Sunteți pe pagina 1din 4

Capitolul III

Stabilirea funcţiilor social - economice ale pădurii şi a bazelor de


amenajare

3.1.Stabilirea funcţiilor social - economice şi ecologice ale pădurii


3.1.1.Obiective social - economice şi ecologice
În conformitate cu cerinţele social - economice, ecologice şi informaţionale,
amenajamentul actual îmbină strategia ecosistemelor forestiere din zonă cu strategia dezvoltării
societăţii.
Cea mai importantă direcţie în care s-a acţionat o constituie creşterea protecţiei mediului
înconjurător, creşterea calităţii factorilor de mediu (aer, apă, sol, floră şi faună) şi ridicarea calităţii
vieţii individuale şi sociale a locuitorilor din zonă.
Ca obiective prioritare s-au stabilit:
-conservarea pădurilor şi asigurarea echilibrului ecologic pe terenurile cu înclinare mai
mare de 35g sau pe terenuri cu înclinare mai mică dar cu evidente fenomene de alunecare sau
eroziune;
-obţinerea de biomasă lemnoasă diversificată ca sortimente şi de calitate superioară;
-readucerea în cel mai scurt timp în circuitul economic, prin împădurire, a tuturor
terenurilor goale;
Obiectivele menţionate s-au detaliat, prin stabilirea ţelurilor de protecţie ori de producţie,
până la nivel de subparcelă; arboretele destinate să protejeze aceste obiective au fost zonate ca
atare, conform normativelor în vigoare.

3.1.2.Funcţiile pădurii
În raport cu cerinţele prezentate la subpunctul anterior, arboretelor din cadrul U.P. III
Honţişor li s-au atribuit una sau mai multe funcţii de protecţie. Aceasta s-a făcut diferenţiat pe
grupe, subgrupe şi categorii funcţionale, în ordinea intensităţii funcţionale.
Tabelul 3.1
Funcţiile pădurii
Grupa, subgrupa şi categoria funcţională
Cod Denumire Ha %
0 1 2 3
1 – 2 – 2A 847,2 35
1 – 2 – 2L 262,3 11
1 – 5 – 5H Grupa I 82,5 3
1–5–5J 21,4 1
1 – 5 – 5K 7,4 -
2 – 1 – 1B Grupa a – II - a 1212,4 50

Grupa I - vegetaţie forestieră cu funcţii speciale de protecţie (50% din suprafaţa acoperită
cu pădure a unităţii de producţie):
Subgrupa 1.2. - păduri cu funcţie de protecţie a solului:
1-2A - păduri situate pe stâncării, grohotişuri şi pe terenuri cu eroziune în adâncime, pe
terenuri cu înclinare > 35g, iar cele situate pe substrate de fliş, nisipuri sau pietrişuri, cu înclinare
> 30g;
1-2L - păduri situate pe terenuri cu substraturi litologice foarte vulnerabile la eroziune şi
alunecări, cu pante cuprinse până la limitele indicate la 1-2A;
1 - 5H - pădurile stabilite ca rezervaţii pentru producerea de seminţe forestiere şi
conservării genofondului forestier, stabilite de Ministerul Silviculturii, neincluse în rezervaţiile
constituite potrivit „Legii privind protecţia mediului înconjurător (categoriile 5A - 5F) (T.II)”

17
1 - 5J - păduri seculare de valoare deosebită, precum şi porţiuni de pădure cu specii
forestiere rare (tisă, zâmbru, castan comestibil etc);
1 - 5K - parcuri dendrologice şi arboretum-uri.
Grupa a - II - a - vegetaţie forestieră cu funcţii de producţie şi protecţie (50% din
suprafaţa acoperită cu pădure a unităţii de producţie):
Subgrupa 2.1. - păduri cu funcţie de producţie a lemnului:
2-1B - păduri destinate să producă, în principal, arbori groşi de calitate superioară pentru
lemn de cherestea.
Tabelul 3.2
Tipuri de categorii funcţionale
Tipul de Suprafaţa
categorie Categorii funcţionale Ţeluri de gospodărire
Ha %
funcţională
0 1 2 3 4
T II 2A; 5H; 5J; 5K Conservarea pădurilor 958,5 39
T IV 2L Obţinerea de sortimente 262,3 11
T VI 1B de calitate superioară 1212,4 50
Total 2433,2 100

