STERILIZAREA ŞI DEZINFECŢIA

Definiţii:

Prin sterilizare se înţelege orice metodă fizică sau chimică prin care sunt
distruse microorganismele, atât formele vegetative cât şi formele de rezistenţă (
sporii ) de la nivelul unui substrat.

Rezultatul unei proceduri de sterilizare este starea de sterilitate: un substrat

steril, complet lipsit de microorganisme vii, atât formele vegetative cât şi formele
de rezistenţă

Obţinerea stării de "sterilitate", precum şi menţinerea ei (până în momentul

utilizării) conferă siguranţă maximă , probabilitatea teoretică a existenţei
microorganismelor fiind ≤ 10‾6 .

Prin dezinfecţie se înţelege procesul prin care sunt distruse majoritatea

microorganismelor(în proporţie de până la 99 %) de pe obiectele din mediul inert,
cu excepţia formelor de rezistenţă (sporilor bacterieni). Substanţele utilizate în
acest scop se numesc dezinfectante.

Dezinfecţia se aplică în cazurile în care curăţenia nu elimină riscurile de răspândire

a infecţiei, iar sterilizarea nu este necesară.

Reducerea numărului de microorganisme de la nivelul pielii, mucoaselor şi

ţesuturilor vii se numeşte antisepsie. Substanţele folosite în acest scop se numesc
antiseptice. Unele substanţe pot fi folosite atât ca dezinfectante, cât şi ca
antiseptice, în concentraţii diferite.

Decontaminarea se referă la procesul sau tratamentul care se aplică

dispozitivelor medicale utilizate, având scopurile următoare: diminuarea populaţiei
de microorganisme, prevenirea uscării produselor biologice, protecţia personalului
care-l manipulează, protecţia mediului împotriva contaminării

Metodele de sterilizare se clasifică, după agentul sterilizant, în

5
a. Sterilizare prin metode fizice:

Sterilizarea prin căldură

Sterilizarea prin filtrare

Sterilizarea cu ajutorul radiaţiilor

b. Sterilizarea chimică

Sterilizarea prin căldură.

Căldura este un agent relativ ieftin şi foarte eficient. Se pretează la
sterilizarea prin căldură toate materialele termorezistente.

Sterilizarea prin căldură uscată:

STERILIZAREA PRIN ARDEREA ÎN FLACĂRĂ (ARDEREA LA ROŞU) este utilizată în

bacteriologie, pentru ansa bacteriologică metalică. Ansa se ţine cu vârful în flacăra
becului Bunsen, până se înroşeşte, apoi încă 5-10 secunde. La temperatura la care
metalul este incandescent, toate microorganismele sunt distruse prin carbonizare.

Atenţie: flacăra este mai fierbinte spre vârf. Dacă ansa este încărcată (conţine
produs biologic sau cultură bacteriană), ea se introduce la început în porţiunea
inferioară a flăcării, până la arderea produsului, apoi se ridică uşor spre vârful
flăcării. În acest mod persoana care manipulează ansa evită să se stropească cu
materialul ce poate sări din ansă.
Instrumentele metalice tăietoare sau înţepătoare din oţel inoxidabil pot fi
deteriorate dacă se sterilizează prin această metodă, datorită decălirii oţelului.

STERILIZAREA LA PUPINEL, ETUVĂ TERMOREGLABILĂ

Sterilizatorul cu aer cald este un cuptor ( cuptor Pasteur) cu pereţi dubli, între
care se gaseşte sursa de căldură. Pereţii interiori sunt perforaţi, pentru a permite
circulaţia aerului cald. Sterilizatorul poate fi cu sau fără ventilator. El are în mod
obligatoriu un afişaj mecanic sau electronic pentru temperatură şi timp, care
permite fixarea şi urmărirea parametrilor de funcţionare. ( Fig. 1)

6
 Agentul de sterilizare este aerul uscat şi cald , la 180C, care acţioneaţă 1
oră efectiv, din momentul atingerii temperaturii de sterilizare în interiorul
încărcăturii.

