INSPECŢIA ŞCOLARĂ

- funcţii, obiective, principii, tipuri -

(SUPORT DE CURS)

Instituţii responsabile

Ministerul Educaţiei şi Cercetării elaborează, coordonează şi aplică politica naţională în

domeniul educaţiei. În acest scop, el coordonează şi controlează sistemul naţional de învăţământ şi
răspunde de evaluarea sistemului naţional de învăţământ, pe baza standardelor naţionale.
Direcţia Generală Învăţământ Preuniversitar, parte componentă a aparatului propriu al
Ministerului Educaţiei şi Cercetării, monitorizează procesul de învăţământ preuniversitar în vederea
reglării politicilor educaţionale, elaborează tematicile de îndrumare şi control în vederea
desfăşurării de inspecţii şcolare, organizează inspecţia şcolară de proces şi sondaje privind starea
învăţământului din România şi realizează inspecţii şcolare pentru evaluarea procesului de
învăţământ.
Inspectoratele şcolare, ca organe descentralizate de specialitate, subordonate Ministerului
Educaţiei şi Cercetării, urmăresc modul de organizare şi de funcţionare a reţelei de învăţământ
preuniversitar, în conformitate cu politica educaţională la nivel naţional, asigură aplicarea legislaţiei
în organizarea, conducerea şi desfăşurarea procesului de învăţământ, asigură calitatea
învăţământului şi respectarea standardelor naţionale prin inspecţia şcolară .

Monitorizarea şcolară
 MONITORIZARE = supraveghere (DEX)
 A MONITORIZA = a supraveghea prin
intermediul monitorului sau al altui aparat specializat (DEX)

Monitorizarea şcolară este procesul managerial de supraveghere a activităţii desfăşurate de

cadrele didactice, colectivele de catedră / comisiile metodice, conducerile unităţilor de învăţământ,
inspectorii şcolari, inspectorii şcolari de specialitate, inspectori şcolari generali adjuncţi şi
inspectorii şcolari generali, în cadrul procesului de învăţământ.
Monitorizarea şcolară se desfăşoară prin acţiuni specifice proiectate la nivelul unităţii de
învăţământ, al inspectoratului şcolar şi al Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
Monitorizarea şcolară este realizată de către:
a) Ministerul Educaţiei şi Cercetării
b) Inspectoratele şcolare
c) Conducerile unităţilor de învăţământ
Monitorizarea şcolară are ca scop supravegherea procesului de învăţământ în vederea
reglării politicilor educaţionale.

Inspecţia şcolară
Inspecţia şcolară reprezintă un ansamblu de acţiuni care urmăresc îndrumarea, controlul şi
evaluarea activităţii desfăşurate de cadrele didactice, colectivele de catedră / comisiile metodice,
conducerile unităţilor de învăţământ, inspectorii şcolari, inspectorii şcolari de specialitate, inspectori
şcolari generali adjuncţi şi inspectorii şcolari generali, în cadrul procesului de învăţământ.
Inspecţia şcolară asigură o evaluare externă de proces a calităţii şi a nivelului atingerii
standardelor educaţionale.
1
 Inspecţia şcolară se desfăşoară prin acţiuni specifice proiectate şi realizate la nivelul unităţii
de învăţământ, al inspectoratului şcolar şi al Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
Inspecţia şcolară este organizată de către:
a) Ministerul Educaţiei şi Cercetării;
b) Inspectoratele şcolare.
Inspecţiile şcolare , se realizează, după caz, de către inspectorii Ministerului Educaţiei şi
Cercetării şi inspectorii din Inspectoratele Şcolare Judeţene/ Municipiului Bucureşti, iar conducerile
unităţilor de învăţământ au obligaţia să asigure condiţiile optime pentru buna lor desfăşurare.
Scopurile inspecţiei şcolare sunt:
a) sprijinirea unităţilor şcolare şi a personalului didactic în creşterea calităţii procesului
educativ prin consiliere şi revizuire continuă.
b) sprijinirea evaluării calităţii ofertei educaţionale şi a nivelului de performanţă atins de
elevi, la nivel naţional, regional, judeţean şi local, prin furnizarea către cei în drept a rapoartelor de
inspecţie.

Funcţiile inspecţiei şcolare sunt următoarele:

a) de diagnoză, prognoză şi prospecţie a sistemului de învăţământ pe o perioadă determinată;
b) de planificare şi organizare a sistemului de învăţământ;
c) de orientare şi îndrumare metodologică a procesului de învăţământ;
d) de monitorizare a eliminării disfuncţiilor constatate prin aplicarea planului de măsuri;
e) de reglare/autoreglare a sistemului şi/sau a procesului de învăţământ;

Obiectivele, finalităţile şi principiile inspecţiei şcolare

Obiectivul principal al inspecţiei şcolare îl constituie creşterea eficienţei şi a calităţii

procesului de învăţământ prin realizarea finalităţilor educaţiei.
Obiectivele specifice ale inspecţiei şcolare sunt următoarele:
a) evaluarea calităţii ofertei educaţionale şi a nivelului atingerii standardelor de performanţă
de către cadre didactice şi preşcolari/elevi, la nivel naţional, regional, judeţean şi local;
b) evaluarea calităţii aplicării curriculum-ului naţional şi a curriculum-lui local/regional, a
calităţii activităţilor extracurriculare;
c) evaluarea calităţii activităţii personalului din învăţământ şi a calităţii managementului
şcolar;
d) sprijinirea şi consilierea cadrelor didactice în vederea cunoaşterii şi atingerii standardelor
de performanţă de către elevi;
e) sprijinirea unităţilor şcolare şi a cadrelor didactice în procesul de îmbunătăţire a activităţii
de predare, învăţare şi evaluare, a procesului managerial;
f) determinarea concordanţei dintre evaluarea internă (la nivelul unităţii de învăţământ,
comisiei/catedrei metodice, etc.), evaluarea externă (minister/inspectorat şcolar) şi situaţia reală;
g) evaluarea competenţelor profesionale ale inspectorilor şcolari, ale directorilor şi
metodiştilor, precum şi a abilităţilor acestora de a controla, evalua, îndruma şi consilia;
h) creşterea calităţii serviciilor educaţionale;
i) sintetizarea observaţiilor în vederea realizării propunerilor de modificare sau de elaborare
de politici educaţionale.

