Chişinău, 2017

CUPRINS
Introducere ......................................................................................................................................... 1

Variante si metode de amplasare .................................................................................................. 2

Dinamica Depozitelor ....................................................................................................................... 6

Concluzii ............................................................................................................................................... 7

Bibliografie ........................................................................................................................................... 8
 Introducere
Depozitele sunt verigi structurale ale unei unităţi care dispune de utilaje, instalaţii sau dispozitive
specifice, destinate efectuării diverselor operaţiuni de păstrare şi livrare a materialelor sau
produselor finite potrivit destinaţiilor acestora.
Principalele operaţii efectuate în depozite sunt: primirea, păstrarea şi livrarea mărfurilor. În unele
cazuri se pot efectua şi o serie de activităţi de prelucrare, ambalare etc.
Fiecare companie trebuie sa iși depoziteze produsele finite pînă sunt vîndute, deoarece rareori se
întampla ca procesul de consum sa aiba loc aproape imediat dupa cel de producție. Funcția de
depozitare ajută la eliminarea discrepanțelor existente între producție si cantitățile de produs
cerute pe piață1. Companiile sunt cele care decid numărul necesar de locații de depozitare.
Astfel, cele care furnizează produse ambalate consumatorilor și-au micșorat numărul de depozite
de la 10-15 la numai 5-7, iar distribuitorii farmaceutici și-au redus de asemenea numarul de
depozite de la 90 la aproape 45. Un exemplu în acest sens ar fi National Semiconductor, care și-a
închis cele 6 depozite pe care le avea și a deschis unul central in Singapore, lucru care i-a
micșorat timpul de livrare cu 47%, cheltuielile de distribuție i-au scazut cu 2.5%, iar vînzarile i-
au crescut cu 34 procente.
Pe de o parte, mai multe locații de depozitare inseamna că produsele ajung mult mai repede la
consumatori, dar reprezintă de asemenea și cheltuieli mult mai mari2. Cîteva companii păstrează
o parte din stocul de produse in interiorul locurilor de producție sau în apropierea acestora, iar
restul de produse sunt situate in depozite din întreaga țară. Intreprinderea poate deține depozite
private sau poate închiria spatiu în depozitele publice. Companiile au mai mult control in cele
private, însa costurile sunt ridicate si de asemenea trebuie să facă față si unei inflexibilități în
ceea ce privește schimbarea locațiilor în functie de cerințele pietei. De cealalata parte, depozitele
publice închiriaza spații la un anumit preț si oferă pe lîngă acestea și servicii adiționale, contra
cost, cum ar fi inspecția produselor, ambalarea si transportul acestora.

1
Philip Kotler, Kevin Lane Keller, Marketing Management, 12e, Prentice Hall, 2006, p. 527;

2
Philip Kotler, Principles of Marketing, Third Edition, Prentice Hall,1980, p.434-435;
Depozitarea prezintă mai multe probleme manageriale: numărul, tipologia si amplasarea
depozitelor, precum și gradul de proprietate asupra unui astfel de spațiu. Amplasarea și numărul
depozitelor depinde de locația publicului țintă către care se adresează produsele companiei,
sursele care produc aceste bunuri, precum si rutele existente pentru transport. Trebuie luate în
considerare volumele de produse care pleacă spre toate direcțiile și realizat un echilibru între
costurile totale si beneficiile aduse de amplasarea unui depozit într-un anumit loc.

1.Variante si metode de amplasare

Numarul si amplasarea depozitelor sunt determinate de coordonatele spatiale ale clientilor

