Ce parere aveti despre asa-zisul Holocaust din Romania? 270.000 de morti. Tealitatea, Pentru prima oara in istorie, Reich-ul nazist i aliatii sai au saa but au organizat si aplicat in mod sistematic, la nivel staal.» ‘cttune de exterminare a unui intreg popor. lar una dintre cele 10 Potine! ~ s mu ucizi ~ a fost transformatl in contrariul ei prin ordine de panicipare la un ,serviciu public criminal". Era suficient Sate fi niscutevreu pentru afi. de fapt: condamnat la moar Documentele gasite in arhive atesté aceste afimati lata cfteva extrase din care rezulta .programul de putificare’ si unele dintre actiunile guvernului antonescian, Si aceasta nu este ,parerea” mea, aceasta este Programarea actiunii de purificare 1941, iunie 17 Sedinta Consiliului de Ministei! Prof. Mihai Antonescu, ministru de stat: [-] Noi mebuie sa facem purifcarea populatiei, De aceea Basarabia si Bucovina vor aminti de politica ni Ti eT "ASR dosar 4001 stenogramele Cor ne referim in con in ceea ce Lya Benjamin, Problema evreiasca in Editura Hasefer, Bucuresti. 1996 (la care ware prin: L.B. ~ stenograme), "priveste anumite populatiuni de origine etnica — si va asigur ca nu numai in c0ea ce priveste evreii — |...) vom ajunge sa practicam 0 politica de totala si violenté inlaurare a elementelor strdine, [..] 64. 1941, iunie 29, lagi.” Comunicatul prefectului judetului asi, colonelul Dumitru Captaru, caire Ministrul de. Interne, privind ordinul primit de la Mihai Antonescu, vicepresedintele Consiliului de Ministri, pentru evacuarea evreilor din lasi. Prefectul Judetului lasi comunicai Conform ordinului Domnului Vice Presedinte al Consiliului de ministri, ~ Populatia ovreiasea din orasul lasi urmeaza sa fie evacuatd. cw harbati, femei si copii. ~ Evacuarea se va face pe grupuri, punandu-se la dispozitie mumarul de trenuri necesare. — Domnia Sa a ordonat a se hotéri de Ministrul Afacerilor Interne, localitajile unde se evacueazé. ~Numarul evreilor din lasi este de circa 45.000 (barbati, femei yi copii) nisia Intemationala pentru Studierea Holocaustului in Romania, -Documente”, p, 192, Ed. Polirom, 2005, 12 Row a da dispocitiuni pentru efecmarea acestei operatiunt Prefect, 8: Col. Captary Nr. 1052 din 29.194) ora 23,55 Primit pt. E. Nicoleseu $8. 1941, iunie 30, Podu Hoaiei. Proces-verbal incheiat eu OOa sosiril »transportului de evrei evacuati din Tasi” ou trenul mortii PROCES-VERBAL Astdzi 30 iunie 1941 Subsemnatit Virgil A. Popovici, pretorul plasei Bahlui judeul last. dr. Stefan lonescu, primarul comiei P. loaiei $i medic sef a1 spitalului Pod Hoaiei, capitan Theodor Popa, comandantul sectorulul jandarmi Pod Noaiel, tn baza ordinului telefonie of lui prefect al jud. lagi de a primi in gara P. lloaiei un transport de evrei evacuati de la Iasi, cu destinatia P, loaiei, ora 12, ne-am prezentat dupa instiinarea ca frenul a sosit in gara Pod Ioaiei $i primind comunicarea dlui sef al kari ca trenul cu evreii evacuati de la lasi a fost dirijat pe linia Harlan, spre a se putea Internafionala pentru Studierea Holocaustului * p. 195, Ed. Polirom, 2005, 1B Romaniface debarasarea in mai bune conditiuni $i a nu se impiedica circulatia trenurilor, ne-am transportat in acel loc, unde am gasit trenul garat cu putin timp inainte. Sa dispus deschiderea vagoanelor, in mmr de 19, in care au fost inchisi cdte 80-150 indivizi de fiecare vagon, i total 1.974 evrei. Din cauza marii inghesuieli, un mumar de evrei au fost gasiti asfixiati, 9 alta parte in stare de coma si care, la putin timp, ta cobordrea din vagoane, au sucombat, iar restul in viatd au fost ‘inagogile din vargul wrimisi si cartirui la coreligionari $i la § Podu Hoaiei. Cadavrele au fost cobordte la marginea liniei ferate, de unde aut fost incredinjate Comunitayii israelite locale, pentru trans- portarea la cimitir $1 inhumarea lor in gropi comune mari, sdpate ‘a adéncimea de 3 metri, cu obligatia de a se turna peste cadavre var de cel putin I metru grosime. Din totalul de 1.974, edti au fost tuati in primire de cdtre delegatul prefecturii lagi, sa inregisirat un mumar de 1.198 decese $i 776 supravietuitori, dintre care unul, Marcu Traian — roman si crestin, dovada stabilindu-se pe baza actului de cununie ¢liberat chiar de preowul paroh din Podu Hloaiei. nr. 47/940, fey 1941, julie 8 Sedinta Consiliului de Ministri' Prof. Mihai Antonescu, vicepresedintele Consiliului de Ministri: (J Cu riseal de a nu fi infeles de unit traditionalisti care mai OLA intre dis. eu sunt pentru migratiumea fortata a intregului clement evreiese din Basarabia $i Bucovina, care trebuie azvarlit peste granita. ...) es Ales OA “ASB. Fond P.CM. ~ Cabinet, dosar 475/194 stenograme. fe 103-128 din L.B.— 4 rrr ae ©4 in istorie vom intra ca barburi (ol “| Asa cd va rog sa fini impr lol lacabili. Omenia siropoase, Mosofica n-are ce cdma aici egy (.] Dacé este nevoie, si Imi iau raspundere Le] in mod formal $i spun cd mu exisea lege. "cio lege. [..] Deci fara forme, ey Mbertate completa. [..) 1941, octombrie 6 Sedinta Consitiutui ae ‘Aprovizionares L : DI maresal Ion Antonescu, condueitorul statului | naked £6: prbvestepe sevrel;am\ bien masura ca sii scot definitiv si tora ‘ vn iv #1 total din aeeste regiuni, Masung este in curs. Mai am in re y " 3 asarabia aproximativ 40.000 de evrej, care in céiteva zile vor tre este Nistru, ic i i be " trecuii peste Nistru, iar dace circumstanele 0 vor permite, fi treet dincolo de Ural. 1 nid {--] Deci chestiunea evreiasea este 0 chestiune nr in cdteva saipraméy pent Basarabia in céteva saipidman, ¥ Se va rezolva $i penn Bucovina. Deci, domnule guvernen al Buc diag n rato (covinei, trebuie sei fit PPERAHIt Pentru aceasta masura.