Finalităţile inspecţiei şcolare sunt următoarele:

a) restructurarea şi reorganizarea sistemului de învăţământ în vederea eficientizării
procesului de învăţământ;
b) îmbunătăţirea calităţii procesului de predare-învăţare;
c) ameliorarea calităţii managementului educaţional la toate nivelele;

2
 d) sprijinirea şi încurajarea dezvoltării individuale a elevilor şi formarea atitudinii pozitive a
acestora faţă de educaţia pe care le-o furnizează şcoala;
e) eficientizarea modalităţilor de evaluare internă;
f) îmbunătăţirea comunicării intra şi interinstituţionale şi la nivelul comunităţii;
g) eficientizarea parteneriatului educaţional;
h) aplicarea corectă a legislaţiei în vigoare şi a regulamentelor;
i) promovarea autoevaluării în rândul unităţilor de învăţământ, în vederea îmbunătăţirii
continue a procesului instructiv-educativ şi atingerii standardelor de calitate;
j) formarea bazelor de date privind inspecţia şcolară , necesare diagnosticării stării
învăţământului;
k) informarea conducerii Ministerului Educaţiei şi Cercetării în legătură cu calitatea şi
standardele atinse în învăţământul preuniversitar;
l) schimbarea mentalităţii asupra inspecţiei şcolare în raport cu noua filozofie a acestei
activităţi;
m) elaborarea, completarea şi modificarea legislaţiei şi a actelor normative prin feed-back-ul
asigurat de inspecţia şcolară.

Principiile inspecţiei şcolare sunt următoarele:

a) Principiul calităţii ofertei educaţionale
b) Principiul egalităţii şanselor
c) Principiul ameliorării şi dezvoltării
d) Principiul autoevaluării
e) Principiul feed-back-ului constructiv
f) Principiul competenţei şi profesionalismului
g) Principiul emiterii judecăţilor de valoare
h) Principiul examinării multicriteriale
i) Principiul transparenţei

Proiectarea inspecţiei şcolare

Proiectarea inspecţiei şcolare se realizează, de regulă, la începutul fiecărui an şcolar, după

cum urmează:
a) la nivelul Ministerului Educaţiei şi Cercetării - de către Direcţia Generală pentru
Învăţământ Preuniversitar, Direcţia Generală Managemetul Resurselor Umane şi Direcţia Juridic
Control şi Audit;
b) la nivelul judeţelor/Mun. Bucureşti - de către fiecare inspectorat şcolar în parte;
c) la nivelul unităţilor de învăţământ - de către director/director adjunct, responsabil catedră
metodică/responsabil comisie metodică.
În proiectarea inspecţiei şcolare se va ţine seama de:
a) graficele inspecţiilor de specialitate elaborate la nivelul Direcţiei Generle Învăţământ
Preuniversitar din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării;
b) graficele inspecţiilor de specialitate elaborate la nivelul inspectoratele şcolare;
c) materialele de sinteză realizate pe baza rapoartelor întocmite cu prilejul inspecţiilor
şcolare anterioare;
d) informaţii sau materiale primite de la instituţiile/organismele partenere în procesul de
învăţământ;
e) rapoartele de analiză a rezultatelor obţinute de elevi la examenele naţionale şi la alte
activităţi specifice, transmise Ministerului Educaţiei şi Cercetării/inspectoratelor şcolare;
f) solicitări din partea unităţilor de învăţământ sau a inspectoratelor şcolare;
g) politica naţională în domeniul educaţiei.
Inspecţia şcolară se proiectează şi se concretizează în planuri manageriale anuale şi
semestriale, însoţite de graficul unic de inspecţie şcolară.

3
 La nivelul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, inspecţia şcolară se proiectează de către o
echipă de inspectori generali, sub coordonarea directorului Direcţiei Monotorizare şi Inspecţie
Şcolară din cadrul Direcţiei Generale Învăţământ Preuniversitar şi se concretizează în graficul unic
de inspecţie şcolară la nivel naţional şi regional.
La nivelul inspectoratului şcolar, inspecţia şcolară se proiectează de către o echipă de
inspectori şcolari de specialitate, sub coordonarea inspectorului şcolar general adjunct cu atribuţii
în această direcţie şi se concretizează în graficul unic de inspecţie şcolară la nivel jufeţean şi local.
În funcţie de tipul de inspecţie şi de mărimea şi specificul unităţii de învăţământ inspectate,
inspecţia şcolară este realizată de o echipă formată din 2 până la 10 inspectori.
Echipa care realizează inspecţia şcolară este formată, după caz, din inspectori generali,
inspectori de specialitate, desemnaţi de conducerea Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi inspectori
şcolari, inspectori şcolari de specialitate, metodişti şi inspectori de audit şi finanţe, desemnaţi de
conducerea inspectoratului şcolar.
Inspecţia şcolară este coordonată, de regulă, de un director al Direcţiei Generale Învăţământ
Preuniversitar din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, de un inspector şcolar general adjunct
din cadrul inspectoratului şcolar, sau de un inspector desemnat de conducerea Ministerului
Educaţiei şi Cercetării/inspectoratului şcolar.
Competenţele membrilor echipei care realizează inspecţia şcolară sunt următoarele:
a) să fie cadre didactice calificate, cu o vechime în învăţământ de cel puţin cinci ani. (pentru
audit şi contabilitate ce trebuie să fie)
b) să fie capabili să inspecteze nu numai o anumită disciplină, ci şi o serie de discipline
înrudite, să evalueze eficient atât activitatea de la clasă cât şi alte activităţi care se desfăşoară în
şcoală, diferite aspecte ale managementului educaţional, în conformitate cu scopurile inspecţiei.
c) să acţioneze ca nişte mentori care acordă consultanţă şcolilor în procesul de dezvoltare
instituţională şi care dau exemple de bună practică .
d) să emită judecăţi de valoare în ceea ce priveşte propunerea măsurilor decurg din
rezultatele inspecţiei.
Cadrele didactice care au atribuţii în domeniul inspecţiei şcolare trebuie să posede
următoarele tipuri de competenţe:
a) competenţe profesionale:
- să deţină o foarte bună pregătire ştiinţifică în domeniu;
- să stăpânească problematica specialităţii şi metodici disciplinei inspectate;
- să stăpânească comunicativitatea, empatia, capacitatea de prevenire şi rezolvare a
conflictelor, receptivitatea la nou, capacitatea de a proiecta, organiza, evalua şi lua
decizii, obiectivitatea, responsabilitatea, cercetarea si inovarea practicii şcolare si
extraşcolare, cunoaşterea elevului, creativitatea, flexibilitatea;
b) competenţe sociale:
- să-şi întemeieze acţiunile pe valori profesionale şi sociale şi nu pe criterii subiective;
- să deţină capacitatea de proiectare a obiectivelor şi finalităţilor pornind de la priorităţi;
- să-şi asume anumite riscuri;
- să deţină capacităţi de cooperare, comunicativitate, reprezentativitate, iniţiativă, curaj,
rezistenţă la efort, echilibru emoţional;
- să cunoască/stăpânească legislaţia, în general şi legislaţia şcolară, în special;
c) competenţe de evaluare:
- să stăpânească tehnicile de control, de apreciere, de îndrumare, de perfecţionare, de
autoperfecţionare;
- să deţină capacităţi de analiză şi sinteză, de construire a unor alternative, de luare a
unor decizii optime în funcţie de contextul dat;
- să respecte specificul fiecărui tip de inspecţie;
- să poată aplica normele de deontologie profesională;

4
 - să poată formula cu tact opinii profesionale;
- să ia, cu fermitate, măsuri impuse de anumite situaţii;
- să stăpânească tehnicile de verificare a îndeplinirii şi respectării deciziilor, a măsurilor
şi îndrumărilor consemnate;
- să aibă capacitate organizatorică, de persuasiune şi rezistenţa la stres.