Fig.II.1. a. Pupinel. 1.b. Principiul de funcţionare al

pupinelului
La sterilizatorul cu aer cald se sterilizează sticlăria şi instrumentarul care nu
suportă sterilizarea cu aburi sub presiune (oţel ne-inoxidabil: cromat). Sterilizatorul
cu aer cald este contraindicat pentru materiale textile, lichide şi cauciuc.
Obiectele de sterilizat sunt spălate, uscate şi ambalate în hârtie specială (
sticlăria de laborator) sau cutii metalice ( instrumentarul metalic).
Cutiile metalice cu instrumentar se introduc închise în incinta sterilizatorului cu
aer cald.
Durata menţinerii sterilităţii materialelor ambalate în cutii metalice este de 24
de ore de la sterilizare, cu condiţia menţinerii cutiilor metalice închise.
Durata menţinerii sterilităţii materialelor în ambalaje de hârtie sudate este de 2
luni de la sterilizare, cu condiţia menţinerii integrităţii lor şi a manipulării acestora
numai prin intermediul coşului.
La extragerea pachetelor din sterilizatorul cu aer cald se folosesc mănuşi . Se
lipeşte o etichetă sau banderolă pe capac pentru a identifica dispozitivele medicale şi
materialele sterilizate. Se notează data şi ora sterilizării.
Se notează în caietul de sterilizare: data, conţinutul cutiilor (pachetelor), temperatura
la care s-a efectuat sterilizarea, durata, rezultatele indicatorilor chimici, semnătura
persoanei responsabilizate cu sterilizarea, observaţii.

Sterilizarea prin căldură umedă:

7
STERILIZAREA CU ABUR SUB PRESIUNE – AUTOCLAVAREA
Principiul sterilizării cu abur sub presiune este de a expune fiecare la
contactul cu aburul la temperatura şi presiunea pentru timpul specificat: 121C la
1,01 atmosfere timp de 30 minute, până la 134C la 2 atmosfere, timp de 30
minute.Timpul de sterilzare se măsoară din momentul atingerii temperaturii efective
în interiorul încărcăturii
Prin autoclavare se pot steriliza: Instrumentar medical metalic , textile,
sticlărie, cauciuc, plastic termostabil,apă şi soluţiilor apoase, medii de cultură

Se pot utiliza 2 tipuri de autoclave:

1. Autoclave cu pre şi post vacuumare.
Realizează sterilizara optimă a instrumentarului chirurgical din oţel inoxidabil
şi singura metodă posibilă pentru sterilizarea materialului moale (textile), cauciucului,
sticlăriei. Este folosit şi în decontaminarea deşeurilor din laborator (deşeuri
infecţioase).
2. Autoclave fără post vacuumare. Sunt folosite pentru sterilizarea mediilor de
laborator şi lichidelor în flacoane. Timpul de pătrundere al aburului este prelungit
datorită eliminării incomplete a aerului.
La încheierea ciclului complet de sterilizare se aşteaptă să se răcească, se
evacueză aburul, apoi se deschide uşa autoclavului. Nu se deschide niciodată
sterilizatorul cu abur sub presiune înainte ca temperatura să fie sub 100C. La
extragerea pachetelor din sterilizatorul cu abur sub presiune se folosesc mănuşi din
bumbac.
Cutiile, casoletele, şi pachetele sterilizate se depozitează temporar pe o
suprafaţă special destinată materialului steril şi se aranjeză în dulapuri special
destinate depozitării materialului steril.
Cutiile, casoletele, coşurile, navetele cu pachetele sterilizate se etichetează
(banderolează) notându-se data, ora, sterilizatorul cu abur sub presiune la care s-a
efectuat sterilizarea, persoana care a efectuat sterilizarea.

8
Fig.II.2 a. Autoclav vertical – model clasic

2.b. Autoclav orizontal

9
Controlul sterilizării se poate face face prin metode fizice, chimice şi biologice.
a. Verificarea temperaturii: Se citeşte temperatura termometrului sau
temperatura afişată pe monitor. Temperatura se notează în caietul de sterilizare.
La autoclav: verificarea presiunii la manometru şi a temperaturii.
b. Verificarea indicatorilor fizico-chimicici:
- virarea culorii la benzile adezive cu indicator fizico-chimic.
- virarea culorii la indicatorii fizico-chimici “integratori. Indicatorul
integrator plasat în interiorul cutiilor metalice indică dacă au fost îndeplinite
condiţiile pentru o sterilizare eficientă – temperatura atinsă în interiorul
pachetului şi timpul de expunere. În situaţia în care virajul nu s-a realizat,
materialul se consideră nesterilizat şi nu se utilizează.

