Ştiinţă şi tehnică

Ştiinţa şi tehnica în slujba războiului

 În secolul al XIX-lea s-au produs numeroase progrese tehnice şi ştiinţifice deosebit de

importante. Aceste descoperiri au determinat modernizarea rapidă a societăţii şi
creşterea nivelului de trai.

 Desfăşurarea unei noi revoluţii industriale, către anul 1880, bazate pe utilizarea noilor
surse de energie (electricitatea, petrolul şi gazele naturale)

 Au fost realizate descoperiri în biologie, fizică, chimie şi în alte domenii, au apărut noi
meserii şi au luat naştere noi ramuri industriale: electrotehnica, metalurgia, industria
alimentară, industria extractivă şi prelucrătoare de petrol.

 Industria, devenită principala ramură economică.

 Multe dintre invenţiile tehnice care au modernizat societatea şi-au găsit întrebuinţarea
şi în domeniul militar. De aceea, se poate spune că ştiinţa şi tehnica s-au aflat şi în
slujba războiului.
 Reţeaua de căi ferate, telegraful, telefonul, dirijabilele, avioanele, gazele
toxice, explozibilii (dinamita) şi altele au fost invenţii utilizate în scopuri militare, în
perioada de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea. Cercetările
ştiinţifice şi invenţiile tehnice au dus la apariţia şi la perfecţionarea unor tipuri de arme
(tunurile de mare calibru, mitralierele etc.).

Până la Primul Război Mondial, o mulţime de invenţii au apărut: telegraful, motorul

cu combustie internă, aeroplanul şi submarinul purtător de torpile.

Avionul a devenit armă foarte eficientă, pentru recunoaştere, pentru vânătoare

(urmărirea şi distrugerea altor avioane în zbor) şi pentru bombardament sau transport de
persoane şi materiale. Avioanele de recunoaştere observau de sus poziţiile inamicului sau
făceau fotografii aeriene. Avioanele de bombardament puteau arunca din aer bombe de
până la 1.000 de kilograme.
Pe parcursul războiului au fost construite 200.000 de avioane şi 250.000 motoare de avion.

În anul 1915, presa britanică a denumit „Năpasta Fokker” avioanele piloţilor germani care
permiteau executarea focului prin pasul elicei. Aliaţii au fost practic „orbiţi” de aviaţia
germană.
Marea Britanie şi Germania deţineu cele mai importante flote.Vasele mari au fost dotate
cu aparate de radio care facilitau descoperirea submarinelor inamice.

Folosit întâi pentru survolarea Mării Nordului şi zonei Baltice, Zeppelinul a ajuns din 1915
o armă de război importantă pentru germani:era destul de rapid şi avea multiple avantaje:
putea transporta mai multe mitraliere. În 1915, două zeppeline au lansat 24 de kg de
explozibil asupra unor oraşe din Anglia.
În Primul Război Mondial au loc primele bombardamente aeriene din istorie, cu efect
psihologic devastator asupra populaţiei civile. În jur de 5% din totalul victimelor de
război au fost civili, în timp ce în al Doilea Război Mondial procentul acestora va fi de
50%.

Automobilul a devenit indispensabil. Sute de mii de automobile au fost folosite în scopuri

militare.

Toate aceste noi tehnologii necesitau o cantitate din ce în ce mai mare de combustibil.

Cei mai mari producători din lume în 1912, au fost:

1. SUA
2. Rusia
3. România
Au fost folosite şi arme chimice. Gazele folosite au fost: clorul, bromul etc.

Armele chimice au fost „vedeta” Primului Război Mondial, fiind folosite pe scară largă
în bătălii, provocând 1.300.000 victime (100.000 combatanţi morţi pe câmpul de luptă şi
sute de mii de oameni rămaşi pentru totdeauna cu afecţiuni respiratorii)

Protecţia împotriva substanţelor toxice de luptă s-a efectuat astfel:

 pentru protecţia colectivă au fost amenajate adăposturi contra gazelor;

 englezii foloseau în interior ventilatoare de mână sau aparate speciale
pulverizatoare de soluţii neutralizante;
 adăposturi închise cu pânze;
 porţiuni de tranşee acoperite.
 Pentru protecţia individuală s-au confecţionat ochelari speciali şi măşti pentru
protecţia căilor respiratorii, atât pentru cai, cât şi pentru oameni:
În Primul Război Mondial s-a folosit şi arma biologică. Au fost cultivaţi agenţi biologici
ca antraxul. Numeroase epidemii au făcut ravagii în rândul soldaţilor.

Armamentul folosit în război a fost extrem de divers, de aceea echipamentul militar s-a
modificat pentru a răspunde noilor provocări:
 Oameni de ştiinţă şi descoperirile lor

 Diferite domenii de activitate au beneficiat, în secolul al XIX-lea, de cercetările ştiinţifice

şi de realizările tehnice ale unor importanţi oameni de ştiinţă sau ale unor inventatori.
Astfel, a fost posibilă apariţia unor descoperiri sau a unor invenţii de o importanţă
deosebită în evoluţia şi modernizarea societăţii.
 Biologia şi medicina au beneficiat de cercetările lui Robert Koch (a descoperit bacilul
care declanşează tuberculoza, în 1882), ale românului Victor Babeş (cercetări în
studierea bacteriilor) şi ale altora.

 În fizică, Röntgen a descoperit radioactivitatea, iar cercetări în domeniul acesta au fost

realizate şi de soţii Pierre şi Marie Curie. Italianul Gugliemo Marconi a studiat emisia
undelor radio. Albert Einstein a formulat teoria relativităţii spaţiului şi timpului.

Röntgen Einstein
 În chimie, cercetările au determinat producerea de coloranţi, parfumuri, îngrăşăminte,
medicamente. S-au produs gaze toxice şi explozibili (Alfred Nobel a inventat dinamita
– ulterior a creat premiul Nobel pentru pace, ca o compensaţie pentru urmările mortale
ale invenţiei sale).

 Au apărut noi domenii de activitate şi noi ramuri ştiinţifice , precum microbiologia

şi speologia (românul Emil Racoviţă a fost primul care a cercetat viaţa din peşteri).

Emil Racoviţă