4.

COMUNICAȚII MOBILE CELULARE

 CUPRINS CURS
1. Noţiuni şi procedee de lucru folosite în comunicaţiile celulare:
– Diviziunea celulară
– Reutilizarea frecvenţelor

2. Analiza geometrică a reţelelor celulare

– Aspecte generale cu privire la studiul reţelelor celulare
– Zona de reutilizare (cluster): caracteristici

3. Administrarea canalelor radio în reţelele celulare

– Aspecte generale
– Stabilirea numărului N de celule care formează o zonă de reutilizare
– Criterii pentru alocarea canalelor către celulele elementare
– Analiza intermodulaţiilor de ordin 3
– Atribuirea canalelor radio către celulele elementare
 1. NOŢIUNI ȘI PROCEDEE DE LUCRU
FOLOSITE ÎN COMUNICAŢIILE CELULARE

1.1 Diviziunea celulară

 celula = zonă acoperită din punct de vedere radio de către o

staţie de bază (sau mai multe);

 fiecărei celule i se alocă un număr de canale radio (un set de canale

radio).

celulelor vecine li se alocă seturi diferite.

1.2 Principiul reutilizării frecvenţelor (canalelor radio)

 Condiţie: perturbaţiile care apar între staţiile care folosesc acest canal
să fie sub o valoare impusă (interferenţa cu acelaşi canal =
interferenţă co-canal = Co-channel Interference = CI).
 1. NOŢIUNI ȘI PROCEDEE DE LUCRU
FOLOSITE ÎN COMUNICAŢIILE CELULARE

Amplasament (site)
Zona de acoperire Zone de
acoperire

 Perturbaţii importante în sistemele celulare de comunicaţie:

- perturbaţii co-canal (CI);
- perturbaţii datorate interferenţei cu un canal vecin;
- perturbaţii datorate intermodulaţiilor (de ordinul trei).
 1. NOŢIUNI ȘI PROCEDEE DE LUCRU
FOLOSITE ÎN COMUNICAŢIILE CELULARE

 Zona de reutilizare (cluster):

- număr de celule (N)
- dimensiunile zonei de reutilizare = capacitatea de trafic.

 Transferul (Handover, Handoff):

- preluarea unui apel în desfăşurare de către o altă staţie de bază atunci
când este cazul;
- variante:
 transfer intracelular
 transfer intercelular
 1. NOŢIUNI ȘI PROCEDEE DE LUCRU
FOLOSITE ÎN COMUNICAŢIILE CELULARE

a. b.
 Strategii de transfer:
a. Transfer controlat de reţea: nu se ţine cont de condiţiile locale. Staţiile
de bază fac măsurători, centrala decide.
b. Transfer asistat de mobil: reţeaua păstrează controlul. Staţia mobilă
măsoară; centrala ia decizia.
c. Transfer controlat de staţia mobilă: măsurători - staţia mobilă şi staţia
de bază; decizia de transfer o ia staţia mobilă.
 1. NOŢIUNI ȘI PROCEDEE DE LUCRU
FOLOSITE ÎN COMUNICAŢIILE CELULARE

 Alocarea canalelor radio către staţiile de bază:

- canal radio: frecvenţa purtătoare + banda alocată + echipamente.

- variante:

 alocare fixă (statică)

 alocare dinamică

 alocare hibridă
2. ANALIZA GEOMETRICĂ A REŢELELOR
CELULARE

2.1 Aspecte generale cu privire la studiul reţelelor celulare

 Caracteristicile sistemelor celulare:
 teritoriul în care lucrează reţeaua de comunicaţie este integral
acoperit cu un număr oarecare de celule;
 o celulă reală nu trebuie să aibă o formă regulată;
 pentru proiectare se preferă o formă geometrică simplă.

 Etape parcurse în proiectarea reţelelor celulare:

A. conceperea unei reţele teoretice de bază;
B. analiza factorilor care determină corecţii sau măsuri de protecţie;
C. corecţii în structura reţelei ca urmare a unor măsurători şi
observaţii efectuate asupra unei prime variante
 2. ANALIZA GEOMETRICĂ A REŢELELOR
CELULARE
A. Conceperea unei reţele teoretice de bază (ipoteze):
- suprafaţa plană, fără forme de relief, construcţii, vegetaţie;
- celulele: de acelaşi tip şi cu dimensiuni identice;
- acoperire fără suprapuneri (suprapuneri minime);
- caracteristica de radiaţie a antenelor omnidirecţională.
Pe reţeaua teoretică se atribuie canale (seturi de canale) radio
către celule – algoritmi specializați.
B. Analiza factorilor care determină corecţii sau măsuri de protecţie: pe
baza unor hărţi realizate la o scară adecvată și/sau alte observaţii şi
măsurători.