[ Care se rezolyg [-] Dt maresal fon Antonescu, conducétorul statulyi: Jasiul este foarte aglomerat \ ime AaE Gia CAL cajuen aioe “ASB. Fond P.C.M. - Cabinet de vA 120,122:135 in LB — senagenga 477094 lele 9. 16 din Lp, — |. 62, 63, 64, 65, 66, 1sDi ing. C. Busilit, ministrul lucrarilor publice: Au plecat jidanii. ) Di maresal Ion Antonescu, conduedtorul statului: Mi Deocamdatdé nu au plecat jidanii de la Iasi. Am destule greutdti cu acei care i-am dus pe Bug. Numai eu stiu cdfi au murit pe drum, (1 Cu referire la ,represaliile” de la Odesa 1941, noiembrie 13. Sedinta Consiliului de Ministri cu guvernatorii Basarabiei, Bucovinei si Transnistriei Di maresal Ion Antonescu, conducittorul statului: |] ‘Am spus sa.se impuste cate 200 de evrei pentru fiecare mort $1 cate 100 de evrei pentru fiecare ranit. S-a ficut asa? DI prof. Gh. Alexianu, guvernatorul Transnistriet: ‘Au fost impuscati si spancurati pe strdzile Odessei. [| DI maresal Ion Antonescu, conducdtorul statului: ; Sa faceti asa, pentru ed eu raspund in fata (dri si a istorie’. ll 1941, decembrie 16 Sedinta Consiliului de Ministri ‘eu guvernatorii provinciilor dezrobite [..] Dl maresal Ion Antonescu, conducatorul statului: Pe jidanii din Odessa te rog sd-i scori imediat din oras. |.) 7 AS.B. Fond PCM. ~ Cabinet, dosar 47/1941, filele 10, 11, 52, $3 din L.B, — stenograme. * ASB. Fond P.C.M. ~ Cabi din L.B. —stenograme 112, 120, 153, 158 16 DiI maresal Ton Antonescu |...) Germanii vor sdi-i ducd pe tofi jidanii din Europa in Rusia i sd-i «aseze intr-o anumitd regiune. Dar pand la executiune este timp. Ce facem in acest timp cu ei? Asteptdm ce se decide la Berlin? |...) Bagéi in catacombe, baga-i in Marea Neagra, dar scoate-i din Odessa, Nu vreau sa stiu nimic, Poate sd moaré 0 suta. poate sa ‘moaréio mie, poate sd moara tofi.{...] Cu referire ila instigarea populatiei la Lt. col. Al, Jomescu, seful biroului al H-lea (sectiei 11) al Statului Major raportewaza: Pentru executarea ordinului Dys telefonic, primit in ziua de 8 VIL 1941; Am onoarecu a inainta alaturatul Plan {...) Din ziua de 9 iulie s-a si trecut la executare. Misiurea acestor echipe este de a crea in sate 0 atmosferd defavorabild elementelor iudaice, in asa fel inedt populatia singurd i caute a le inldtura, prin mijloacele ce vor gasi mai indicate si adapprabile imprejurarilor. La sosirea trupelor roméne, atmosfere trebuuie sd fie deja creaté si chiar trecut la fapte |...) Si iat un raport" care arata eficienja uneia dintre metodele de exterminare, prracticate de autoritaji roméne. * Athiva MAN. ~ Colectia Armatei a 1V-a (din 11 julie 1941). Copie it USHMM, 3G 255003, Rola 7810144 din The Holocaust ai itura Insttutuluti de Studii Politice si de Apirare, 2002, p. 226. "° Comisia Interrnationala pentru Studierea Holocat Document”, Ediitura Polirom, 2005, doc 127: ‘Holocaust nd Roomania”, doc. 34b, p. 283. 71941, noiembrie 13, Golta (Catre Guverndmémtul Transnistriei Tiraspol Am onoarea a raporta: La luarea in primire a judetului am aflat mai multe colonii Jidovesti din cei adunati prin targurile de aici, iar marea ‘majoritate din cei trimisi de peste Nistru Jn comuna Gvozdavea din raionul Liubasevea, comuné Foméneasca, se adunaserd vreo 15.000, iar in Krivoje Ozero si Bogdanovka, cdte cirea 1.500, Jn cei din Gvozdavea a dat tifosul $i au murit vreo 8.000, cu Joti cei morti de foame. [J Tot la Bogdanovka au fost trimisi $i cet de la Krivoje (Qzero, unde au fost cazati in grajdurile de porci ale Sovhozulii Pénd insd sa soseasea transportul de jidani de la Gvozdavea au fost trimisi din direetia Odessei vreo 9.000 jidani, asa ea astdzi, din ce a fost acolo si din ce a mai venit, sunt 11,000 Jidani plasati in grajdurile Sovhozului, unde nu incdpeau 7.000 Porci. Astazi a venit Primarul cu seful de Sovhoz, disperati edci li sua ‘SPus edi mai sunt in drum ined vreo 40.000 din directia Odessa Cum Sovhozul nu mai poate gazdui pe toti, iar cei de afara omoard pe cei din grajduri pentru a le lua locul, iar Politia cu Jandarmii mi prididese a dirija inmormamarea si cum apa Biegului este folosivd ca apa porabila, in eurdnd se va intone . Populatia acestor teritorii era de 3.776.000 locuitori, dintre care: 53.49% romani, 15.30% ucraineni, 10.34% rusi, 7.27% evrei, 4.91% bulgari, 3.31% germani si 5.12% alii." Indecizia factorilor de conducere ai {ari intre ~momentul primirii si momentul acceptarii ultimatumului, severa presiune Tuseasci sub care a fost declansaté retragerea (concretizata in termene de evactiare a teritoriilor imposibil de respectat). devansarea trupelor roméne in retragere de cAtre blindatele sovietice. instituirea de care acestea a unor puncte de control” pe traseele de retragere si consecin{ele grave determinate de aceasta situafie (incidente si ciocniri soldate cu morti si raniti, arestari de ofiferi romani si umilirea lor in fata trupei, confiscari de material militar, parasirea unitajilor de unii militari originari din teritoriile cedate — prin scoatere din randuri la ordinul rusilor sau din proprie init nte in organizarea retragerii) la care s-a adaugat si .picdtura”. respectiy atitudinea ostila a unor elemente din cadrul populatiei locale — toate acestea au dus la transformarea operatiunii de retragere din Basarabia si Bucovina de Nord int-un esec major. resimfit ca atare de armat si de jara intreaga. [Atengie: in continuare, ,picatura” si in special .evreii” vor deveni principalii vinovati pentru tot ce s-a intamplat.] mal pentru Studierea Holocaustul itura Polirom, 2008, p.74, 28 La incheierea retragerii, pierderile raportate de armatele a 3-a gi a 4-a se ciftau la: 233 offeri, 26 subofiferi si 48.629 soldati de trupa (din care, morti: 5 ofiteri. 