COMISIA METODICA A DIRIGINTILOR

SEMESTRUL I AN SCOLAR 2015-2016

Luna noiembrie

TESTE SOCIOMETRICE

LA NIVELUL ORICAROR GRUPARI DE ELEVI

Un aspect principal al fiintei umane,care iese in evidenta din frageda copilarie,il

constituie si socialitatea sa,intelegandu-se prin aceasta atat capacitatea subiectiva a omului de a fi
sociabil,cat si intreaga viata sociala pe care el o traieste in realitate(realmente).Sociabilitatea
este,,un univers de instincte”la om,de inclinatii naturale, de care trebuie sa se tina seama.De
aceea se impune atat cunoasterea fiecarui elev,pe latura sociabilitatii sale,cat si cunoasterea
grupurilor,colectivelor,claselor de elevi, ca unitati sociale in care el traieste si se formeaza.
Practica,experienta acestei cunoasteri,arata caea poate fi masurata.Cunoasterea prin masurare a
devenit si aici necesara,pentru ca numai astfel se poate distinge in mod real curba fenomenelor
de crestere sau stagnare si coeficientii respective,se pot indica sarcinile educative
corespunzatoare.In acest sens a fost create ca mijloc potrivit metoda sociometrica,verificata
astazi pe scara internationala.

Problema fundamentarii metodei sociometrice este o chestiune de sociologie si mai ales

de psihologie sociala.In cadrul acestor doua discipline ea constituie un instrument de cercetare
stiintifica,in psihopedagogie,insa,este atat un instrument de cunoastere a elevilor si ceziunii
colectivelor scolare,cat si unul care ajuta la orientarea si masurarea eficientei influentelor
educative.

a)Cum poate aplica pedagogul metoda sociometrica si ce foloase ii poate aduce? Aceasta
metoda ajuta la cunoasterea elevilor sub aspectul sociabilitatii,proprie individualitatii fiecaruia.In
acest sens se cerceteaza:cat este de sociabil fiecare,care sunt motivele sociabilitatii lui-jocul,
invatatura,munca,arta,distractia etc. Ce dimensiuni are puterea sa de a simpatiza sau antipatiza pe
altii? Cati prieteni are?Cu cati se asociaza,se uneste in diferite actiuni? Cat este de stabil in
sociabilitatea sa? Ce fel de(oameni)elevi pretuieste? Cat este de pretuit si cautat de alti semeni?
De cati si pentru care motive? Ramane izolat? Se izoleaza sau este respins de altii? Cat este de
receptiv la influenta sociala,la influenta comunitatii,cat creste din punct de vedere
spiritual,moral,practic in cadrul ei? Cata influenta exercita si poate exercita el in comunitate?El
este factor de intarire sau de slabire a comunitatii?
 Toate aceste intrebari:cat,cati,ce –solicita raspunsuri bazate pe masurare.Cercetand un
elev din toate aceste puncte de vedere,inseamna ca putem descoperi aspecte pozitive si negative
ale persoanei sale si totodata putem aprecia sarcinile pedagogice ce ni se impun.Vom arata mai
departe importanta pedagogica a descoperirii acestui sistem al sociabilitatii fiecarui elev.

b)Metoda sociometrica este folosita apoi in cunoasterea grupurilor,claselor,comunitatilor

de elevi,depistandu-se varietatea relatiilor care pot fi instituite intre ei,relatii care adeseori
constituie serioase probleme educative.

Neindoielnic ca exista o stransa legatura intre cercetarea sociabilitatii individuale a

elevilor si aceea a comunitatilor respective,fie ca acestea sunt regulamentare,fie ca iau fiinta in
mod experimental sau spontan.De aceea,cunoasterea sociabilitatii totale a fiecarui elev se
realizeaza cu ajutorul procedeelor sociometrice,odata cu aceea a comunitatilor carora el
apartine.A cunoaste bine un colectiv,o comunitate,inseamna a cunoaste bine insasi sociabilitatea
fiecarui membru al lor.

Ce trebuie sa se cunoasca intr-o comunitate? Care-i sunt dimensiunile ce pot fi masurate?

