva a lemnului:piese de Arce + cabluri -exemple de alcatuire -
dimensiuni mici / lemn de calitati
diferite
Procesul de fabricaţie al LLI începe
prin evaluarea proprietăţilor mecanice
ale cherestelei : proprietăţile de
rezistenţă şi de rigiditate (modulul de
elasticitate).
Aceste date sunt necesare pentru a
stabili în ce poziţie va fi amplasată
scândura în pachet, pentru
confecţionarea unei grinzi sau a unui
stâlp. Piesele cu rezistenţă mai mare Scheme statice
se plasează în zonele extreme unde
eforturile unitare din încovoiere sunt
mai mari iar cele cu rezistenţe mai
scăzute se plasează în apropierea axei
neutre (alcătuire combinată).

16. Structuri cu arce şi cabluri.

Principii generale de alcătuire
(rolul/solicitările arcelor,
rolul/solicitările cablurilor.
Scheme statice de preluare a Sala de concerte la Tallin -
încărcărilor verticale. Estonia
Structuri cu arce si cabluri
Structuri cu dubla curbura

6
Retele de ferme de cabluri placi cutate-
-Alcatuiri- Grinzi si cabluri
Hangar la aeroportul New York

cilindri intersectati -

17. Acoperisuri cu dublă curbură forme in plan-

din beton armat/precomprimat.
Forme geometrice.

definitii -
Cabluri + cabluri
Bazin acoperit – Tokyo - sectiuni

pierderea stabilitatii-

- forme de baza -

suprafete cilindrice-

rigidizari-
- paraboloizi-

transmiterea eforturilor la
reazeme-
Grinzi si placi suspendate
Grinzi si cabluri
Aeroportul Seremetevo – Moscova
suprafete riglate-

18.Acoperişuri cilindrice din

beton armat. Alcătuire generală.
Caracteristici geometrice.
conoizi - Rigidizări şi elemente de
margine.
alcatuire generala-

7
 comportarea cilindrilor scurti- Cupole - eforturi in placa -

acoperisuri cilindrice
din elemente prefabricate

variatia eforturilor in placa-

Cupole din elemente prefabricate-

19.Cupole din beton armat. exemple-
eforturi in cilindrii lungi-
Forme în plan şi în elevaţie.
Eforturi în placă.
forme in plan si in elevatie-

Cupole din beton armat monolit –

exemple

eforturi in cilindri lungi-

Cupole din beton armat monolit -

exemple

impingeri laterale -

8
20.Acoperişuri reticulate cu
dublă curbură din beton armat.
Avantaje în raport cu
acoperişurile din plăci pline.
Structuri reticulate & prefabricate din
beton armat
21.Acoperişuri reticulate cu
dublă curbură din oţel.
Forme geometrice (cilindri şi
cupole).
22.Acoperişuri reticulate plane
din oţel. Forme de bază.
Dispunerea reţelelor de bare.
Acoperisuri reticulate plane-forme de
baza -
9

Acoperisuri reticulate plane
- forme diverse
Acoperisuri reticulate plane
23.Acoperişuri reticulate plane
din oţel. Efectul pretensionării.
24. EVOLUTIA CLADIRILOR
INALTE PANA IN ANUL 2000.
EXEMPLE SI INALTIMI.
1801 la Salford Manchester Proiect:
Boulton&Watt (masina cu aburi !)
Cladire P + 6E . Dimensiuni 14.0 x
42.0 m ; Grinzi din fonta de cca 3.0 m
lungime pe stalpi din fonta
1845 William Fairbairn: inlocuieste
stalpii de fonta cu profile “I” din fier-
pudlat
Apar profilele Zores care inlocuiesc
grinzile din lemn
1871 Chicago
aparitia ascensorului OTIS (1857 -
1875) reconstructie dupa incendiu
William le Baron Jenney (scoala din
Chicago):
Leiter Building (1879)
Home Insurance Building (1883):
11 niveluri , pereti exteriori din
caramida + stalpi de
fonta , stalpi interior si grinzi
din fonta
scurt istoric
Zidarie portanta cu grosimi mari
Ascensor Hidrofor
Incalzire centrala Telefon
Prima cladire cu structura din otel
(1889):
- Blocul “Rand Mc Nally”, inaltime
36.0 m 9 etaje
Structura din otel cu contravantuiri
vertical din otel rotund (1891)
Blocul “Capital” - 85.5 m inaltime ,20
etaje.
Cladirea Monadnock (scoala din
Chicago) 16 etaje din zidarie
(monument) ; grosimea zidurilor la
parter 1.8 m conform codului
american din acea vreme pentru
raportul dintre grosimea zidurilor
exterioare/ nr etajelor (30 cm pentru
un nivel + cate 10 cm pentru fiecare
nivel in plus); cladire grea: s-a tasat cu
50 cm in 50 de ani
Prima cladire peste 100 m (1899) :
- “Park Row Building” cu doua turnuri
jumelate de 118 m - 29 etaje
Prima cladire peste 200 m (1913):
- turnul “Woolworth” cu 244 m – 60
etaje
Recordul antebelic (1931):
- “Empire State Building” cu 381 m –
102 etaje
25. EVOLUTIA CLADIRILOR
INALTE DUPA ANUL 2000.
EXEMPLE SI INALTIMI.
1. Burj Dubai H > 700 m 2008
2. Busan Lotte Tower – Coreea de sud
494 m 2009
3. Shanghai World Financial Tower
492 m 2007
4. Abraj Al Bait Hotel – Arabia
Saudita 485 m …
5. International Commerce Center
Hong-Kong 484 m 2009
6. Nanjing Greenland Financial
Tower- China 456 m 2008
7. Dubai Tower Doha – Qatar 442 m
2007
8. Trump International Hotel Chicago
415 m 2008
9. 23 Marina Dubai 380 m 2009
10. Bank of America New York 366
m 2008
- functiuni -
• o singura functiune majora
- birouri / hoteluri / locuinte (mai rar)
• mai multe functiuni majore:
- locuinte + hotel
- birouri + locuinte
- birouri + hotel
• Citicorp Center (59 etaje – 279 m)
- birouri ....................90%
- comert .....................3%
• John Hancock Center (100 etaje –
344 m)
- apartamente ..............46.7%
- birouri ......................27.2%
- comert/spectacole .... 8.9%
Materiale principale pentru structura:
• beton armat
• beton cu armatura rigida
• otel
Structuri:
• un singur material
• mai multe materiale
10
26. CLASIFICAREA
BETOANELOR FOLOSITE AL Beton cu fibre metalice
CLADIRILE INALTE. Disperse

• Betoane curente < C55 (550 kg/cmp)

• Betoane de inalta rezistenta (BIR)
C60 – C80 (600 – 800 kg/cmp)
• Betoane de inalta performanta (BIP)
C80 - C 120 (800-1200 kg/cmp)
• Betoane de foarte inalta performanta
(BFIP) C130 – C200 (1300 - 2000 Cadru din BAR
kg/cmp)
• Beton de ultra-inalta performanta
(BUIP) C200 (2000 kg/cmp)

Structuri din otel –

27.AVANTAJUL BETOANELOR profile laminate/compuse
SUPERIOARE

Stalpi din BAR

29. Incarcari si actiuni. Actiunea

Costul reducerii sectiunii
seismica. Oscilatii plane.
Grinzi din BAR Torsiune. Forte seismice de nivel.
Incarcari si actiuni:
Incarcari permanente: greutate proprie
Incarcari utile : conform functiunii
Actiuni de mediul natural:cutremur,
vant, variatii de temperatura

actiunea seismica –

Beton confinat in tuburi (BAT)

28. Materiale compozite.

Asocieri “beton + otel”
Beton cu armatura rigida (BAR)
Beton confinat in tuburi (BAT)
Beton cu fibre metalice disperse
(BFM)
Se folosesc in toate cazurile BIP
(Betoane de inalta performanta
C80 - C 120 (800-1200 kg/cmp)) sau
BFIP (Betoane de foarte inalta
performanta
C130 – C200 (1300 - 2000 kg/cmp))
Cadru din BAR
Beton confinat in tuburi (BAT)
Two Union Square (Seattle) – 88 etaje oscilatii plane
Stalpi din otel cu diametru < 3.0 m torsiunea de ansamblu
Tuburi de otel cu grosime variabila < oscilatii spatiale
16 mm
Beton cu rezistenta 1300 kg/cmp
Cost mai mic cu 36% fata de solutia
traditionala