6 subofiteri gi 42 soldati).'° in marturiile refugiatilor. care relatau scene de groazi din retragere. precum si in documentele (telegrame. rapoarte) transmise de unitatile militare, revenea meren cuvantul ,evreii”. Acuzatiile colective curg. Presa vremii le prezinta, le amplifica Fapte reale si fapte inventate, amestecate Jaolalt, deformari. gi zvonuri sunt rispandite cu iujeala fulgerului Redim numai cateva extrase din documente de athiva' An localitatea Ungheni, Iasi, au sosit 20 de tancuri sovietice. La aparitia lor, comunistii din oras, in majoritate evrei, au manifestat ostil contra Roméniei, dedéndu-se la acte de violenta fata de armatd. S-au tras focuri de arma gi sunt morti si raniti. Populatia evreiased din Targu Ungheni a fost foarte ostild, atacénd chiar soldati care au fltcut wz de arma. «Parte din tancurile sovietice — care in majoritate mu au respectat ordinul de ocupare ~ au devansat trupele noastre in retragere, folosind tancurile ca mijloc de transport de arme pentru inarmarea populatiei uerainene. Acestia, inarmati, s-au dedat la atacarea convoaielor noastre, omoréind si jefutind soldati care treceau izolati.” _fn toate satele s-au arborat steaguri rosit, in special evreii. . Bandele evreo-comuniste din Chisindu au jefuit pe refugiatit care nu aveau posibilitatea sd se apere. Internationala pentru Studierea Holocaustului in Romania, .Raport itura Polirom, 2005, p.78. i Stoenescu: .Armata, maresalul si evreii” (Editura RAO Intern Publish. Co., Bucuresti, 1998), p. 80. "dem, p. 82. 29La Chisinau, 0 banda de comunisti evrei a incercat sé lingeze ‘pe studentii teologi, care au sedpat datorita interventiei unui detasament de jandarmi, ce a flicut uz de arme.” Avocatul Michael Flexor, din Soroca, conducénd bandele de evrei, a ocupat politia si primaria, unde au facut perchezitii. Tot el a asasinat, in faja statuli Generalului Poetas, pe avocatul Murafa si pe Eustatie Gabriel. La prefectura de jude, in asistenta trupelor sovietice au luat euvantul institutorul Gh. Lupascu, fost prefect, deputat. [...] Asemenea, Petre Sfecla, presedintele FR. din Soroca, impreund cu institutori Snop Alexandru si Cutubar Jon au iesit cu drapelul rosu in intdmpinarea trupelor rosii (..J. Impiegatii de miscare din statia Lipnic au primit trupele sovictice cu drapele rosii. ""* In Cernéuji, astfel de elemente au impuscat preotul bisericii catolice si cdtiva gardieni de la penitenciar.”'? La indemnul trupelor sovietice, unii militari minoritari, din cadrul armatei a 4-a si a 3-a romédne, au dezertat cu armamentul si munitia din dotare, Ulterior, acestia au fost organizati in bande inarmate $i au actionat impotriva fostelor unitagi."” La Bolgrad, commistii circulaw pe strazi, avand ca semn distinctiv steaua evreiascé cu 6 colfuri si o panglica rosie. "*' Referitor la cele expuse, sunt de interes datele prezentate de Dinu Giurescu, privind Partidul Comunist Roman: dn 1933, Partidul Comunist Romén avea 1.655 membri, dintre in Revista Lumea 6/2013, p. $2. 30 Rezulta cA, in toata Romania, erau 364 de evrei comunisti intr-adevar, in Romania comunistii reprezentau o fortd politica neglijabila, Chiar daca tofi cei cdteva sute de comunisti evrei ar fi fost in Basarabia, puteau ei oare si determine pierderile raportate de armata, puteau ei si dea peste cap o tari intreag’a? Cam greu de acceptat pentru o judecata limpede. ‘Am precizat cd sunt din Herta, asa incat, la varsta de 12 ani gi jumatate, am trait pe viu aceste evenimente, Localitatea faicea parte din fostul jude} Dorohoi, find situata cam la 15 kilometri sud de vechea granita cu Austro-Ungaria, respectiv de Bucovina, iar populajia era alcatuita din romani si evrei in dimineata zilei de 29 iunie 1940, ne-am trezit cu blindatele sovietice pe strada principala a ordselului, cu toate ci Herja nu a cut niciodata parte din Bucovina. Toti oamenii credeau cd au gresit si agteptau sf se retraga. in tot ordgelul s-a raspai 4, la intrarea sovieticilor in Herfa, a avut loc un incident militar in care si-au pierdut viata 3 ostagi romani. Precizez c& alte lupte si pierderi de vieti omenesti nu au avut loc la ocuparea Herfei. $i nu au fost niciun fel de dezordini. Am & in cartea scrisi de Paul Lazdrescu, refugiat din aceasta localitate, din care redau unele extrase: it vestea 0 descriere clara a evenimentelor legate de ocuparea Herjei al-.] Deserierea refugiului nostru este doar unul dintre multele cazuri asemdndtoare petrecute in ziua aceea, la Herta. Timp de cinei decenii, de la 29 iunie 1940, au cireulat tor felul de variamte, supozitii~ devenite cu timpul legende ~ referitoare la modul in care au ajuns sovieticii la Herta, fie cd era vorba de 0 eroare, fie de povestea ridicola cu linia de demarcatie trasatd pe 31hharta eu un creion rosu bont, sau chiar de aducerea tancurilor sovietice in Herta de elementele evreiesti. Acum, dupd atatia ani, edind publicarea a o serie de documeme ale epocii a devenit posibild, putem, in sfarsit, sa ne apropiem de «adevar cu privire la ocuparea Heriei. De aceea transerin din Jurnalul de operatii al Regimentului 16 Artilerie, din care facea parte Bateria 1, comandata de edpitanul Boros. «29 lunie 1940. Este ora 4.43. Un zgomot asurzitor de care de Iuptat se aude pretutindeni.