Descrierea constructiei si rolul functional al reductorului

Transmisiile mecanice dintre motor si masina de lucru, maresc sau micsoreaza viteza,
respectiv momentul transmis, modifica sensul sau caracterul masinii, protejeaza organele
masinii motoare contra sarcinilor. Reductoarele pot fi cu una, doua sau mai multe trepte de
reducere, constructive, fie ca subansamble izolate, fie ca facand parte din ansamblul unei
masini.
In functie de pozitiile relative ale arborelui motor si condus, reductoarele, sunt de mai
multe feluri:

• cu roti dintate cilindrice ;

• cu roti dintate conice sau pseudo conice ;
• cu combinatii de roti dintate conice sau angrenaje melcate cu roti dintate cilindrice.
Reductoarele cu roti dintate au o larga utilizare datorita avantajelor pe care le prezinta:

• raportul de transmitere constant;

• gabarit redus;
• randament ridicat;
• posibilitatea de realizare a unor transmisii de la cativa newtoni la incarcari foarte
mari;
• intretinere simpla si ieftina.
Reductoarele de uz general au un singur lant cinematic deci un raport de transmisie mic
si o carcasa independenta si inchisa. Elementele principale ale unui reductor, indiferent de tip
sunt urmatoarele: carcasa (corp + capac); angrenajele, arborii, lagarele si elemente auxiliare.
Carcasele se executa in general din fonta prin turnare. Este prevazuta cu nervuri care au
urmatoarele scopuri: maresc rigiditatea ansamblului, reduc zgomotul si vibratiile, maresc
suprafata efectiva de racire a reductorului.
Din punct de vedere constructiv reductorul conico-cilindric are urmatoarele elemente
principale:

Carcasa trebuie sa asigure pozitia relativa corecta a arborilor (prin intermediul lagarelor)
si rotilor dintate servind ca si baie de ulei. Carcasa se compune din doua parti: corp si capac
protejand angrenajului fata de mediul exterior.
Carcasele reductoarelor trebuie sa indeplineasca urmatoarele functiuni:

• sa asigure preluarea sarcinilor ce apar in timpul functionarii;

• sa asigure inchiderea liniilor de forta prin fundatie;
• sa proiecteze angrenajele contra unor factori externi;
• sa pastreze lubrifiantul necesar pentru ungerea angrenajelor;
• sa asigure transmiterea caldurii spre exterior.
Tinand seama de cerintele aratate mai sus, prin forma lor constructiva, carcasele
reductoarelor trebuie sa satisfaca conditii ca:
 • rezistenta si stabilitate corespunzatoare;
• posibilitatea de prelucrare si asamblare simpla;
• ungerea buna a angrenajelor si rulmentilor;
• racire corespunzatoare;
• posibilitatea de control si supraveghere in functionare;
• forma estetica moderna;
• etc.

Carcasa se sprijina pe picioare numite si talpi prevazute cu gauri pentru fixare in fundatie.
Carcasa se asambleaza prin suruburi si se centreaza cu ajutorul unor stifturi cilindrice sau
conice.
Formele constructive ale carcaselor de reductoare au evoluat destul de mult in timp, dar
intotdeauna proiectantii au tinut seama de factorii tehnologici si functionali.

Angrenajele constituie partea functionala principala a unui reductor.

Geometria angrenajul cilindric:
In mecanica, in general, se folosesc aproape exclusiv angrenajele cilindrice evolventice. In
special pentru reductoare grele in U.R.S.S. si in tara noastra au larga utilizare angrenajele cu
profil arc de cerc. Angrenajele din mecanica fina sunt de doua tipuri:
• cicloidale
• evolventice
Angrenajele cilindrice cu dinti inclinati sunt angrenaje cu axe paralele. In comparatie cu
angrenajele cilindrice cu dinti drepti, prezinta urmatoarele avantaje:
• gradul de acoperire este mai mare si ca urmare capacitatea portanta este mai mare;
• produc un zgomot mai redus.
Ca dezavantaje se pot mentiona:

• aparitia fortei axiale;

• necesitatea utilizarii unor lagare radial-axiale.
Rotile dintate cilindrice cu dinti inclinati pot fi:
• cu inclinare simpla;
• cu inclinare dubla cu canal pe mijloc;

La roti cilindrice cu dinti inclinati cu inclinare simpla si dubla unghiul de inclinare este 10-
20 de grade, iar la roti cu dinti in V unghiul de inclinare este 35-45 de grade.
Angrenajul melcat:
Din punct de vedere geometric, un angrenaj melcat cilindric este definit de:
 • melcul de referinta
• numarul de dinti al rotii
• distanta dintre axe
• deplasarea de profil
Melcul angrenajului are forma si dimensiunule identice cu melcul de referinta, cu exceptia
grosimii dintelui,micsorata pentru a obtine jocul in angrenaj. Melcul generator al rotii melcate
difera de melcul de referinta prin aceea ca are diametrul marit in scopul realizarii jocului radial
la baza dintilor rotii melcate.
Cele mai utilizate melci de referinta sunt:
• melc cilindric cu flancuri infasurate de o scula cilindrica biconica, cu profil axial
rectiliniu
• melcul evolventic: melc cilindric cu flancuri generate geometric de doua tangente la
un cilindru
• melcul arhimedic: melc cilindric cu flancurile rectilinii in plan axial
• melc convolut: melc cilindric cu flancurile generate geometric de doua drepte
cuprinse intr-un plan perpendicular pe elicea mediana a melcului

Arborii pe care sunt fixate angrenajele sunt arbori drepti. Ei sunt proiectati cat mai scurti
pentru a avea o rigiditate cat mai mare si a asigura o constructie compacta a reductoarelor.
Arborele de intrare face corp comun cu pinionul conic. Acesta este rezemat cu ajutorul a
doi rulmenti radiali axiali cu role conice.

Arborele de iesire face corp comun cu pinionul cilindric. Acesta este rezemat cu ajutorul
a doi rulmenti radiali axiali cu role conice.
Lagarele sunt in majoritatea cazurilor cu rulmenti. Tipul si marimea rulmentilor vor fi in
functie de: valoarea si sensul fortelor ce solicita arborele, tipul constructiei alese etc.