11

forte seismice de nivel –
30. Calculul perioadei proprii de
vibratie. Calculul fortelor
seismice.
calculul perioadei proprii-
31. Proiectarea seismica bazata
pe performanta.
NIVEL DE PERFORMANTA
SEISMICA (NPS)
Gradul de avariere se refera la:
elementele structurii (ES)
componentele nestructurale (CNS)
Se defineste prin:natura , amploarea ,
consecintele avariilor (pierderilor)
Proiectarea seismica a cladirilor
trebuie sa accepte un anume grad de
avariere. Orice tentativă de proiectare
si executare a unor constructii care să
nu sufere avarii la cutremur este
practic irealizabilă
În conceptul de performantă,
proiectarea seismică a clădirilor
porneste de la stabilirea, prin tema de
proiectare, a obiectivului de
performantă seismică al
Investitorului , adică a stării de
avariere a clădirii pe care acesta o
acceptă în cazul producerii unui
cutremur de o intensitate dată.
Nivelul de performantă seismică
stabilit de investitor nu poate fi
inferior celui minimal stabilit
prin reglementările tehnice
Obiectivele diferentiate, suplimentare,
permit investitorilor limitarea avarierii
pentru a asigura continuitatea
functionării unor clădiri esentiale si
reducerea pagubele economice,
inclusiv cele rezultate din întreruperea
activitătii, în cazul unor cutremure
moderate dar cu frecventă mai mare
de aparitie decât a cutremurului de
proiectare.
Se pot descrie, calitativ:
Siguranta oferita ocupantilor in timpul
si dupa cutremur;
Costul si fezabilitatea lucrarilor de
readucere la situatia dinaintea
cutremurului;
Durata lucrarilor de reabilitare;
Impactul economic, arhitectural sau
istoric asupra comunitatii/societatii
NPS se refera la comportarea cladirii
in raport cu:
Starea limita ultima (SLU) : are ca
scop protectia vietii oamenilor din
interiorul/exteriorul cladirii prin
evitarea prabusirii partiale/totale
(nivelul de performanta depinde de
raspunsul seismic al elementelor
structurii)
Starea limita a exploatarii normale
(SLEN): are in vedere masura in care
cladirea poate fi folosita dupa
cutremur (nivelul de performanta
depinde de raspunsul seismic al
componentelor nestructurale)
NIVELURI DE PERFORMANTA
SEISMICA IN RAPORT CU SLEN
1. Cladire complet functionala (CCF):
cladire cu avarii neglijabile, care
continua sa functioneze normal,
inclusiv instalatiile, echipamentele si
dotarile
2. Cladire functionala (CF) :
cladire cu avarii minore si intreruperi
de scurta durata a serviciilor /
utilitatilor neesentiale, dar care poate
fi folosita normal
NIVELURI DE PERFORMANTA
SEISMICA IN RAPORT CU SLU
3. Cladire care asigura protectia vietii
(CPV):
cladire care are avarii structurale
moderate pana la extinse care nu
constituie un pericol semnificativ
pentru siguranta vietii (riscul de
prabusire partiala/totala este foarte
redus)
4. Cladire in stadiul de precolaps
(CPC) :
cladire la care nu s-a produs
prabusirea dar care are avarii
structurale grave care pot pune in
pericol siguranta vietii persoanelor din
interior/exterior
Niveluri de performanta ale cladirii
vs. starea de avariere a CNS
Cladire complet functionala : avarii
usoare ale CNS
Cladire functionala : avarii moderate
ale CNS
Cladire care asigura protectia vietii
(CPV):
- avarii extinse ale CNS
Cladire in stadiul de precolaps (CPC) :
- avarii generale ale CNS
Stadii limita (niveluri) de
performanta ale CNS
Stadiile limita de performanta pentru
CNS:
CNS-A: Cladire complet functional
CNS-B: Cladire functional CNS-C:
Cladire care asigura protectia vietii
CNS-D: Cladire in stadiul de
precolaps
Stadiul limita de performanta
CNS-A –caracterizare generala
• Cele mai multe CNS necesare pentru
folosirea cladirii sunt functionale (pot
fi necesare mici reparatii/curatire)
• Satisfacerea acestui nivel implica si
calitatea montajului, caracteristicile
echipamentelor (“calificarea
seismica”)
• Uneori este necesara
existenta/functionarea alimentarii de
rezerva
Stadiul limita de performanta
CNS-B –caracterizare generala
• Avarii usoare al unele CNS, cateva
geamuri sparte, unele echipamente pot
iesi din functiune
• Caile de acces si echipamentele
pentru siguranta vietii raman in
general disponibile si functionale
(daca alimentarea cu energie
functioneaza)
• Riscul de ranire/pierderea vietii
datorit avariilor CNS este foarte
scazut
• Daca structura nu are avarii,
ocupantii pot ramane in siguranta
chiar daca sunt necesare unele
reparatii (confort redus)
Stadiul limita de performanta
CNS-C –caracterizare generala
12
• Se produc avarii extinse si
costisitoare ale CNS(necesita timp
lung de refacere) dar nu se produc
dislocari si caderi sistematice
• Caile de acces pot fi partial blocate
de moloz
• Se pot produce avarii semnificative
la instalatii (inclusiv inundarea) si
imposibilitatea functionarii
• Pot fi raniti (din caderea CNS) dar
riscul de pierdere a vietii este, in
general, foarte scazut (la
interior sau la exterior)
Stadiul limita de performanta
CNS-D –caracterizare generala
• Se produc avarii grave care ar putea
afecta siguranta vietii prin caderea
unor CNS.
• Elementele care prezinta riscuri
grave de prabusire(interior/exterior)
sunt asigurate si nu cad in zonele unde
sunt posibile aglomerari de persoane
• La acest nivel de avariere nu se cere
protejarea cailor de acces si nici a
instalatiilor pentru siguranta vietii
(instalatii de stingere a incendiilor,
de exemplu)
32. Rosturi la cladirile inalte.
Amplasare. Dimensiuni.
La cladirile inalte este obligatoriu
realizarea rostului seismic, care in
zona de intalnire a doua corpuri(tip
turn+bara);pe distanta comuna celor 2
se realizeaza o structura rigida;
rosturile in plan se amplaseaza in asa
fel incat sa se evite formele
complicate(rost baioneta, bloc L);
dimensiunea acestora este determinata
de calculul deplasarilor maxime
posibile,ele realizandu-se in asa fel
incat sa se evite ciocnirile din
translatie sau rasucire a celor doua
corpuri intre care trebuie prevazut
rostul; firme
specializate:BALCO(USA),COUVRA
NEUF(FR)
33. Efectul terenului de fundare
la cladirile inalte.
Terenul de fundare are o importanta
foarte mare deoarece cladirile inalte
au nevoie de infrastructuri
ample.Calitatea acestuia poate
determina atat numarul de subsoluri
cat si costurile de realizare(in functie
de dificultatea lucrarii); infrastructura
inseamna fundatii+structura
subsolului, iar la cladirile inalte
aceastea pot ajunge pana la 5-
6(subsoluri);
34. probleme generale de
fundare la cladirile inalte. Tipuri
de fundatii.
Problemele de fundare la cladirile
inalte pot fi date de diferiti factori:
compozitia terenului de fundare-
determina adancimea pana la care se
poate merge cu lucrarea, vecinatatile-
in cazul in care vin alaturate doua
fundatii generale(pe tot situl) apar
probleme de sustinere a peretilor,
prezenta apei-pot aparea infiltratii,
lucru ce duce la compromiterea
intregii lucrari ; fundatiile au
conformarea de cutii rigide, iar ele se
pot realiza in 3 moduri: radier general,
radier pilotat, radier baretat
35. Incinte la subsolurile adanci
ale cladirilor inalte. Solutii de
realizare. Tipuri de sprijiniri
provizorii.
Incintele la subsolurile adanci(in
general pana la 5-6) se realizeaza cu
piloti-tangenti si secanti- sau cu pereti
mulati; acestia se sustin cu ancore
precomprimate,spraituri orizontale,
plansee (tehnologia top-down:
procedeul de executie concomitenta a
infrastructurii si a unui numar de
niveluri supraterane ce permite
efectuarea lucrarilor de ancoraje sau a
spraiturilor metalice, rolul de sustinere
a incintei din pereti mulati fiind
preluat de planseele de subsol, care se
betoneaza pe masura adâncirii
excavatiei)
36. Actiunea vantului. Efecte
globale. Efecte locale. Variatia
presiunii vantului cu inaltimea.
Efectele globale ale actiunii vantului
sunt rezistenta de ansamblu si
rigiditatea –efectul oscilatiilor;
actiunea vantului depinde intotdeauna
de zona climatica; presiunea statica a
vantului creste exponential cu
inaltimea cladirii; efectele dinamice
ale actiunii vantului depind de forma
si de rigiditatea cladirii. Efectele
locale depind de forma cladirii in plan
si elevatie si apar pe fatadele
cladirii(desprinderi de materiale)
37. Efectul formei asupra
deplasarilor produse la varf
datorate actiunii vantului.
13
Deplasarile maxime produse la
varf depind de forma cladirii;
cladiri cu arie egala in plan, aceiasi
inaltime, rigiditate si amortizare;
oscilatiile sub actiunea vantului
determina conditiile de confort ale
celor aflati in cladire

14
1. Structuri cu deschideri mari. Principii
generale de alcătuire. Exemple
0 < α (med) < 30° Caracteristici generale:
-cladiri cu un nivel si deschideri mari. ⇓ • Structuri cu simpla curbura si un singur
-grinzi longitudinale, transversale si mixte c1=1 ; c2 = rand de cabluri.
Alcatuire generala: (30+α)/30 - au deformabilitate ridicata sub efectul zapezii
A.Sisteme separate si al vantului. Necesita lestare; Acoperis GREU
* Structura acoperisului α (med) > 60° • Structuri cu dubla
* Structura verticala ⇓ curbura si ferme de cabluri
c1 = 0 c2 = 2 - prin alcatuire sunt putin deformabile. Nu
necesita lestare. Acoperis USOR

6. Structuri cu cabluri cu simplă curbură.

Principii de alcătuire de ansamblu.

