ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI

FACULTATEA FINANȚE
CATEDRA BĂNCI ȘI ACTIVITATE BANCARĂ

Natalia ȘTIRBU

DINAMICA OPERAȚIUNILOR FORWARD ÎN

REPUBLICA MOLDOVA ÎN PERIOADA 2011-2016

REFEREAT

la unitatea de curs
,,Relații valutar-financiare internaționale”

Autor:
student gr. FB 151,
învățământ cu frecvență la zi
ȘTIRBU Natalia
_________________
(semnătura)

Conducător științific:
prof.univ.,dr.
BERDILĂ Ana
_________________
(semnătura)

Chișinău – 2017
 CUPRINS
Introducere.....................................................................................................................................3
1. ASPECTE TEORETICE PRIVITOR LA OPERAȚIUNILE FORWARD..........................4
1.1. Esența operațiunilor forward............................................................................................4
1.2. Clasificarea operațiunilor forward....................................................................................5
1.3. Indicatorii de analiză operațiunilor forward....................................................................6
2. ANALIZA EVOLUȚIEI ȘI PERSPECTIVELE OPERAȚIUNILOR FORWARD............9
2.1. Evoluția operațiunilor forward..........................................................................................9
2.2. Dinamica indicatorilor operațiunilor forward...............................................................11
2.3. Tendințe actuale asupra evoluției operațiunilor forward..............................................13
Încheiere.......................................................................................................................................15
Bibliografie...................................................................................................................................16
 Introducere

Actualitatea temei. Operațiunile forward se efectuează pe baza angajamentelor de

cumpărare sau vînzare de valute, livrarea valutelor și plata lor urmează a fi achitată la termenul
stabilit în contract, adica o data ulterioara care a fost fixate. Aceste operațiuni permit evitarea
riscului valutar, modificarea structurii fondurilor valutare și permit obținerea cîștigurilor.
Actualmente pentru Republica Moldova este esential de a-și minimiza riscurile valutare ce pot
afecta economia națională și de a-și genera cîștiguri suplimentare, poate efectua tranzacții
forward.
Scopul referatului. Acesta constă în analiza dinamicii operațiunilor forward din Republica
Moldova pentru perioada 2011-2016.
Sarcinile referatului sunt determinate de urmatoarele obiective:
-definirea operațiunilor forward
-prezentarea clasificării operațiunilor forward
-prezentarea indicatorilor de analiza a operațiunilor forward
-evoluția operațiunilor forward
-prezentarea dinamicii indicatorilor operațiunilor forward
-prezentarea tendințelor actuale ale operațiunilor forward
-formularea concluziilor asupra operațiunilor forward
Obiectul investigat îl constituie operațiunile forward din Republica Moldova.
Subiectul referatului. Particularitățile operațiunilor forward în linii generale, manifestarea
acestora în cadrul economiei naționale și evoluția acestora pe parcursul anilor 2011-2016.
Metodologia cercetării, pentru analiza operațiunilor forward servește drept metodele
științifice precum: metoda statistică, analiza economico-financiară, observarea direct a realității
economice.
Suportul metodologic, constituie reguli, principii și normele corespunzătoare.
Baza informațională, o constituie baza informațională a Băncii Naționale a Republicii
Moldova. Datele sunt selectate și structurate pe categorii și compartimente.
Structura referatului este compus din introducere, două capitol, concluzii și bibliografie.
În introducere se reflectă urmatoarele compartimente: actualitatea temei, scopul
referatului, sarcinile referatului, obiectul investigat, subiectul referatului, metodologia cercetării,
suportul metodologic, baza informațională și structura referatului.
În primul capitol ,,Aspecte teoretice privitor la operațiunile forward”, se expune
conceptele asupra acestor operațiuni, se prezintă clasificarea operațiunilor forward și se specifică
indicatorii de analiza a acestora.
În al doilea capitol ,,Analiza evoluției și perspectivele operațiunilor forward”, pe baza
informației preluata de la Banca Națională a Moldovei se va examina cadrul normativ al acestor
operațiuni efectuatea în Republica Moldova, dinamica operațiunilor forward și tendințe actuale
ale acestora.
În încheiere se realizeaza concluzii referitoare la tema analizată și anume operațiunile
forward.
Bibliografia include sursele de date care au fost utilizate ca support pentru analiza
operațiunilor forward din Republica Moldova din 2011-2016.

