Standarde de Dezvoltare Copii Prescolari

Standarde de dezvoltare copii prescolari
Limbaj, comunicare
Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să asculte şi să înţeleagă limbajul
vorbit.
Standard 2: Copilul ar trebui să demonstreze capacitatea de a vorbi coerent şi a
comunica eficient cu copiii şi adulţii.
Standard 3: Copilul ar trebui să demonstreze utilizarea unui vocabular bogat şi
progrese în vorbire.
Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să vorbească corect gramatical şi să
pronunţe corect cuvintele.
Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să folosească un limbaj expresiv.
Premisele citit-scrisului
Standard 6: Copilul ar trebui să demonstreze înţelegerea sunetelor limbii.
Standard 7: Copilul este conştient de conceptul de mesaj scris şi semnificaţia lui.
Standard 8: Copilul ar trebui să manifeste interes pentru carte şi pentru citit.
Standard 9: Copilul ar trebui să utilizeze diferite modalităţi de comunicare grafică:
desene, semne, forme, pregrafisme.
Gândirea logică, reprezentări elementare matematice
Standard 10: Copilul ar trebui să demonstreze abilitatea de a investiga şi a
descoperi
Standard 11: Copilul ar trebui să aibă cunoştinţe despre cantitate, numere şi
numărare.
Standard 12: Copilul ar trebui să demonstreze cunoaşterea conceptelor de
mărime şi formă.
Standard 13: Copilul ar trebui realizeze operaţii de seriere, grupare, clasificare,
măsurare
Standard 14: Copilul trebuie să fie capabil să explice fenomene, să facă predicţii,
să rezolve probleme
Cunoaşterea şi înţelegerea lumii
 Standard 15: Copilul ar trebui să dobândească informaţii despre mediu
înconjurător prin observarea şi manipularea obiectelor.
Standard 16: Copilul ar trebui să fie capabil să numească unele caracteristici ale
lumii vii (plante şi animale).
Standard 17: Copilul ar trebui să fie capabil să observe şi să descrie caracteristici
ale lumii nerte.
Standard 18: Copilul ar trebui să fie capabil să descopere omul ca parte a lumii vii
şi ca fiinţă socială.
A. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă
A.1. Subdomeniu: Limbaj, comunicare, premisele citit-scrisului
1
A.1.1. Aspect specific: Limbaj şi comunicare
Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să asculte şi să înţeleagă limbajul
vorbit.
Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic
1. Ascultă şi înţelege Adresaţi întrebări referitoare la sarcinile pe care le are de făcut
indicaţiile şi sarcinile în cadrul activităţilor în grupuri mici sau individual. Încurajaţi
educatoarei, conversaţiile din conversaţiile, povestirile între copii. Puneţi întrebări despre
grupă, povestirile altor copii. conţinutul acestor conversaţii, povestiri.
Utilizaţi ghicitori.
2. Pune întrebări clare despre Oferiţi copiilor în timpul activităţilor posibilitatea de a pune
ceea ce nu înţelege. întrebări despre ceea ce nu înţeleg. Încurajaţi dorinţa de a întreba
şi ajutaţi-i în clarificarea întrebărilor.
3. Înţelege conţinutul şi Organizaţi activităţi de dramatizare a poveştilor, povestirilor
emoţiile (fericire, tristeţe, preferate de copii, în care personajele trăiesc evenimente si
nerăbdare etc.) transmise în sentimente diverse. Încurajaţi copiii să îşi aleagă ce personaj
poveşti. doresc şi să-l interpreteze, să realizeze o cărticică a
personajului. Organizaţi activităţi în grupuri mici în care copiii
să aleagă o poveste şi să o repovestească celorlalţi colegi.
Realizaţi „interviuri” cu copiii despre o poveste audiată sau
citită.
4. Identifică partea de început, Organizaţi activităţi de audiere a unor poveşti şi oferiţi copiilor
de mijloc şi final a unei posibilitatea de a desena o secvenţă din poveste care se află la
poveşti. începutul poveştii, la mijlocul poveştii şi la sfîrşit. Lăsaţi copiii
să realizeze lucrări artistice cu secvenţe din diferite momente ale
unei poveşti. Solicitaţi-i să le expună în ordinea evenimentelor
în spaţiul destinat începutului, mijlocului şi sfîrşitului poveştii.
Implicaţi copiii în realizarea de cărticele după o poveste.
5. Face diferenţa dintre Implicaţi copiii în continuarea unei poveşti fantastice şi discutaţi
realitate şi imaginar. dacă este real sau nu ceea ce se întîmplă în poveste. Discutaţi,
explicaţi şi oferiţi-le copiilor posibilitatea de a identifica
personajele, obiecte reale din viaţa cotidiană, din cărţi, reviste.
6. Face predicţii pornind de la Implicaţi copiii să facă predicţii în anumite momente ale unei
ceea ce i se citeşte, ceea ce i se povestiri citite sau ale unor imagini prezentate punînd întrebări
povesteşte sau de la imagini de tipul: „Şi ce credeţi că s-a întîmplat?”
văzute, demonstrînd
înţelegerea mesajului vorbit.