3.Greutatea proprie a acoperisului 1. Structura cu cabluri paralele

B. Sistem integrat • Acoperisuri usoare • Eforturi cu valori mari in elementele
C. Infrastructura Incarcarea de referinta din zapada se prindere ale cablurilor
majoreaza cu coeficientul de siguranta de
γ ≅ 1.8 - 2.0
• Acoperisuri grele
Incarcarea de referinta din zapada se
majoreaza cu coeficientul de siguranta de
γ ≅ 1.2 – 1.5

Incarcarea din vant. Depinde de:

Exemple: Circul din Bucuresti, Piata acoperita
1. Conditiile de amplasament
din Royan - cablu ancorare- ca sa nu se rastoarne; sa
• zona climatica
trimita F la pamant
(Bucuresti, zona B, gv = 42 kg/mp)
2.Care sunt încărcările pentru care se - masiv imp. de beton care sa compenseze
proiectează acoperişurile sălilor? • conditii de microrelief (amplasamente intinderea
adapostite/ expuse)
Clasificarea acoperişurilor din punct de - piloti in adancime de care se trag cablurile
vedere al greutăţii proprii. • mediu construit
2. Forma cladirii/ acoperisului 2. Structuri pe plan circular
• Acoperisuri grele- din ba/ precomprimat • Plan complet liber
200- 400 kg/mp 4. Elemente structurale fundamentale pentru - deschidere cabluri=
acoperişurile sălilor cu deschideri mari
• Acoperisuri usoare- otel, lemn, mat. Plastice diametru sala
50- 100 kg/mp • Plan cu un stalp
1. Cablu
Incarcari: central
- intindere axiala
1. Greutate proprie
2. Grinda
2. Zapada
- incovoiere
3. Vant
3. Arc
4. Cutremur vertical
- compresiune
5. Incarcari din instalatii/ tehnologice 7. Ferme de cabluri. Forme geometrice
• Stabilitatea la actiune vantului si zapezii este
asigurata prin cabluri de intindere (de
3. Încărcări de proiectare pentru
stabilizare)
acoperişurile sălilor: încărcarea din zăpadă
şi din acţiunea vântului. Factori de care • Eforturile din elementele grinzii depind de
depind aceste încărcări. geometria fermei
• Permit folosirea acoperisurilor de tip “usor”
Incarcarea din zapada. Depinde de:
1. Conditiile de amplasament 5. Structuri cu cabluri pentru acoperişuri cu Forme geometrice
• Zona climatica : patru zone climatice cu dechideri mari. Clasificări. Caracterisitici 1. Ferme concave
incarcare de referinta intre 90-180 kg/mp; generale. - Cablu portant
pentru Bucuresti incarcarea de referinta - Cablu de intindere
150kg/mp. Clasificare: A. In functie de geometria supr. (stabilizare)
- Diagonale/montanti
• Efectul de adapostire: reale de cabluri:
* reducere 20% pentru conditii normale de 1. cu simpla curbura intinsi
expunere si acoperis plat;
* crestere de 10% pentru forme de acoperis
care impiedica spulberarea
2. Geometria acoperisului- daca favorizeaza
sau nu aglomerarile de zapada

2. cu dubla curbura
- portante+ stabilizatoare 2. Ferme convexe
- sunt asezate pe - Cablu portant
doua directii dar cu - Cablu de intindere
curburi inverse (stabilizare)
- cele stabilizatoare - Diagonale/montanti
apasa si le impiedica comprimati
sa fuga la vant
- sunt rigide

B. In functie de numarul de straturi de cabluri

1. un strat 2. ferme din cabluri

α < 30° ..... c = 1.0

α > 60°...... c = 0.0
3. Ferme mixte
- Cablu portant Cadre cu zabrele:
- Cablu de intindere
(stabilizare)
-Montanti
comprimati
- Montanti intinsi

8. Structuri cu ferme de cabluri pe plan

dreptunghiular şi circular. Transmiterea
eforturilor la structurile verticale.

9. Reţele de ferme de cabluri. Scheme

generale de alcătuire. Exemple.

10. Structuri cu grinzi din oţel pentru

acoperişuri cu deschideri mari. Principii de
alcătuire. Clasificarea grinzilor din punct de
vedere al secţiunii transversale.

Principii de alcatuire:
• Grinzi cu inima plina
• Grinzi cu zabrele
Clasificare dpv sectiune transversala:
A. Grinzi plane
B,C. Grinzi spatiale

12. Structuri cu arce pentru săli cu

Transmiterea eforturilor
11. Grinzi cu zăbrele şi cadre cu zăbrele din
oţel. Scheme geometrice de alcătuire.
Secţiuni caracteristice ale barelor.
Grinzi cu zabrele:
deschideri mari. Caracterizare generală.
Materiale folosite.
Materiale: piatra/ zidarie; ba; metalice; lemn
lamelar lipit.
• Forma axei arcului depinde de modul de
incarcare (compresiune pentru incarcarea
dominanta)
• Incarcarile nesimetrice provoaca incovoiere
in arc
- arc masiv piatra- inc. zapada nu produce mai
nimic
- arc usor metalic, lemn- inc. Zapada aduce
incovoieri
• Tasarile diferentiate sporesc eforturile in arc
• Impingerile laterale depind de sageata
arcului (sunt cu atat mai M cu cat arcul e mai
turti si invers M:F)

13. Structuri cu arce pentru săli cu

deschideri mari. Dispunerea arcelor în
structură. Arce cu două şi trei articulaţii.

Arce cu 2 articulatii (sistem cu impingeri):
• Arcele cu articulatii nu transmit momente la
fundatii
• Arcele cu tirant nu transmit impingeri laterale
Arce cu 3 articulatii:
• Sunt sisteme static determinate (eforturile
interioare nu depind de rigiditatea arcului)
• Nu sunt sensibile la tasari diferentiate
14. Structuri cu arce pentru săli cu
deschideri mari. Sisteme de contravântuire.
Alcătuirea secţiunii transversale pentru
arcele din oţel.
Sisteme de contravantuire:
Alcatuirea sectiunii transversale:
15. Structuri cu arce din lemn lamelar lipit
(LLL) pentru săli cu deschideri mari.
Avantajele structurilor din LLL în raport cu
cele din alte materiale (beton armat, oţel).
Ex: bazin de inot- apa+clor= vapori de clor-
ataca otelul
16. Structuri cu arce şi cabluri. Principii
generale de alcătuire (rolul/solicitările
arcelor, rolul/solicitările cablurilor. Scheme
statice de preluare a încărcărilor verticale.
Scheme statice:
Caracteristici geometrice:
- grosimi foarte mici in raport cu deschiderile
- la cheie 6-8cm- 20m cilindru
Rigidizari si elemente de margine:
- ca sa nu am pierderi de stabilitate
- nervuri de rigidizare la interax de 3,5m
- placa incastrata in el de reazem
- arce de rigidizare pe exterior
19. Cupole din beton armat. Forme în plan şi
în elevaţie. Eforturi în placă.
Eforturi in placa:
17. Acoperisuri cu dublă curbură din beton
armat/precomprimat. Forme geometrice.
18. Acoperişuri cilindrice din beton armat.
Alcătuire generală. Caracteristici geometrice.
Rigidizări şi elemente de margine.
Alcatuire generala:
- ca la cilindrii; daca sunt placi mai grele mai
apar si mom incovoietoare 22. Acoperişuri reticulate plane din oţel.
Forme de bază. Dispunerea reţelelor de bare.

20. Acoperişuri reticulate cu dublă curbură

din beton armat. Avantaje în raport cu
acoperişurile din plăci pline.
- cele 2 raze de curbura trebuie discretizate prin
noduri foarte dese si cat mai apropiate de
geometria suprafetei
- lungimea barei este data de riscul de flambaj,
pierderea stabilitatii

21. Acoperişuri reticulate cu dublă curbură

din oţel. Forme geometrice (cilindri şi
cupole).
- nu sunt necesare noduri la fel de dese ca la
beton 23. Acoperişuri reticulate plane din oţel.
Efectul pretensionării.