[..] L-] Carele s-au oprit in faa bateriei si imediat au cobordt rausii inarmati,sirigdnd sai se predea toatd lumeat Imediat a fost chemat comandantul bateriei, edipitanul Boros loan Neinte- legdndu-se cu rusii, capitan Boros soa adreset unui ostas Sasarabean, care iva spus: ‘cer sii aruncdim armele jos’ la care capitan Boros, tot prin interpret, a spus cai mal intdi sd intrebe la telefon. In timpul acesta, comandantul sectiei 2, sublocotenent de rezerv Dragomir Alexandru, a facut edpitanului Boros un semn negatly cu dna, adied sa nu predea bateria. La gestul acesta, rusil aui inceput a trage focuri de revolver in sus, iar cand sit Dragomir Alexandru a dus ména ta tocul revolverului, rusit au incepta trage direct in ofierii roméni precenti desi in ‘momentele acelea edpitan Boros avea méinile ridicate FFocurile acum se indreptau si asupra servanilor, Fiecare ii eda salvarea culedndw-se la pamént sau ascunzéndu-se dupa piese. in wma acestor focuri de arme au edzut victime: edpitan Boros Ion, sublocotenemt Dragomir Alexandru si soldat Solomon lancu LJ 30 iunie 1940, incep parlamentari intre armata rus si cea romdnd, insa neoficiale. Toate parlamentivile se invarteau in Jurul incidentelor petrecute in Herta, pierderea_materialului Bateriei 1 yi delimitarea frontierelor, deoarece rusii inaintase(ra) dincolo de limita hotardta. 32 Cadavrele eelor morti la Herta sumt transportate la Dorohot Prin Pomérla, idem $i ranitii. Toata seara i noaptea pand in zorii lel. misedriincomtinuu de tancuri rusesti.[..]. (Vitalie Varatic, op. cit. pp. 329-33 1)y Peire Andrei, ministrul Edueaiei Nationale, nota in jurnalul sn la data de 28 iumie: «Dupé amiazi la orele 6 Consiliu de ministri. ta care Participa si subsecretarii de Stat Presediniele de Consiliu (Gh Tatardsew) se ridiea grav in Picioare $i ne anuntd cit in acel moment rapele ruse au intat pe paimantul Bucovinei $i Basarabiei, Eun moment dureros, Toti ministri plang. Pupa aceea noul minisiru de Externe, dl. Argetoiana face 9 expunere a faptelor. [..] i se aratd $i harta, Constatém cu nestapdnita durere ca este cuprins i un colt din Moldova din judetul Dorohoi. care cuprinde $i Herta. De neiertat $i totusi real, crudé realitate!» (Petre Andrei, Jurmal. Memorialistica, Corespondenta: ediie inertia de Petre P. Andrei, Valeriu Florin Dobrineseu, Dorn Tompea Editura Graphix, lasi, 1933, p. 97.) [..) actin Toe de lacrimite varsate la sedimga Const de Minigri ginermil, care Infelesese in acel moment ci Herta urmu sa fie ceupatd, ar fi actionat cu rapiditate $i eficienta ‘anungéind imediat unitatile militare romdnesti din zona. inclusiy populatia civilé, cu Sigurantd incidentele iragice de la Herta din 29 iunie ar fi puna fi titate.?4 DRS eT acral sires: Hera, jintul de basm si vs al coplaici mele" Ba ura Agerpress, 2009, pp. 51-83 "idem, pp. 55-56,[J Abia la 60 de ani de la incidentele de la Herta afldm adeveirul 4, intre victimele de atunci, figura si un soldat evreu. fats Am citat din acelasi jurnal de operatii al Regimentului 16 Art, deourece cele petrecute la cimitirul din Dorohoi. cu prilejul inmorméntarii celor morti in incidentele de la Herta, le-am wéit din lin, jiind, asa cum am mentionat mai inainte, cazat ea refigiat intro scoala din Dorohoi, la etai, parterul fiind ocupat de 0 unitate militara in retragere. Imi amintese clipele de groaza $i panica pe care le-am petrecut in acele ore de haos si violenta in orasul Dorohoi. {..] L.] Dint-um raport confidential al procurorului Filaret Sthleanu — delegat de Procurorul general, prin ordinul nr. 93 1940~ adresat acestuia, Filaret Sahleanu raporteazd urmdtourele ‘in legaturds cu evenimentele de la 1 iulie 1940: «Din investigatiile ficute de mine personal, precum $i din informatilleprimive de la Garnizoand si din registrele Start Civile, rezultd cd, in ziua de J iulie 1940, au fost impuscati 52 de evrei Faptul s-a petrecut in imprejurarile urmétoare: in ziua de 1 iulie 1940, se faécea in cimitirul crestinese inmorméntarea rémasitelor paméntesti ale edpitanului Boros, iar evreii erau la cimitirul lor $i inmorméntau pe un ostas evreu, La un moment dat, sa auzit o detundturd de armé, urmata de 0 salva, Asistenta, Sind la inmormémarea unui ofiter, a crezut cd este salva de onoare data ofiterului cdzut la datorie: dar focurile incepura sé se inmulteasca $i atunci, déndu-si seama cé nu eo simpla salva, s-a produs 0 panicit de nedescris, lumea crezdnd cd uu venit rusii, [...] fi] Mai térziu s-a observat ed, in realitate, focul fusese deschis de niste soldati din Grupul 3 Graniceri si 8 Anilerie, care 8¢ retrdgeau din regiunea Hertei, umiliti si batjocoriti de evreii eh Saat ae * Idem, p. 57, 34 din Herta, si, ca razbunare, au inceput sa traga in evreii de la cimitirul evreiese. Probabil cd fusese oarecare injelegere intre soldati, deoarece focul s-a intins imediat la periferia de NV a Orasulul, soldayii patrumzdnd prin casele evreiesti $i impuscdind {01 ce erau prin ele.» (‘Martiriul evreilor din Roménia, 1940- 1944, Documente si marturii’, Centrul pentru studiul istoriei evreilor din Romania; Hasefer, Bucuresti, 1991, p, 25.) Lipsa de coordonare a guvernului si a institujiilor militare si civil romanesti, evitarea comunicarii crudului adevei, transmiterea in schimb cu bund stim a unor zvonuri, care nu aveau nimic comun cu realitatea, au contribuit la crearea unei atmosfere nocive in randurile militarilor romani, umiliti si demoralizai. Sentimentul abandonarii si slabiciunea unor cadre din conducerea militara, dupa incidemele de ta Herta, au culminat cu manifestarile primitive si criminale de la Dorohoi Din pacate, in elul acesta se deschidea seria pogromurilor $i a nelegiuirilor care urmau si se petreacd: instalarea fascismulvi, a razboiului ce a culminat cw infrdngerea noasiré si cu instalarea comunismului in Roménia."