3
 1. ASPECTE TEORETICE PRIVITOR LA OPERAȚIUNILE FORWARD
1.1. Esența operațiunilor forward
Piaţa valutară internaţională implică mecanisme (acorduri, procedee) conform cărora se
realizează tranzacţii între vânzătorii şi cumpărătorii de valute. Pe pieţele valutare se realizează
convertirea unei monede în alte. Necesitatea unor astfel de operaţiuni este determinată de lipsa
unui mijloc unic de plată, care ar putea servi drept mijloc internaţional de schimb la operaţiunile
economice internaţionale
Piaţa valutară, în principiu, ca şi alte pieţe financiare se caracterizează prin specificul şi
structura sa. În dependenţă de condiţiile temporare a desfăşurării tranzacţiilor pe piaţa valutară
interbancară se evidenţiază trei segmente de bază:
1. Piaţa spot – piaţa tranzacţiilor cu livrarea imediată a valutei;
2. Piaţa forward – piaţă la vedere costă în înţelegeride vânzare sau cumpărare de valute la
o dată viitoare (distanţată la peste 48 ore de momentul înţelegere) la un curs de schimb stabilit în
momentul perfectării înţelegerii pentru o sumă specificată;
3. Piaţa swap – piaţa care combină operaţiunile de vânzare-cumpărare a valutei în
condiţiile spot şi forward. O tranzacţie de schimb adică swap implică o dublă operaţiume de
preschimbare pentru aceeaşi valută, dacă una dintre operaţiuni este la vedere, iar cealaltă este la
termen (sau invers).
În continuare vom analiza piața forward adica la termen, ea funcționînd paralel cu piața
valutară la vedere.
Necesitatea acestei pieţe constă în faptul că livrarea valutei pe piaţa spot în termen de 1-2
zile este foarte scurtă pentru multe tranzacţii internaţionale. Pe această piaţă se realizează diverse
tranzacţii, care asociază termene mai îndelungate de livrare a valutei – de la trei zile până la
câţiva ani. Cursul pieţei valutare la termen, de obicei nu coincide cu cursul spot. Operaţiunile la
termen sunt acelea, în care tranzacţia a fost încheiată imediat, iar livrarea valutelor se face după
un termen anumit, stabilit prin contract. De aici rezultă 2 caracteristici de bază ale operaţiunilor
la termen:1
1. Există un interval între momentul încheierii contractului şi momentul livrării valutei. În
prezent, acest termen poate fi de 1,2 săptămâni, 1,2,3,6,12 luni şi pînă la 5 ani.
2. Cursul valutelor la tranzacţiile la termen se fixează în momentul încheierii contractului
cu toate că va fi utilizat peste un termen stabilit. Cursul valutar forward este un curs complex în
acel plan că el întotdeauna conţine două elemente: cursul spot şi marja forward şi este determinat
de creşterea (reportul) în cazul când cursul la termen este mai mare decât cel la vedere sau
scăderea (deportul) atunci când cursul la termen este mai mic decât cursul curent spot.
Operaţiunile forward presupun o tranzacţie de valută al cărei contract şi curs se stabileşte la
momentul t1, iar mişcarea efectivă a sumelor tranzacţionale are loc la momentul tn la cursul
valutar convenit în contrtact. Dezavantajele operaţiunilor forward sunt legate de riscurile pe care
le suportă agenţii economici, efectuând acest tip de operaţiuni. Aceste riscuri sunt condiţionate
de durata contractului forward (cu cât e mai mare termenul contractului cu atât e mai mare riscul
legat de micşorarea capacităţii de plată a contragentului) şi de numărul concurenţilor pe piaţă
(dacă numărul concurenţilor pe piaţa forward scade, participanţii pieţei au posibilitate să
“înrăutăţească preţul pe calea măririi marjei”).2
Un contract forward se bazează pe un acord privat între două părţi – vânzătorul şi
cumpărătorul – de a livra şi, respectiv de a plăti, la o dată viitoare prestabilită o marfă (valută sau
titlu financiar), la un preţ convenit în momentul contractării. De exemplu, abonamentul la o
revistă reprezintă un contract forward. Achitând costul abonamentului la o anumită revistă pentru
un an întreg, abonatul va plăti un preţ ce va fi blocat, ca şi în cazul unui contract forward. Cu alte
1
FETINIUC V., LOPOTENCO V., BELOBROV A., Relații valutar-financiare internaționalec.
Chișinău: Departamentul Editorial – Tipografic al ASEM, 2005 p.78. ISBN: 9975-75-297-7.
2
CHIRONACHI Corina. Relații valutar-financiare internaționale.[online], [citat 26 noiembrie 2017].Disponibil:
http://feisa.usch.md/wp-content/uploads/2017/03/RVFI-Chironachi-Corina.pdf
4
cuvinte, chiar dacă preţul revistei va creşte la chioşcul de ziare, abonatului i se va percepe, pe
toată durata valabilităţii abonamentului, preţul convenit anterior. În concluzie, contractul forward
este determinat deci, de elementele sale esenţiale – părţi (cumpărătorul şi vânzătorul), obiect,
preţ, termen de livrare/plată – în momentul încheierii tranzacţiei. Ceea ce rămâne incert însă este
valoarea contractului în momentul derulării, ţinând cont faptul că între momentul contractării şi
cel al executării, preţul se modifică pe piaţă. Prin urmare, în urma tranzacţiei, una din părţi va
înregistra în mod cert un profit, iar cealaltă, o pierdere, după cum preţul pieţei în momentul
executării contractului este mai mic sau mai mare decât preţul din momentul contactării.3
Principalele avantaje ale unui contract forward sunt urmatoarele:
-în primul rînd, certitudinea prețului poate oferii celor doi operatori posibilitatea de a-și
prognoza, cât mai corect posibil, fluxurile de venituri viitoare și, respectiv, de a-și anticipa
costurile viitoare;
-în al doilea rînd, cunoșterea exactă a cantității de mărfuri (valute sau active financiare) pe care
cumpărătorul o va primi, dar și a datei exacte cînd va avea loc livrarea, oferă cumpărătorului
posibilitatea acoperirii în timp util a nevoilor individuale care l-au determinat să incheie
tranzacția;
-în al treilea rînd, cunoașterea cu precizie a calității mărfurilor contractate (valute sau active
financiare) oferă un plus de siguranță cumpărătorului.4