Principalele tipuri de inspecţie şcolară sunt:

a)inspecţia de specialitate;
b) inspecţia specială;
c)inspecţia tematică;
d) inspecţia de evaluare instituţională;
e)inspecţia de evaluare a activităţii inspectoratelor şcolare;
f) inspecţia de evaluare a unităţilor din subordinea inspectoratelor şcolare/ Ministerului
Educaţiei şi Cercetării.

Tipurile de inspecţie şcolară

A. Inspecţia de specialitate

Inspecţia de specialitate este forma principală prin care inspectorul poate obţine informaţii
reale despre modul de realizare a activităţii didactice, respectiv despre nivelul la care se situează
calitatea procesului de predare, învăţare şi evaluare, prin raportare la curriculum, la programa
şcolară şi la politica educaţională adoptată.
Această formă de inspecţie are ca obiectiv aprecierea competenţei profesionale şi
pedagogice a cadrului didactic la un moment dat şi are ca scop examinarea multicriterială a măsurii
în care un furnizor de educaţie şi/sau programul acestuia îndeplinesc standardele naţionale de
referinţă, făcute publice.
Inspectorul şcolar/şcolar de specialitate are obligaţia să cunoască nivelul de performanţă al
tuturor cadrelor didactice aflate în subordine. În acest sens, fiecare cadru didactic din sistem va fi
inspectat la clasă cel puţin o dată la trei ani.

Declanşarea inspecţiei de specialitate este urmarea:

a) solicitării conducerii Direcţiei Generale Învăţământ Preuniversitar din cadrul Ministerului
Educaţiei şi Cercetării;
b) iniţiativei inspectorului general de specialitate din Ministerul Educaţiei şi Cercetării;
c) iniţiativei inspectorului şcolar/şcolar de specialitate din inspectoratul şcolar;
d) declanşării inspecţiei instituţionale de către Ministerul Educaţiei şi
Cercetării/inspectoratul şcolar;
e) unei/unor solicitări adresate inspectoratului şcolar de conducerile unităţilor de învăţământ
subordonate, ca urmare a unor constatări referitoare la calitatea procesului de învăţământ;
f) cererii cadrului didactic în vederea obţinerii gradelor didactice.
g) unor memorii/sesizări/petiţii venite din teritoriu

Pregătirea, organizarea şi desfăşurarea inspecţiei de specialitate se face:

a) în conformitate cu graficul de control al inspectorului şcolar/şcolar de specialitate şi cu
graficul unic de control al inspectoratului şcolar/Ministerului Educaţiei şi Cercetării;
b) în urma urma unor solicitări.
Pregătirea acestui tip de inspecţie asigură eficienţa înmdrumării, precum şi creşterea
încrederii personalului didactic în valoarea ameliorativă a acesteia. (Înainte de derularea inspecţiei
la clasă, inspectorul trebuie să studieze fişele de asistenţă ale directorului, care se referă la
activitatea la clasă a cadrului/cadrelor didactic/didactice inspectat/inspectate, precum şi alte
documente cu relevanţă pentru activitatea cadrului/cadrelor didactic/didactice respective.)
5
 Planificarea inspecţiei de specialitate trebuie privită ca un proces de diagnoză, astfel încât,
în urma desfăşurării acesteia, să se soluţioneze probleme importante ale practicii şcolare sau să se
iniţieze aplicarea de metode şi abordări pedagogice noi şi eficiente la nivelul sistemului. În această
etapă, este necesar să se ia în calcul şi recomandările directorului referitoare la cadrele didactice
care au nevoie de îndrumare.
Desfăşurarea inspecţiei de specialitate va consta în culegerea de date privind:
a) proiectarea activităţii instructiv-educative în concordanţă cu
curriculumul naţional şi programele şcolare în vigoare;
b) modul în care se derulează procesul de predare, învăţare şi de
evaluare la clasă;
c) nivelul atingerii standardelor de calitate;
d) profesionalismului cadrului didactic;
e) nivelul de pregătire al elevilor şi modul în care aceştia
operează cu cunoştinţele şi deprinderile asimilate;
f) calitatea influenţelor mediului educaţional creat în instituţia
şcolară asupra elevilor şi cadrului didactic.
Datele recoltate vor fi evaluate pe baza unor standarde de referinţă calitative conform fişei
speciale de inspecţie. Inspectorul care iniţiază/realizează acest tip de inspecţie va decide, în funcţie
de obiectivele anterior stabilite, indicatorii care au relevanţă pentru fiecare caz în parte.
Referirea/raportarea la toţi indicatorii cuprinşi în fişa de inspecţie de specialitate nu este obligatorie.
Valorificarea inspecţiei este etapa în care se formulează/elaborează concluziile inspecţiei de
specialitate prin raportare la obiectivele propuse. Concluziile vor conţine aprecieri, îndrumări şi
recomandări precise adresate cadrului didactic, în vederea stimulării, îmbunătăţirii calităţii şi
perfecţionării activităţii didactice proprii. Activitatea cadrului didactic inspectat se apreciază prin
calificativ.
Îndeplinirea recomandărilor din Fişa de inspecţie/Raportul de inspecţie va fi monitorizată
de inspectorul şcolar/şcolar de specialitate din cadrul inspectoratului şcolar.
Fişa de inspecţie/Raportul de inspecţie, pentru fiecare cadru didactic în parte, va fi
completată de inspectorul şcolar/şcolar de specialitate/metodist, în 3 exemplare şi avizată de
persoana desemnată să coordoneze acţiunea, în cadrul inspecţiei instituţionale. Un exemplar al
acestei fişe va rămâne la cadrul didactic inspectat, iar celelalte două vor fi depuse la directorul
unităţii de învăţământ şi, respectiv, la inspectoratul şcolar.
B. Inspecţia specială
Inspecţia specială are ca obiectiv evaluarea activităţii cadrelor didactice în vederea obţinerii
gradelor didactice în învăţământ.
Inspecţia specială se desfăşoară conform Metodologiei formării continue a personalului
didactic din învăţământul preuniversitar nr.3770/19.05.1998.
Inspecţiile speciale pentru obţinerea gradului definitiv în învăţământ sau a gradului didactic
II pot fi efectuate de:
a. inspectorul general de specialitate din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării;
b. inspectorul şcolar/şcolar de specialitate din cadrul inspectoratului şcolar;
c. prin delegare, de către profesorii metodişti aflaţi pe lista aprobată de către Inspectorul
Şcolar General.