T II - păduri cu funcţii speciale de protecţie situate în staţiuni cu condiţii grele sub raport
ecologic, precum şi arboretele în care nu este posibilă sau admisă recoltarea de masă lemnoasă,
impunându-se numai lucrări speciale de conservare;
T IV - păduri cu funcţii speciale de protecţie pentru care sunt admise pe lângă grădinărit şi
cvasigrădinărit şi alte tratamente, cu impunerea unor restricţii speciale de aplicare;
T VI - întreaga gamă a tratamentelor prevăzute în normele tehnice, potrivit condiţiilor
ecologice, social - economice şi tehnico - organizatorice.

3.1.3.Subunităţi de producţie sau de protecţie constituite


În vederea diferenţierii măsurilor de gospodărire, în raport cu intensitatea funcţională
atribuită pădurilor unităţii de producţie, la revizuirea amenajamentului s-au constituit trei
subunităţi de producţie şi protecţie:
-SUP „A” - codru regulat - 1474,7 ha având ca rol producerea de masă lemnoasă;
-SUP „K” - producţia de seminţe controlate genetic şi conservarea genofondului forestier
- 82,5 ha.
-SUP „M” - păduri supuse unui regim de conservare deosebită, în care nu este admisă
recoltarea de masă lemnoasă sub formă de produse principale - 876,0 ha.

3.2.Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretelor şi ale pădurii


Pentru îndeplinirea în condiţii corespunzătoare a funcţiilor atribuite, atât arboretele luate
individual cât şi pădurea în ansamblul ei, trebuie să îndeplinească anumite cerinţe de structură.
Starea de maximă eficienţă a fondului de producţie, definită de amenajament, se numeşte
normală, iar fondul de producţie se numeşte normal şi se caracterizează printr-o structură şi
mărime „n” normală. Structura arboretelor şi a pădurii, atât cea normală cât şi cea
corespunzătoare diferitelor etape intermediare, se defineşte prin stabilirea bazelor de amenajare:
regim, compoziţia - ţel, tratament, exploatabilitate, ciclu.

3.2.1.Regimul
Ţinând cont de condiţiile naturale de vegetaţie şi de cerinţele socio - economice şi
ecologice pe care trebuie să le îndeplinească pădurile din unitatea de producţie, se menţine
regimul codru, care asigură în cel mai înalt grad producerea de biomasă lemnoasă diferenţiată şi
permite realizarea în cele mai bune condiţii a regenerării naturale din sămânţă.