Aceasta este o chestiune de sociologie si psihologie sociala cu specific pedagogic,care se cere a
fi din ce in ce mai mult aprofundata de catre oamenii scolii?

Sunt pedagogi care socotesc ca dimensiunile principale ale comunitatilor(claselor) de

elevi concretizate in sistemele de relatii dintre acestia.

a)relatii de ,,dependenta bazate pe raspundere”(Makarenko)

b)variate relatii personale intre elevi,bazate pe simpatie,antipatie,interese,inclinatii, sociabilitatea

fiecaruia si a tuturora.

Alti pedagogi privind mai analitic fenomenul comunitatilor de copii,gasesc ca trebuie

cercetate toate dimensiunile specifice acestora.Astfel se socotesc drept dimensiuni principale ale
unui grup real,activ:

1)gradul de coeziune al membrilor care-l formeaza;

2)gradul de influenta,de prestigiu,de constrangere,de presiune pe care grupui il exercita asupra

tuturor membrilor;

3)autoritatea,calitatea,rolul pe care il are conducerea;structura grupului.

Cu ajutorul cercetarilor sociometrice se patrunde si mai mult cu analiza in structura si

dinamica grupurilor,ajungadu-se la determinarea unei intregi scari de valori ale acestora.Se
urmareste bunaoara evaluarea si a altor dimensiuni ale unui grup precum:

1)autonomia lui fata de alte grupuri;