6
 C. Inspecţia tematică
Inspecţia tematică urmăreşte obţinerea de date şi informaţii în vederea soluţionării unor
probleme ale sistemului de educaţie deteminate de:
a) managementul unităţii de învăţământ în ansamblu sau anumite laturi ale acestuia:
planificarea, organizarea, elaborarea deciziilor, monitorizarea procesului de învăţământ;
b) organizarea şi desfăşurarea activităţii de orientare şcolară şi profesională;
c) predarea unei anumite discipline sau a unui grup de discipline din aceeaşi arie curriculară;
d) realizarea planului de şcolarizare;
e) cunoaşterea şi aplicarea legislaţiei şcolare;
f) alte aspecte relevant al procesului de învăţământ.
Declanşarea inspecţiei tematice este urmarea unor constatări referitoare la calitatea
procesului de învăţământ şi se face:
a) la iniţiativa conducerii inspectoratului şcolar sau a unor angajaţi ai acestuia (inspectori
şcolari, inspectori şcolari de specialitate, jurişti, contabili);
b) la iniţiativa conducerii Ministerului Educaţiei şi Cercetării (ministru, secretar de stat
pentru învăţământul preuniversitar, secretar general);
c) la iniţiativa conducerii Direcţiei Generale Învăţământ Preuniversitar din cadrul
Ministerului Educaţiei şi Cercetării sau a unor angajaţi ai acesteia (inspectori generali, consilieri);
d) la solicitarea factorilor direcţi implicaţi din instituţiile subordonate: inspectorate şcolare,
unităţi de învăţământ, sau din instituţiile/organizaţiile partenere.
e) pentru implementarea unor schimbări, impuse de reformă, la nivel de sistem, la nivel de
curriculum şi programe care impun dezvoltarea de noi competenţe.
Pregătirea, organizarea şi desfăşurarea inspecţiei de tematice se face:
a) în conformitate cu graficul de control al inspectoratului şcolar şi cu graficul unic de
control naţional al Ministerului Educaţiei şi Cercetării;
b) ca urmare a unor solicitări
Inspecţiile tematice destinate obţinerii de date şi informaţii care să conducă la concluzii cu
un grad mare de generalitate la nivel naţional sau teritorial, se vor efectua în cât mai multe unităţi de
învăţământ sau pe eşantioane reprezentative care să cuprindă unităţi de învăţământ de dimensiuni
diferite, situate atât în mediul urban cât şi în mediul rural, având condiţii diverse de încadrare,
dotare etc.
La această etapă, se ia în calcul rolul directorului în furnizarea de date relevante despre
resursele pedagogice si despre relaţiile de colaborare instituite de şcoală cu parteneri din
comunitatea locală. Pentru a facilita acest demers directorul va completa anual o fişă de prezentare a
unităţii de învăţământ.
Desfăşurarea inspecţiei tematice va consta în culegerea de date şi interpretarea lor, în raport
cu obiectivul care a declanşat inspecţia respectivă.
Datele culese, în funcţie de obiectivele stabilite anterior şi de relevanţa lor pentru tematica
inspecţiei, şi interpretarea acestora se vor înregistra în Fişa de inspecţie tematică.
Persoana/persoanele care realizează controlul stabileşte/ stabilesc, în funcţie de obiectivele
anterior stabilite, aspectele care au relevanţă pentru fiecare caz în parte, acestea urmând a fi
menţionate în Fişa de inspecţie tematică.
Concluziile inspecţiei tematice sunt formulate prin raportare la obiectivele propuse şi conţin
aprecieri, îndrumări şi recomandări precise, adresate, după caz, inspectorului şcolar, inspectorului
şcolar de specialitate, directorului unităţii de învăţământ sau cadrului didactic, în vederea stimulării
şi îmbunăţăţirii procesului de învăţământ sau a activităţii educative.

7
 Fişa de inspecţie tematică se semnează de persoana desemnată să realizeze înspecţia şi de
către directorul unităţii de învăţământ. Copii ale acesteaia se depun, după caz, la inspectoratul şcolar
şi la Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
Inspectoratele şcolare/Ministerul Educaţiei şi Cercetării vor monitoriza îndeplinirea
recomandărilor şi atingerea standardelor de calitate. Nerezolvarea deficienţelor semnalate în
termenul de timp acordat spre rezolvare, va atrage după sine aplicarea prevederilor legislaţiei în
vigoare.

D. Inspecţia de evaluare instituţională

Inspecţia de evaluare instituţională este o formă de îndrumare, control şi evaluare la nivelul

unităţii de învăţământ în vederea îmbunătăţirii managementului educaţional, dezvoltării resurselor
umane proprii şi a creşterii calităţii educaţiei.
Inspecţia de evaluare instituţională urmăreşte:
a) calitatea managementului educaţional;
b) calitatea mediului educaţional (cultura şi ethosul şcolii, interrelaţionarea, influenţa
mediu- lui asupra educaţiei informale a elevilor);
c) calitatea curriculumului, modul în care curriculumul naţional şi cel local sunt puse în
practică şi nivelul atingerii standardelor de calitate de către elevi;
d) calitatea activităţii personalului didactic;
e) modul în care şcoala sprijină şi încurajează dezvoltarea personală a elevilor;
f) atitudinea elevilor faţă de educaţia pe care le-o furnizează şcoala;
g) gradul de folosire a resurselor (umane, materiale, financiare, informaţionale, de timp);
h) comunicarea în interiorul şcolii;
i) relaţia şcoală - părinţi;
j) relaţia şcoală – comunitate/alţi factori externi;
k) respectarea legislaţiei în vigoare şi a regulamentelor.
Declanşarea inspecţiei de evaluare instituţională se face:
a) în conformitate cu prevederile planului unic de control al Ministerului Educaţiei şi
Cercetării/inspectoratului şcolar;
b) la iniţiativa conducerii si/sau a inspectorului general de specialitate din Ministerul
Educaţiei şi Cercetării sau a conducerii inspectoratului şcolar;
c) ca urmare a unei solicitări din partea factorilor direct implicaţi în educaţie: inspectorat,
unităţi de învăţământ, instituţiile sau organizaţiile partenere;
d) ca urmare a unor constatări referitoare la calitatea procesului de învăţământ reieşite
din analiza stării învăţământului şi dim materialul de sinteză asupra inspecţiei şcolare;
e) ca urmare a unor memorii/sesizări/petiţii privind procesul instructiv-educativ şi
managementul şcolar.

În planificarea, proiectarea şi pregătirea inspecţiei de evaluare instituţională se au în vedere

următoarele etape:
a) activitatea de preinspecţie;
b) desfăşurarea inspecţiei;
c) activitatea de postinspecţie.

