Sunteți pe pagina 1din 3

Plan organizațional

1. Delimitarea temei/problemei de cercetat


1.1. sesizarea/identificarea unei teme/probleme relevante şi stabilirea domeniului în
care se încadrează;
1.2. formularea operaţională a problemei de cercetat;
1.3. informarea şi documentarea asupra problemei de cercetat.
2. Realizarea design-ului cercetării
2.1. stabilirea obiectivelor cercetării;
2.2. formularea ipotezelor cercetării;
2.3. elaborarea unui proiect al cercetării unitar şi coerent.
3. Organizarea şi desfăşurarea cercetării ştiinţifice – presupune aplicarea în practică a
proiectului cercetării, respectiv realizarea de demersuri investigaţionale în scopul
valorificării ipotezei, precum şi înregistrarea/colectarea de date şi rezultate.
4. Analiza, prelucrarea şi interpretarea datelor obţinute.
5. Elaborarea concluziilor finale ale cercetării.
6. Valorificarea cercetării
Activitatea de cercetare începe cu determinarea domeniului obiectual de cercetare sau a sferei de
activitate în care s-au acumulat dificultăţi, probleme care necesită soluţionare.
Formularea operaţională a problemei de cercetat reprezintă o aptitudine care ţine de spiritul ştiinţific
de investigaţie, de spiritul analitic, sintetic şi critic, de imaginaţie şi creativitate; presupune restrîngerea
cîmpului preocupărilor, a zonei de studiu a aspectului abordat, pentru a ajunge la o problemă precisă,
formulată corect (atît din punct de vedere gramatical – fără greşeli, suprapuneri de termeni, metafore etc.,
cît şi din punct de vedere ştiinţific – cu claritate şi rigoare ştiinţifică).
Informarea şi documentarea asupra problemei de cercetat reprezintă un demers activ şi critic de
inventariere a datelor şi rezultatelor referitoare la problema cercetată, obţinute şi cunoscute pînă la
momentul respectiv, de evaluare a stadiului atins de cercetările anterioare în domeniul şi problematica
vizată, în ceea ce priveşte conţinutul ştiinţific implicat şi metodologia cercetării.
Elaborarea proiectului de cercetare este rezultatul unui proces de decizie raţională şi argumentată, care
se fundamentează pe cunoaşterea cît mai obiectivă a situaţiilor care intervin, a resurselor umane implicate.
Organizarea şi desfăşurarea cercetării ştiinţifice se referă la planificarea în timp a activităţii, a modului
de îmbinare şi articulare a elementelor anticipate prin metodica cercetării, de modalităţile de monitorizare
a cercetării şi de culegere a datelor acesteia, ţinînd cont de condiţiile concrete de activitate şi de eventualele
constrîngeri.
Analiza, prelucrarea şi interpretarea datelor obţinute. Cel mai adesea, datele obţinute prin aplicarea
diferitor metode de cercetare se prezintă sub formă cantitativă, numerică, astfel încît, se pretează la
prelucrări statistice.
Elaborarea concluziilor finale ale cercetării. În urma analizei, prelucrării şi interpretării rezultatelor
cercetării, se stabilesc concluziile finale ale acesteia, prin raportare permanentă la ipotezele acesteia şi la
obiectivele cercetării.
Valorificarea cercetării. Activitatea desfăşurată de cercetător pe parcursul proiectării, desfăşurării şi
finalizării investigaţiei, concluziile finale ale acesteia, pot fi valorificate şi, în acelaşi timp, popularizate,
atît din perspectivă teoretică, cît şi din perspectivă practică.
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
FACULTATEA RELAȚII INTERNAȚIONALE, ȘTIINȚE POLITICE ȘI
ADMINISTRATIVE
DEPARTAMENTUL RELAȚII INTERNAȚIONALE

BUTNARU PETRU
COLABORAREA DIPLOMATICĂ A REPUBLICII MOLDOVA CU
ȚĂRILE SUD-EST EUROPENE; PROBLEME ȘI SOLUȚII DE
DEZVOLTARE

SPECIALITATEA STUDII DIPLOMATICE


TEZA DE MASTER

Sef Catedră: VALENTINA TEOSA ______________

(semnătura)

Conducător ştiinţific: ROMAN ALEXANDRU _____________

(semnătura)

Autorul: BUTNARU PETRU _____________________

(semnătura)

CHIŞINĂU 2017
CUPRINS

LISTA ABREVIERILOR
ADNOTARE
ANNOTATION
INTRODUCERE
I. ABORDĂRI TEORETICE ALE COLABORĂRII DIPLOMATICE
1.1. Delimitări conceptuale ale colaborării diplomatice
1.2. Structura colaborării diplomatice
1.3. Manifestările colaborării diplomatice
1.4. Concluzii la capitolul I
II. ANALIZA COMPARATIVĂ A COLABORĂRII DIPLOMATICE ÎNTRE STATELE SUD – EST
EUROPENE ȘI STATELE FEDERALE RUSE
2.1. Particularitățile dezvoltării colaborării diplomatice a statelor sud – este europene: demers
constatativ
2.2. Particularitățile dezvoltării colaborării diplomatice a statelor federale ruse: demers constatativ
2.3. Asemănări și deosebiri în colaborarea diplomatică a statelor sud – este europene și a statelor
federale ruse
2.4. Concluzii la capitolul II
III. COLABORAREA DIPLOMATICĂ A REPUBLICII MOLDOVA CU STATELE SUD – EST
EUROPENE
3.1. Nivelul de dezvoltare a colaborării diplomatice a Republicii Moldova
3.2. Dificultăți de stabilire a relațiilor de colaborare diplomatică a Republicii Moldova: cauze și
consecințe
3.3. Strategii de dezvoltare a colaborării diplomatice a Republicii Moldova
3.4. Concluzii la capitolul III
CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI
BIBLIOGRAFIE
ANEXE

S-ar putea să vă placă și