C. Corecţii: se realizează o reţea de acoperire cât mai aproape posibil de cea

teoretică.
 2. ANALIZA GEOMETRICĂ A REŢELELOR
CELULARE
 Forma celulei:
 cerc
 poligoane inscriptibile în cerc
 cea mai convenabilă soluţie: hexagonul.
 2. ANALIZA GEOMETRICĂ A REŢELELOR
CELULARE
2.2 Zona de reutilizare (cluster): caracteristici

 În fiecare celulă se amplasează o staţie de bază.

 Canalele se alocă pe principiul reutilizării frecvenţelor.

 Perturbaţiile sunt minime dacă se asigură echidistanţa între

amplasamentele care folosesc acelaşi canal.

 Rezultă că centrele zonelor de reutilizare formează

hexagoane.
 2. ANALIZA GEOMETRICĂ A REŢELELOR
CELULARE
2.2 Zona de reutilizare (cluster): caracteristici
 Primă fază de studiu: determinarea relaţiei dintre distanţa
de reutilizare (d) şi numărul de celule pe cluster (N).
A4

A5 A3

A
A6
A2

A1
 2. ANALIZA GEOMETRICĂ A REŢELELOR
CELULARE
y
r 3 3r
A6
h1  , h2 
2 2
h1 2 2 2
d = (m h1 ) + (n h2 )
A3(m,n)

d
d = r 3N
nh2

2 2
h2
+ 3
x N=m n
A(0,0) mh1
4
m + n = 2
A4
 2. ANALIZA GEOMETRICĂ A REŢELELOR
CELULARE

Tabelul 1 - Determinarea valorilor posibile pentru N

m 1 3 2 5 4 3 6 2 7 5 4 1 8 7

n 1 1 2 1 2 3 2 4 1 3 4 5 2 3

v 1 2 2 3 3 3 4 3 4 4 4 3 5 5

N 1 3 4 7 7 9 12 13 13 13 16 19 19 19
2. ANALIZA GEOMETRICĂ A REŢELELOR
CELULARE

N=3 N=4
2. ANALIZA GEOMETRICĂ A REŢELELOR
CELULARE

N=7 N=9
3. ADMINISTRAREA CANALELOR RADIO ÎN
REŢELELE CELULARE

3.1 Aspecte generale

 Trebuie concepuţi algoritmi pentru a preciza:

 refolosirea unui canal (grup de canale) în reţea;
 distribuirea canalelor radio disponibile;
 gruparea mai multor canale în vederea formării unui grup care
va fi utilizat în acelaşi amplasament.

 Obiective:
 utilizarea eficientă a spectrului;
 minimizarea perturbaţiilor co-canal.
3. ADMINISTRAREA CANALELOR RADIO ÎN
REŢELELE CELULARE

3.1 Aspecte generale

 Ipoteze simplificatoare:
 spectrul atribuit este o bandă continuă de frecvenţe;
 canalele au benzi alocate egale;
 fiecare canal are alocat un număr (pentru identificare);

f

1 2 3 k M
Număr
Canale simplex canal
3. ADMINISTRAREA CANALELOR RADIO ÎN
REŢELELE CELULARE

3.1 Aspecte generale

f

1 2 3 M 1 2 3 M

Distanţa duplex Număr

canal

Canale duplex

•δf = lărgimea de bandă a unui canal;

•M= numărul de canale radio care se pot constitui în banda alocată.
3. ADMINISTRAREA CANALELOR RADIO ÎN
REŢELELE CELULARE

3.2 Stabilirea numărului N de celule care formează o zonă de

reutilizare

 Ipoteze simplificatoare:
 teritoriu perfect plan;
 toate celulele hexagonale au aceleaşi dimensiuni;
 emiţătoare amplasate în centrele celulelor elementare;
 antene de emisie omnidirecţionale;
 puteri aparent radiate egale între ele.
3. ADMINISTRAREA CANALELOR RADIO ÎN
REŢELELE CELULARE

3.2 Stabilirea numărului N de celule care formează o zonă de

reutilizare
 staţia perturbată ... staţiile perturbatoare;