si unitatilor de productie, precum si de particularitatile produselor. Depozitele au rolul de a
contribui la eforturile firmei de a oferi clientilor unitati de timp si loc.
Un depozit va fi stabilit pe un anumit amplasament, numai daca genereaza efecte favorabile
in domeniul marketingului si vanzarilor si reduce costurile totale. In mod traditional, variantele au
fost clasificate3 astfel:
a) amplasarea in functie de piata. Aceasta varianta presupune localizarea depozitului in
apropierea clientilor cheie. Aria geografica servita de depozit depinde de o serie de
factori, de exemplu de viteza livrarilor, marimea comenzii medii si costul unitar al
livrarii totale. Amplasarea unui depozit in functie de piata se justifica atunci cand
constituie modalitatea de a oferi clientilor un sprijin logistic rapid, cu cel mai mic cost
total. Un depozit amplasat in proximitatea clientilor indeplineste functia de creare a
unei structuri sortimentale, pe baza marfurilor provenite din surse multiple. Produsele
sunt primite de la furnizori in transporturi consolidate, efectuate pe distante mari.
Diversitatea sortimentala a stocului mentinut de depozit este mare. Principalele
avantaje oferite de aceasta varianta de amplasare sunt urmatoarele: (i) costurile de
transport relativ mici, datorita aprovizionarii in cantitati mari de la furnizori; (ii)
sortimentul de produse variat; (iii) posibilitatea aprovizionarii fiecarui client, conform
necesitatilor, cu cantitati de produse mai mici decat cele specifice aprovizionarii directe
de la furnizori; (iv) reducerea timpului necesar pentru completarea stocului, la nivelul
firmelor cliente. Amplasarea in apropierea pietei este o solutie intalnita in cazul
produselor alimentare si bunurilor de consum curent. De asemenea, se aplica in
domeniul sprijinului logistic pentru productie, in vederea asigurarii componentelor care
fac obiectul unor strategii de tip “just-in-time”.
b) amplasarea in functie de productie. Depozitul este plasat in apropierea unitatilor de
fabricatie ale unei firme producatoare. Functiile principale pe care le indeplineste sunt
combinarea produselor si consolidarea livrarilor. Apelarea la un astfel de depozit este
necesara in cazul in care fiecare unitate de fabricatie este specializata in realizarea unui

3
Carmen Balan, Logistica-parte integranta a lantului de aprovizionare-livrare, Uranus, 2006,p. 228-229;
 anumit produs, iar clientii solicita un sortiment complet. Printre avantajele specifice se
inscriu urmatoarele: (i) facilitarea obtinerii de catre client a unui sortiment constituit
din produse fabricate de diferite unitati; (ii) reducerea costurilor de transport prin
consolidarea livrarilor catre clienti; (iii) posibilitatea clientilor de a comanda o cantitate
mica din fiecare produs; (iv) simplificarea pentru client, a operatiunilor de urmarire a
livrarilor efectuate de furnizor, datorita primirii mai multor produse, cu o singura
factura.
c) amplasarea intermediara. Spre deosebire de celelalte doua variante, nu pune accentual
pe proximitatea fata de clienti sau fata de unitatile de fabricatie ale producatorului.
Depozitele sunt pozitionate intre clienti si unitatile de productie. Functiile indeplinite
sunt consolidarea si crearea sortimentului. Aceasta varianta se aseamana cu amplasarea
in functie de productie. La un cost logistic scazut, se livreaza fiecarui client structura
sortimentala dorita.
Prezenta depozitelor unei firme in apropierea clientilor a fost mult timp privita ca un
avantaj competitiv, o conditie a succesului. Clientii considerau ca pot beneficia de un nivel inalt
de servicii logistice doar de la furnizorii care dispun de depozite situate in apropierea lor.
Paradigma prezentei locale4a determinat numerosi furnizori sa creeze retele de depozite, in cadrul
carora numeroase unitati mentineau un sortiment complet de produse. In prezent, depozitul local
nu mai este absolut necesar pentru identificarea si satisfacerea cerintelor clientilor.
Cercetarile pentru stabilirea amplasamentului unor facilitati ( unitati de productie, depozite,
magazine) au fost deosebit de numeroase. Primele preocupari in acest domeniu dateaza de la
inceputul secolului XX. Metodele de amplasare a depozitelor, dezvoltate prin aceste cercetari, pot
fi clasificate in functie de urmatoarele criterii5:
a) numarul depozitelor. Localizarea unui singur depozit este o problema cu totul diferita
de amplasarea mai multor depozite in acelasi timp. Metodele de amplasare a unui
depozit unic considera o problema simplificata, deoarece nu iau in considerare
distribuirea cererii pe mai multe depozite, efectele de consolidare a stocurilor si costul
depozitului.
b) caracterul discret al alegerii. Unele metode exploreaza fiecare locatie posibila
existenta in spatiul continuu, si o va alege pe cea mai buna. Aceste metode poarta
denumirea de metode continue de amplasare. Spre deosebire de acestea, metodele
discrete permit selectarea amplasamentului dintr-o lista de alegeri posibile. In practica,
metodele discrete sunt mai frecvent utilizate, in special pentru amplasarea mai multor
depozite.
c) gradul de agregare al datelor. Metodele care utilizeaza date cu grad mare de agregare
limiteaza amplasamentul la o arie geografica larga, de pilda o localitate. In schimb,
metodele bazate pe date cu grad mic de agregare permit diferentierea intre doua
amplasamente foarte apropiate, de exemplu separate doar de o strada.
d) orizontul de timp. Apelarea la date referitoare la o singura perioada de timp( de pilda,
un an) este specifica metodelor statice. Amplasarea in functie de evolutiile estimate
pentru mai multi ani se poate stabili cu ajutorul metodelor dinamice.