Rulmenti radial-axiali cu role conice sunt proiectati pentru a prelua incarcari

combinate (radiale si axiale). Un rulment poate prelua incarcarea axiala intr-un singur sens.
Din acest motiv se impune montarea celui de-al doilea rulment, care sa preia sarcina axiala
din sens opus. Rulmentii sunt demontabili, adica permit montarea separata a inelului exterior
si a subansamblului inel interior-colivie cu role conice (con).
Rulmentii radial-axiali cu role conice, SKF, in mod deosebit cei din gama TQ, reprezinta
ultimele noutati in materie. Suprafata de contact dintre rola si calea de rulare are un profil
logaritmic. Constructia interioara modificata, care include suprafata de contact dintre fetele
frontale ale rolelor si umerii ficsi ai inelului interior, confera rulmentilor redial-axiali cu role
conice, SKF, urmatoarele avantaje:
• frecarii interne reduse;
 • capacitate de incarcare sporita;
• siguranta reglarii rulmentiilor, unul fata de celalalt;
• fiabilitate in functionare inbunatatita, chiar in cazul unor incarcari mari sau al
ne1coaxialitatilor.
Rulmentii SKF in constructie CL7A sau CL7C, pentru aplicatii in care sarcinile axiale sunt foarte
mari, de exemplu, coroana diferentialului unui autovehicul, prezinta avantaje
suplimentare.Acesti rulmenti au o precizie de rotire foarte buna, iar frecarile interne sunt
mult reduse.
Orice reductor mai are o serie de elemente auxiliare strict necesare pentru o buna
functionare si anume:
• elemente de etansare;
• elemente pentru controlul nivelului de ulei din baia reductorului (joje, vizoare );
• elemente pentru deplasarea si transportul reductorului (inele de ridicare, umeri de
ridicare etc.);
• elemente pentru fixarea si pozitionarea rulmentilor si rotilor dintate pe arbor in
carcasa;
• surub de golire;
• roata de curea;
• capace de fixare a rulmentilor;
• saiba si piulita pentru fixarea rulmentilor radiali-axiali;
• etc.
Varianta prezentata se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte constructive:
• pinionul conic de la treapta I face corp comun cu arborele de intrare;
• pinionul cilindric de la treapta a II-a face corp comun cu arborele pe care este
montata roata conica;
• carcasa reductorului e turnata din doua bucati plasate in plan orizontal;
• arborele de intrare se sprijina pe lagare cu rulmenti radiali axiali (montati in O)
montati in caseta;
• arborele de intrare 1 si arborele de iesire 3 sunt etansati prin montarea mansetelor
de rotatie in capace;
• ungerea rotilor dintate si a lagarelor se asigura cu ulei de tip TIN125EP ales din STAS
10588-76, prin barbotare si stropire;
• arborele de intrare se sprijina pe lagare cu rulmenti asiguradu-se astfel o rigiditate
mare a ei;
• asamblarea carcasei superioare si inferioare se realizeaza suruburi, centrarea lor
fiind asigurata cu stifturi de centrare;
• controlul uleiului se face cu ajutorul unei joje.
 Reductorul are in constructia sa un angrenaj conic cu dinti drepti si un angrenaj
cilindric cu dinti inclinati.

Impartirea raportului total

1CP=0,736 KW

P=45 = 33.12 KW

Pentru reductorul cilindrico- melcat in doua trepte

Raportul total Turatia Puterea de Randament

antrenare
100,52KW 0,99
96,53KW 0,97
66,9KW 0,7
Calculul reductorului
Treapta I – cilindric cu dinti inclinati
Materiale

Roata conducatoare: 41CrNi12 (STAS 791-66)

Tratament termic imbunatatire
Roata condusa: OLC55I (STAS 791-66)
Calculul de dimensionare

Angrenaj, cilindric cu dinti inclinati

Cremaliera de referinta:

(STAS 821/82)

Distanta minima necesara intre axe

[1,p.187]

[1,p.170]

[1,p.187]

[1,p.187]

[1,p.188]

[1,p.188]

[1,p.188]

[1,p.188]
 [1,p.188]

[1,p.209]

[1,p.203]

[1,p.204]

[1,p.13]

Diametrul de divizare preliminare

Numarul de dinti

Modulul nominal minim necesar

Modulul normal

[1,p.24]
Modulul frontal

Profilul de referinta standardizat

[1,p.10]

Unghiul profilului in plan frontal

[1,p.24]

Distanta dintre axe

[1,p.24]

Unghiul de angrenare

[1,p.25]

Diametrul de divizare d
 [1,p.25]

Latimea danturii

[1,p.24]

Suma deplasarilor specifice de profil [1,p.24]

Diametrul cercului de picior

Inaltimea dintilor h [1,p.25]

Scurtarea dintilor [1,p.25]

Diametrele de cap [1,p.25]

Diametrele de baza [1,p.25]

Verificarea continuitatii angrenarii in plan frontal

Gradul de acoperire axial

Gradul de acoperire total

Treapta II

Date initiale:
Casa de precizie 6-7
Angrenajul melcat

Materiale:
- pentru melc - otel aliat: 21MoMnCr12 (STAS 791-66)
- tratament termic: cementare+calire+revenire
- pentru roata melcata - bronz cu staniu: CuSn6Zn4Pb4