Activitatea de preinspecţie presupune efectuarea următorilor paşi:

a) inspectorul coordonator comunică directorului unităţii şcolare care va fi evaluată,
perioada desfăşurării inspecţiei, echipa de inspectori şi lista documentelor şcolare care vor fi puse la
dispoziţia echipei de control, cu două săptămâni înainte de declanşarea acesteia;

8
 b) în prima săptămână după anunţarea inspecţiei, inspectorul coordonator va prezenta în
cadrul consiliului profesoral al şcolii evaluate echipa de inspectori, obiectivele inspecţiei, durata
inspecţiei, disciplinele şi aspectele care vor fi evaluate;
c) cu o săptămână înainte de declanşarea inspecţiei, directorul unităţii şcolare va preda
inspectorului coordonator documentele, datele şi informaţiile cerute:
- (cartea de identitate a unităţii de învăţământ)
- date statistice privind unitatea şcolară;
- rezultatele obţinute de elevi la examene şi teste în ultimii doi ani;
- document cu informaţii despre unitatea şcolară pus la dispoziţia părinţilor;
- planificări anuale şi semestriale elaborate de către profesori;
- documentele unităţii şcolare privind încadrarea şi managementul şcolar;
- raportul anual de autoevaluare al şcolii;
- cel mai recent raport de inspecţie privind evaluarea instituţională externă;
- schema orară a unităţii şcolare;
- orice alte informaţii pe care personalul şcolii doreşte să le furnizeze corpului de control;
- orice alt document şcolar, solicitat spre consultare de către inspectori.
d) documentele colectate vor fi analizate de către echipa de inspectori şi, pe baza lor, se va
elabora un material care va fi anexat la dosarul de inspecţie;
e) dosarul de inspecţie va fi completat de inspectori cu datele pe care le colectează în timpul
inspecţiei, date ce vor fi folosite la elaborarea Raportului final de inspecţie;
f) dosarul de inspecţie este confidenţial şi poate fi utilizat numai de inspectori;
g) inspectorul coordonator şi membrii echipei stabilesc programul inspecţiei în aşa fel încât
să se colecteze un eşantion echilibrat de date, să aibă ocazia să discute despre situaţia constatată şi
să emită aprecieri ca echipă;
h) înainte de inspecţie sau în timpul inspecţiei, inspectorul coordonator organizează o
întîlnire cu părinţii la care vor fi prezenţi doi-trei inspectori pentru a informa părinţii în legătură cu
procesul de inspecţie şi pentru a afla opiniile lor în privinţa unităţii de învăţământ;
i) la întâlnirea cu părinţii, inspectorii ascultă opiniile acestora, sugerându-le faptul că
opiniile lor despre şcoală sunt numai o parte din datele ce vor fi colectate;
j) la întâlnirea cu părinţii, inspectorii pot înmâna acestora un chestionar pentru a afla părerile
lor despre unitatea de învăţământ.
Ca urmare a unor sesizări privind calitatea managementului educaţional şi/sau a procesului
educativ, evaluarea instituţională poate fi declanşată fără a se parcurge toţi paşii prevăzuţi la
capitolul de preinspecţie.

Desfăşurarea inspecţiei de evaluare instituţională presupune, în primul rând, observarea

activităţilor desfăşurate la clasă.
Evaluatorii vor observa suficient de multe lecţii pentru a fi siguri că au lucrat cu un eşantion
corect stabilit ( între 55%-65% din timpul petrecut în şcoală va fi alocat observării lecţiilor). Când
observă o lecţie, evaluatorii nu au dreptul să intervină pentru a întrerupe activitatea profesorilor,
evitând să diatragă atenţia elevilor. Evaluatorii vor discuta cu cadrele didactice şi elevii/preşcolarii
despre activitatea lor în afara orelor/activităţilor de clasă/grupă.
În timpul desfăşurării inspecţiei, evaluatorii vor observa permanent climatul din şcoală,
calitatea mediului şi interrelaţionarea, comportamentul elevilor/preşcolarilor şi al personalului
unităţii de învăţământ, disciplina elevilor/preşcolarilor.
Evaluatorii vor discuta cu membrii comisiei de evaluare şi asigurare a calităţii din unitatea
de învăţământ privind propria strategie şi propriul regulament, procedurile şi activităţile de evaluare
aplicate, raportul de evaluare internă privind calitatea educaţiei în organizaţie şi propunerile de
îmbunătăţire care s-au stabilit şi s-au aplicat.

9
 Evaluatorii vor discuta cu membrii Consiliului de administraţie pentru a se edifica asupra
modului de luare a deciziilor, de delegare a sarcinilor, de prevenire şi rezolvare a conflictelor, de
motivare a personalului unităţii de învăţământ şi a elevilor/preşcolarilor. De la reprezentanţii
comunităţii locale din consiliu vor fi colectate date despre parteneriatul educaţional pe care unitatea
de învăţământ îl realizează cu factorii răspunzători/ interesaţi de educaţie.
Evaluatorii vor discuta cu responsabilii de catedră/comisii metodice privind proiectarea şi
desfăşurarea activităţii didactice şi educative din unitatea de învăţământ, importanţa acordată inter
şi trans disciplinarităţii de la nivelul ariilor curriculare, principiile care stau la baza ofertei
educaţionale a unităţii de învăţământ şi criteriile care stau la baza aplicării ei, nevoile de formare a
cadrelor didactice şi rezolvarea lor.
]Evaluatorii vor profita de ocaziile formale şi informale pentru a sta de vorbă cu
elevii/preşcolarii. Aspectele asupra cărora elevii/preşcolarii îşi pot exprima părerile sunt
următoarele: cât de accesibile şi de interesante sunt lecţiile/activităţile, cum sunt trataţi de către
personalul unităţii de învăţământ, ce activităţi extracurriculare desfăşoară, aspectele care le plac şi
cele care nu la plac din viaţa unităţii de învăţământ, responsabilităţile pe care le primesc, cât de
stimulative sau nestimulative sunt notele sau calificativele puse/acordate de cadrele didactice şi cât
de mult trebuie să lucreze acasă.
Evaluatorii vor avea o serie de discuţii formale şi informale cu personalul unităţii de
învăţământ, pentru colectarea de date asupra calităţii managementului unităţii de învăţământ, a
politicilor şi planurilor elaborate şi punerea lor în practică. Evaluatorii vor evalua dacă personalul
acţionează ca o echipă şi contribuie la crearea unui etos pozitiv al unităţii de învăţământ. Discuţiile
cu personalul didactic le vor da evaluatorilor ocazia să pună anumite întrebări în privinţa predării.
De asemenea, evaluatorii vor discuta cu personalul auxiliar şi administrativ despre procedurile şi
organizarea administrativă a unităţii de învăţământ şi despre eficacitatea managementului din
unitatea de învăţământ.
Parteneriatul profesional şi educaţional, derularea unor priecte şi programe educaţionale, vor
constitui tema discuţiilor purtate de echipa de evaluatori cun agenţii economici parteneri, cu cadrele
didactice implicate în programe şi şefii de programe.
La baza desfăşurării inspecţiei, vor sta informaţiile şi datele asupra şcolii din cartea de
identitate a unităţii şcolare şi din Raportul de autoevaluare anual al comisiei de evaluare şi asigurare
a calităţii din cadrul unităţii de învăţământ, rolul inspecţiei instituţionale fiind şi acela de validare a
autoevaluării efectuate de unitatea de învăţământ.
Pentru a ajunge la aprecieri comune, evaluatorii îşi planifică o şedinţă înainte de începerea
inspecţiei şi analizează documentaţia strânsă în perioada de preinspecţie. De asemenea, ei se
întrunesc regulat în timpul inspecţiei pentru a analiza ce au constatat, pentru a formula ipoteze care
vor fi testate şi pentru a ajunge la o apreciere comună în privinţa unităţii de învăţământ şi a
activităţilor pe care le vor inspecta. Evaluatorii vor verifica dacă au colectat un eşantion
reprezentativ de date pentru a-şi reorganiza activitatea în cazul în care este necesar.
La sfărşitul evaluării, echipa de evaluatorii va avea o discuţie cu comisia de evaluare şi
asigurare a calităţii din unitatea de învăţământ şi, pe baza concluziilor inspecţiei, va valida sau va
infirma raportul anual de evaluare, argumentându-şi decizia cu fapte şi date concrete colectate în
timpul inspecţiei. Se vor face recomandări privind instrumentele folosite în evaluare, interpretarea şi
prezentarea obiectivă a rezultatelor evaluării. Dacă evaluarea prezintă carenţe şi distorsionări grave
ale realităţii din unitatea de învăţământ, se va recomanda formarea pe probleme de evaluare a
membrilor comisiei şi chiar schimbarea lor.
Echipa de inspectori poate consulta orice alte documente pentru a colecta date relevante
pentru inspecţie.
Activitatea de postinspecţiei urmăreşte finalizarea evaluării instituţionale.