*6 Si iat cum este relatat acest eveniment intr-o ,comunicare stiinfifica” din anul 2000: slntr-adevér, ta punetul Herta, judequl Dorohoi, au avut loc mumeroase incidente cauzate de depaisirea liniei demarcationale de céire trupele sovietice. Un locotenent $i un caporal roman au fost impuscati de evreli din Tg. Herta, iar comandantul unitait de cavalerie din oras a dat ordin de tragere, inregistrandu-se morti $1 raniti de ambele parti, inclusiv prinare evrei.”®? eed saree & Idem, pp. 58-59, Camel Grad: Limes 3-4/2000 p. 9: document din Arhivele de Stat, Buziu, dosar 15/1940, v.f. 151 35‘Afirmajia c& evreii din Tg. Herta au impuscat un locotenent gi (caporalul roman fiind, probabil, lancu Solomon) nu mai are nevoie de comentarii. Dacd s-ar fi inregistrat si alfi morfi, dintre militari, numele lor ar fi fost mentionate in documente, Ca martor ocular al acestor evenimente. confirm cd in Tg. Herja nu s-au inregistrat atunci niciun fel de alte victime evreiesti Folosind un raport intocmit, probabil. de un ofiter frustrat de evenimentele care au avut loc si iri a-l conffunta cu alte documente (precum jurmalul regimentului care a participat la evenimentele din Herta), a fost elaboratd o lucrare ..stiinjificd”. ce transmite eronat faptele din localitatea respectiva si care nu face decat 4 continue instigarea la urd, inceputa cu atdtia ani in urmd. Dar inadvertene s-au mai strecurat si in alte ,relatari”. Vladimir Murafa, impuscat la Soroca in fafa statuii generalului Poetas. este regasit viu si nevatamat, fiind enumerat_printre participantii la un parastas oficiat la mnastirea Antim. in toamna lui 1940.7" Preotul catolic (Georg Goebel) este regasit intr-o monografie editata de Asociatia germanilor bucovineni, repatriati in toamna anului 1940 in Reich, gia decedat acolo, in 1955." Protopopul din Nisiporeni. fon Drajinschi. si preotul Gheorghe Fotescu, din Tighina, nu au fost ucisi de catre evrei, fiind citagi in presi ca participan(i la diverse pomeniri si ceremonii religioase la Bucuresti, in toamna lui 1940. Referitor la steaua cu 6 colfuri de pe brasardele rogii. este necesar si precizim adversitatea comunistilor fata de evreii sionisti (cei ce doreau realizarea unui stat evreu), asa incat e foarte probabil confuzia cu steaua cu 5 colturi. un caporal_ roman” * Mihai Pelin: .Legends si adevar”, Editura Edart, Bucuresti, 1994, p. 87 » Idem, p. 109. 36 $i totusi persisté acest tip de intrebare: au participat evreii din Basarabia si Bucovina de Nord la actiunile antiromanesti in timpul retragerii din vara anului 1940? De la inceput este cazul s precizim c& generalizarea, la nivelul unei populatii, a unor fapte sAvarsite de unii indivizi transforma un adevir Ia nivelul individului in minciund la nivelul populatiei respective Care ar putea fi insd explicatia pentru atitudinea — daca nu ostild, cel pufin neprietenoasd — fata de autoritatile romaine. a unei importante parti a populatiei din aceste provincii? Cu referire la acest subiect, iat un extras din scrisoarea lui Tuliu Maniu, adresata maresalului Antonescu, pe 18 iulie 1941: |] Cele doud provincii au fost inundate de functionari din regat, necunoscdtori ai oamenilor de acolo; acestia s-au prefiicut in adevarati satrapi ai populatiei si au stdrnit mumeroase nemultumiri. Au fost, desigur, si oameni de treaba intre cei veniti, dar cei rai au compromis si pe cei buni. Ei au fost aceia care au -ea de regajeni sii devind odioasd si, timp de dowd ,. in bund parte, s-au instrdinat, in loc sd se facut ca denur decenii, provin inchege sufleteste complet cu fara. [ ea lar Alex Mihai Stoenescu araté: .Dorinfa de obiectivitate ma obliga sa precizez ed, dintre cei «disparui» (menjionati in marile pierderi suferite la retragerea din 1940 —n.n.), au fost descoperitt . eal in 1941, un mare numar de dezertori 1990, p. 265. _Atmata, maresalul si evreil”, Editura RAO InternExistd oare vreo legaturd intre analiza lui Maniu si constatarile ui Alex Mihai Stoenescu? Eu cred ca da {in ce-i priveste pe evrei, la situatia generala s-au adaugat si problemele create de antisemitismul legiferat, inaugurat de guvemnarea Goga-Cuza (29 decembrie 1937 - 10 februatie 1938) si continuaté sub dictatura regala a lui Carol al Il-lea. Este si motivul Pentru care unii tineri evrei (si acestia foarte pufini, raportat la totalul populatiei evreiesti) au cdzut sub influenta comunista. Visul de a fi si de a trdi ca oameni egali cu tofi ceilalti, trimbitat de internationalismul comunist”, a fost platit scump de multi dintre ci. Partea proastd este cd a fost platit si de cea mai mare parte a evreilor care nici mécar n-au avut parte de placerea de a visa de cod ircea” — planuri secrete, dar cunoscute de toata lumea — le era interzisa evreilor posibilitatea de a se refugia din aceste teritorii. Pujine au fost prevederile din aceste planuri, care au putut fi aplicate. Interdictia a fost insa aplicata: Tata si un document in acest sens: NOTA TELEFONICA? de la 21263 40, iunie 28 BIROUL STATISTIC MILITAR IASI A se lua masuri la punctele de trecere peste Pru, pentru trierea populatiei ce vine din Basarabia, Se permite in primul rand trecerea populatiei de origine roména din Vechiul