O dată pe lună Se utilizează indicator biologic cu Bacillus subtillis pentru

controlul eficacităţii sterilizării.
Pentru sterilizarea la pupinel pot fi utilizaţi indicatori biologici cu Bacillus subtillis
preparaţi industrial, comercializaţi, care conţin 106 UFC sau preparaţi în laborator.
Acestea se plasează în mijlocul incintei sterilizatorului cu aer cald, odată cu
celelalte pachete pentru sterilizat. Se realizează ciclul complet de sterilzare. La
sfârşitul ciclului, indicatorii biologici se extrag din cutie şi se incubează 48 ore la
56C, la laborator. Laboratorul va emite un buletin de analiză cu rezultatul
constatat.
Pentru controlul sterilizării la autoclav sunt admişi indicatorii biologici cu
forme diferite de condiţionare:
 Indicatori biologici cu Bacillus stearothermophylus impregnaţi pe suporţi de
bumbac în concentraţii de 106 UFC.Aceştia se pun în interiorul unei cutii-
test. Cutia-test se introduce în autoclavă odată cu materialul de sterilizat şi se
realizează ciclul complet de sterilizare. La sfârşitul ciclului, indicatorul
biologic este trimis la laborator, unde este extras, însămânţat şi incubat;
citirea se face la 7 zile.
 Controlul bacteriologic al sterilizării la autoclav cu indicator tip“Stearotest
120”, pentru controlul sterilizării la autoclavă la temperatura de 120C cu o
durată de 30 minute
Acest produs este o suspensie de spori de Bacillus stearothermophyllus în
soluţie nutritivă, cu indicator de pH. Conţinutul fiolelor de “Stearotest 120” este
limpede de culoare violet. Fiolele de tip“Stearotest 120” se introduc în autoclavă
printre dispozitivele medicale şi materialele supuse sterilizării . Se efectuează
sterilizarea, la 120C, timp de 30 min; după sterilizare fiolele sunt aşezate într-un
incubator de 56C.
Citirea şi interpretarea rezultatelor:

10
 -menţinerea aspectului (culoare, transparenţă) nemodificat arată o sterilizare
corectă;
-virajul la galben al indicatorului de pH şi o uşoară opalescenţă a
conţinutului indică o sterilizare sub parametrii de eficienţă optimă (au rămas spori
viabili s-au cultivat şi au modificat aspectul produsului).
La 6 luni Se efectuează verificarea aparatului de către un tehnician
autorizat.

STERILIZAREA PRIN FILTRARE

Sterilizarea prin filtrare reprezintă trecerea unui lichid printr-un filtru cu
porii având dimensiuni mai mici decât ale bacteriilor sau ale virusurilor (
ultrafiltrare).
Filtrele bacteriologice sunt de mai bulte tipuri:
Filtre Seitz, din azbest
Filtre Chamberland, din porţelan poros
Filtre din sticlă Yena, etc
Filtrele se sterilizează prin autoclavare. Lichidul de sterilizate este aspirat cu
ajutorul unei pompe de vid.
În situaţiile în care în laboratoare este necesar lucrul în condiţii aseptice
(prelucrare produse ce conţin M.tubreculosis, tehnică PCR), se utilizează incintele
asptice cu protecţie suplimentară – hote cu flux laminar. Aceste au un spaţiu de
lucru, cu pereţi de sticlă şi un compartiment superior metalic, care conţine 2-3 filtre
( foltru din fibră poliamidică şi 1-2 filtre HEPA). Circulaţia aerului se face cu
ajutorul unui ventilator

STERILIZAREA CU AJUTORUL RADIAŢIILOR

Radiaţiile ionizante (,,,X) au o bună capacitate sterilizantă, dar sunt
nocive pentru organismul uman. De aceea se folosesc numai în activitatea
industrială şi nu sunt folosite în activitatea medicală.
Radiaţiile neionizante – UV sunt folosite pentru sterilizarea suprafeţelor şi
aerului în laboratoare, săli de operaţie, pentru sterilizarea apei în bazine. Lămpile
de UV trebuie folosite în laboratorul de bacteriologie câte 10 minute, de mai multe
ori pe zi, după evacuarea prealabilă a personalului din încăpere.