- modificarea deformarii generale a acoperisului

a.i. sa se creeze o deformatie inverse decat cea
produsa de sarcina utila.
----------------------------------------------------------

Grinda cu zabrele din otel detalii rezemare

24. Evolutia cladirilor inalte pana in anul 2000. Exemple si inaltimi.

Home Insurance Building (1883)

• 11 niveluri
• pereti exteriori din caramida + stalpi de fonta
• stalpi interior si grinzidin fonta

Prima cladire cu structura din otel (1889):

- Blocul “Rand Mc Nally”, inaltime 36.0 m, 9 etaje

Structura din otel cu contravantuiri verticale din otel rotund (1891)

- Blocul “Capital” - 85.5 m inaltime ,
- 20 etaje.

Cladirea Monadnock (scoala din Chicago) 16 etaje din zidarie (monument)

• grosimea zidurilor la parter 1.8 m conform codului american din acea vreme pentru raportul dintre grosimea
zidurilor exterioare/ nr etajelor (30 cm pentru un nivel + cate 10 cm pentru fiecare nivel in plus)
• cladire grea: s-a tasat cu 50 cm in 50 de ani

Prima cladire peste 100 m (1899) :

- “Park Row Building” cu doua turnuri jumelate de 118 m - 29 etaje
Prima cladire peste 200 m (1913):
- turnul “Woolworth” cu 244 m – 60 etaje
Recordul antebelic (1931):
- “Empire State Building” cu 381 m – 102 etaje

Evolutia pana in 2000:

1846 - “Trinity Ch. NYC” cu 86,5 m
1890 - “NY World” cu 94 m
1905 - “Singer” cu 186,5 m
1913 - “woolworth” cu 241,5 m
1929 - “Crysler” cu 320 m
1930 - “Empire State Building” cu 381 m
1971 - “World Trade Center” cu 411,5 m
1974 - “Sears Tower” cu 443 m
1996 - “Petrona Tower” cu 452 m

25. Evolutia cladirilor inalte dupa anul 2000. Exemple si inaltimi.

1. Burj Dubai H > 800 m 2009

2. Busan Lotte Tower – Coreea de sud 494 m 2009
3. Shanghai World Financial Tower 492 m 2007
4. Abraj Al Bait Hotel – Arabia Saudita 485 m …
5. International Commerce Center Hong-Kong 484 m 2009
6. Nanjing Greenland Financial Tower- China 456 m 2008
7. Dubai Tower Doha – Qatar 442 m 2007
8. Trump International Hotel Chicago 415 m 2008
9. 23 Marina Dubai 380 m 2009
10. Bank of America New York 366 m 2008
26. Clasificarea betoanelor folosite la cladirile inalte.

• Betoane curente < C55 (550 kg/cmp)

• Betoane de inalta rezistenta (BIR)
C60 – C80 (600 – 800 kg/cmp)
• Betoane de inalta performanta (BIP)
C80 - C 120 (800-1200 kg/cmp)
• Betoane de foarte inalta performanta (BFIP)
C130 – C200 (1300 - 2000 kg/cmp)
• Beton de ultra-inalta performanta (BUIP)
> C200 (2000 kg/cmp)

27. Avantajul betoanelor superioare.

Costul reducerii sectiunii:

28. Materiale compozite.

Asocieri “beton + otel”

• Beton cu armatura rigida (BAR)
• Beton confinat in tuburi (BAT)
• Beton cu fibre metalice disperse (BFM)
Se folosesc in toate cazurile BIP sau BFIP
29. Incarcari si actiuni. Actiunea seismica. Oscilatii plane. Torsiune. Forte seismice de nivel.

Incarcari si actiuni:
• Incarcari permanente : greutate proprie
• Incarcari utile : conform functiunii
• Actiuni de mediul natural
- cutremur
- vant
- variatii de temperatura
Actiunea seismica: (desen)

Oscilatii plane: (desen)

Torsiune: Forte seismic de nivel: (desen)

30. Calculul perioadei proprii de vibratie. Calculul fortelor seismice.

- CALCULU PERIOADEI PROPRII -

Perioada proprie de vibratie a modului fundamental

T0=C1

Unde
- C1=0.085 pt structuri in cadre de otel
- C1=0.075 pt structuri in cadre din beton armat sau cadre din otel cau contravantuiri
excentrice
- C1=0.050 pt alte structuri

- CALCULUL FORTELOR SEISMICE -

Forta seismica de calcul la baza cladirii (Fd) este:
Fd= i ag , unde:

i – coeficientul de importanta al cladirii

Ag – acceleratia gravitationala
B(T) – valoarea spectrului de raspuns pt T si Tc(perioada de colt aamplasamentului)
q – factorul de reducere a raspunsului elastic (functie de tipul structurii si de material)
W – greutatea totala a cladirii
g – acceleratia gravitatiei

31. Proiectarea seismica bazata pe performanta.

I. Proiectarea pentru actiunea indirecta

1. Stabilirea obiectivului de performanta
2. Determinarea actiunii seismice de proiectare ag
3. Calculul structurii, determinarea indicelui de drift efectiv IDef
4. Alegerea CNS, determinarea indicelui de drift admisibil IDadm
5. Verificarea conditiei de siguranta IDadm > IDef
6. Daca IDadm < IDef
• se modifica CNS (preferabil)
sau
• se modifica structura
1. Operatia 6 se repeta pana cand este satisfacuta conditia 5

II. Proiectarea pentru actiunea directa

1. Stabilirea obiectivului de performanta
2. Determinarea actiunii seismice de proiectare ag
3. Determinarea fortei de proiectare FCNS , a eforturilor sectionale de proiectare Ed,CNS si a
deformatiilor efective asociate fef,CNS
4. Determinarea rezistentei de proiectare Rd,CNS si a deformatiilor admisibile fadm,CNS prin calcul sau
din informatiile furnizorului
5. Verificarea conditiilor de siguranta:
• Rd,CNS > Ed,CNS
• fadm,CNS > fef,CNS

32. Rosturi la cladirile inalte. Amplasare.

Dimensiuni.
33. Efectul terenului de fundare la cladirile inalte.

34. Probleme generale de fundare la cladirile inalte. Tipuri de fundatii.

35. Incinte la subsolurile adanci ale cladirilor inalte. Solutii de realizare. Tipuri de sprijiniri
provizorii.

36. Actiunea vantului. Efecte globale. Efecte locale. Variatia presiunii vantului cu inaltimea.
Efectele actiunii vantului: variatia presiunii vantului cu inaltimea
• Efecte globale
- Rezistenta de ansamblu
- Rigiditatea – efectul oscilatiilor
• Efecte locale (pe fatade)
Efecte globale ale actiunii vantului
• Actiunea vantului depinde de zona
climatica
• Presiunea statica a vantului creste
exponential cu inaltimea cladrii
• Efectele dinamice ale actiunii
vantului depind de forma si de
rigiditatea cladirii

37. Efectul formei asupra deplasarilor produse la varf datorate actiunii vantului.

Deplasarile maxime la
varf depind de forma
cladirii
Cladiri cu arie egala in
plan, aceiasi inaltime,
rigiditate si amortizare

38. Oscilatii sub actiunea vantului.

Conditii de comfort.

39. Efectul vantului asupra consumului de otel.

40. Efectul variatiilor de temperatura la cladirile

41. Sisteme structurale posibile. Criterii de alegere.

Criterii de alegere:
• forma in plan a cladirii;
• functiunea cladirii;
• dimensiunile spatiilor interioare;
• raportul H/B
• raportul deschiderilor (transv / long)
• natura terenului de fundare;
• tehnologia de executie
42. Sisteme structurale pentru cladiri de birouri. Exemple.