Regat, apoi populatia romana din Basarabia, apoi minoritarilor. Internationala pentru Studierea Holocaustului in Roménia, ~Documente”, Editura Polirom, lasi, 2005: Doc, 9. AMR, fon a 1078, 60872, 38, Nu se permite trecerea nici unui evreu Atentie deosebitd la punctele de trecere, ca sd nu se strecoare nici un strain. SEFUL BIROULUI STATISTIC MILITAR Lt Colonel Palade 28 iunie 1940 Ce trebuiau si facd evreii? Sa aplaude ci le era imterzisi posibilitatea de a alege? Oricum, aceasta explica de ce printre refugiai au fost atdt de putini evrei. Zvonurile transformate in informagii, inducerea ostilitayii si chiar a urii fafa de intreaga populatie evreiascd au facut uitate ipsa de pregatire si de echipament a armatei, erorile clasei politice, care au condus la situafia din vara anului 1940, demonstrand totodata cat de eficienta este manipularea masclor. incercarile de a prezenta chiar si acum aceste ,,actiuni” drept acte de rizbunare, in conditiile in care exist dovezi clare c& s-a actionat conform ordinelor, pentru. ,purificare etniea”. pentru .curdijarea terenului”, sunt inceredri de a justifica crime de razb comise de 0 armati in plind ofensiva impotriva unei populatii le nefnarmate. lata si cdteva extrase prezentate de Alex Mihai Stoenescu, privind ,,actiunile” unei unitai militare.’® Din raportul Regimentului 6 Vanatori — 20 iulie 1941 a. ..La Sculeni, cand regimentul era pe pozitie, tot timpul se semnaliza din Tg, Sculeni cu rusii, iar rezultatul era ed toate masurile Iwate cu caracter operativ erau stingherite de artileria rusd, Mai mult, am avut ofiteri, subofiteri si soldati care, in loc sa .Armata, maresalul si evreit”, Editura RAO 1998, pp. 291-292. 39‘moarii la datorie, au fost impuscati miseleste, pe la spate, din ease $i grajduri, de evrei. Pentru a putea preveni aceasta stare de Jucruri, am ordonat capitanului Stihi loan, ofiterul informator, sa aresteze si sd execute pe tofi evreil din Sculeni. " b. .Caind Bataliomul 1 din acest regiment a ajuns la Gura Céiinari, s-au prins un numar de 50-60 de evrei care erau grupati Ja marginea de vest a satului. Dusi de cdtre locuitorii din sat, s-au gasit asupra acestor evrei arme $i grenade de provenienta rusd, ‘motiv pentru care am ordonat executarea lor imediat. wn satul Marculesti, pe cand compania cdpitanului Opel inainta in avangardé, a fost inconjurat de armata rusé impreund ¢u cca 300 evrei civili si inarmati, producéind acestei companii pierderi dureroase si chiar pierderea cpt Ofel Vasile, care a fost anit, prins de evrei, si a cdrui situatie astézi nu 0 mai cunoastem. Cénd s-a cucerit satul Marculesti, s-a prins un grup de 400 de evrei, barbaji si femei, din care cca 80 erau réniti, fapt care dovedeste cit au luptat contra noastra, nefiind in uniforma. Si de data aceasta am ordonat executia lor in masa.” Am trecut si eu, copil find, prin asemenea evenimente. $i la Hera, dupa intrarea trupelor romane, au fost executafi, Gra niciun fel de criterii, 132 de evrei. Nu stiu ce scrie in raportul Tegimentului ce a trecut prin Herta, dar, citind extrasele din A. M. Stoenescu, am rimas stupefiat. Si acuzi niste civili cd s-au inarmat si au atacat 0 armata victorioasé, cénd armata inamica este intr-o retragere precipitata, si si raportezi de fiecare dati lichidarea cu succes a acestor civili prin ,ordin de executie in masa”. iat 0 performanga in modul de a comunica esaloanelor superioare: .misiune indeplinita”. Actiunea de réizbunare”, de curajare a terenului” a fost aplicata. 40 Ea a fost urmat de deportarea evreilor din Bucovina de Sud si din judeul Dorohoi, teritorii care n-au fost niciodata sub ocupatie sovietica. in euforia primelor succese, purificarea etnicd a inceput si fie extinsd. $i asa cum o atest documentele existente, in situatia care nu s-ar fi schimbat cursul rizboiului, aplicarea .purificarii” ar fi fost continuata. CAUZA real’ a cedarii teritoriilor romanesti din rasdrit, pactul incheiat de Germania nazisti cu URSS, a devenit MARELE ALIAT GERMAN. EFECTUL este cunoscut: exterminarea in ‘masi a evreilor. $i este tist c& azi, diferiti asa-zisi formatori” de opinie, in frunte cu Paul Goma, transmit o imagine falsi a situariei din acea vreme.Pentru mine, maresalul Ion Antonescu este un erou care a luptat pentru dezrobirea unor tinuturi romanesti, cotropite in risarit, un mare patriot care a luptat pentru binele Romaniei. Atitudinea pe care a avut-o fata de evrei nu-i poate sterge meritele, nu-1 Poate sterge din istorie. De ce va opuneti A te opune recunoasterii unor merite in special istorice - este intr-adevar absurd. Problema care se pune este daca meritele de care vorbifi sunt reale sau sunt doar un mit. Si ma refer la ~ineritele” pe care si le-a castigat fai de Rominia si fai de romani Intr-o scrisoare de raspuns adresata de maresalul on Antonescu,” in martie 1941, liderului PNL, C.L.C. Bratianu, in care combate recomandarea categorica” a acestuia, de a nu angaja armata romana in operatiuni militare alaturi de puterile axel, oricare ar fi faégdduielile ce ni s-ar face”. gisim si urmétoarea afirmatie: Bund sau rea, 0 politica nu se poate judeca decat dupa rezultatele ei”. $i aici trebuie si-i dau dreptate lui lon Antonescu, Rezultatul politicii duse de el a fost un dezastru pentru Romania. Angajarea firii in rizboi (contrar sfaturilor lui Bratianu), trecerea trupelor peste Nistru (contrar sfaturilor lui Maniu"), pierderile foarte mari in oameni pe frontul de rasarit, a Gh. Buzatu, .Maresalul Antonescu in istoria Roméniei”, vo 4990. pp. 196-200. ‘em, pp. 260-267. Iasi, BALL 50 Petrolul si alte materii prime livrate Germaniei la prefuri de nimic si rimase si acelea neachitate, urmate de ,ocupatia” sovietica gi de despagubirile de rizboi. care au trebuit plitite — acesta a fost preful enorm platit de Roménia pentru ,meritele” politicii duse de Ton Antonescu. Tata un extras dintr-un memoriu inaintat lui Hitler de acelasi Ton Antonescu, privind ,contribuia Romaniei la rizboi pana la inceputul anului 1943”. care confirma aceste .merite” Memoriu adresat de maresalul Ion Antonescu lui Adolf Hitler, cu ocazia vizitei din 10-11 ianuarie 1943 (.