 în prima etapă sunt analizate numai

1 perturbaţiile co-canal:
1 1

S S S
1
= K1 K2
 6
I
I + I +. . . . . I
1
1
k k k
1 k=1 k=1 k=1
3. ADMINISTRAREA CANALELOR RADIO ÎN
REŢELELE CELULARE

3.2 Stabilirea numărului N de celule care formează o zonă de

reutilizare
 Cunoscând γ (parametru ce depinde de panta atenuării de
propagare pentru reprezentarea logaritmică) se poate scrie:

 
S rs I rp
 Raportul S/I depinde de tipul de antenă utilizat:
A. antene omnidirecţionale atât la staţia de bază cât şi la
staţia mobilă;
B. antena de emisie directivă la staţia de bază şi
omnidirecţională la staţia mobilă.
3. ADMINISTRAREA CANALELOR RADIO ÎN
REŢELELE CELULARE


1
- 
S r Q S 
= - =  Q = (6 )
I 6d 6 I
3. ADMINISTRAREA CANALELOR RADIO ÎN
REŢELELE CELULARE

A. Antene omnidirecţionale

 Pentru S/I=18dB în centrul celulei rezultă:

S 1
= 63,1  Q = (6  63,1) = 4, 41  3N  N  7
4
I

→ modelul cu 7 celule asigură S/I=18dB în centrul celulei, dar

situația cea mai defavorabilă apare la marginea celulei.

 Printr-o serie de măsurători s-a determinat:

 pentru reţelele analogice, cu Ba=25-30 kHz →N ≥ 9;
 pentru rețelele digitale N poate fi mai mic decât 7.
3. ADMINISTRAREA CANALELOR RADIO ÎN
REŢELELE CELULARE

3.2 Stabilirea numărului N de celule care formează o zonă de

reutilizare

B. Antene directive
 uzual lăţimea lobului principal de radiaţie poate fi: 120o sau
60º. Pentru 120º:
SB r
2 S -
d
= r
SB I 2(d + r )-
1 2
d+ r/2
 3. ADMINISTRAREA CANALELOR RADIO ÎN
REŢELELE CELULARE

3.2 Stabilirea numărului N de celule care formează o zonă de

reutilizare

B. Antene directive
Pentru 60º: rr
d+0.7
S - SB
= r SB1 r d
2
I (d + 0,7r )-

 Numeric: pentru 120o S/I=25,3 dB, iar pentru 60o S/I=29 dB.
 Deci se poate alege N=3.
 3. ADMINISTRAREA CANALELOR RADIO ÎN
REŢELELE CELULARE

3.3 Criterii pentru alocarea canalelor către celulele elementare

 Parametru decisiv: caracteristicile de selectivitate ale filtrelor

utilizate în echipamentele de recepţie. Acestea influenţează:
 distanţa între canalele utilizate în celula analizată

 distanţa între canalele utilizate în celule vecine.

 Cea mai restrictivă condiţie este cea care se referă la canalele

folosite în aceeaşi celulă.
 3. ADMINISTRAREA CANALELOR RADIO ÎN
REŢELELE CELULARE

3.3 Criterii pentru alocarea canalelor către celulele elementare

 Pentru canalele din aceeaşi celulă se definește:

d1 S
M ( ) = ( d 2 ) 
Sp d2 I d1
M unde d2/ d1 = raport distanțe terminal apropiat/
Su terminal depărtat.

 Se notează: f = f o,i+k - f o,i pentru k = 1,2,...

 3. ADMINISTRAREA CANALELOR RADIO ÎN
REŢELELE CELULARE

3.3 Criterii pentru alocarea canalelor către celulele elementare

 Canale din celule vecine:

S d
= ( 2 ) = 0 dB
d2 I d1
SBu
d1

SBp
 3. ADMINISTRAREA CANALELOR RADIO ÎN
REŢELELE CELULARE

3.4 Analiza intermodulaţiilor de ordin 3

 Apariţia intermodulaţiilor:

f i = n1 f 1 + n2 f 2 + ...+ n K f K

o =| n1 | +| n2 | +...+| n K |

fu fi

f u = f 1  f 2  f 3; f u = 2 f 1  f 2 ; f u = f 1  2 f 2
 3. ADMINISTRAREA CANALELOR RADIO ÎN
REŢELELE CELULARE