2)intensitatea controlului exercitat de conducerea lui;
 3)flexibilitatea membrilor in grup,caracterizata indeosebi prin aderenta sau neaderenta lor
la masurile stabilite la procedeele folosite;
4)tonul hedonic al grupului adica gradul de placere de care dau dovada,pe care-l traiesc
membrii grupului respectiv;
5)gradul de omogenitate,de asemenea al membrilor,din punctul de vedere al insusirilor,al
sociabilitatii,al respectului reciproc;
6)gradul de intimitate,de familiaritate,de incredere reciproca al membrilor;
7)gradul de participare al membrilor la actiunile grupului;
8)gradul de permeabilitate,concretizat in conditiile pe care grupul le pune in fata acelora
care ar dori sa-i devina martori;
9)gradul de polarizare a grupului,care consta in modul de a se orienta si lucra pentru un
scop comun acesta fiind clar pentru constiinta tuturor membrilor;
10)gradul de potenta al grupului asupra membrilor sai;
11)marimea grupului adica numarul total al membrilor lui;
12)gradul de stabilitate al grupului,adica al existentei lui in timp, cu suma caracteristicilor
esentiale;
13)gradul de stratificare a membrilor in mod ierarhic;
14)gradul de vicisitudine,adica gradul de unitate sau dimensiuni,de conflicte
personale,marcandu-se si principiile aparitiei lor.
In ce consta tehnica metodei? Sociometria, ca de altfel si antropometria sau psihometria,
este o metoda complexa care se desfasoara pe faze,indeplinind conditii si folosind procedee
specifice.In prima faza,are loc,desigur,pregatirea instrumentelor principale de lucru.In ce constau
aceste instrumente?Constau intr-un numar de cateva intrebari sistematice,care la un loc formeaza
un ,,test sociometric” sub forma de chestionar.Testul sociometric cel mai eficient este socotit insa
cel cu caracter de extrovertire,cu ajutorul caruia individul se defineste prin modul cum se
proiecteaza in societate si dupa modul cum acesta il apreciaza,dupa locul pe care i-l rezerva.Pe
langa testul chestionar de acest tip mai sunt si alte forme:testul de comparare a perechilor,
constand in a compara pe fiecare individ cu toti membri grupului;testul ordinal,care consta in
aceea ca se da fiecaruia o lista de indivizi,cerandu-i sa-i numeroteze si sa-i aseze in oridinea
preferintei;testul scarii de estimatie etc.Pot fi concepute desigur teste variate,in functie de
aspectul care se cerceteaza si de scopul care se urmareste.
O a doua faza a folosirii metodei se refera la pregatirea elevilor,ajutandu-i prin toate
mijloacele ca sa dea raspunsuri sincere,clare,complete,constiente.
O a treia faza importanta este aceea a prelucrarii datelor.In procesul acestei prelucrari
trebuie sa se realizeze atat cunoasterea si masurarea individului, cat si cunoasterea si masurarea
comunitatii. In felul acesta,in legatura cu fiecare din acesti doi poli sociometrici-individul si
comunitatea-se incheaga,analitic vorbind,cate o sinteza gnozica,care poarta numele de status
sociometric sau fisa sociometrica.O singura fisa sociometrica a unui individ sau a unei
comunitati nu poate reflecta clar masura tuturor domeniilor si aspectelor sale.De aceea pentru
usurarea studiilor se alcatuiesc fise sociometrice partiale,speciale,pe aspecte,pe probleme,pe
dimensiuni.Iata un exemplu de chestionar (elevii au fost invitati sa raspunda individual la
urmatoarele intrebari):
-cu cine iti(nu iti) sa lucrezi impreuna la matematica?
-cu cine iti(nu iti) place sa pregatesti o piesa de teatru?
-cu cine ai(nu ai)vrea sa-ti petreci timpul liber?
-cu cine (nu) preferi sa stai in banca?
-care sunt elevii care(nu)ti-ar conveni sa fie in anturajul tau?
-daca ai merge in excursie cine(nu) ti-ar placea sa te insoteasca dintre colegi?
Pe baza raspunsurilor date de elevi se constituie ‘’fisa sumara”a intregii clase,denumita
uneori ,,Matrice sociometrica”.Ea se prezinta ca un tablou cu mai multe linii si coloane
cuprinzand intregul efectiv al clasei pe verticala de la stanga ca si pe orizontala de sus,fiind
trecuti elevii in aceeasi ordine.Coloana verticala arata cine cere,iar orizontala pe cei ceruti.
Fiecare elev are deci un patrulater in care,daca este cerut, se scrie numarul care arata locul,
ordinea pe care o ocupa printre cei preferati,putandu-se observa pe verticala de catre cine este
cerut.In prelucrarea datelor sociometrice,pentru a indica valoarea rezultatelor, in mod logic s-a
trecut si la calcularea pe indici matematici,obtinuti prin formule cu caracter obiectiv. Intre acesti
indici,unii exprima gradul colectivelor,iar altii forta si aspectele sociabilitatii,ale relatiilor sociale
dintre indivizi.Care sunt indici specifici dimensiunilor unui colectiv,unui grup,unei comunitati
umane? O sociograma colectiva in general poate prezenta grupul,asa dupa cum se poate observa,
prin patru dimensiuni, si anume: a)numarul de clasamente,de alegeri exprimate,emise global;
b)numarul celor care au fost alesi,indicati in relatii; c)numarul celor ramasi in afara relatiilor;
d)numarul alegerilor reciproce. Pe langa acestea,din corectarea testelor mai pot fi scoase in
evidenta inca alte dimensiuni ca: e)numarul de antirelatii emise in sanul colectivului; f)numarul
de respingeri, de antirelatii reciproce, pe baza lui determinandu-se ceea ce se numeste indicile
vicisitudinilor, al psihosociogramelor de grup.Apoi in sensul unei si mai mari aprofundari se
stabilesc si alti indici: pe baza raportului intre suma reprocitatilor pozitive si numarul membrilor
implicati intre ele;pe baza raportului dintre suma reciprocitattilor negative si numarul de subiecti
implicati in ele. In cercetarile psihosociopedagogice nu toti acesti indici apar ca fiind de strica
necesitate. Se apreciaza ca utila o anumita serie dintre ei.Nu pot fi,desigur,considerate ca indici
sumele,numerele mentionate mai sus.Indicii se obtin prin raporturile dintre aceste numere pe
baza anumitor formule de calcul.

Bibliografie-Metode si tehnici matematice in pedagogie, Gheorghe T. Dumitrescu- Ed. Didactica

si pedagogica – Bucuresti - 1969

Intocmit, Prof. Ivan Cristea