-] Increzétor in cuvéintul leal al Excelenjei sale, Fithrer-ul Adolf Hitler, in actinnea diplomatic si lamuririle date de dl ‘ministru von Ribbentrop, neamul roménese si-a respectat cuvéintl, Pierderile suferite de poporul romén in acest rdzboi sunt foarte ‘mari: 286.000 (morti, disparu(i, invalizi $i improprii pentru front). Numdrul celor scosi din front: (réniti etc.) este de 370.206 i anume: ~ 12.750 ofteri scosi din front: din acestia, 9.718 definitiv pierduti (mort, disparuti, neintrebuintabili ~ 8.093 subofiteri scosi din front: din acestia, 6.365 definitiv Pierdui (morti, disparuti, neintrebuintabili) ~ 349,363 trupa, din care 270.249 definitiv pierduti (morti, disparuti, neinirebuintabili. Roménia a avut in permanenté angajate, de la 1941] si pang «zi, pentru front, circa 32 de divizii, adicd intreg potentialul situ militar De asemenea, Roménia a angajat armament si material variind intre valoarea a 35-40 de divizii gia pierdut definitiv material si armament de valoarea a 25 de divizii 31Graficele alaturate acestui memorandum infatiseaza pierderile roménesti gi situatia grava a armatei roméne. In aceeasi vreme, Romdnia a respectat angajamentele sale economice. Romdnia a dat Axei, intre 1940-1942, un export de 8.285.185 tone de petrol, din care Germaniei singure i-a dat 6.135.252 tone de petrol. Comertul sau exterior este azi aproape exclusiv al Axei gi in majoritate al Germaniei. Graficele cuprinzdnd tablouri sinoptice si 0 nota asupra contributiei economice — pe langd notele remise anterior si acelea depuse la Marele Cartier General, de catre vicepresedintele Consiliului de Ministri, la 22 septembrie 1942 — arata ca Romania: mu numai ca si-a amenintat cu epuizarea rezervele de petrol, printr-o productie intensiva: = nw numai c& a finantat pentru Germania acest export ‘ajungénd la inflatie: ~ dar a si suferit pierderi de peste 35 miliarde lei prin aceste livrari de petrol la preturile antebelice, nici mécar la preturile prevazute de Oil-Pakt Guvernul regal romén solicita 0 examinare amanuntitar a acestei situatii si injelegerea jertfei sale economice. De asemenea, Roménia, desi nu avea initial decdt obligatiunea de a da 100 milioane lei lunar pentru misiunea militard, a fost otuyi silitd, prin cereri suecesive, incepute in faza premergatoare 4 rézboiului cu Rusia, sa finanjeze cu 35 miliarde lei nevoile armatei germane intrate pe teritoriul su. $i aceasta fara nici 0 conventie sau garantie — care de doi ani se discuta. Din aceasta cauzd s-a provocat o stare de inflatie grav in Roménia. 52 in sférsit, Romania si-a respectat pana la maximul puterilor sale exporturile de animale, cereale $i alte articole de export, contul de clearing germano-romén ajungand azi si acuze un sold creditor pentru Romania de peste 500 milioane RM (peste 30 miliarde lei). in aceeasi vreme, exporturile germane spre Romdnia au scazut ~ si au fost flicute pe un pret ridicat -, desi 87% din comertul exterior al Roméaniei spre Germania este format de petrol care a ramas fixat pe pretul dinainte de 1940, cu neinsemnate adiuugiri conform Oil-Pakt-ulu. Romédnia a primit numai materii prime care, cele mai multe, au intrat in fabricarea de armament care a mers pe cdmpul de baitalie si s-a pierdut in afard de aceste pierderi datorate rizboiului, care tree de 250 miliarde lei, Romédnia a pierdut peste 35 miliarde lei din executarea Oil-Pakt-ului, prin nerespectarea conditiilor acestuia de catre Germania, in privinta pretului armamentului sia volumului livrarilor. Desi fusese convenit ca armamentul livrat Roméniei dupa I ianuarie 1942 $i destinat exclusiv Rusiei sé fie trecut intr-un cont aparte, care urma sa fie lichidat la sféirsitul razboiului, dar ‘nu in sarcina Romédniei, totusi s-au cerut Roméniei bonuri de tezaur de garantie, care au fost transformate in negociabile, iar in planul de echilibrare al balanjei comerciale se propune introdu- cerea anuitatilor pentru aceste imprumuturi, ceea ce nesocoteste principiile anterior stabilite pentru creditele de armament. Romania, = continudind sa intensifice productia de petrol numai in interesul german si al rézboinlui: = sdi vandd petrol pe un pret redus: = sd finanteze nevoile militare germane de circa 6 miliarde 53anual, pe Inga circa 1 miliard si jumétate lei cereri noi pentru unitatile aviatiei (recent formulate): ~ $i continudnd, in acelasi timp, sé nu primeasca decét armament, foarte pine marfuri, 0 camitate redusa de aur, devize yi participatiuni si, in loc de méarfuri care sd-i inlesneased absorbtia monedei de pe piafd, numai materit prime de fier. ‘merge sigur la 0 grava criza economicé a productiei, iar inflatia in care a intrat, ca urmare a finanjarii nevoilor germane, amenin(a cu dezechilibrul intregului aparat al statului $i ordinea sa sociala. Graficele si memorandumul economic si financiar alaturate dovedese aceasta primejdie. Maresalul Antonescu si guvernul regal romén au nestramutata