STERILIZAREA CHIMICĂ : STERILIZATOARE CU OXID DE ETILENĂ

Sterilizarea cu oxid de etilenă se utilizează numai atunci când nu există alt

mijloc de sterilizare adecvat pentru obiecte şi echipamente termosensibile.

Materialul medico-chirurgical care se sterilizează cu oxid de etilenă:

11
 Obiecte din material plastic şi materiale compozite, termosensibile şi
pentru care se cunoaşte perioada de timp necesară desorbţiei; polielietilenă,
teflon, latex, silicon, acetatul de etilenvinil, poliuretan, polipropilen. Echipamentul
medical constituit din părţi de PVC (policlorura de vinil) sterilizat iniţial cu radiaţii
ionizante sau raze gamma nu va fi resterilizat cu oxid de etilenă, deoarece PVC
eliberează compuşi toxici - etilen clorhidrină.

Oxidul de etilenă este un gaz inodor, toxic, a cărui prezenţă nu este

percepută în aer. În amestec cu aerul, este exploziv pornind de la concentraţia de
3% V-V. Prin inhalare: oxidul de etilenă poate provoca iritaţia căilor respiratorii şi
depresia sistemului nervos central , iar prin contact: reacţii de iritaţie a pieli şi
mucoaselor la personalul care efectuează sterilizarea.

Materialul supus insuficient tratamentului de desorbţie utilizat la bolnavi

poate cauza fenomene hemolitice, stenoze traheale, colaps cardiovascular şi
fenomene alergice. De aceea, sterilizatoarele cu oxidul de etilenă trebuie să aibă
inclus în ciclul de sterilizare desorbţia la sfârşitul programului.

Sterilizarea cu oxid de etilenă se va realiza în spaţii ventilate, destinate numai

pentru această activitate.

DEZINFECŢIA
1.DEZINFECŢIA CHIMICĂ. SUBSTANTE DEZINFECTANTE SI
ANTISEPTICE
Eficienţa unei proceduri de dezinfecţie depinde de natura substanţei
dezinfectante folosite fiind direct proporţională cu concentraţia acesteia şi
timpul de acţiune, în timp ce prezenţa materiilor organice ( sânge, urină, materii
fecale, culturi bacteriene) şi a formelor sporulate reduc efectul dezinfectant.
Spre deosebire de sterilizare, care este un termen cu semnificaţie absolută (
steril sau nesteril), dezinfecţia poate fi de diferite grade: dezinfecţie înaltă,
medie şi slabă.
Dezinfecţia înaltă este orice procedură care reuşeşte să inactiveze formele
vegetative ale bacteriilor, virusurile, paraziţii şi ciupercile microscopice.
Dezinfectante puternice:
 Glutaraldehida: soluţie apoasă 2%
 Formaldehida: soluţie apoasă 8%

12
  Amestecul sulfocromic: acid sulfuric+ bicromat de potasiu+ apă
 Peroxidul de hidrogen 3-6%
 Acidul peracetic în diferite concentraţii
 Hipocloritul de sodiu
Timpul de acţiune necesar pentru ca aceste substanţe să realizeze o dezinfecţie de
nivel înalt este de minim 20 minute. Este absolut necesar să se respecte
instrucţiunile de folosire ale fiecărui preparat comercial , aşa cum sunt specificate
de producător.
Dacă dezinfectantele puternice acţionează un timp suficient şi pe substratul
respectiv nu există spori bacterieni, se poate realiza o sterilizare chimică.

Dezinfectante cu putere medie:

Realizează distrugerea Mycobacterium tuberculosis, a bacteriilor în formă
vegetativă, a celor mai multe virusuri şi fungi, dar nu şi a sporilor bacterieni.
Substanţele chimice care realizează dezinfecţia de nivel intermediar sunt:
 Iodofori ( compuşi iodaţi): combinaţii ale iodului cu o substanţă
stabilizatoare sau transportatoare. La diluarea în apă, din aceste complexe se
eliberează iodul liber, cu acţiune antimicrobiană 50-150 mg /1000ml ( 5-
15%). Exemple de substanţe transportatoare: compuşi cuaternari de amoniu,
polivinilpirolidonă, detergenţi.
 Compuşi cloruraţi: eliberează Cl liber şi ClO2. Conţin 0.5-5 g Cl /1000ml.
Cloramina, hipocloritul
 Alcooli: etilic, izopropilic 70% vol/vol .
 Compuşi fenolici: 0.5-3% în apă
 Detergenţii
Detergenţi neutri folosiţi pentru: mobilier, pavimente, veselă şi spălarea
manuală a textilelor.
Detergenţi alcalini sau “decapanţi folosiţi pentru pavimente .
Detergenţi acizi sau “detartranţi” utilizaţi pentru materiale cu depuneri de
piatră: ceramică, pavimente placate cu materiale care suportă acizi, sticlărie de
laborator, bazine, bazinete, urinare.
Detergenti-dezinfectantii sau detergentii cationici sunt produse a caror
proprietate principala este cea de curatare si secundar dezinfectanta.
Timpul de contact necesar al substanţei chimice cu substratul tratat este de 10
minute.