1.2. Clasificarea operațiunilor forward

Operaţiunile la termen sunt generate de interesele vânzătorilor şi cumpărătorilor de valută
care se asigură că la o dată viitoare:
- vor avea disponibilităţi în valută care să le permită onorarea contractelor comerciale
internaţionale sau efectuarea unor plăţi necomerciale;
- vor putea transforma valuta încasată dintr-o operaţiune comercială sau necomercială în monedă
naţională sau o altă valută, la un curs prestabilit.
În derularea acestor tranzacţii, o importanţă deosebită o prezintă cursul la termen
prestabilit. În general, el este diferit de cursul la vedere.
În literatura de specialitate regăsim o asemenea clasificarea al tranzacțiilor la termen:
Tranzacții ferme- tranzacții la termen care se incheie la un anumit moment și urmează a fi
executate în mod obligatoriu dupa o anumită perioadă de timp, în ziua lichidării. Acest interval
de timp diferă de la o piață bursieră la alta, și de regulă este reglementat de fiecare autoritate
bursieră în parte (spre exemplu, în Franța, se practică reglementarea lunară- 'reglement
mensuel').
Tranzacții pe piață cu reglementare lunară- se incheie la bursa într-o anumită zi, urmând a fi
lichidate într-o perioadă prestabilită (perioada de lichidare) corespunzătoare unui interval format
din ultimile șapte zile lucrătoare ale lunii. Aceste operațiuni se realizează pe baza diferenţei între
cele două cursuri (spot și forward), creşterea acesteie diferențe adică cursului la termen față de
cursul la vedere (report sau premium) sau scăderea (deport sau discount) cursului la termen faţă
de cursul la vedere. În situaţia în care cursul la termen este egal cu cursul la vedere cele două
cursuri sunt la paritate.
În practică se poate întâlni una din situațiile de mai jos:
a) deportul- apare cînd rata dobânzii privitor la valoarea valutei contante este mai mare față de
rata dobânzii valutei de bază și se calculează asupra cursului spot adică cel la vedere unde se
scade cu suma punctelor forward,. În cele din urmă, valuta cotantă se apreciază iar valuta de
bază se depreciază.
3
BOAJĂ M., RADU C., Relații financiar monetare internaționale.[online], [citat 26 noiembrie 2017].Disponibil:
http://file.ucdc.ro/cursuri/F_3_N31_Relatii_Financiar_Monetare_Internationale_Radu_Sorin_Claudiu.pdf
4
Tehnica tranzacțiilor la termen.[online], [citat 26 noiembrie 2017].Disponibil:
http://www.stiucum.com/economie/piata-valutara/Tehnica-tranzactiilor-la-terme92667.php
5
b) reportul- apare cînd rata dobânzii privitor la valoarea valutei contante este mai nică față de
rata dobânzii valutei de bază și se calculează asupra cursului spot adică cel la vedere unde se
adună cu suma punctelor forward,. În cele din urmă, valuta cotantă se depreciază iar valuta
de bază se apreciază.
c) paritatea dintre aceste două situații.
Indicatorii report/deport rezultă din:
- modificările previzionate de intermediar în legătură cu evoluţia cursului valutar între momentul
To şi Tn (dacă el va aştepta momentul Tn pentru a face rost de moneda solicitată);
- diferenţele de dobândă înregistrate la fondurile exprimate în monedele tranzacţionate (atunci
când intermediarul procură imediat moneda solicitată, folosindu-şi disponibilităţile în altă
monedă şi utilizează moneda achiziţionată pentru acordarea unui credit în perioada de aşteptare
To – Tn).
Tranzacțiile la termen conform cotarii monedelor prezintă anumite limite:
a) pentru scadenţe până la 6 luni, se stabilesc cotaţii la termen pentru majoritatea valutelor;
b) pentru scadenţe cuprinse între 12–24 luni se stabilesc cotaţii la termen pentru valutele mai
importante;
c) pentru scadenţe mai mari de 2 ani, se stabilesc cotaţii la termen doar pentru următoarele
monede: USD, EUR, CHF, JPY, GBP.

