DEZASTRELE DIN ROMÂNIA

OBIETIV DIDACTIC:

 să identifice şi să localizeze principalele dezastre care afectează teritoriul

naţional şi comunitatea locală (inumdaţii; fenomeme meteo periculoase: ploi
abundente, viituri, tornade; cutremure; accidente tehnologice; alunecări de
teren; incendii; muniţii neexplodate).

România este o ţară al căriu teritoriu dispune de toate formele de relief existente – de
la munte până la mare – şi cu o climă în care sunt prezente toate anotimpurile. De
asemenea, secolul XX a dus la o dezvoltare a industriei la toate nivelurile. Toate aceste
fenomene naturale şi industriale fac să asistăm pe teritoriul ţării la calamităţi şi
catastrofe.

A. Calamităţile cele mai cunoscute în ţara noastră:

a). cutremurile de pământ;
b). inundaţiile;
c). alunecările de teren;
d). înzăpezirile şi avalanşele;
e). incendiile de păduri.

B. Catastrofele cele mai cunoscute din ţara noastră:

a). accidentele chimice;
b). accidentele rutiere;
c). accidentele barajelor;
d). accidentele nucleare.

Calamităţile

a). Cutremurile de pământ

România se află într-o zonă seismică activă, unde intensitatea maximă a

cutremurilor poate atinge o valoare de peste 7º pe scara Richter ( măsoară energia
eliberată pe o scară 1 – 10).
Anual, sunt înregistrate în ţara noastră sute de cutremure, mare parte din ele
nefiind receptive de oameni ci numai de aparatura seismologică ( sunt cutremure care au
magnitudinea sub 3º pe scara Richter). Epicentrele cutremurelor sunt situate în Munţii
1
Vrancei şi în secolul XX s-au produs două mari cutremure cu magnitudinea de peste 7º
( 1940 şi 1977), care au dus la mari pierderi umane şi materiale.

b). Inundaţiile

România este situată între mari bazine de apă, cum sunt: râurile Someş, Târnava,
Mureş, în vest; Jiul, Oltul, Dunărea, Argeşul, Ialomiţa, în sud; Siretul şi Prutul în est.
Toate aceste râuri şi fluviul Dunărea creează un real pericol de inundare a
localităţilor şi terenurilor arabile aflate în zona lor.Se estimează că în ţara noastră, după
datele cunoscute, că există aproape 100 localităţi şi peste 1.500.000 de hectare teren care
pot fi inundate şi care în final să conducă la mari pierderi materiale şi în unele cazuri şi
pierderi umane.

c). Alunecările de teren

Cauzele principale ale alunecărilor de teren sunt umiditatea excesivă în anii cu

precipitaţii ridicate, ridicarea nivelului apelor subterane, tăierea ilicită a pădurilor, etc.
În ţara noastră, alunecările de teren sunt destul de răspândite, iar după statisticile
întocmite, se apreciază că sunt aproximativ 500 ha. pe care se pot produce alunecări de
teren.

d). Înzăpezirile şi avalanşele

Ţara noastră, cu o bogată zonă de munte, din care unii din ei ating înălţime de
2500 m, fac să ne confruntăm în timpul iernii, cu căderi abundente de zăpadă şi viscole.
Avalanşele au o mare forţă distructivă şi provoacă în zonele pe care le cuprind
daune materiale complexelor industriale, căilor ferate şi şoselelor, reţelelor electrice şi
de comunicaţii, locuinţelor şi în unele cazuri produc victime omeneşti.

e). Incendiile de pădure

În urma unor fenomene naturale ( fulgere, vânt puternic, secetă prelingită),

favorizate şi de unele neglijenţe umane, pe teritoriul ţării noastre s-au declanşat
numeroase incendii de pădure, care au dus la distrugerea faunei şi florei din zona
cuprinsă de incendii.

2
 Catastrofele

a). Accidentele chimice

România a cunoscut în secolul XX cea mai mare dezvoltare a industriei chimice,

ceea ce a dus şi la existenţa pe teritoriul ţării noastre a unei mari cantităţi de substanţe
chimice cu toxicitate ridicată. Menţionăm dintre acestea: acetona, acidul ceanhidric,
ceanurile de sodiu şi de potasiu, amoniacul, iodul, monoxidul de carbon, plumbul.
Toate aceste substanţe toxice industriale ( S.T.I), sub formă lichidă, de gaze
lichefiate, gaze comprimate se pot evacua în mediul înconjurător, ca urmare a unei avarii
la instalaţii, prin deversare, scurgere, eşapare, răspândindu-se pe teren sau în atmosferă,
creând ăn zonele respective focare chimice, cu urmări grave asupra organismului uman
şi animal.

b). Accidentele rutiere, feroviare şi aeriene

România dispune de o largă şi mare reţea de drumuri rutiere, feroviare şi aeriene.

În aceste accidente cauzele producerii sunt datorate greşelilor de circulaţie, defectelor
care pot apărea la materialul rulant respectiv, iar în ultimul timp actelor de terorism. În
toate cazurile apar ca victime oameni nevinovaţi, care folosesc cu bune inzenţii aceste
mijloace.

c). Accidentele barajelor

Ca urmare a creşterii nevoilor de surse energetice, cât şi ca urmare a reglementării

cursurilor râurilor s-au construit un număr mare de baraje, cele mai mari fiind pe
Dunăre, Argeş, Bistriţa şi Olt.Cu toate măsurile luate în proiectarea şi reglarea acestor
construcţii hidtotehnice, apar şi accidente care în funcţie de gravitatea lor, duc la mari
inundaţii în aval, producând pagube materiale şi pierderi de vieţi omeneşti.

d). Accidentele nucleare

Există patru zone de risc nuclear: zona Cernavodă, zona Koslodui, zona Piteşti şi
zona Măgurele.

3
 Zona Cernavodă unde funcţionează un reactor de putere anvelopat, care în caz de
accident nuclear poate elimina în mediul înconjurător cantităţi importante de TRITIU –
contaminează radioactiv zona din apropiere, însă având o energie mică poate fi oprit şi
de cele mai subţiri ferestre.
Zona Koslodui situată pe malul drept al Dunării în Bulgaria în dreptul localităţii
Bechet din România are cea mai mare influenţă în caz de accident nuclear.
Zona Piteşti şi zona Măgurele sunt zone în care contaminarea radioactivă practic
nu poate depăşi limitale zonei în care se află construite reatoarele respective.