- Structuri cu “tub perforat:

Ex: De Witt Chestnut – Chicago (1963), 43 etaje

- Structuri “tub in tub”:

Ex: Brunswick Building – Chicago
Hong Kong Central Plaza

43. Sisteme cu pereti structurali. Sisteme structurale mixte.

44. Efectul etajelor rigide.

 45. Sisteme structurale din otel. Clasificare. Exemple.

1. Cadre rigide pe doua directii (<20-25 niv)

2,3,4 Cadre rigide + contravantuiri verticale (< 70-80 niv)
5. Structura tubulara (pe contur) + stalpi interiori pentru incarcari gravitationale
6. Megastructura exterioara (contravantuiri pe tot conturul) + stalpi interiori
Exemplu: John Hancock Center
7. Sistem “tub in tub” . Pe exterior stalpi desi + rigle foarte rigide. Tub interior din nucleu central cu stalpi
metalici sau pereti din beton armat (World Trade Center)
8. Sistem din mega module (Sears Tower) - eventual completat cu contravantuiri pe peretii exterior

46. Cadre din otel.

Exemple:
 “Toronto Dominion Center”
Consultant arhitectura : Mies van der Rohe
• 56 etaje cu h = 3.65 m
• lungime 8 x 9.15 = 73.2 m
• latime 3 x 12.2 = 36.6 m
• plansee de beton turnate pe tabla cutata
• suprafata totala 150.000 mp
• consum de otel 33.500 tone (225 kg/mp)

47. Sisteme cu nucleu central. Exemple.

48. Sisteme cu megastructura exterioara. Exemple.

Exemple:
- John Hancock Center

- Hotel De Las Artes – Barcelona

- Cladire inalta din Southfield – Michigan
- Aluminium Company of America – San Francisco

49. Planseele la cladirile inalte. Detalii.

Dipunerea grinzilor:
Dipunerea grinzilor: Sporirea rigiditatii prin contravantuiri in plan orizontal:

Detalii planseu:

50. Amortizori seismici. Tipuri de amortizori.

Tipuri: - amortizor cu lichid vascoelastic - amortizor cu polimeri

-amortizor cu frecare

51. Amortizori pentru vant. Tipuri.

52. Protectia seismica a componentelor nestructurale. Justificare.

Componentele nestructurale:
1. COMPONENTE ARHITECTURALE
* elemente exterioare atasate anvelopei
* elementele anvelopei (elemente de închidere verticale)
* elemente de compartimentare interioara
* altele : tavane false, pardoseli inaltate
2. INSTALATII
* sanitare
* electrice/de iluminat
* de conditionare/încalzire & ventilatie
* speciale (bucatarii, spalatorii, etc)
3. ECHIPAMENTE ELECTRO-MECANICE
* ascensoare
* scari rulante
4. MOBILIER
* mobilier general (uz curent)
* mobilier profesional (mobilierul unitatilor medicale, de cercetare,etc)
* rafturi în sali/depozite accesibile publicului)
5. BUNURI ADAPOSTITE ÎN CLADIRI
*sisteme informatice (care includ si baze de date)
* exponate din muzee, etc
ALTE CONSTRUCTII
* garduri de incinta

PROTECTIA SEISMICA a CNS – Dece?

Consecinte chiar la cutremure moderate
• Afectarea sigurantei vietii: Japonia (Miyagiken -oki -1978)
-20.898 garduri de incinta din zidarie avariate
-18 din cele 28 victime (_) s-au datorat caderii gardurilor de zidarie
• Pierderea valorilor cultural: Sunt pierderi "irecuperabile"
- USA (Loma Prieta -1989) la opt muzee din zona Golfului, 150 de exponate, din
circa 500.000, au suferit avarii diverse (circa 10 milioane de dolari).
Toate aveau masuri de reducerea riscului seismic.
- La Asian Art Museum din San Francisco, s-au avariat 26 de exponate (3
milioane de dolari, circa 1‰ din valoarea de piata a patrimoniului – 3 miliarde de
dolari).
• Incapacitatea de functionare a unor cladiri esentiale pentru reactia post-seism: Northridge (1994):
- 10 spitale principale scoase din functiune prin avarii la CNS desi structurile
erau practic neafectate (avarierea instalatiilor de apa, spargerea geamurilor,
oscilarea puternica a corpurilor de iluminat, avarierea contragreutatilor de la
ascensoare,si întreruperea alimentarii cu energie electrica).
• Scoaterea din functiune a unui volum important de cladiri curente (personae sinistrate)
• Riscuri secundare: explozii , incendii
• Pierderi economice directe si indirect: USA (San Fernando 1971) : pierderi la 25 cladiri comerciale:
- avarii la instalatiile electrice si la echipamentele mecanice : 7%;
- avarii ale finisajelor exterioare : 34%;
- avarii ale finisajelor interioare : 56%.
50 de cladiri înalte aflate departe de falie (soc relativ mic):
- nici o cladire nu a avut avarii structurale majore;
- 43 de cladiri au suferit avarii la peretii despartitori usori ;
- 18 cladiri au suferit avarii la ascensoare;
 - 15 cladiri au avut geamurile sparte
- 8 cladiri au suferit avarii la sistemul de conditionare a aerului
USA (Loma Prieta 1989):
-din analiza pierderilor pentru 129 cladiri de birouri de dimensiuni medii si mari
a rezultat ca valoarea medie a pagubelor a fost de 95.000 $ din care circa 50.000$
(adica 53%) s-au datorat avariilor produse de apa ca urmare a ruperii sistemelor
de sprinklere.
• Afectarea vietii societatii

53. Cerintele utilizatorilor privind raspunsul seismic al componentelor nestructurale.

-Evitarea pierderilor de vieti omenesti sau a ranirii persoanelor din exteriorul/interiorul cladirilor.
-Evitarea întreruperii activitatilor si serviciilor esentiale pentru interventia dupa cutremur.
-Evitarea degradarii unor bunuri culturale sau artistice valoroase.
-Limitarea pagubelor materiale ca amploare si gravitate.
-Asigurarea cailor de evacuare a persoanelor din cladire si de acces pentru echipele de interventie.
-Evitarea/limitarea avarierii:
-CNS prin interactiuni necontrolate cu elementele structurale;
-elementelor structurale prin interactiuni necontrolate cu CNS
-Limitarea impactului psihologic datorat disconfortului ocupantilor.

54. Solicitarea seismica a componentelor nestructurale. Actiunea directa. Actiunea indirecta. Interactiuni
necontrolate.

Actiunea indirecta:

Actiunea directa:
Interactiuni necontrolate:

55. Proiectarea fatadelor cortina.

56. Avarii la peretii de umplutura. Fixarea peretilor interiori.

Fixare:
Sub1 STRUCTURI PERFORMANTE Sub4 Structura acoperisului Structuri cu ferme de cabluri - principiu de alcatuire
A. Structuri pentru cladiri cu un nivel si deschideri mari Structura acoperisului transmite incarcarile aferente
B. Structuri pentru cladiri etajate inalte acoperisului la structura verticala
Structuri cu deschideri mari –alcatuire generala Acoperisul - cerinte de performanta structurala-
A.Sisteme separate • Stabilitate / Rezistenta / Rigiditate
* Structura acoperisului II. Structura verticala -incarcari de proiectare-
* Structura verticala * greutatea acoperisului (inclusiv zapada);
B. Sistem integrat * greutatea proprie a structurii verticale
C. Infrastructura * greutatea inchiderilor Ferme de cabluri pe plan circular – principii de alcatuire
Alcatuire generala - exemple * forta seismica
• Circul din Bucuresti * forta din vant
• Piata acoperita din Royan * efectele variatiilor de temperatura
Sub2 Structura acoperisului Structura verticala-
Incarcari de proiectare: cerinte de performanta structurala
1. Greutate proprie Stabilitate / Rezistenta /
2. Zapada Ductilitate / Rigiditate
3. Vant Structuri pentru cladiri
4. Cutremur vertical cu deschideri mari
5. Incarcari din instalatii/tehnologice Structura acoperisului
Greutatea proprie Elemente si subansambluri
1. Acoperisuri grele : structurale
* din beton armat/ precomprimat Elemente structurale
(200 - 400kg/mp) fundamentale
2. Acoperisuri usoare 1.Cablu
* din otel, lemn, materiale plastice - intindere axiala
(50 – 100 kg/mp) 2.Grinda
Sub3 Incarcare din zapada - incovoiere
Depinde de: 3.Arc
1. Conditiile de amplasament - compresiune
2. Geometria acoperisului Sub5 Structuri cu cabluri clasificari
3. Greutatea proprie a acoperisului Suprafete cu simpla curbura
2.1. Conditiile de amplasament
a. Zona climatica : patru zone climatice cu incarcare de
referinta intre 90-180 kg/mp; pentru Bucuresti incarcarea de Sub8 Ferme de cabluri- transmiterea eforturilor –
referinta 150kg/mp.
b. Efectul de adapostire:
* reducere 20% pentru conditii normale de expunere si
acoperis plat; Suprafata cu dubla curbura
* crestere de 10% pentru forme de acoperis care Un singur rand de cabluri
impiedica spulberarea Ferma de cabluri
2.2.Geometria acoperisului
α < 30° ..... c = 1.0
α > 60°...... c = 0.0
2.2.Geometria acoperisului
0 < α (med) < 30°
⇓ Structuri cu simpla curbura si un singur rand de cabluri.
c1=1 ; c2 = (30+α)/30 Au deformabilitate ridicata sub efectul zapezii si al vantului.
α (med) > 60° Necesita lestare
⇓ Acoperis GREU
c1 = 0 c2 = 2 Structuri cu dubla curbura si ferme de cabluri
2.3. Efectul greutatii proprii Prin alcatuire sunt putin deformabile
asupra încărcarii de calcul Nu necesita lestare
• Acoperisuri usoare Acoperis USOR
Incarcarea de referinta din zapada se Sub6 Structuri cu simpla curbura - principii de alcatuire –
majoreaza cu coeficientul de siguranta de Structura cu cabluri paralele
γ ≅ 1.8 - 2.0 Eforturi cu valori mari in
• Acoperisuri grele elementele prindere ale
Incarcarea de referinta din zapada se cablurilor
majoreaza cu coeficientul de siguranta de
γ ≅ 1.2 – 1.5 Structuri pe plan circular In cazul fermelor de cabluri stabilitatea structurii la actiunea
2.4. Incarcare de calcul cu zapada (exemplu) 1. Plan complet liber vantului si a zapezii e asigurata de cablurile de intindere
• Amplasament : Bucuresti zona “C” 2. Plan cu un stalp central Geometria formei determina eforturile din elementele grinzi
incarcarea de referinta gz = 150 kg/mp Exemple: Transmiterea eforturilor se realizeaza prin cabluri de ancorare
• Conditii normale de expunere Ce = 0.8 Stadion la si stalpi care preiau eforturile cablurilor portante si de
• Greutate proprie acoperis 50 kg/mp MONTEVIDEO (1956) stabilizare
• Coeficient de siguranta γ = 2.0 Plan circular; cupola inversa I
• Incarcare de calcul : pz = 150 x 0.8x 2.0 = 240 kg/mp 256 cabluri radiale
3. Incarcare din vant Depinde de: Acoperis din placi prefabricate de b.a. Inel exterior din b.a.
• Conditiile de amplasament Inel interior metalic
* zona climatica Bazin de inot la Wuppertal (Germania) Plan dreptunghiular
(Bucuresti, zona B, gv = 42 kg/mp) Sala de expozitie si antrenament la Dortmund
* conditii de microrelief (amplasamente Garaj la Krasnoiarsk
adapostite/expuse) Sub7 Ferme de cabluri
*mediu construit • Stabilitatea la actiune vantului si zapezii estea asigurata prin
• Forma cladirii/acoperisului cabluri de intindere (de stabilizare)
3.Incarcare din vant. Efectul • Eforturile din elementele grinzii depind de geometria fermei
formei acoperisului • Permit folosirea acoperisurilor de tip “usor”
(a) Presiune/suctiune pe o - forme geometrice –
cupola sferica inalta (3/4 din • Ferme concave In plan circular se
sfera) 1. Cablu portant creeaza un inel interior
(b) Suctiune o o 2. Cablu de intindere (stabilizare) intins si unul ext
cupola plata 3. Diagonale/montanti intinsi comprimat
(putin inalta) • Ferme convexe Eforturile din inelul
(c) Suctiune/presiune 1. Cablu portant comprimat sunt preluate
pe un acoperis 2. Cablu de intindere (stabilizare) de stalpii verticali radiali
cilindric cu cabluri 3. Diagonale/montanti comprimati
paralele • Ferme mixte
0. Cutremur vertical 1. Cablu portant
• Acoperisurile si consolele cu deschideri mari se calculeaza la 2. Cablu de intindere (stabilizare)
actiunea componentei verticale a cutremurului 3. Montanti comprimati
• Forta seismica verticala: Fv = 1.5KsG 4. Montanti intinsi
• Pentru Bucuresti Fv = 0.3G
Sub10 Structuri cu grinzi Grinzi cu zabrele din otel formate din segmente modulate sub15
• Grinzi din otel
• Grinzi din lemn lamelar lipit
• Grinzi din beton precomprimat
Grinzi din otel
Principii de alcatuire:
• Grinzi cu inima plina
• Grinzi cu zabrele
Clasificare in functie
de forma sectiunii
transversale
A. Grinzi plane
B,C. Grinzi spatiale
Cadru metalic cu inima plina