1.3. Indicatorii de analiză operațiunilor forward

Tranzacţia forward (operaţiunea la termen) - operaţiunea de cumpărare /vînzare a valutei
străine contra monedei naţionale în cadrul tranzacţiei swap valutar, în urma căreia decontarea
între Banca Naţională a Moldovei şi bancă se efectuează după mai mult de două zile lucrătoare
de la ziua încheierii tranzacţiei. Curs valutar forward – rata de schimb a valutei străine (de
regulă, a unei unităţi) în raport cu moneda naţională stabilită în conformitate cu Regulamentul în
vigoare pentru operaţiunea la termen, la care valuta străină este revîndută sau răscumpărată la
scadenţa unei tranzacţii swap valuta.5
Calcularea cursului la termen se face pornindu-se de la cursul spot, conform formulei de
mai jos:6

Cf = (1.3.1)

unde:
Cf- curs forward;
Cs- curs spot;
Rdb- rata dobânzii în valuta B;
Rda- rata dobânzii în valuta A;
t- termenul.

Calculul valorii aproximative a cursului forward atît pentru valuta ce cotează cu report,
cît și pentru valut ce cotează cu deport, se calculează conform formulei:

5
Lege cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la tranzacţiile swap valutar dintre Banca Naţională a
Moldovei şi bănci: nr. 196 din 30.09.2010 Monitorul Oficial.[online]. 2010, Nr. 231-234 cap.1, art.1 [citat 26
noiembrie 2017]. Disponibil:
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=336812
6
Operațiuni specifice pieței valutare.[online], [citat 26 noiembrie 2017].Disponibil:
http://www.scritub.com/economie/OPERATIUNI-SPECIFICE-PIETEI-VA1441719195.php
6
 Cf = Cs*[1+(Rdb-Rda)*t/360] (1.3.2.)

unde:
Cf- curs forward;
Cs- curs spot;
Rdb- rata dobânzii în valuta B;
Rda- rata dobânzii în valuta A;
t- termenul.

Cotarea la termen a monedelor prezintă anumite limite:

a) pentru scadenţe până la 6 luni, se stabilesc cotaţii la termen pentru majoritatea valutelor;
b) pentru scadenţe cuprinse între 12–24 luni se stabilesc cotaţii la termen pentru valutele
mai importante;

c) pentru scadenţe mai mari de 2 ani, se stabilesc cotaţii la termen doar pentru următoarele
monede: USD, EUR, CHF, JPY, GBP.

Cursul la termen în care este calculată prima sau discontul se numește curs outright:

Cursul forward outright= Cs + PPf (1.3.4.)

unde:
Cs- curs spot;
PPf- punctele forward;

Punctele forward la rîndul lor se calculează în modul următor:

PPf = (1.3.5.)

unde:
PPf- punctele forward;
Cs- curs spot;
%valutei cotate- valoare procentuală a valutei cotate;
%valutei de bază- valoare procentuală a valutei de bază;

În baza formulei (1.3.5.), pot fi calculate punctele forward medii pentru cursul forward
mediu. Însă, în operațiunile forward ca și în cele spot cursurile se cotează dublu: bid (cumpărare)
și offer (vînzare). În acest caz formulele de calcul vor fi următoarele:

PPfbid= (1.3.6.)

Ppfoffer = (1.3.7.)

7
 Dacă punctele forward calculate vor avea semnul pozitiv, atunci vor reprezenta premium și
se vor adăuga la cursul spot,deoarece se preconizează o creștere a cursului pentru valuta cotată
drept rezultat din operațiunile valutare efectuate, în cazul în care vor fi negative, vor reprezenta
discount și se vor scădea din cursul spot, deoarece se atestă o diminuare a cursului pentru valuta
cotată astfel va avea loc o depreciere a acesteia.