convingere cd aceasta situatie poate fi infeleasé; ca Roménia trebuie si fie ajuati si ca, la lealitatea contributici sale si a cuvéntului respectat, trebuie sai urmeze infelegerea Fithrer-ului gi sprijiul Marelui Reich German, prin examinarea serioasa a situatiei sale economice si financiare."' Se pune problema daca, in perioada respectiva, maresalul avea vreun spajiu de manevra, vreo alternativa la politica pe care a adoptat-o. Documentele vremii arati cia avut la dispozitie o asemenea alternativa, ci avea promisiunea recapatarii teritoriilor Pierdute in rasdrit, rd varsare de singe romanesc. folosind in acest scop doar petrolul si celelalte materii prime de cate avea nevoie magina de razboi germand. $i tot aceste documente mai aratd lipsa doringei Comandamentului armatei germane, a lui Goring gi a ui Hitler, de a asocia armata romand la razboiul contra URSS-ului, Nu Mifle, dr. Florin CConstantiniu): ler, corespondenta. si intilniri inedite, 1940- 1944”, Editura Cozia, 1991, vol, Il, pp. 11, 12, 13. 54 mai raménea decat ca aceasta ,,dorinfa” sd fie valorificata. Dar, pentru aceasta, trebuie si fii cu adevarat un om politic Jata unele extrase care confirma cele expuse: in memoriile de razboi ale generalului Franz Halder, sef de stat major. cu referire la Consfituirea de la Marele Cartier General din 17 martie 1941, tinutd in prezenya lui Hitler, glsim: [J] De la romdni nu ne putem astepta la nimic [... Antonescu gia marit armata de uscat, s-0 micsoreze si s-0 imbundtateasea. Soarta marilor unitati operative germane nu poate fi pusii in dependema de fermitatea marilor uniteqi roménesti.® in loc b. MINISTERUL AFACERILOR STRAINE 162 NOTA ASUPRA CONVORBIRU AVUTE in ziua de 28 august 1942 de D. M, Antonescu, vice-Presedintele Consiliului asistat de D. Guvernator Alexeanu, cu D. General Rottkirchen Ja Presedinjia Consiliului de Ministri [.-] Ja imrevederea avutd cu Reichsmaresalul Goring. in iamuarie 1941, ni s-a spus categorie ca armata romana nu este de ranz. Halder, Memorial de rizboi”, Editura Politica, Bucuresti, 1972, p. 139. 35dorit sai participe la rdzboi, socotind-o oarecum nepregatita si ci soldatul romén va face mai bine sd stea acasd si sd se ocupe ca soldat economic cu asigurarea armatei. Noi am raspuns categorie Reichsmaresalului Goring cd Romédnia refuzd ca si primeasca oricare din provinciile ei, si Bucovina si Basarabia, daca nu le va lua in focul luptei si daca sdngele romdnesc nu va curge pentru ca s@ spele onoarea Neamului si sa cimenteze pentru vecie dreptul nostru asupra Bucovinei si Basarabiei. {..] L-] Cand trupele noastre au ajuns la Nistru si cénd, dupa batdlii strdlucite, Bucovina si Basarabia au reintrat in patrimoniul national: Maresalul Antonescu a comunicat Fithrer-ului Germaniei ca Tara Romédneascé este loiald si cd ea injelege sd continue mai departe razboiul pentru starpirea definitivis a dusmanului ata de periculos de la réiscirit, Nu a fost nici o inelegere cu acea ocaziune in privima articiparii Romaniei la rdzboiul peste Nistru, Nu s-a luat nici un angajament, nici dintr-o parte, nici dintr-alta, ei increzdtori in cuvéintul Fithrer-ului, am facut un razboi de onoare {1 [-] Dealtminteri Romdnia, in ultima vreme, a facut pentru ‘razboi sacrificii extraordinare si in special pentru continuarea lui. A dat o cantitate imensé de petrol, numai in ultimele luni a dat 560.000 tone de petrol. La cererea Germaniei, Roménia a dat rezervele de benzina ale aviatiei noastre. Tot ceea ce a prisosit in tard, ca posibilitéqi de aprovizionare, 4 fost dat Germaniei Germania datoreaza astézi Romaniei 22 miliarde lei. [...]" * Jean Ancel: Documents Conces the Fa Concerning the Fate of Romanian Jer ding the Holocaust”, vol, IX. The Beat Klarsfeld Foundat . Era 36 oe Consemnarea discufiei dintre Fiihrer si generalul Antonescu, ia Miinchen, in ziua de 12 iunie 1941. (Consemnata de Paul Schmidt. interpretul lui Hitler) [J Dupa cum el (Antonescu) a mai declarat deja cu prilejul unor vizite anterioare, poporul romdn ar fi gata sa mérsdluiasea pana la moarte alaturi de axa, deoarece are 0 ineredere absoluté in simul de dreptate al Fithrer-ului, Poporul romén sia legat istoria de cea a Germaniei {...). El stie ed sarcina de prime urgenta este de a termina rézboiul si cd, pentru terminarea rézboiului, ar rebui un pas foarte serios in Rasdrit. El a venit pentru a pune la dispozitia Fuhrer-ului, pentru realizarea acestui pas, toate fortele aacxiliare, militare, politice si sociale ale Roméniei. Referitor la marele eveniment care se apropie, el (Antonescu) sia reorganizat fortele armate si si-a dezvoltat resursele economice si financiare. {..] Contrar practicii engleze, el (Fuhrerul) nu lear ruga pe Antonescu sa-i acorde sprijin. [Lo] La o remaredéa Fihrer-ului, cd el se intreabit daca Romédnia ar urma chiar din primele zile sit colaboreze la actiunea impotriva Rusiei sau daca 0 rdménere a Romdniei in afara conflictului n-ar determina rusii lao anumitd retinere fata de teritoriul romdnesc, Antonescu a rdspuns cd el insusi doreste sit Iupte din prima zi. Rusii vor bombarda zonele petrolifere i in cazul unei neagresiuni initiale din partea Romaniei si . Roménia ‘nu iar ierta lui Antonescu niciodata daed ar Idsa armata roména ‘cu arma la picior, in timp ce trupele germane ar fi in mars prin Roménia impotriva rusilor”. {...)* “ y. Arimia, 1. Ardeleanu Constantiniu), .Antoneseu- 194", Editura Cozia, 1991, vol. Il, pp. 93+ 37 Nific, dr. Florin nisi inedite, 1940- ache (coordonator ler, corespondenti. si "7.