4
Donald J.Bowersox, David J. Closs, Logistical Management.The integrated Supply Chain Process, The McGraw-
Companies, 1996, p.498-499
5
Ronald H. Ballou, Business Logistics/ Supply Chain Management, Fifth Edition, Prentice Hall , 2004, p. 551-552;
 Pentru cele mai multe firme, cea mai complexa si reala problema in ceea ce priveste locatia,
este in momentul in care doua sau mai multe depozite trebuie sa fie amplasate simultan, sau la o
perioada scurta de timp. Aceasta problema este comuna deoarece majoritatea companiilor, in afara
de cele mici, au mai multe facilitati in sistemele lor logistice. Este complexa deoarece aceste
facilitati nu pot fi privite independent din punct de vedere economic, si numarul de posibilitati de
amplasare devine enorm.
Problema amplasarii depozitelor este caracterizata de cateva intrebari de baza6:
- Cate depozite ar trebui sa existe in reteaua de aprovizionare a companiei?
- Cat de mari ar trebui sa fie si unde anume ar trebui sa fie localizate?
- Care magazine ar trebui asociate depozitului respectiv pentru a le aproviziona? Care
depozit ar trebui asociat fiecarei fabrici, magazin, etc?
- Ce produse ar trebui stocate in fiecare depozit? Care produse ar trebui transportate direct
de la punctul de productie la consumatori?
Au fost descoperite mai multe metode de determinare a locatiei depozitelor care ajuta la
aflarea raspunsurilor pentru unele dintre aceste intrebari. Cateva dintre ele, cum ar fi metodele
exacte si de simulare, sunt prezentate in continuare.
Categoria metodelor exacte include metoda centrului de gravitatie multiplu si metodele
de programare liniara. Metodele exacte au capacitatea de a garanta fie o solutie matematica optima,
fie o solutie de precizie cunoscuta.
Metoda centrului de gravitatie multipla determina amplasamentele depozitelor care
genereaza costul de transport minim. Aplicarea metodei presupune crearea de subprobleme de
amplasare. Centrele de cerere sunt repartizate pe depozitele care urmeaza sa fie localizate.
Amplasarea fiecarui depozit al retelei reprezinta o subproblema care va fi solutionata cu ajutorul
metodei centrului de gravitatie pentru un singur depozit.
Pentru alocarea destinatiilor pe depozite se vor considera grupele ce se pot constitui din
centre de cerere apropiate. Se poate porni de la un numar de depozite egal cu numarul centrelor de
cerere, se determina amplasamentele si se calculeza costul aferent. Se diminueaza apoi numarul
depozitelor si se recalculeaza coordonatele lor si costul.
Scaderea numarului de depozite conduce la cresterea costurilor de transport. Se poate
inregistra o scadere simultana a costurilor fixe si a costurilor de mentinere a stocurilor. Solutia de
amplasare cea mai buna este cea care minimizeaza costul total.
Din categoria metodelor exacte, fac parte si metodele de programare liniara. Cu ajutorul
lor se determina solutia optima, din mai multe variante posibile, in conditiile anumitor restrictii.
Un model de optimizare considera setul agregat de cerinte ale clientilor, setul agregat de posibilitati