2. ANALIZA EVOLUȚIEI ȘI PERSPECTIVELE OPERAȚIUNILOR

FORWARD
8
 2.1. Evoluția operațiunilor forward
Piața valutară fără numerar a Republicii Moldova este caracterizată de volumul
tranzacțiilor de cumpărare/vînzare a valutei străine cu excepția celor efectuate de către Banca
Națională a Moldovei, care au avut loc pe cele mai diferite segmente ale pieței. Printre
segmentele pieței monitorizate în particular se numără piața interbancara (tranzacțiile de
cumpărare/vînzare a valutei străine efectuate între băncile comerciale) și piața intrabancară
(tranzacțiile de cumpărare/vînzare a valutei străine efectuate între bănci și clienții acestora).7
În Republica Moldova operațiunile forward nu s-au realizat în ani 2011 – 2013, începînd
cu anul 2014 aceste operațiuni au început să se realizeze pe piața valutară națională.
Tabel 2.1
Evoluția pieței valutare fără numerar în Republica Moldova în anul 2014
(mil.USD)
Denumirea Dec. Oct. Sept. Aug. Iulie Iunie Mai
April.2014
Martie Feb.
Ian.2014
articolului 2014 2014 2014 2014 2014 2014 2014 2014 2014

FORWARD
Evoluţia pieţei
valutare totale
Rulajul total al
tranzacţiilor
pieţei valutare
Dolar S.U.A. 56,00 30,00 30,00 16,00 30,00 30,00 9,80 15,00 7,00 9,80 15,00

Euro
Volumul
tranzacţiilor de
cumpărare a
pieţei valutare
Dolar S.U.A. 35,00 4,00

Euro
Volumul
tranzacţiilor de
vânzare a pieţei
valutare
Dolar S.U.A. 21,05 30,00 30,00 16,00 30,00 30,00 9,80 15,00 30,00 9,80 15,00

Euro
Sursa: Piața valutară fără numerar. BNM [online]. [citat 26 noiembrie 2017]. Disponibil:
http://www.bnm.md/bdi/pages/reports/dovre/DOVRE3.xhtml

Conform datelor din tabel rezultă că în anul 2014 a fost tranzacționat doar dolarul american
atît din poziția de cumpărare cît și vînzare. Cea mai mare suma se înregistrează la tranzacțiile de
cumpărare a dolarului american, în luna decembrie s-au cumpărat 35 mil. USD iar în luna martie
s-au cumpărat doar 4 mil. USD. În cazul tranzacțiilor de vânzare dolarul american s-a
tranzacționat în lunile martie, iunie, iulie, septembrie și octombrie în mărime de 30 mil. USD,
cea mai mică tranzacție de vânzare s-a înregisrat în luna februarie cu suma e 9,80 mil. USD.
7
Piața valutară fără numerar în Republica Moldova. BNM .[online], [citat 26 noiembrie 2017].Disponibil:
http://www.bnm.org/ro/content/piata-valutara-fara-numerar-republicii-moldova
9
 După cum observăm cu valuta străină euro nu s-au efectuat operațiuni forward în anul
2014.
Tabel 2.2
Evoluția pieței valutare fără numerar în Republica Moldova în perioada 2015-2016
(mii.USD)
Denumirea Mai
Feb.2016
Dec.
Iunie 2015 Mai 2015 April. 2015
Martie
Feb. 2015 Ian. 2015
articolului 2016 2015 2015

FORWARD
Evoluţia pieţei
valutare totale
Rulajul total al
tranzacţiilor
pieţei valutare
Dolar S.U.A. 4 877,91 500,00 21 000,00 21 000,00 21 500,00 21 000,00 21 692,00 22 654,71

Euro 520,38 247,77

Volumul
tranzacţiilor de
cumpărare a
pieţei valutare
Dolar S.U.A.
Euro
Volumul
tranzacţiilor de
vânzare a
pieţei valutare
Dolar S.U.A. 4 876,91 500,00 21 000,00 21 000,00 21 500,00 21 000,00 21 692,00 22 654,71

Euro 520,38 247,77

Sursa: Piața valutară fără numerar. BNM [online]. [citat 26 noiembrie 2017]. Disponibil:
http://www.bnm.md/bdi/pages/reports/dovre/DOVRE3.xhtml

Datele din tabel ne arată că în perioada 2015-2016 nu au avut loc tranzacții de cumpărare a
valutelor străine, s-au realizat doar tranzacții de vânzare a dolarului american și euro. Dacă în
anul 2014 pe piața valutară s-a tranzcționat doar dolarul american în anii 2015 și 2016 se
realizează operațiuni și cu valuta străină euro. După cum observăm cea mai mare suma de
tranzacții pentru dolarul american se înregistrează în luna ianuarie al anului 2015 cu 22 654,71
mii USD iar cea mai mică sumă din 2015 se realizează în luna decembrie în valoare de 500,00
mii USD. Tranzacții de vînzare cu euro în 2015 se realizează doar în luna februarie în sumă de
247,77 mii USD. În anul 2016 se realizează operațiuni forward în luna februarie cu dolari
americani în valoare de 4 876,91 mii USD, și cu euro în luna mai în mărime de 520,38 mii USD.