10
 În săptămâna de după inspecţie, inspectorul coordonator va prezenta un raport verbal
directorului, şefilor de catedre, membrilor Consiliului de administraţie şi cadrelor didactice
inspectate. Raportul verbal va trebui să indice clar care sunt punctele tari şi punctele slabe ale
unităţii de învăţământ. Directorul şi personalul au dreptul să semnaleze datele şi informaţiile pe care
le consideră eronate. Aprecierile evaluatorilor nu vor fi modificate decât dacă directorul sau
personalul vor demonstra că aceste aprecieri nu sunt conforme cu realitatea. Raportul verbal opferă
posibilitatea unor discuţii în privinţa aspectelor care trebuie dezvoltate sau îmbunătăţite pentru a
atinge standardele de calitate.
Raportul scris va fi exprimat într-un lumbaj clar şi accesibil. El trebuie să concorde cu
raportul verbal şi să respecte criteriile de inspecţie şi forma stabilite. Raportul este mai degrabă
evaluativ decât descriptiv şi prezintă clar priorităţile pe care le vor avea în vedere proiectele de
dezvoltare. Raportul trebuie să fie exact în privinţa faptelor relatate, bine argumentat şi să specifice
ce măsuri trebuie luate în vederea îmbunătăţirii.
Raportul scris va fi prezentat unităţii de învăţământ în două săptămâni de la terminarea
inspecţiei şi va fi făcut public. Raportul scris se depune la unitatea de învăţământ, la inspectoratul
şcolar şi, după caz, la Direcţia Generalâ Învăţământ Preuniversitar din cadrul Ministerului Educaţiei
şi Cercetării.
În două săptămâni de la primirea Raportului de inspecţie, unitatea de învăţământ va
prezenta un Plan de îmbunătăţire a activităţii, ţinând cont de recomandările făcute în raport, şi îl
trimite inspectorului coordonator spre aprobare, care are obligaţia să transmită observaţiile sale în
termen de o săptămână de la primirea planului.Unitatea de învăţământ trebuie să aplice planul
respectând termenele stabilite.
In termen de cel mult două luni, inspectorul coordonator va realiza o primă inspecţie de
revenire. Aceasta va umări modul în care unitatea de învăţământ a pus în aplicare Planul de
îmbunătăţire. În cazul în care se constată deficienţe în aplicarea Planului de îmbunătăţire, se va
realiza o a doua inspecţie de revenire de către echipa de evaluare, după alte două luni.
În cazul în care se va constata că, în urma primei inspecţii de revenire, unitatea de
învăţământ evaluată a pus în aplicare prevederile Planului de îmbunătăţire, se va încheia un proces-
verbal în care se vor menţiona rezultatele obţinute în urma acestei activităţi.
În cazul în care se va constata că, în urma primei inspecţii de revenire, unitatea de
învăţământ evaluată nu a realizat, în întregime sau parţial, prevederile Planului de îmbunătăţire, se
va acţiona, după caz, astfel:
- înscrierea la cursuri de formare a cadrelor didactice sau a directorilor/directorilor adjuncţi,
care au carenţe în pregătirea lor profesională şi/sau managerială;
- sprijinirea unităţii de învăţământ cu încadrarea cu personal didactic calificat, dacă este
cazul;
- demersuri pentru sprijinirea unităţii de învăţământ cu un suport financiar, mai consistent,
din partea autorităţilor locale;
- monitorizarea de către inspectoratul şcolar a activităţii cadrelor didactice, a şefilor de
departamente, a managerilor unităţii de învăţământ respective.

În cazul în care, după a doua inspecţie de revenire, se observă că nu s-a aplicat Planul de
îmbunătăţire şi calitatea procesului instructiv-educativ lasă de dorit în continuare, se vor lua, după
caz, următoarele măsuri:
- schimbarea structurii manageriale a unităţii de învăţământ evaluate;
- reorganizarea reţelei de învăţământ prin rearondarea unităţilor de învăţământ cu rezultate
slabe sau foarte slabe obţinute în urma inspecţiei instituţionale, la unităţi de învăţământ cu rezultate
bune sau foarte bune;
- propunerea calificativului „insuficient” pentru activitatea desfăşurată

11
 - desfacerea contractelor de muncă cadrelor didactice cu mari carenţe în activitatea
instructiv-educativă sau în comportamentul deontologic.
E. Inspecţia de evaluare a activităţii inspectoratelor şcolare

Evaluarea activităţii inspectoratelor şcolare este realizată de către Ministerul Educaţiei şi