Grinzi cu zabrele din otel

Grinzi metalice cu inima plina

Sub12 Structuri cu arce

• Arce din piatra/zidarie
• Arce din beton armat
• Arce metalice
• Arce din lemn lamelar lipit
Arce
Forma axei arcului depinde de modul de incarcare
(compresiune pentru incarcarea dominanta)
Incarcarile nesimetrice provoaca incovoiere in arc
Tasarile diferentiate sporesc eforturile in arc
Impingerile laterale depind de sageata arcului
Arce – alcatuiri, mod de asezare in structura

Structuri cu arce din LLL

Arce cu doua articulatii
Arcele cu articulatii nu transmit momente la fundatii
Arcele cu tirant nu transmit impingeri laterale
Arce cu trei articulatii
Sunt sisteme static determinate (eforturile interioare nu
depind de rigiditatea arcului)
Nu sunt sensibile la tasari diferentiate
Sala polivalenta la Nantes
• Suprafata 50.0 x 110.0 m
• Arce cu doua articulatii din LLL cu
h = 96 cm
• Pane h = 60 cm
• Stalpi din beton armat
• Placa din beton armat lucreaza ca tirant pentru a prelua
impingerile
Patinoar artificial la Berna
• Patinoar + tribune pentru 16.000 spectatori
• Arce cu doua articulatii cu D = 45-85 m asamblate la santier
din trei bucati
• Arce cu sectiune chesonata de 48.5-120 cm (cu pereti de
12-15 cm)
• Contavantuiri in planul acoperisului din lemn ecarisat
• Tirant din teava patrata
Sala polivalenta la Leiden
• Acoperis 75.0 x 102.5 m
• Arce duble cu doua articulatii
(2 x 14/100 cm) la interax de 230 cm
• Arce asamblate din trei tronsoane
• Pane din lemn ecarisat (718 cm)
Sub16 Structuri cu arce si cabluri
Suprafete cu dubla curbura -forme

Sub14 Sisteme de contravantuire

Arce + cabluri
- exemple de alcatuire -
 -transmiterea eforturilor la reazeme-

Sub18 Acoperisuri cilindrice- alcatuire generala-

Sub9 Retele de ferme de cabluri -Alcatuiri-

Retelele de ferme de cabluri sunt sisteme
structurale de acoperire care combina
fermele de cabluri pe mai multe
directii
Cupole din elemente prefabricate- exemple-

ex: bazin inot 1964 tokyo JO

- eforturi sectionale in placa-

sub17 Acoperisuri cu dubla curbura

Generalitati- definitii -

-variatia eforturilor in placa-

- forme de baza -
- eforturi in cilindrii lungi-

- suprafete cilindrice-

- paraboloizi- Cupola geodezica

• Cupola realizata din bare, in retea poliedrica inscriptibila
intr-o sfera. Are muchii egale si unghiuri solide egale
• In functie de diametrul cupolei poligonul se obtine prin
multiplicare laturilor poligoanelor fundamentale
• Poate fi realizata cu unul sau doua straturi de bare (cupola
- suprafete riglate- dubla este mai stabila)
- eforturi in cilindri lungi- • Asigura maximum de spatiu util raportat la la suprafata
ocupata la sol
• Permite executia cu elemente de serie
Generarea cupolei geodezice Buchminster Fuller (dupa
- conoizi - 1917)

- placi cutate-

Sub19 Cupole
- forme in plan si in elevatie- Cupole geodezice la CAESAR PALACE HOTEL – Las Vegas,
Nevada
- cilindri intersectati - • Constructii usoare care necesita numai reazeme verticale
• Cupola care acopera sala de teatru are diametrul de 30.5 m
Aula – Universitatea din Illinois
• Cupola cu nervuri din beton armat
• Diametrul 122 m
• Nervurile sunt placi cutate care au rezistenta ridicata la
- forme in plan- incovoiere
• Cupola a fost executata pe esafodaj apoi inelul a fost
precomprimat si apreluat toata greutatea cupolei
• Inelul este rezemat pe console radiale
Aula – Anderson , Indiana
• Placa curba subtire din beton armat
• Executata la sol impreuna cu inelul de reazem
- pierderea stabilitatii- • Ridicata la pozitie, pe stalpi, cu prese hidraulice
Acoperisuri “pneumatice”
• Acoperisuri alcatuite din elemente care se devin rigide sub
efectul presiunii interioare a aerului (membrane duble
umplute cu aer sub presiune)
• Acoperisuri a caror forma este mentinuta prin
suprapresiunea aerului din interiorul cladirii
- rigidizari- BC PLACE – Vancouver – Canada (1986)
• Arena multifunctioala cu 60.000 locuri pentru Expozitia
mondiala din 1986
• Forma in plan: elipsa cu axele 190 x 231 m (la data
respectiva cea mai mare deschidere acoperita “pneumatic”
din lume)
• Inaltimea , maxima 27.50 m
• Presiunea aerului circa 25 kg/mp (cu sistem de siguranta
pentru depresurizare care mentine invelitoarea la 6.0 m
peste nivelul scaunelor si al terenului)
BC PLACE – Vancouver – Canada (1986) Acoperisuri reticulate plane - efectul pretensionarii-
• Structura alcatuita din:
¾ doua membrane translucide din fibra de sticla acoperite cu
teflon;
¾ un sistem de cabluri din otel dispuse pe doua directii
ancorat de o grinda de contur comprimata, in forma de
“U”, din beton armat asezata la partea superioara a
tribunelor
Acoperisuri curbe reticulate
Structuri reticulate & prefabricate din beton armat