10
 Sursa: elaborată de autor în baza datelor din tabelul 2.2
Figura 2.1. Diagrama evoluției piețe valutare pentru operațiunile forward în
Republica Moldova pentru perioada 2015-2016.
Prin intermediul acestei diagrame se demonstrează existența acestor operațiuni la termen.
Cele mai multe dintre ele se realizează în primul semestru (ianuarie- 22 654,71, februarie-
21 692,00, martie- 21 000,00), și anume în luna ianuarie în sumă de 22 654,71 mii USD care s-
au diminuat pînă în luna martie cu 1654,71 mii USD.
După analizele efectuate, se demonstrează o poziție pasivă a Republicii Moldova în cadrul
operațiunilor forward. Cauzele acesteia este în primul rînd economia națională ce regresează și
nu se dezvoltă, de aici pornind se diminuează și mișcările de active financiare, astfel piața de
capital nu tinde spre progres, iar la rîndul său investitorii nu au încredere în aceasta piață din
cadrul economiei naționale.

2.2. Dinamica indicatorilor operațiunilor forward

După cum sa menționat în capitolul anterior operațiunile la termen sunt acelea, în care
tranzacția a avut loc imediat, iar livrarea valutelor se face după un termen anumit, stabilit prin
contract. Pentru a cerceta operațiunile forward, în Republica Moldova vom analiza bilanțul
contabil al băncilor care efectuează operațiunile forward. Acestea se regăsesc în capitolul active
financiare deținute în vederea tranzacționării și anume vom analiza indicatorul instrumente
derivate deținute în vederea tranzacționării. Agenții economici din Republica Moldova nu
practică asemenea operațiuni. În vedere creșterii acestor tranzacții pe piața națională, în primul
rind se necesită echilibrarea economiei naționale, prin crearea unei stabilități ai monedei
naționale, de a încuraja dezvoltarea întreprinderilor pentru a asigura un progres economic,
crearea unui sistem politic transparent și eficient.

Tabel 2.3

11
 Instrumente derivate ale băncilor licentiate din Republica Moldova în vederea
tranzacționării pentru semestrul 1 din 2014-2016
(lei)
Semestru 1, Semestru 1, 2015 Semestru 1,
2016 2014
Denumirea BC BC
B.C. B.C.
indicatorilor „MOLDOVA - „MOLDOVA -
„UNIBANK „UNIBANK”
AGROINDBA AGROINDBA
” S.A. S.A.
NK” S.A. NK” S.A.
Instrumente
derivate deţinute
8 645 -59 966 7 069 972 1 719 723
în vederea
tranzacţionării
Sursa: Raport: Bilanțul contabil al băncilor licențiate. BNM .[online], [citat 26 noiembrie
2017].Disponibil: http://www.bnm.md/bdi/pages/reports/drsb/DRSB5.xhtml

Din tabel rezultă că în primul semestru al tuturor anilor din 2014-2016, se realizează
operațiunile forward, acestea fiind niște instrumente derivate pentru bănci. Dacă în anul 2014,
semestru 1 doar B.C. ,,UNIBANK” deține asemenea instrumente în valoare de 1 719 723 atunci
banca își diminuează acestă sumă în 2015 semestru 1 al nului 2015 cu -5 350 249 lei . B.C. ,,
MOLDOVA-AGROINDBANK”, în semstru 1, 2015 are un sold negativ al acestor instrumente
-59 966 lei, dar în semestru 1 al anuui 2016 această bancă înregistrează o valoare pozitivă în
mărime de 8 645 lei. În cele din urma vedem că din toate băncile licențiate cu asemenea
instrumente lucrează doar 2 bănci.
Ulterior vom analiza și instrumentele derivate deținute în vederea tranzacționării din
cadrul datoriilor financiare deținute în vederea tranzacționării.

Tabel 2.4
Instrumente derivate ale băncilor licentiate din Republica Moldova în vederea
tranzacționării din 2013-2014
(lei)
2014 2013
Denumirea Banca de B.C.
BC
Banca de B.C. BC
indicatorilor „Moldindco
Economii „UNIBANK Economii „UNIBANK” „Moldindconbank
nbank”
S.A. ” S.A. S.A. S.A. ” S.A.
S.A.
Instrumente
derivate
deţinute în 0 -612 804 -578 924 1 129 720 0 0
vederea
tranzacţionării
Sursa: Raport: Bilanțul contabil al băncilor licențiate. BNM .[online], [citat 26 noiembrie
2017].Disponibil: http://www.bnm.md/bdi/pages/reports/drsb/DRSB5.xhtml

În cele din urmă depistăm că în perioada 2013-2014 careva dintre băncile din Republica
Moldova deține datorii sub forma de instrumente financiare derivate. Pornind din anul 2013 doar
Banca de Economii S.A. înregistrează o sumă de 1 129 720 lei. În 2014 B.C. ,,UNIBANK” are o
sumă negative la acest capitol de 612 804 lei iar B.C. ,,Moldindconbank” la fel o sumă negativă
de 578 924 lei.