Dezinfectante slabe:

13
 Pot distruge cele mai multe bacterii în forma vegetativă, unele virusuri, unii
fungi, dar nu distrug microorganisme rezistente, ca Mycobacterium tuberculosis,
sau sporii bacterieni.
 Compuşi cuaternari de amoniu
 Dezinfectante care conţin fenoli, iodofori şi agenţi de spumare;
Timpul de contact necesar al substanţei chimice cu substratul tratat este de sub
10 minute.
În funcţie de suportul tratat, se pot folosi următoarele metode de aplicare a
dezinfectantelor chimice
Imersie (recipiente pentru recoltarea produslor patologice, instrumente, pipete,
lame de microscop), ştergere (mese de lucru în laborator, aparate, pavimente),
stropire , pulverizare ( uşi, ferestre).

Pregatirea in vederea sterilizarii a materialului medico-chirurgical utilizat

cuprinde mai multe etape:
Curatare/decontaminare (predezinfectie) echipamentelor: realizată imediat
după utilizarea acestora, cât mai aproape de locul utilizării.

- diminuează populaţia de microorganisme

- previne uscarea produselor biologice
- contribuie la protecţia personalului care-l manipulează
- contribuie la protecţia mediului împotriva contaminării
Se realizează în două etape
1. faza de pretratament, realizată prin imersia dispozitivelor utilizate, în
soluţie de detergent - dezinfectant (cu acţiune de detaşare a murdăriei
grosiere de pe substrat şi acţiune bactericidă)
2. faza de curăţare manuală sau mecanică

Clatire riguroasă sub jet de apă potabilă;

Dezinfectie, utilizand un dezinfectant adecvat, dintre cele cu putere înaltă

sau medie;

Clatire cu apă;

Uscare cu prosop curat sau aer comprimat.

14
 ANTISEPTICELE sunt preparate cu proprietăţi antimicrobiene, ele distrug, sau
inactivează microorgnismele de la nivelul ţesuturilor vii. Ele reduc temporar de pe
piele şi mucoase numărul de microorganisme.
Utilizarea antisepticelor permite:
- realizarea îngrijirilor aseptice,
- reducerea transmiterii germenilor, de la bolnav la bolnav, prin intermediul
mâinilor,
- tratarea infecţiilor locale cutanate si mucoase.
Substanţe antiseptice
 Alcooli: etanol, izopropanol 70% vol/vol –35% vol/vol
 Compuşi iodaţi 1-2%: alcool iodat, tinctură de iod, betadina:povidone-
iodine 7,5-10%
 Compuşi cloruraţi: Clorhexidina ( 0,75-4%), Hexaclorofen (1-3%)
 H2O2 3%
 Compuşi coloraţi:Violet de genţiana, albastru de metilen, fucsina
 Permanganat de potasiu
 Nitrat de argint 0,1%
 Clorura de benzalkonium:soluţie alcoolică 0,1-0,2% (piele), soluţie apoasă
0,1-0,2%(plăgi)
soluţii oftalmice: 0,01%, instilaţii vezică urinară şi uretră: 0,005%
 Săpunuri şi detergenţi

2. DEZINFECŢIA PRIN MIJLOACE FIZICE

Dezinfecţia prin căldură

- Căldura uscată: flambarea
Flambarea constă în trecerea unui obiect prin flacără. Este utilizată în laborator,
pentru eprubete de sticlă, lame de microscop, etc. Nu se foloseşte pentru
instrumente medico-chirurgicale.
- Căldura umedă: fierberea şi pasteurizarea
Fierberea în apă la temperatura de 100C timp de minim 20 minute realizează
distrugerea formelor vegetative ale microorganismelor patogene. Fierberea apei şi
alimentelor reprezintă o metodă de prevenire a bolilor transmisibile cu poartă de
intrare digestivă.
Pasteurizarea: este o metodă de dezinfecţie a lichidelor, la temperaturi cuprinse
între 55 - 95C. După expunere, de durată variabilă, sunt distruse 90 – 95% dintre
formele vegetative ale microorganismele patogene.