3.4 Analiza intermodulaţiilor de ordin 3

 Aşadar ca să nu apară intermodulaţii de ordin 3 trebuie evitate combinaţii

de forma:
f i - f j = f k - f m ; cu i  j  k  m

f i = 2 f m - f k ; cu i  k  m

Ci - C j = C k - C m

Ci = 2 C m - C k
 3. ADMINISTRAREA CANALELOR RADIO ÎN
REŢELELE CELULARE

3.5 Atribuirea canalelor radio către celulele elementare

 Obiectivele urmărite în procesul de atribuire a canalelor radio:

1. Minimizarea perturbaţiilor co-canal → valoarea lui N;
2. Minimizarea perturbaţiilor produse de canalele adiacente dintr-o
celulă → distanţa între două canale succesive > D =Δfm/δf canale;
3. Eliminarea sau, cel puţin, minimizarea intermodulaţiilor de ordinul 3;
4. Minimizarea interferenţelor între canale vecine folosite în celule
vecine.
 Variante:
 alocarea fixă;
 alocarea dinamică;
 alocare hibridă.
 3. ADMINISTRAREA CANALELOR RADIO ÎN
REŢELELE CELULARE

3.5 Atribuirea canalelor radio către celulele elementare

 Se analizează alocarea fixă presupunând traficul uniform

repartizat.
 Tuturor celulelor li se atribuie acelaşi număr de canale.
 Se dispune de M canale:
M = Integer( Ba )
f
M M
m = integer( ); M r = rest( )
N N
M  m  Mr
 3. ADMINISTRAREA CANALELOR RADIO ÎN
REŢELELE CELULARE

3.5 Atribuirea canalelor radio către celulele elementare

 Cel mai simplu algoritm are la bază relaţia:

C ij = i + Nj;
j  [0,m - 1];
i  [0, N- 1] pentru j < m- 1;
i  [0, M r - 1] pentru j = m- 1,
 3. ADMINISTRAREA CANALELOR RADIO ÎN
REŢELELE CELULARE

3.5 Atribuirea canalelor radio către celulele elementare

Celula (i)  0 1 2 N-1

Nr. de ordine canal
în celulă (j) 
0 0 1 2 .... N-1
1 N N+1 N+2 .... 2N-1
2 2N 2N+1 2N+2 .... 3N-1
.... ..... ..... ..... .... .....
m-1 (m-1)N (m-1)N+1 (m-1)N+2 .... mN-1
m mN ..... ..... mN+
+Mr-1
 3. ADMINISTRAREA CANALELOR RADIO ÎN
REŢELELE CELULARE

3.5 Atribuirea canalelor radio către celulele elementare

2 Ci(j+1) = Ci(j+2) + Cij ; 2f j+1 = f j+2 + f j

Celula(i)  0 1 2 .... N-1

Nr. ordine canal

în celulă(j)
0 0 1 2 .... N-1
1 N N+1 N+2 .... 2N-1
2 3N-1 2N 2N+1 .... 3N-2
..... ..... ..... ..... .... ....
 3. ADMINISTRAREA CANALELOR RADIO ÎN
REŢELELE CELULARE

3.5 Atribuirea canalelor radio către celulele elementare

0  s j  N -1
C ij = N j + [(N - s j )+ i] mod N
fI< fJ< fK
2 CiJ  CiI + CiK
2[NJ + [(N - s J ) + i] mod N]  NI + [(N - s I ) + i] mod N -
- NK - [(N - s K ) + i] mod N
2NJ  N(K + I) - 2(N - s J + i) mod N +
+ (N - s I + i) mod N + (N - s K + i) mod N
3. ADMINISTRAREA CANALELOR RADIO ÎN
REŢELELE CELULARE
Celula(i)  0 1 2 3 4 5 6 7 8 sj
Nr. ordine canal în
celulă(j) 
0 0 1 2 3 4 5 6 7 8 0

1 9 10 11 12 13 14 15 16 17 0

2 26 18 19 20 21 22 23 24 25 1

3 35 27 28 29 30 31 32 33 34 1

4 42 43 44 36 37 38 39 40 41 3

5 51 52 53 45 46 47 48 49 50 3

6 59 60 61 62 54 55 56 57 58 4

7 68 69 70 71 63 64 65 66 67 4
3. ADMINISTRAREA CANALELOR RADIO ÎN
REŢELELE CELULARE

0
8 5
1 4 1
6 7
3 0 6
2 3
8 5 8
4 1
7

Numerotarea celulelor într-o zonă de reutilizare radio cu 9 celule