12
 În final rezultă că băncile nu se implica în operațiunile pe piața valutară fără numerar, din
motiv că economia Republicii Moldova nu are o piață de capital unde să circule activele
financiare. Respective nu se realizează tranzacții cu intrumentele derivate, aceste tranzacții le
putem observa doar în primul semestru al anului și nu sunt realizate în mărimi mari și foarte
puține bănci care practică aceste operațiuni.

2.3. Tendințe actuale asupra evoluției operațiunilor forward

Apariția contractelor forward a adus un plus de siguranță tuturor comercianților care
derulază operațiuni la termen. În cadrul unor piețe specializate, producătorii agricoli își pot vinde
produsele cu mult timp înainte de recoltarea lor prin simpla semnare a unui contract forward. 8
Astfel de contracte ar fi necesare pentru Republica Moldova, din motiv că țara noastră dipsune
de soluri fertile și care se consideră o țară agricolă, aceste contracte ar reprezenta pentru
agricultori, comercianți o formă de asigurare a prețului și a livrării produsului pentru o dată
viitoare. În ciuda faptului acestor beneficii pe care le conferă derularea operațiunilor forward, în
Republica Moldova nu au loc tranzacționarea contractelor la termen, astfel se ratează șansa de
eliminare a riscului valutar cît și a riscului de schimb a produselor. În economia națională se
efectueaza un volum neesențial de operațiuni forward cu valutele străine doar euro și dolarul
amercian, mai multe operațiuni se efectuează pentru operațiunile spot (la vedere) și cu mai multe
valute străine.
Tabel 2.5
Ponderea operațiunilor forward pentru valuta străină dolarul american în
operațiunile spot cît și în totalul tranzacțiilor valutare în anul 2016

Ponderea
Ponderea
Suma în mii USD tranzacțiilor
Denumirea tranzacțiilor
pentru anul forward în
indicatorilor forward în total
2016 tranzacțiile spot,
tranzacții, %
%

Rulaj total al
tranzacțiilor
3 660 508 195,61
spot pentru
Dolar S.U.A.

Rulaj total al
tranzacțiilor
4 876 914,71
forward pentru
0,13323 0,13304
Dolar S.U.A.

Rulaj total al
tranzacțiilor
161 989,25
swap pentru
Dolar S.U.A.

Total Rulaj 3 665 547 099,57

Sursa: elaborat de autor în baza datelor preluate de pe site-ul BNM. .[online], [citat 27
noiembrie 2017].Disponibil: http://www.bnm.md/bdi/pages/reports/dovre/DOVRE3.xhtml

8
Tranzacțiile forward.[online], [citat 27 noiembrie 2017].Disponibil: http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1184043-
sunt-cum-incheie-tranzactiile-spot-forward-futures.htm
13
 Conform tabelului depistăm o pondere foarte mică în totalul tranzacțiilor spot și în totalul
tranzacțiilor efectute pe piața valutară, cu ponderea de 0,13323% și respectiv 0,13304%. După
cum vedem cele mai multe operațiuni pe piața valutară sunt cele spot și forward în anul 2016,
cea mai mica sumă o are operațiunile swap cu suma de 161 989,25 mii USD în anul 2016.

Sursa: elaborată de autor în baza datelor din tabelul 2.2

Figura 2.1. Diagrama celor doua valute străine utilizate în operațiunile forward în
Republica Moldova pentru perioada 2016.
Acestă diagramă ne ilustrează faptul ca în economia națională dolarul american nu doar ca
este valuta în care se constituie rezerva valutară a Republicii Moldova dar evident că cu aceasta
sa realizat cele mai mult operațiuni forward în perioada 2016 cu suma de 134 224,62 mii USD
iar cu valuta euro în 2016 s-au tranzacționat contracte forward în sumă de 768,15 mii USD.
În cele din urmă tendițele actuale ale operațiunilor forward sunt într-o descreștere, se
realizează un volum de tranzacții din ce în ce mai mic. Un motiv al acestui fenomen poate fi
furtul miliardului respectiv potențialii investitori nu mai au încredere în economia națională, o
economie slab dezvoltată, un sistem politic netransparent și o instabilitate politică, toate acestea
perturbează activitate pe piața valutară din Republica Moldova. Însă doritorii de a efectua
operațiuni forward pot accesa în regim online o platforma de tranzacții internațională și să
participe în mod electronic la tranzacțiile din alte țări.