Acoperisuri curbe reticulate din otel – forme diverse

Acoperisuri reticulate curbe din otel – forme de baza

Acoperisuri reticulate plane -forme de baza -

FACULTATEA DE ARHITECTURĂ An V Anul universitar 2009-2010
Curs Structuri performante

TEMATICA PENTRU VERIFICAREA FINALĂ

1. Structuri cu deschideri mari. Principii generale de alcătuire. Exemple

2. Care sunt încărcările pentru care se proiectează acoperişurile sălilor ?. Clasificarea
acoperişurilor din punct de vedere al greutatii proprii.
3. Încărcări de proiectare pentru acoperişurile sălilor: încărcarea din zăpadă şi din actiunea
vântului. Factori de care depind aceste încărcări.
4. Elemente structurale fundamentale pentru acoperişurile sălilor cu deschideri mari
5. Structuri cu cabluri pentru acoperişuri cu dechideri mari. Clasificări. Caracterisitici generale.
6. Structuri cu cabluri cu simplă curbură. Principii de alcătuire de ansamblu
7. Ferme de cabluri. Forme geometrice
8. Structuri cu ferme de cabluri pe plan dreptunghiular şi circular. Transmiterea eforturilor la
structurile verticale.
9. ReŃele de ferme de cabluri. Scheme generale de alcătuire. Exemple.
10. Structuri cu grinzi din otel pentru acoperişuri cu deschideir mari,. Principii de alcătuire.
Clasificarea grinzilor din punct de vedere al sectiunii transversale.
11. Grinzi cu zăbrele şi cadre cu zăbrele din otel. Scheme geometrice de alcătuire. Sectiuni
caracteristice ale barelor.
12. Structuri cu arce pentru săli cu deschideri mari. Caracterizare generală. Materiale folosite.
13. Structuri cu arce pentru săli cu deschideri mari. Dispunerea arcelor în structură. Arce cu
două şi trei articulatii.
14. Structuri cu arce pentru săli cu deschideri mari. Sisteme de contravântuire. Alcătuirea
secŃiunii transversale pentru arcele din otel.
15. Structuri cu arce din lemn lamelar lipit (LLL) pentru săli cu deschideri mari. Avantajele
structurilor din LLL în raport cu cele din alte materiale (beton armat, otel).
16. Structuri cu arce şi cabluri. Principii generale de alcătuire (rolul/solicitările arcelor,
rolul/solicitările cablurilor. Scheme statice de preluare a încărcărilor verticale.
17. Acoperisuri cu dublă curbură din beton armat/precomprimat. Forme geometrice.
18. Acoperişuri cilindrice din beton armat. Alcătuire generală. Caracteristici geometrice.
Rigidizări şi elemente de margine.
19. Cupole din beton armat. Forme în plan şi în elevatie. Eforturi în placă.
20. Acoperişuri reticulate cu dublă curbură din beton armat. Avantaje în raport cu acoperişurile
din plăci pline.
21. Acoperişuri reticulate cu dublă curbură din otel. Forme geometrice (cilindri şi cupole).
22. Acoperişuri reticulate plane din otel. Forme de bază. Dispunerea retelelor de bare.
23. Acoperişuri reticulate plane din otel. Efectul pretensionării.

24. Evolutia cladirilor inalte pana in anul 2000. Exemple si inaltimi.

25. Evolutia cladirilor inalte dupa anul 2000. Exemple si inaltimi.
26. Clasificarea betoanelor folosite la cladirile inalte.
27. Avantajul betoanelor superioare.
28. Materiale compozite.
29. Incarcari si actiuni. Actiunea seismica. Oscilatii plane. Torsiune. Forte seismice de nivel.
30. Calculul perioadei proprii de vibratie. Calculul fortelor seismice.
31. Proiectarea seismica bazata pe performanta.
32. Rosturi la cladirile inalte. Amplasare. Dimensiuni.
33. Efectul terenului de fundare la cladirile inalte.
34. probleme generale de fundare la cladirile inalte. Tipuri de fundatii.
35. Incinte la subsolurile adanci ale cladirilor inalte. Solutii de realizare. Tipuri de sprijiniri
provizorii.
36. Actiunea vantului. Efecte globale. Efecte locale. Variatia presiunii vantului cu inaltimea.
37. Efectul formei asupra deplasarilor produse la varf datorate actiunii vantului.
38. Oscilatii sub actiunea vantului. Conditii de comfort.
 39. Efectul vantului asupra consumului de otel.
40. Efectul variatiilor de temperatura la cladirile inalte.
41. Sisteme structurale posibile. Criterii de alegere.
42. Sisteme structurale pentru cladiri de birouri. Exemple.
43. Sisteme cu pereti structurali. Sisteme structurale mixte.
44. Efectul etajelor rigide.
45. Sisteme structurale din otel. Clasificare. Exemple.
46. Cadre din otel.
47. Sisteme cu nucleu central. Exemple.
48. Sisteme cu megastructura exterioara. Exemple.
49. Planseele la cladirile inalte. Detalii.
50. Amortizori seismici. Tipuri de amortizori.
51. Amortizori pentru vant. Tipuri.

52. Protectia seismica a componentelor nestructurale. Justificare.

53. Cerintele utilizatorilor privind raspunsul seismic al componentelor nestructurale.
54. Solicitarea seismica a componentelor nestructurale. Actiunea directa. Actiunea indirecta.
Interactiuni necontrolate.
55. Proiectarea fatadelor cortina.
56. Avarii la peretii de umplutura. Fixarea peretilor interiori.

La verificarea finală se va cere prezentarea a 5 (cinci) subiecte din lista de mai sus. Notarea se va
face pentru fiecare subiect între 0 (subiect la care nu s-a răspuns / răspuns la un alt subiect)  2.00
(răspuns complet şi corect redactat).
Nota finală se stabileşte cu formula:
Nota " verificare finala"  Nota " bloc" Nota"sala"
Nota finala  ≥ 5 (cinci).
3
Toate notele partiale trebuie să fie ≥ 4 (patru)
Rotunjirea se face în plus numai pentru fractiunile ≥ 0.5
FACULTATEA DE ARHITECTURĂ An V Anul universitar 2010-2011
Curs Structuri performante

TEMATICA PENTRU VERIFICAREA FINALĂ

1. Structuri cu deschideri mari. Principii generale de alcătuire. Exemple

2. Care sunt încărcările pentru care se proiectează acoperişurile sălilor ?. Clasificarea
acoperişurilor din punct de vedere al greutatii proprii.
3. Încărcări de proiectare pentru acoperişurile sălilor: încărcarea din zăpadă şi din actiunea
vântului. Factori de care depind aceste încărcări.
4. Elemente structurale fundamentale pentru acoperişurile sălilor cu deschideri mari
5. Structuri cu cabluri pentru acoperişuri cu dechideri mari. Clasificări. Caracterisitici generale.
6. Structuri cu cabluri cu simplă curbură. Principii de alcătuire de ansamblu
7. Ferme de cabluri. Forme geometrice
8. Structuri cu ferme de cabluri pe plan dreptunghiular şi circular. Transmiterea eforturilor la
structurile verticale.
9. ReŃele de ferme de cabluri. Scheme generale de alcătuire. Exemple.
10. Structuri cu grinzi din otel pentru acoperişuri cu deschideir mari,. Principii de alcătuire.
Clasificarea grinzilor din punct de vedere al sectiunii transversale.
11. Grinzi cu zăbrele şi cadre cu zăbrele din otel. Scheme geometrice de alcătuire. Sectiuni
caracteristice ale barelor.
12. Structuri cu arce pentru săli cu deschideri mari. Caracterizare generală. Materiale folosite.
13. Structuri cu arce pentru săli cu deschideri mari. Dispunerea arcelor în structură. Arce cu
două şi trei articulatii.
14. Structuri cu arce pentru săli cu deschideri mari. Sisteme de contravântuire. Alcătuirea
secŃiunii transversale pentru arcele din otel.
15. Structuri cu arce din lemn lamelar lipit (LLL) pentru săli cu deschideri mari. Avantajele
structurilor din LLL în raport cu cele din alte materiale (beton armat, otel).
16. Structuri cu arce şi cabluri. Principii generale de alcătuire (rolul/solicitările arcelor,
rolul/solicitările cablurilor. Scheme statice de preluare a încărcărilor verticale.
17. Acoperisuri cu dublă curbură din beton armat/precomprimat. Forme geometrice.
18. Acoperişuri cilindrice din beton armat. Alcătuire generală. Caracteristici geometrice.
Rigidizări şi elemente de margine.
19. Cupole din beton armat. Forme în plan şi în elevatie. Eforturi în placă.
20. Acoperişuri reticulate cu dublă curbură din beton armat. Avantaje în raport cu acoperişurile
din plăci pline.
21. Acoperişuri reticulate cu dublă curbură din otel. Forme geometrice (cilindri şi cupole).
22. Acoperişuri reticulate plane din otel. Forme de bază. Dispunerea retelelor de bare.
23. Acoperişuri reticulate plane din otel. Efectul pretensionării.