(STAS 197/2-83)
Melcul de referinta
Tipul melcului: ZE

• unghiul profilului

• coeficientul inaltimii capului spirei melcului

• coeficientul jocului radial
• coeficientul inaltimii spirei
• coeficientul de calcul al grosimii dintelui

Dupa STAS 6845-82

• numarul de inceputuri al melcului

• raportul de transmisie u=24
• sensul elicei melcului: dreapta
Distanta minima dintre axe
Calculul modulului minim necesar

[1,p.194]
Diametrelel de divizare d

Unghiul de panta a melcului

Inaltimea capului spirei melcului

[1,p.101]

Inaltimea spirei melcului

Diametrul de cap al melcului

Diametrul maxim al rotii

Raza de rotunjire a suprafetei exterioare a rotii

Lungimea melcului

Latimea coroanei dintate a rotii melcate

[1,p.99]

Dimensiuni nominale de control:

Raza cilindrului director
Unghiul profilului

[1,p.102]

Pasul spirei melcului

Pasul axial al melcului
Coarda de divizare

Inaltimea la coarda de divizare

Diametrul rolei de control
[1,p.102]
Lungimea peste role

Calculul fortelor in anrenaje

Treapta I

Forta tangentiala
Forta radiala
Forta axiala

Forta normala
Trapta II
Forta tangentiala si axiala
Forta radiala

Forta normala

Calculul arborilor

Predimensionarea arborelui I
Materialul arborelui 41MoCr10
Tratament termic de inbunattire
Diametrul arborelui I
[1,p.57]

Diametrul arborelui II
Materialul arborelui 21MoMnCr12 (STAS 791)
Tratament termic, cementare+calire+revenire
[1,p.57]

Diametrul arborelui III

Materialul arborelui 28TMC12 (STAS 791)
Tratament termic, cementare+calire+revenire
Verificarea arborilor
Modulul de rezistenta la incovoiere al sectiunii s
[1,p.23]

Modulul de rezistenta pe la s al sectiunii s

Efortul unitar normal la incovoiere in sectiunea s
Ms- moment incovoietor

Efortul unitar tangential la torsiune in sectiunea s

Mts- moment de torsiune in sectiunea s

Efortul unitar echivalent in sectiunea s

Arborele I
Calculul reactiunilor in lagare
Momentul incovoietor

Sectiunea s1
[1,p.57]
Sectiunea S2
Este solicitat la incovoiere

Sectiunea s3
Este solicitat la torsiune
Arborele II
Calculul reactiunilor din lagare
Momentul incovoietor

Sectiunea S1
Este solicitat la incovoiere si la torsiune
Sectiunea S2
Este solicitat la incovoiere si la torsiune

Sectiunea S3
Este solicitat numai la incovoiere
Arborele III
Calculul reactiunilor in lagare
Sectiunea S1
Este solicitat la incovoiere si la torsiune
Materialul arborelui III 28TMC12 (STAS 791)
(T 1,9 p57)
Sectiunea S2
Este solicitat la incovoiere
Sectiunea S3
Este solicitat la torsiune
Alegerea rulmentilor
Arborele I
Rulment radial-axial cu bile cu simplu efect
d=40mm

D=68mm
T=15mm
C=3900daN=39000N
Co=2850daN=28500N

Simbol 7308B
Arborele II
Rulment radial-axial cu role pe un rand
d=50mm
D=77mm
T=16mm
C=11000daN=110000N
Co=8500daN=85000N
Simbol 30310

Arborele III
Rulment radial-axial cu role pe un rand
d=120mm
D=167mm
T=26mm
C=36500daN=365000N

Co=33500daN=335000N
Simbol 30228
Verificarea rulmentilor
Arborele I

Arborele II

Arborele III

Calculul penelor
Arborele I
b=10

h=8
t=5
Arborele II
b=16

h=8
t=5
Arborele III
b=36
h=20

t=12
Arborele III
b=32
h=18
t=11

Verificarea penelor

Pana I
Pana II
Pana III
Pana III