14
 Încheiere

Un contract forward se bazează pe un acord privat între două părţi – vânzătorul şi

cumpărătorul – de a livra şi, respectiv de a plăti, la o dată viitoare prestabilită o marfă (valută sau
titlu financiar), la un preţ convenit în momentul contractării. Există 2 caracteristici de bază ale
operaţiunilor la termen:
1. Există un interval între momentul încheierii contractului şi momentul livrării valutei. În
prezent, acest termen poate fi de 1,2 săptămâni, 1,2,3,6,12 luni şi pînă la 5 ani.
2. Cursul valutelor la tranzacţiile la termen se fixează în momentul încheierii contractului cu
toate că va fi utilizat peste un termen stabilit. Cursul valutar forward este un curs complex în acel
plan că el întotdeauna conţine două elemente: cursul spot şi marja forward şi este determinat de
creşterea (reportul) în cazul când cursul la termen este mai mare decât cel la vedere sau scăderea
(deportul) atunci când cursul la termen este mai mic decât cursul curent spot. În literatura de
specialitate exista mai multe tipuri de tranzacții la termen, repectiv ele se clasifică astfel :
tranzacții ferme,tranzacții pe piață cu reglementare lunară, tranzacții condiționate, tranzacțiile în
marjă.
Piața valutară fără numerar a Republicii Moldova este caracterizată de volumul tranzacțiilor
de cumpărare/vînzare a valutei străine cu excepția celor efectuate de către Banca Națională a
Moldovei, care au avut loc pe cele mai diferite segmente ale pieței. În Republica Moldova
operațiunile forward nu s-au realizat în ani 2011 – 2013, începînd cu anul 2014 aceste operațiuni
au început să se realizeze pe piața valutară națională.
După analizele efectuate, se demonstrează o poziție pasivă a Republicii Moldova în cadrul
operațiunilor forward. Cauzele acesteia este în primul rînd economia națională ce regresează și
nu se dezvoltă, de aici pornind se diminuează și mișcările de active financiare, astfel piața de
capital nu tinde spre progres, iar la rîndul său investitorii nu au încredere în aceasta piață din
cadrul economiei naționale.
În economia națională se efectueaza un volum neesențial de operațiuni forward cu valutele
străine doar euro și dolarul amercian, mai multe operațiuni se efectuează pentru operațiunile spot
(la vedere) și cu mai multe valute străine.
În economia națională dolarul american nu doar ca este valuta în care se constituie rezerva
valutară a Republicii Moldova dar evident că cu aceasta sa realizat cele mai mult operațiuni
forward în perioada 2016 cu suma de 134 224,62 mii USD iar cu valuta euro în 2016 s-au
tranzacționat contracte forward în sumă de 768,15 mii USD.
În cele din urmă tendițele actuale ale operațiunilor forward sunt într-o descreștere, se
realizează un volum de tranzacții din ce în ce mai mic.

15
 Bibliografie

I. Acte normative

1. Lege cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la tranzacţiile swap valutar dintre

Banca Naţională a Moldovei şi bănci: nr. 196 din 30.09.2010 Monitorul Oficial.[online].
2010, Nr. 231-234 cap.1, art.1 [citat 26 noiembrie 2017]. Disponibil:
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=336812

II. Lucrări științifice

1. BOAJĂ M., RADU C., Relații financiar monetare internaționale.[online], [citat 26

noiembrie
2017].Disponibil:http://file.ucdc.ro/cursuri/F_3_N31_Relatii_Financiar_Monetare_Intern
ationale_Radu_Sorin_Claudiu.pdf
2. CHIRONACHI Corina. Relații valutar-financiare internaționale.[online], [citat 26
noiembrie 2017].Disponibil: http://feisa.usch.md/wp-content/uploads/2017/03/RVFI-
Chironachi-Corina.pdf
3. FETINIUC V., LOPOTENCO V., BELOBROV A., Relații valutar-financiare
internaționalec.Chișinău: Departamentul Editorial – Tipografic al ASEM, 2005 p.78.
ISBN: 9975-75-297-7.

II. Surse statistice și de date

1. Tehnica tranzacțiilor la termen.[online], [citat 26 noiembrie 2017].Disponibil:
http://www.stiucum.com/economie/piata-valutara/Tehnica-tranzactiilor-la-
terme92667.php
2. Operațiuni specifice pieței valutare.[online], [citat 26 noiembrie 2017].Disponibil:
http://www.scritub.com/economie/OPERATIUNI-SPECIFICE-PIETEI-
VA1441719195.php
3. Piața valutară fără numerar în Republica Moldova. BNM .[online], [citat 26 noiembrie
2017].Disponibil: http://www.bnm.org/ro/content/piata-valutara-fara-numerar-republicii-
moldova
4. Tranzacțiile forward.[online], [citat 27 noiembrie 2017].Disponibil:
http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1184043-sunt-cum-incheie-tranzactiile-spot-forward-
futures.htm

16