Cercetării.
Decalnşarea inspecţiei de evaluare a activităţii inspectoratelor şcolare se face:
- în conformitate cu prevederile planului unic de control al Direcţiei Generale Învăţământ
Preuniversitar;
- la iniţiativa inspectorului general de specialitate din Ministerul Educaţiei şi Cercetării;
- ca urmare a unor constatări referitoare la calitatea procesului de învăţământ rezultate din
analiza datelor statistice referitoare la examenele naţionale şi de absolvire, la inserţia
socială a absolvenţilor de învăţământ preuniversitar;
- la solicitarea factorilor direcţi implicaţi în educaţie;
- ca urmare a schimbării legislaţiei şi a implementării reformei învăţământului care necesită
restructurări de sistem, noi competenţe şi schimbări de mentalitate.
Obiectivele evaluării inspectoratelor şcolare sunt următoarele:
a) evaluarea managementului calităţii de la nivelul inspectoratului şcolar, reflectat în:
- proiectarea şi organizarea activităţii la nivelul inspectoratului şcolar şi reţelei de
învăţământ judeţene;
- calitatea managementului de la nivelul compartimentelor inspectoratului;
- strategii şi proceduri pentru asigurarea calităţii;
- calitatea managementul activităţii de control, evaluare, monitorizare, îndrumare şi
îmbunătăţire a rezultatelor învăţării, a activităţii la clasă, a calităţii corpului profesoral,
a managementului de la nivelul unităţilor de învăţământ, a programelor şi activităţilor
desfăşurate;
- calitatea managementul educaţional da la nivelul unităţilor de învăţământ;
- managementul luării deciziei, al rezolvării de conflicte;
- managementul comunicării şi teransparenţa informaţiilor de ordin public;
- managerierea bazei de date referitoare la asigurarea calităţii.
b) evaluarea capacităţii instituţionale a inspectoratului şcolar, reflectat în:
- structurile instituţionale, administrative şi manageriale existente la nivelul
inspectoratului;
- baza materială – la nivelul inspectoratului şcolar şi la nivelul unităţilor de învăţământ;
- managementul resurselor umane (selecţie, angajare, promovare, motivare, formare);
- evaluarea competenţelor de control şi îndrumare a inspectorilor şcolari şi metodiştilor
şi stabilirea nevoilor de formare;
- evaluarea competenţelor manageriale ale directorilor de şcoli;
- evaluarea activităţii cadrelor didactice la clasă şi consilierea lor în vederea creşterii
calităţii procesului de predare-învăţare-evaluare;
c) evaluarea eficacităţii educaţionale a inspectoratului şcolar şi a unităţilor de învăţământ,
reflectată în:
- calitatea aplicării curriculumului naţional şi local, a parcurgerii programelor şcolare;
- rezultatele învăţării în termeni de standarde;
- rezultatele educaţiei, ale activităţii extracurriculare şi ale programelor educaţionale;
-calitatea dezvoltării personale ( profesionale, metodologice şi ştiinţifice);
- activitatea financiară a inspectoratului/ unităţii de învăţământ
Inspecţia de evaluare a activităţii inspectoratelor şcolare este anunţată inspectorului şcolar
general de către inspectorul coordonator desemnat de conducerea Ministerului Educaţiei şi
Cercetării cu o săptămână înainte de declanşarea ei, urmând procedurile inspecţiei de evaluare
instituţională.

12
 În etapa de desfăşurare a inspecţiei, echipa de evaluatori va avea în vedere două aspecte:
- evaluarea activităţii inspectoratului şcolar conform obiectivelor specifice acestui tip de
inspecţie;
- evaluarea prin sondaj a unor unităţi de învăţământ din judeţ, selectate pe baza analizei
rapoartelor anuale de inspecţie trimise la minister de către conducerea inspectoratului.
Eşantionul evaluat trebuie să cuprindă unităţi şcolare cu un management educaţional
eficient, unităţi de învăţământ cu management deficitar care au aplicat sau sunt în curs de aplicare a
planurilor de îmbunătăţire a calităţii procesului instructiv-educativ.
Lista unităţilor de învăţământ care vor fi evaluate este trimisă inspectorului general odată cu
anunţarea inspecţiei.
Inspecţia se desfăşoară pe durata a 4-10 zile, în funcţie de obiectivele propuse.
Rapoartele scrise asupra activităţii evaluate la nivel de inspectorat şi la nivelul unităţilor de
învăţământ stau la baza formei finale a Raportului de sinteză. Implementarea Planurilor de
îmbunătăţire a calităţii procesului de învăţământ vor fi monitorizate de către inspectorului general
coordonator din Ministerul Educaţiei şi Cercetării la nivelul inspectoratului şcolar, şi de către
inspectorii şcolari/şcolari de specialitate delegaţi din inspectorat la nivelul unităţilor de învăţământ.
Raportul sinteză va fi dat publicităţii.
Acest tip de inspecţie validează sau nu validează activitatea de îndrumare, control,
evaluare,monitorizare şi consiliere a inspectoratelor şcolare şi, în acelaşi timp, validează sau nu
validează rapoartele anuale ale comisiilor de evaluare şi asigurare a calităţii de la nivelul unităţilor
de învăţământ.

F. Inspecţia de evaluare a unităţilor din subordinea inspectoratelor şcolare şi a

Ministerului Educaţiei şi Cercetării

Inspecţia de evaluare a Caselor Corpului Didactic, a Palatelor şi Cluburilor Copiilor, a

unităţilor de învăţământ cu program sportiv integrat şi suplimentar, a Centrelor Judeţene de
Asistenţă Psihopedagogică este o inspecţie de evaluare instituţională care urmăreşte evaluarea
managementului calităţii, a capacităţii instituţionale şi a eficacităţii eduacţionale a acestor instituţii
subordonate fie inspectoratului şcolar, fie direct Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
Declanşarea inspecţiei de evaluare instituţională se face:
a) în conformitate cu prevederile planului unic de control al inspectoratului şcolar/Direcţia
Generală Învăţământ Preuniversitar;
b) la iniţiativa conducerii Ministerului Educaţiei şi Cercetării, a inspectorului general de
specialitate din Ministerul Educaţiei şi Cercetării, sau a conducerii inspectoratului şcolar;
c) ca urmare a unei solicitări din partea factorilor direct implicaţi în educaţie
d) ca urmare a unor constatări referitoare la calitatea activităţii desfăşurate de aceste instituţii
e) în urma unor sesizări
Dacă în organizarea şi desfăşurarea inspecţiei se vor aplica paşii inspecţiei de evaluare
instituţională, în evaluarea calitatăţii mangementului instituţional şi a capacităţii instituţionale,
urmând aceleaşi standarde de calitate ca pentru orice unitate de învăţământ, în ceea ce priveşte
eficacitatea instituţională se va avea în vedere specificitatea fiecărei instituţii, după cum urmează:

a) pentru Casele Corpului Didactic:

- calitatea şi eficacitatea programelor de formare continuă oferite personalului din
învăţământ, ca centru de resurse, inovaţie şi expertiză;
- calitatea informaţiei şi consultanţei oferite prsonalului din învăţământul
preuniversitar;
- numărul, tipul şi calitatea activităţilor ştiinţifice, metodice şi culturale ;