6
Ronald H. Ballou, op.cit., p. 563;
de productie, punctele intermediare posibile, alternativele de transport si dezvolta sistemul optim7.
Pentru rezolvarea problemelor de programare liniara se folosesc pachete software specifice.
Aplicabilitatea programarii liniare pentru problemele de amplasare a mai multor depozite
presupune indeplinirea a doua conditii de baza. Pe de o parte, doua sau mai multe amplasamente
sau activitati trebuie sa concureze pentru accesul la resurse limitate. De exemplu, un client poate
fi aprovizionat din doua sau mai multe surse. Pe de alta parte, toate relatiile din problema trebuie
sa aiba un caracter determinist si sa poata fi aproximate liniar.
Ca variante metodologice de programare liniara, pentru localizarea mai multor depozite,
se utilizeaza optimizarea retelei si programarea cu numere intregi mixta. Optimizarea retelei
considera canalul de distributie o retea alcatuita din noduri (in care se afla depozitele) si arce
(reprezentate de caile de transport). Obiectivul este de a minimiza costurile variabile de productie
si transport, in conditiile anumitor restrictii legate de oferta, cerere si capacitati.
O metoda de optimizare a retelei frecvent intalnita este metoda de transport, care are ca
obiectiv satisfacerea integrala a cererii, cu un cost de transport minim. Matricea unei probleme de
transport prezinta cantitatea solicitata de fiecare arie de piata, cantitatea pe care o poate furniza
fiecare depozit si costul transportului de la depozit la punctul de cerere. Aplicarea metodei consta
in stabilirea combinatiei optime de depozite dintr-o lista de amplasamente posibile. Solutia
problemei indica localizarea optima a depozitelor si fluxurile de marfuri intre depozite si destinatii.
Programarea cu numere intregi mixta este o metoda mai complexa comparativ cu
optimizarea retelei si are un grad de aplicabilitate practica mai mare, deoarece reflecta restrictiile
existente in sistemele logistice reale. Un avantaj notabil al acestei metode este faptul ca pot fi
incluse in analiza costurile fixe (care nu erau considerate in cazul optimizarii retelei), precum si
diferite tipuri de costuri variabile. De asemenea, aceasta metoda reflecta cresterea costurilor fixe
si economiile de scara ocazionate de utilizarea unor depozite mai mari.
Problema de programare liniara cu numere intregi consta in determinarea numarului,
marimii si amplasarii depozitelor, astfel incat sa fie minimizate costurile fixe si liniar variabile,
corespunzatoare vehicularii produselor prin reteaua de depozite, in conditiile anumitor restrictii.
Aceste restrictii8 pot fi enuntate astfel:

 oferta disponibila pentru fiecare produs nu poate fi depasita;

 este necesara satisfacerea integrala a cererii;

 capacitatea depozitelor nu poate fi depasita;

 crearea unui depozit este conditionata de indeplinirea unui rulaj minim;

 toate produsele destinate unui anumit client vor fi livrate de la acelasi depozit;

7
Carmen Balan, op.cit., p.234;
8
Ronald H. Ballou, op.cit. , p.565;
 Principala limita a metodei programarii liniare cu numere intregi mixta, care era legata de
dimensiunea problemelor pe care le putea rezolva, a fost inlaturata prin tehnica descompunerii9.Cu
ajutorul ei, o situatie multi-produs este divizata intr-o serie de probleme referitoare la un singur
produs. Tehnica descompunerii faciliteaza apropierea de realitate, deoarece majoritatea firmelor
dispun de o varietate de produse pe care clientii le pot comanda in sortimente si cantitati diferite.
Procedura de stabilire a amplasarii depozitelor, pe baza tehnicii de descompunere, are un caracter
iterativ. Costurile asociate fiecarui produs sunt testate pentru convergenta pana cand se obtine
costul minim.