18
3.2.2.Compoziţia ţel
Având în vedere funcţiile atribuite pădurilor din U.P .III Honţişor, optimizarea arboretelor
s-a făcut cu luarea în considerare a unor criterii de ordin ecologic, funcţional şi economic.
La stabilirea compoziţiei viitoarelor arborete s-a urmărit cu prioritate asigurarea stabilităţii
ecologice prin menţinerea nealterată atât a biocenozelor natural valoroase cât şi a biotipurilor
corespunzătoare, precum şi prin promovarea unor specii şi compoziţii natural - potenţiale cât mai
apropiate de cele ale ecosistemelor naturale.
Prin amenajamentul actual, pentru fiecare arboret în parte, s-a stabilit o compoziţie ţel care
armonizează amestecul de specii sub raportul proporţiei şi a modului de grupare cu luarea în
considerare a cerinţelor social – economice actuale şi de viitor şi a exigenţelor ecologice ale
speciilor în limita potenţialului staţional şi stării actuale a arboretului respectiv.
În funcţie de compoziţia optimă stabilită pe tipuri naturale de pădure, s-a stabilit
compoziţia ţel la exploatabilitate luându-se în considerare compoziţia actuală a arboretelor.
Faţă de compoziţia actuală a arboretelor (48FA20GO10TE12DT7CA2CE1MO) la
compoziţia optimă stabilită (62FA18GO2CE2TE16DT) se observă o creştere a proporţiei fagului.
De asemenea, se prevede introducerea în amestec a unor specii valoroase din punct de vedere
economic (paltin de munte, frasin, tei etc.).
Tabelul 3.3
Compoziţia ţel
Tip Tip Suprafaţa Suprafaţa pe specii (ha)
Compoziţia ţel
staţiune pădure (ha) FA GO CA CE GÂ TE DT
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
5.1.1.2. 517.2 9GO1DT 17,1 - 15,4 - - - - 1,7
155,
515.1 8GO2DT 193,9 - - - - - 38,8
5.1.3.1. 1
524.1 5GO5FA 68,1 34,1 34,0 - - - - -
513.1 8GO2TE 100,8 - 80,6 - - - 20,2 -
5.1.3.2.
523.1 5GO5FA 8,6 4,3 4,3 - - - - -
5.1.4.2. 522.1 5FA5GO 2,0 1,0 1,0 - - - - -
511.3 8GO2DT 37,3 - 29,8 - - - - 7,5
521.2 5GO5FA 34,1 17,1 17,0 - - - - -
5.1.5.2. 531.4 3GO3FA2DT2TE 81,9 24,6 24,6 - - - 16,4 16,3
532.3 5GO3DT2TE 0,4 - 0,2 - - - 0,1 0,1
511.1 9GO1DT 2,7 - 2,4 - - - - 0,3
5.1.5.3
521.1 6GO4FA 24,4 9,8 14,6 - - - - -
5.2.3.2 428.2 8FA2DT 49,4 39,5 - - - - - 9,9
5.2.4.1. 421.3 8FA2DT 95,4 76,3 - - - - - 19,1
421.2 8FA2DT 481,3 385,0 - - - - - 96,3
431.2 7FA2CA1DT 13,2 9,3 - 2,6 - - - 1,3
5.2.4.2.
433.1 8FA2DT 741,3 593,0 - - - - - 148,3
5.2.4.3. 421.1 9FA1DT 336,5 302,9 - - - - - 33,6
6.1.3.1. 741.2 5GO3CE2GÂ 37,3 - 18,7 - 11,2 7,4 - -
6.1.3.2. 741.1 5GO3FA2CE 65,1 19,5 32,6 - 13,0 - - -
6.1.4.2. 741.1 5GO3FA2CE 3,6 1,1 1,8 - 0,7 - - -
1517,
Total 2433,2 451,5 2,6 36,5 7,4 36,7 381
5
% 100 62 18 - 2 - 2 16
Compoziţia ţel: 62FA18GO2CE2TE16DT

3.2.3.Tratamentul
Gospodărirea raţională a pădurilor precum şi rolul lor multifuncţional impune adoptarea
unor tratamente bazate pe promovarea regenerării naturale, cu perioade de aplicare ce vor asigura
acoperirea permanentă a solului. Astfel, se va corela tehnica de aplicare cu tehnologia de
exploatare pentru a realiza o regenerare viabilă cu prejudicii cât mai mici aduse seminţişului şi
arborilor rămaşi pe picior precum şi pentru protejarea solului.
În acest scop s-au adoptat tratamentele următoare:

19
-tăieri progresive, în făgete şi amestecuri de fag cu gorun şi carpen;
-tăieri rase de substituire în cărpinete.

3.2.4.Exploatabilitatea
Pentru arboretele încadrate în SUP „M” s-a adoptat exploatabilitatea de protecţie. Nu este
prevăzută o anumită vârstă a exploatabilităţii.
Pentru arboretele din SUP „A” se adoptă exploatabilitatea tehnică, vârsta medie a
exploatabilităţii fiind 114 ani.

3.2.5.Ciclul, rotaţia, perioada de amenajare


Raportându-ne la valoarea medie a vârstei exploatabilităţii, s-a stabilit un ciclu de 110 ani.

20

S-ar putea să vă placă și