15
 Dezinfecţia prin spălare la temperatura de 60 - 95C este un proces complex
la care, pe lângă acţiunea căldurii umede, se adaugă şi acţiunea detergenţilor sau a
altor substanţe, cât şi acţiunea mecanică de spălare. Acest procedeu se foloseşte la
spălarea şi dezinfecţia lenjeriei, veselei, sticlăriei de laborator, instrumentarului.

Dezinfecţia cu raze ultraviolete

Indicaţii: dezinfecţia suprafeţelor netede şi aerului în boxe de laborator, săli de

operaţii, alte spaţii închise, pentru completarea măsurilor de curăţenie şi
dezinfecţie chimică.

Lămpile destinate dezinfecţiei pot fi fixe sau mobile, cu tuburi de UV între 15 şi

30 W, prevăzute să funcţioneze în absenţa omului (cu radiaţie directă) sau în
prezenţa omului (cu radiaţie indirectă, ecranată şi fără emisie de ozon).

Exemple de produse comerciale de detergenţi dezinfectanţi şi dezinfectanţi

Virkon ( Antec international)– detergent-dezinfectant; amestec de peroxizi,
surfactant, acizi organici şi săruri anorganice. Poate fi folosit pentru suprafeţe
dure ( faianţă, pavimente), în laboratoareele medicale pentru aparatura de
laborator, cuve, centrifugi, pipete.
Biguacid S ( Antiseptica) – dezinfectant-detergent, conţine didecyl-dimethyl –
ammonium-chlorid şi biguanină. Poate fi folosit pentru suprafeţe, pavimente,
grupuri sanitare.
Combi-instruments ( Antiseptica) – dezinfectant-detergent lichid pentru
instrumentar chirurgical şi dinlaboratoare ( sticlă, porţelan, metal, cauciuc, mase
plastice). Conţine: glutaraldehidă, clorură de benzalkonium, didecyl-dimethyl –
ammonium-chlorid.
Big Spray ( Antiseptica) – amestec de ethanol – propanol – poyhxanide. Spray
dezinfectant, utilizat prin pulverizare, pentru dezinfecţia suprafeţelor din sali de
operaţie, ambulanţe,mobilier, haine, saltele, perne.
Mikrozid Liquid ( Shulke &Meyer) - amestec de etanol şi propanol .
Dezinfectant pentru suprafeţe, grupuri sanitare.
Lysetol AF ( Shulke &Meyer) - conţine: guanidinacetat, fenoxipropanol,
clorură de benzalconiu. Dezinfectant pentru instrumentarul medico-chirurgical.

16
Perform FF ( Shulke &Meyer) - conţine peroximonosulfat de potasiu, benzoat
de sodiu, acid tartric, săpun. Indicat în dezinfecţia şi curăţarea suprafeţelor şi
obiectelor de inventar lavabile.
Terralin ( Shulke &Meyer) - amestec de clorură de benzalconiu şi propanol.
Poate fi folosit pentru curăţirea şi dezinfecţia pardoselilor, pereşilor, grupurilor
sanitare şi obiectelor de inventar lavabile.

Fig.II.3.Simboluri pentru modul de utilizare a dezinfectantelor (Shulke &Meyer)

Fig.II.4.Simbol pentru dezinfecţia mainilor (Shulke

&Meyer)
Exemple de produse comerciale de antiseptice
Desmanol ( Shulke &Meyer) conţine digluconat de clorhexidină şi propanol.
Utilizat pentru dezinfecţia igienică şi chirurgicală a mâinilor.
Desderman N ( Shulke &Meyer) - conţine etanol, bifenilol, polyvidone,
isopropyl. Indicat pentru dezinfecţia igienică şi chirurgicală a mâinilor.
Primasept Med ( Shulke &Meyer) –conţine bifenilol şi propanol. Utilizat
pentru dezinfecţia igienică a mâinilor.

17