13
 - capacitatea suportivă în domeniul dezvoltării personale şi organizaţionale;
- calitatea marketingului educaţional;
- eficacitatea parteneriatului educaţional şi dezvoltarea de programe educaţionale;
- actualizarea bazei de date pentru resursele umane cu statut de formator
b) pentru Palatele şi Cluburile copiilor:
- calitatea ofertei educaţionale şi gradul în care aceasta ţine seama de nevoile de
dezvoltare ale copiilor;
- marketingul educaţional pentru promovarea ofertei educaţionale;
- capacitatea de a organiza şi de a prticipa la concursuri, festivaluri interjudeţene,
naţionale şi internaţionale şi obţinerea de performanţe care să demonstreze calitatea
activităţii educaţionale;
- dezvoltarea parteneriatului cu părinţii şi comunitatea locală.
c) pentru unităţile de învăţământ cu program sportiv integrat şi/sau suplimentar:
- calitatea ofertei de pregătire sportivă şi gradul în care ea răspunde dorinţelor
copiilor şi tinerilor;
- calitatea pregătirii reflectată în obţinerea de performanţe la întrecerile sportive şi
concursurile naţionale şi internaţionale;
- baza materială oferită pentru pregătire;
- marketingul educaţional pentru promovarea ofertei de pregătire;
- parteneriatele cu comunitatea şi părinţii.
d) pentru Centrele Judeţene deAsistenţă Psihopedagogică:
- calitatea managementului filialelor din judeţ;
- calitatea serviciilor de testare şi consiliere psihologică, logopedică, specială,
pedagogică şi sociologică asigurate la nivel de judeţ;
- calitatea marketingului educaţional
- calitatea orientării şcolare şi profesionale şi a carierei elevilor;
- calitatea cursurilor de formare şi a cosilierii în dezvoltarea personală a Cadrelor
didactice;
- calitatea bazei de date pentru resursele umane din judeţ pe problemetica enumerată
mai sus, la nivel de centru şi de filiale.

Codul de conduită al inspectorilor

(1) Inspectorii/metodiştii vor acţiona în unităţile de învăţământ, respectând prevederile

prezentului Regulament.
(2) Inspectorii/metodiştii vor fi conştienţi de faptul că, deşi au dreptul de a intra în unitatea
de învăţământ pentru evaluarea activităţii instructiv – educative sau manageriale în orice moment al
desfăşurării programului de lucru al unităţii de învăţământ, vor trebui să acţioneze în aşa fel încât să
nu perturbe desfăşurarea normală a procesului educaţional.
(3) Rolul inspectorilor/metodiştilor va fi unul de sprijin şi de evaluare, nu unul exclusiv de
control birocratic.
(4) Inspectorii/metodiştii nu trebuie să-şi folosească poziţia pentru a obţine profituri
personale.
(5) Inspectorii/metodiştii vor fi conştienţi de faptul că personalul unităţii de învăţământ este
alcătuit din învăţători/educatoare, institutori, profesori, personal didactic-auxiliar şi personal
nedidactic, şi îl vor trata ca atare.
(6) Inspectorii/metodiştii vor comunica celor inspectaţi obiectivele urmărite, procedurile de
inspecţie aplicate şi criteriile de apreciere folosite.
(7) Inspectorii/metodiştii vor avea o discuţie preliminară cu personalul didactic referitoare
la activitatea care va fi inspectată, iar la sfârşit îşi vor expune cât mai echilibrat opiniile asupra celor
observate.
(8) Inspectorii/metodiştii nu vor interveni în timpul lecţiei decât dacă observă că cel
inspectat pune în pericol viaţa, sănătatea elevilor/preşcolarilor, a lui sau a asistenţei.

14
 (9) Inspectorii/metodiştii nu vor solicita personalului didactic date, informaţii sau lucruri
nerelevante.
(10) Inspectorii/metodiştii vor discuta cele observate la clasă/grupă mai întâi cu cadrele
didactice respective şi, ulterior, şi cu alte persoane implicate în procesul educaţional.
Inspectorii/metodiştii vor respecta elevii/preşcolarii în calitate de participanţi la procesul
educaţional.
Inspectorii/metodiştii vor dialoga formal şi informal cu elevi/preşcolarii de diferite vârste şi
grade de pregătire, vor asculta cu atenţie pe cei care doresc să-şi expună opiniile în legătură cu
unitatea de învăţământ.
Inspectorii/metodiştii se vor comporta ca nişte profesionişti cu elevii/preşcolarii şi vor evita
declanşarea vreunui conflict.
Inspectorii/metodiştii vor acţiona întotdeauna spre binele şi siguranţa elevilor/preşcolari.
Inspectorii/metodiştii vor comunica deschis, asigurând în acelaşi timp confidenţialitatea
datelor care se referă la unitatea de învăţământ şi personalul ei.
Inspectorii/metodiştii vor dialoga cu cei inspectaţi, elevii/preşcolarii, părinţii, cu personalul,
cu membrii Consiliului de administraţie, şefii de catedre/comisii metodice, parteneri sociali,
sponsori etc., pentru a-i face să înţeleagă scopul inspecţiei, modul în care vor fi implicaţi în acest
proces şi culegerea de informaţii privitoare la desfăşurarea procesului instructiv- educativ, la
managementul unităţii de învăţământ, relaţiile cu comunitatea locală şi cu partenerii implicaţi în
educaţie.
Inspectorii/metodiştii vor depune toate eforturile pentru a reduce, pe cât posibil, starea de
stress a celor implicaţi în inspecţie.
Inspectorii/metodiştii vor menţine un dialog practic şi productiv cu cei imlicaţi în inspecţie.
Inspectorii/metodiştii vor asigura confidenţialitatea informaţiilor primite, privind unitatea de
învăţământ şi personalul, respectând dreptul indivizilor de a rămâne anonimi.
Inspectorii/metodiştii vor prezenta personalului didactic un raport verbal asupra rezultatelor
inspecţiei pentru a cunoaşte opiniile şi comentariile acestora, înainte de a trece la redactarea
raportului final de inspecţie. Atât raportul verbal, cât şi cel scris vor cuprinde, în esenţă, aceleaşi
aprecieri, vor evita limbajul extrem de specializat şi nu vor lăsa loc ambiguităţilor.
Inspectorii/metodiştii vor evalua obiectiv, vor fi flexibili în aplicarea procedurilor de
inspecţie pentru a se putea adapta situaţiilor concrete întâlnite.
Inspectorii/metodiştii îşi vor baza aprecierile pe criterii stabilite la nivel naţional, pe datele şi
probele colectate, având in vedere numai probe sigure şi neechivoce, în concordanţă cu criteriile
propuse de prezentul Regulament.
Inspectorii/metodiştii vor colecta date din mai multe surse pentru a investiga toete aspectele
semnificative: analiza documentelor şcolii, discuţiile şi interviurile cu cadrele didactice, părinţii,
elevii/preşcolarii şi alte persoane implicate în actul educativ şi observarea diferitelor activităţi
educaţionale care au loc în unitatea de învăţământ, a lecţiilor, a comportamentului elevilor, a
relaţiilor dintre angajaţii unităţii de învăţământ şi conducere, a climatului de lucru existent în
unitatea de învăţământ, a managementului unităţii de învăţământ în general.
Inspectorii/metodiştii se vor folosi şi de datele care provin de la nivel local, judeţean şi de la
Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
Inspectorii/metodiştii vor face deosebire între chestiunile minore şi cele majore, între
aspectele pozitive şi cele negative şi vor elabora un raport corect, cu judecăţi exacte,comunicate cu
claritate, onestitate şi fără părtinire.
Inspectorii/metodiştii vor avea un mod de lucru transparent şi deschis şi vor oferi
permanent feed-back, informând conducerea cu problemele care apar şi cu constatările lor.

15