2. Dinamica depozitelor
Modelele de amplasare analizate pana acum reprezinta un tip de cercetare sofisticata care
este utilizata pentru asistarea logisticienilor in rezolvarea problemelor legate de locatia depozitelor.
Desi multe imbunatatiri au facut ca aceste metode sa fie mai eficiente si reprezentative, ele raman
totusi statice in practica10. De aceea, ele nu pot furniza tipare optime de amplasare in timp.
Tiparele legate de cerere si de costuri se schimba in timp, de aceea implementarea unei
solutii bazate pe datele de astazi se poate dovedi a fi sub nivelul optim, luand in considerare
conditiile economice de maine.
Gasirea celor mai bune configuratii de amplasare in timp,poate fi privita din mai multe
perspective. In primul rand, cea mai buna locatie pentru un depozit , poate fi gasita utilizand
conditiile curente, precum si cele care sunt preconizate pentru viitor.
In al doilea rand, cea mai buna configuratie curenta poate fi gasita si implementata. Astfel,
in fiecare an, de indata ce datele sunt disponibile pentru acea perioada, cea mai buna si noua locatie
pentru depozite este descoperita. Daca economiile dintre amplasamentul cel nou si cel vechi sunt
mai mari decat costurile asociate mutarii in noua locatie, atunci schimbarea ar trebui luata in
considerare. Aceasta metoda are avantajul de a lucra mereu cu date curente si nu cu date
previzionate.
In ultimul rand, o solutie optima de amplasare poate fi gasita in timp, care iti va arata cu
siguranta cand este nevoie de o mutare intr-un alt depozit, precum si locul unde se afla acesta
situat. Astfel, metodologistii care au fost adusi in discutie la amplasarea unui singur depozit, pot

9
Carmen Balan, op.cit. p.235;
10
Ronald H. Ballou, op.cit., p. 582-583;
fi incorporati intr-un procedura dinamica de programare pentru a gasi solutia optima de localizare
a depozitelor.
Depozitele pot fi o parte foarte importanta din politica de servire a clientilor11, atunci cand
o companie are depozite la aproape 300 km de fiecare consumator pentru a le putea furniza produse
intr-un timp cat mai scurt. Din pacate, si costurile sunt foarte ridicate in acest caz, si de aceea
trebuie sa se ajunga la un compromis intre serviciile care trebuie sa fie furnizate acestora si
costurile necesare realizarii lor.

Concluzii

Procesul de amplasare a depozitelor este unul foarte complex. Un depozit va fi stabilit pe

un anumit amplasament, numai daca genereaza efecte favorabile in domeniul marketingului si
vanzarilor si reduce costurile totale. Companiile trebuie sa stabileasca locatia depozitelor in functie
de anumite variabile si criterii, cum ar fi pozitionarea in functie de piata, de productie sau unul
care satisface ambele variabile, cel intermediar, fiecare din aceste metode au avantaje si
dezavantaje respective, pentru ca o companie sa stabileasca locul de amplsare perfect trebuie sa
faca o cercetare amanuntita. Gasirea celor mai bune configuratii de amplasare in timp,poate fi
privita din mai multe perspective. In primul rand, cea mai buna locatie pentru un depozit , poate fi
gasita utilizand conditiile curente, precum si cele care sunt preconizate pentru viitor.

11
Eric N. Berkowitz, Roger A. Kerin, Steven W. Hartley, William Rudelius, op.cit., p.421;
 Bibliografie

1. Costescu Dorinela, Roşca Mircea Augustin – « Platforme logistice – solutii eficiente

pentru economisirea de resurse si reducerea efectelor poluante », Buletinul AGIR nr.
1/2007
2. Carmen Balan, Logistica-parte integranta a lantului de aprovizionare-livrare,
Uranus, 2006;
3. Donald J. Bowersox, David J. Closs, Logistical Management.The Integrated Supply
Chain Process,The McGraw-Hill Companies,1996;
4. Eric N. Berkowitz, Roger A. Kerin, Steven W. Hartley, William Rudelius,
Marketing,Third Edition, Irwin, 1992;
5. Philip Kotler, Principles of Marketing, Third Edition, Prentice Hall, 1980
6. Philip Kotler, Kevin Lane Keller, Marketing Management/12e, Prentice Hall, 2006
7. Ronald H. Ballou, Business Logistics/ Supply Chain Management/ Fifth Edition,
Prentice Hall, 2004;
8. Ronald H. Ballou, Business Logistics Management/ Third Edition,Prentice Hall,
1992;
9. https://www.wall-street.ro/articol/Real-Estate/32160/Cea-mai-mare-tranzactie-de-pe-
piata-de-logistica.html