Tradiții de Paște la sași

Mihaela Kloos-Ilea / 1 Aprilie 2013

Și pentru sași, Paștele/Ostern este sărbătoarea luminii și a bucuriei Învierii,

sărbătoare importantă în calendarul evanghelic. În comunitățile săsești, Paștele este
pregătit cu săptămâni înainte, prin perioada de post (Fastenzeit) și tradiții frumoase,
multe cunoscute și de maghiari și români.

De regulă, în ziua de Florii/Palmsonntag are loc unul dintre marile evenimente în

viața unui om: Confirmarea. Așa începea Săptămâna Mare, Săptămâna tăcerii
(Stillewoche sau Karwoche), zile de reculegere și curățire spirituală, când chiar și
clopotele bătrânelor biserici amuțesc.

În duminica de Paște, în bătaia clopotelor, slujba religioasă anunță Învierea

Domnului, serbată peste zi în mijlocul familiei și în jurul mesei bogate. Pentru
bucuria copiilor, pregătirea și zilele de Paște sunt prilej de obiceiuri mult așteptate:
vopsitul ouălor, cadourile Iepurașului, căutatul ouălor ascunse în iarbă, mersul cu
udatul ori rostogolitul ouălor pe deal.

Ouă vopsite natural, cu foi de ceapă roșie și model de frunze. Pentru luciu, ouăle
fierbinți se ung cu slănină. Foto: povești săsești, 2013

Căutatul ouălor ascunse de Iepuraș

În duminica Paștelui, Iepurașul pus pe șotii ascunde ouă și multe alte dulciuri în
iarbă. Copiii se pun atunci pe sctocit prin grădini, în parcuri, prin poieni, adunând în
coșulețe fiecare surpriză găsită. Unii se iau la întrecere, fac echipe, numai să nu lase
bunătățile nedescoperite. Un obicei anume pentru bucuria copiilor.

La udat în a doua zi de Paște

Darf man die Rose bespritzen?

„Ne permiteţi să stropim trandafirul?”

este întrebarea pe care o rostesc băieții, în a doua zi de Paște. Grupurile de udători

merg pe la casele fetelor de măritat, dar și la rude, vecine. Fiecare ceată este condusă
de doi băieți care duc un cos frumos împodobit, unde strâng ouăle primite. Tot ei intră
primii în case, cerându-le voie părinților fetei:

„Într-un coş cu viorele/ Cântă două păsărele/ Păsările ciripesc/ Îmi daţi voie să
stropesc?“

Fiecare băiat stropește apoi fata cu apă sau cu parfum, fiind răsplătit cu băutură,
cozonac și ouă roșii. Udatul este la origini un gest ritualic, menit să alunge boala și
răul, întru curățenie, fertilitate și protecție. Parfumul scump de astăzi era odinioară
doar apă de fântână, uneori turnată cu găleata, ca în unele localități din Transilvania
unde fetele mai au încă parte de această tratație.

Tot în această zi, tinerii confirmați erau primiți în grupul feciorilor și al fetelor
confirmate. Ziua se încheia cu balul la care se consumau merindele primite la udat și
petrecea până în zori întreaga comunitate.

Cine a mai mers la udat cu parfum făcut acasă din apă și viorele/toporași/Veilchen?

Picnic și jocuri pentru copii

În a doua zi de Paști, oamenii se adunau la iarbă verde pe un deal din apropierea

localității, unde întindeau un picnic cu ouă roșii și toate bunătățile ce le-au pregătit de
Paște. Adesea era prezentă și fanfara.

La șvabii sătmăreni, obiceiul era ca ouăle să fie așezate într-un pătrat, păzit de băieți.
Din pătratul respectiv, tinerii tot încercau să fure câte un ou. Cel care era prins, își
primea o nuia peste spinare, iar după cei care scăpau de nuia se arunca cu ouă.

Copiii mici participau la jocul cunoscut ca rostogolirea ouălor, Eierlaufen. Ouăle se

rostogoleau de pe deal, iar cel care reușea să prindă mai multe ouă nesparte era
declarat învingător. Ouăle care se spărgeau trebuiau mâncate.

Jocul numit Eierschippeln era altfel în părțile Sibiului (la Turnișor/Neppendorf) de

exemplu, unde copiii dădeau ouăle de-a dura pe un fel de jgheab de lemn. O altă
distracție a feciorilor care mergeau în armată era alergatul după ouă, un joc mai
complex ce împlică un alergător, un băiat care adună ouăle și un pariu inițial. Tradiția
este reluată în Turnișor și o puteți vedea aici.
sursa foto

Paștele înseamnă pentru toți lumină, bucurie și speranță. Renaștere.

Sărbători fericite și liniștite tuturor,