24. Evolutia cladirilor inalte pana in anul 2000. Exemple si inaltimi.

25. Evolutia cladirilor inalte dupa anul 2000. Exemple si inaltimi.
26. Clasificarea betoanelor folosite la cladirile inalte.
27. Avantajul betoanelor superioare.
28. Materiale compozite.
29. Incarcari si actiuni. Actiunea seismica. Oscilatii plane. Torsiune. Forte seismice de nivel.
30. Calculul perioadei proprii de vibratie. Calculul fortelor seismice.
31. Proiectarea seismica bazata pe performanta.
32. Rosturi la cladirile inalte. Amplasare. Dimensiuni.
33. Efectul terenului de fundare la cladirile inalte.
34. probleme generale de fundare la cladirile inalte. Tipuri de fundatii.
35. Incinte la subsolurile adanci ale cladirilor inalte. Solutii de realizare. Tipuri de sprijiniri
provizorii.
36. Actiunea vantului. Efecte globale. Efecte locale. Variatia presiunii vantului cu inaltimea.
37. Efectul formei asupra deplasarilor produse la varf datorate actiunii vantului.
38. Oscilatii sub actiunea vantului. Conditii de comfort.
 39. Efectul vantului asupra consumului de otel.
40. Efectul variatiilor de temperatura la cladirile inalte.
41. Sisteme structurale posibile. Criterii de alegere.
42. Sisteme structurale pentru cladiri de birouri. Exemple.
43. Sisteme cu pereti structurali. Sisteme structurale mixte.
44. Efectul etajelor rigide.
45. Sisteme structurale din otel. Clasificare. Exemple.
46. Cadre din otel.
47. Sisteme cu nucleu central. Exemple.
48. Sisteme cu megastructura exterioara. Exemple.
49. Planseele la cladirile inalte. Detalii.
50. Amortizori seismici. Tipuri de amortizori.
51. Amortizori pentru vant. Tipuri.

52. Protectia seismica a componentelor nestructurale. Justificare.

53. Cerintele utilizatorilor privind raspunsul seismic al componentelor nestructurale.
54. Solicitarea seismica a componentelor nestructurale. Actiunea directa. Actiunea indirecta.
Interactiuni necontrolate.
55. Proiectarea fatadelor cortina.
56. Avarii la peretii de umplutura. Fixarea peretilor interiori.

La verificarea finală se va cere prezentarea a 5 (cinci) subiecte din lista de mai sus. Notarea se va
face pentru fiecare subiect între 0 (subiect la care nu s-a răspuns / răspuns la un alt subiect) ⇒ 2.00
(răspuns complet şi corect redactat).
Nota finală se stabileşte cu formula:
Nota " verificare finala" + Nota " bloc"+ Nota"sala"
Nota finala = ≥ 5 (cinci).
3
Toate notele partiale trebuie să fie ≥ 4 (patru)
Rotunjirea se face în plus numai pentru fractiunile ≥
FACULTATEA DE ARHITECTURĂ An V Anul universitar 2011-2012
Curs Structuri performante

TEMATICA PENTRU VERIFICAREA FINALĂ

1. Structuri cu deschideri mari. Principii generale de alcătuire. Exemple

2. Care sunt încărcările pentru care se proiectează acoperişurile sălilor ?. Clasificarea
acoperişurilor din punct de vedere al greutatii proprii.
3. Încărcări de proiectare pentru acoperişurile sălilor: încărcarea din zăpadă şi din actiunea
vântului. Factori de care depind aceste încărcări.
4. Elemente structurale fundamentale pentru acoperişurile sălilor cu deschideri mari
5. Structuri cu cabluri pentru acoperişuri cu dechideri mari. Clasificări. Caracterisitici generale.
6. Structuri cu cabluri cu simplă curbură. Principii de alcătuire de ansamblu
7. Ferme de cabluri. Forme geometrice
8. Structuri cu ferme de cabluri pe plan dreptunghiular şi circular. Transmiterea eforturilor la
structurile verticale.
9. Rețele de ferme de cabluri. Scheme generale de alcătuire. Exemple.
10. Structuri cu grinzi din otel pentru acoperişuri cu deschideir mari,. Principii de alcătuire.
Clasificarea grinzilor din punct de vedere al sectiunii transversale.
11. Grinzi cu zăbrele şi cadre cu zăbrele din otel. Scheme geometrice de alcătuire. Sectiuni
caracteristice ale barelor.
12. Structuri cu arce pentru săli cu deschideri mari. Caracterizare generală. Materiale folosite.
13. Structuri cu arce pentru săli cu deschideri mari. Dispunerea arcelor în structură. Arce cu
două şi trei articulatii.
14. Structuri cu arce pentru săli cu deschideri mari. Sisteme de contravântuire. Alcătuirea
secŃiunii transversale pentru arcele din otel.
15. Structuri cu arce din lemn lamelar lipit (LLL) pentru săli cu deschideri mari. Avantajele
structurilor din LLL în raport cu cele din alte materiale (beton armat, otel).
16. Structuri cu arce şi cabluri. Principii generale de alcătuire (rolul/solicitările arcelor,
rolul/solicitările cablurilor. Scheme statice de preluare a încărcărilor verticale.
17. Acoperisuri cu dublă curbură din beton armat/precomprimat. Forme geometrice.
18. Acoperişuri cilindrice din beton armat. Alcătuire generală. Caracteristici geometrice.
Rigidizări şi elemente de margine.
19. Cupole din beton armat. Forme în plan şi în elevatie. Eforturi în placă.
20. Acoperişuri reticulate cu dublă curbură din beton armat. Avantaje în raport cu acoperişurile
din plăci pline.
21. Acoperişuri reticulate cu dublă curbură din otel. Forme geometrice (cilindri şi cupole).
22. Acoperişuri reticulate plane din otel. Forme de bază. Dispunerea retelelor de bare.
23. Acoperişuri reticulate plane din otel. Efectul pretensionării.

24. Evolutia cladirilor inalte pana in anul 2000. Exemple si inaltimi.

25. Evolutia cladirilor inalte dupa anul 2000. Exemple si inaltimi.
26. Clasificarea betoanelor folosite la cladirile inalte.
27. Avantajul betoanelor superioare.
28. Materiale compozite.
29. Incarcari si actiuni. Actiunea seismica. Oscilatii plane. Torsiune. Forte seismice de nivel.
30. Calculul perioadei proprii de vibratie. Calculul fortelor seismice.
31. Proiectarea seismica bazata pe performanta.
32. Rosturi la cladirile inalte. Amplasare. Dimensiuni.
33. Efectul terenului de fundare la cladirile inalte.
34. probleme generale de fundare la cladirile inalte. Tipuri de fundatii.
35. Incinte la subsolurile adanci ale cladirilor inalte. Solutii de realizare. Tipuri de sprijiniri
provizorii.
36. Actiunea vantului. Efecte globale. Efecte locale. Variatia presiunii vantului cu inaltimea.
37. Efectul formei asupra deplasarilor produse la varf datorate actiunii vantului.
38. Oscilatii sub actiunea vantului. Conditii de comfort.
 39. Efectul vantului asupra consumului de otel.
40. Efectul variatiilor de temperatura la cladirile inalte.
41. Sisteme structurale posibile. Criterii de alegere.
42. Sisteme structurale pentru cladiri de birouri. Exemple.
43. Sisteme cu pereti structurali. Sisteme structurale mixte.
44. Efectul etajelor rigide.
45. Sisteme structurale din otel. Clasificare. Exemple.
46. Cadre din otel.
47. Sisteme cu nucleu central. Exemple.
48. Sisteme cu megastructura exterioara. Exemple.
49. Planseele la cladirile inalte. Detalii.
50. Amortizori seismici. Tipuri de amortizori.
51. Amortizori pentru vant. Tipuri.

52. Protectia seismica a componentelor nestructurale. Justificare.

53. Cerintele utilizatorilor privind raspunsul seismic al componentelor nestructurale.
54. Solicitarea seismica a componentelor nestructurale. Actiunea directa. Actiunea indirecta.
Interactiuni necontrolate.
55. Proiectarea fatadelor cortina.
56. Avarii la peretii de umplutura. Fixarea peretilor interiori.

La verificarea finală se va cere prezentarea a 5 (cinci) subiecte din lista de mai sus. Notarea se va
face pentru fiecare subiect între 0 (subiect la care nu s-a răspuns / răspuns la un alt subiect)  2.00
(răspuns complet şi corect redactat).
Nota finală se stabileşte cu formula:
Nota " verificare finala"  Nota " bloc" Nota"sala"
Nota finala  ≥ 5 (cinci).
3
Toate notele partiale trebuie să fie ≥ 4 (patru)
Rotunjirea se face în plus numai pentru fractiunile ≥ 0.5