Interviu semistructurat

Bună ziua, numele meu este Ciupercă Andreea- Roxana, sunt studentă la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Filosofie
și Științe Social-Politice, specializarea Asistență Socială. Vă asigur că informațiile sunt confidențiale și se folosesc în sens academic.

Scurtă prezentare a cazului: este vorba desre povestea unei fete care a rămas însărcinată când era minoră.

Întrebare Răspuns Observații

Q.1. Din ce mediu provii? Eu sunt din mediul rural.
Q.2. Ce vârstă ai? Am 18 ani.
Q.3. Ai o relație? Da, am o relație de aproape un an.
Q.4. Îmi poți spune la ce vârstă s-au căsătorit Desigur. Părinții mei s-au căsătorit de tineri,
părinții tăi? mama avea 19 ani iar tata avea 21.
Q.5. Ce părere ai despre relațiile actuale dintreDin punctul meu de vedere, relațiile dintre
tineri, cum ți se par acestea? tinerii din ziua de astăzi sunt în mare parte
dintre ele din interes, care nu durează mult,
care includ doar banii și plăcerile trupești. Și
cealaltă parte care cuprind puținele cupluri
care au parte de dragoste reciprocă, dar asta nu
înseamnă că rezistă până la final, deoarece
trăim într-o lume în care orgoliul domină peste
oameni, în general.
Q.6. Care crezi că sunt greșelile pe care le fac Păăi,sunt de părere că relațiile tinerilor și în
tinerii într-o relație? general a oamenilor, ar rezista mai mult dacă
s-ar opri un minut, și în loc de ne despărțim ar
spune Iartă-mă! Hai să ne gândim puțin. Hai
Interviul are loc în camera fetei. Se uită la mine
și raspunde cu calm, stând pe patul ei.
Zâmbește ușor după adresarea întrebării.
Se așează picior peste picior, și dă din cap
confirmând întrebarea.
Pe fața fetei se vedea parcă o nemulțumire. Se
uita când în stânga când în dreapta, și își freca
mâinile, dar eu dădeam din cap, încurajând-o
să spună cât mai mult.
Se uită în dreapta, pare stresată și începe să-i
tremure vocea, mă privește în ochi și își spune
ideea până la capăt; parcă începuse să și
lăcrimeze.

Q.7. Ai fost dezamăgită vreodată?
Q.8. Care crezi tu că ar fi vârsta potrivită
pentru căsătoria unei fete?
Q.9. Dar a unui băiat?
Q.10. Crezi că în zilele de azi oamenii se
căsătoresc mai mult din dragoste sau din punct
de vedere financiar?
Q.11. Care crezi că este motivul căsătoriilor
timpurii dintre tineri, sau mutatul împreună
după doar câteva zile de relație?
Q.12. Crezi că apariția unui copil în cazul
acesta, poate duce la afectarea studiilor?
să căutăm o soluție împreună la această
problemă.
Pot să spun doar da, și atât. A lăsat capul în jos, dezamăgită.
Nu cred că există o anumită vârstă pentru Își ridică înapoi privirea, se uită la mine, se
căsătorie. În general toți ne programăm o gândește puțin și îmi răspunde.
anumită vârstă să ne căsătorim, dar nu cred că
este cineva care să respecte acest lucru.
Nici la băieți nu cred că există o anumită vârstă Se joacă cu degetele, se așează mai bine,
pentru căsători, doar că bărbații, cred eu, sunt începe să-mi răspundă, dar la un moment dat
mai responsabili după vârsta de 24 de ani... face o mică pauză, apoi termină ce a fost
oamenii sunt diferiți, poate greșesc. început.
După cum am mai spus, cred că relațiile Se joacă în continuare cu degetele, mutându-și
tinerilor sunt mai mult din interes, care includ din loc în loc privirea.
doar banii, mașinile scumpe, și care nu durează
mult timp. Sunt puține cupluri care așteaptă
persoana potrivită, unde să existe dragoste
reciprocă.
Cred că unii tineri sunt orbiți de dragoste , sau Îmi explică dându-și ochii peste cap și
poate apare și un copilaș și atunci cred că mișcându-și degetele ca și cum ar pune
lucrurile capătă seriozitate și responsabilitate, ghilimelele de rigoare.
sau un motiv mai rar ar fi căsătoriile aranjate
de părinți.
Nu. Acest lucru nu împiedică finalizarea Se uită lung la mine și începe să-mi explice. Ia
studiilor atât timp cât există voință..cum a fost o mică pauză, își mută privirea, dar continuă
și în cazul meu. Atât timp cât ești o persoană apoi să-mi explice, văzând că eu o încurajam,
hotărâtă și ai parte de sprijin moral, nimic nu dând din cap.
te-ar putea opri. Însă sunt și cazuri contrarii,
pentru că, neavând sprijin din partea cuiva, și
știind că un copil implică responsabilitate,
preferi să renunți la tot și să iei lucrurile în
serios acum, pentru că înainte nu ai fost în
 stare. Acel copil nu are nici o vină și viața
merge înainte.
Q.13. În cazul tău? Poți spune mai multe Da. În mare parte am vorbit despre viața mea. Oftează, se așează mai bine și începe să-mi
despre asta? Îmi amintesc acele zile de final de școală când povestească. Își lasă privirea în jos rușinată,
știam că voi avea un copil neașteptat, crezând jucându-se cu mainile. Îi tremură vocea. Face
că nu-l va iubi nimeni. Treceam printre o pauză, își ridică privirea spre mine. Face iar
oameni, care mă arătau cu degetul, ca fiind o o mică pauză, eu o închurajam în continuare
femeie ușoară, fără demnitate, ce urma să aibă să-mi vorbescă, dând din cap. Când a început
un copil la 17 ani, oameni care în viziunea lor, să-mi vorbescă despre fiul ei a început să i se
o tânără de 15-16 ani care făcea avort, li se lumineze privirea și să zâmbească. Se simte
părea inteligentă pentru că nu își închidea din nou dezamăgită, mutându-și din loc în loc
viitorul... Timpul se scurgea iar fiul meu privirea.
creștea în pântecele mele, lovind din piciorușe
cu putere, parcă vrând să mă mustre pentru
regretele mele față de acestă sarcină, dându-le
credibilitate acelor oameni... Atunci când fiul
meu s-a născut a dispărut fiecare urmă de
regret. Ținându-l în brațe am simțit că e un dar
de la Dumnezeu, și că părerea oamenilor e doar
o părere. Fiind o mamă tânără, nașterea fiului
meu m-a schimbat enorm. Chiar dacă tatăl lui
nu mai era lângă noi, am devenit o femeie
responsabilă ce își dorește tot ce e mai bun
pentru copilul său, strângând din dinți pentru
a-i construi un viitor mai bun, și condițiile
necesare decente oricărui copil, ceea ce mie
poate că mi-a lipsit, dar și sprijin moral, fără de
care nu ar putea evita greșelile pe care le-am
făcut eu, sau chiar mai mari. Totodată am
înțeles că nu există zâmbet mai frumos și
lacrimi mai curate decât ale unui copil
nevinovat ce nu își dorește decât dreptul la
viață și la fericire, alături de doi părinți care îl
iubesc, chiar dacă nu îl avea lângă el pe
adevăratul lui tată, poate așa a fost cel mai
bine, să primescă mai multă dragoste din
partea unui tată adoptiv, dar care îl consideră
ca pe copilul lui.