Standard 2: Copilul ar trebui să demonstreze capacitatea de a vorbi coerent şi a
comunica eficient cu copiii şi adulţii.
7. Vorbeşte suficient de clar Oferiţi copiilor oportunitatea de a povesti momente din viaţa lor
pentru a fi înţeles de toţi. faţă de alţi colegi, de a împărtăşi experienţe trăite de ei.
8. Pune întrebări şi răspunde Oferiţi copiilor oportunitatea de a pune întrebări pe tot parcursul
la întrebări cu înţeles. zilei, în toate momentele şi încurajaţi discuţiile dintre copii prin
2
activităţi în grupuri mici.
9. Răspunde corespunzător şi Oferiţi copiilor oportunitatea de a comunica atît cu alţi copii cît
respectuos într-o convorbire şi cu adulţi (părinţi, personalul din instituţie, invitaţi) în diferite
sau discuţie cu copiii şi cu momente şi situaţii: la venirea la grădiniţă, în timpul activităţilor
adulţii. (organizaţi activităţi unde să vină părinţi şi alte persoane
invitate), la masa de prînz, la plecare. Utilizaţi orice
oportunitatea din timpul zilei pentru a solicita formule de salut,
de politeţe şi adresare respectuoasă: sosirea la grădiniţă, intrarea
în sala de grupă, momentul gustării, utilizarea în comun a
materialelor în activităţi în grupuri mici, strîngerea materialelor,
gustarea, masa de prînz, plecarea de grădiniţă.
10. Utilizează limbajul verbal Folosiţi imagini cu personaje ce reflectă stări diferite pentru a
şi non-verbal pentru a stimula formularea de întrebări şi răspunsuri ce implică limbajul
comunica în scopuri diferite. atît verbal cît şi non-verbal. Propuneţi un joc prin care copiii
adresează verbal întrebări şi răspund prin limbaj non-verbal.
Standard 3: Copilul ar trebui să demonstreze utilizarea unui vocabular bogat şi
progrese în vorbire.
11. Vorbeşte utilizând Implicaţi copiii în activităţi de povestire a unor experienţe din
propoziţii simple şi dezvoltate viaţa lor care au legătură cu tema activităţilor. Solicitaţi copiilor
până la fraze. explicaţii atunci cînd realizează o activitate sau un produs.
12. Cunoaşte semnificaţia Puneţi întrebări suplimentare, solicitaţi explicaţii cînd copilul vă
cuvintelor pe care le povesteşte ceva (Dar de ce s-a supărat…?, Dar tu cum crezi că
utilizează. era mai bine? etc.). Oferiţi copiilor posibilitatea de a-şi exprima
gîndurile prin desen, modelaj, colaj şi cereţi să vă explice ce au
realizat.
Numiţi întotdeauna obiectele din jur.
13. Repovesteşte o Organizaţi activităţi de repovestire pornind de la imagini din
povestioară simplă ajutându- poveşti alese de copii.
se de imagini, respectând
succesiunea secvenţelor.
14. Utilizează cuvinte noi în Oferiţi sarcini de grup mic care solicită utilizarea unor cuvinte
discuţiile cu ceilalţi. noi (nume de obiecte, persoane, stări, acţiuni, însuşiri etc.), fie
pornind de la unele imagini, cărţi, materiale, fie valorificînd
contexte din activităţi precedente, fie prin exploatarea unor
situaţii spontane din activitatea zilnică. Apreciaţi utilizarea de
cuvinte noi şi extindeţi discuţiile utilizînd aceste cuvinte.
Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să vorbească corect gramatical şi să
pronunţe corect cuvintele.
15. Pronunţă corect şi clar Propuneţi copiilor jocuri de pronunţie utilizînd imagini, obiecte,
toate sunetele limbii materne. jucării. Implicaţi copiii în activităţi de intonare a unor cîntece,
poezii care exersează pronunţia, sau a onomatopeelor unor
animale, fiinţe.
Încurajarea jocurilor lingvistice ale copiilor: combinarea de
3
sunete, silabe ritmice.
16. Utilizează corect în Jocuri cu suport concret (imagini, obiecte) care solicită utilizarea
vorbire acordul la gen, număr, acordului gramatical: copilul bea apă/copiii beau apă, maşina e
persoană, timp. albă/maşinile sunt albe, mama e tînără/tata e tînăr
etc. Valorificaţi povestirea după imagini, explicarea unor
experimente, explorarea unor obiecte vii şi nevii, pentru
utilizarea acordului gramatical.
Valorificaţi orice moment al zilei pentru a solicita formularea de
propoziţii simple sau compuse acordînd atenţie acordului
gramatical. Modelaţi exprimarea corectă a copilului printr-o
exprimare corectă a dumneavoastră în întrebări, răspunsuri,
comentarii, observaţii.
Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să folosească un limbaj expresiv.
17. Modulează volumul, tonul Oferiţi copiilor oportunitatea de a se implica în jocuri simbolice
şi ritmul vorbirii în funcţie de în care copiii interpretează roluri diferite.
context şi scop.
18. Recită expresiv poezii şi Planificaţi permanent activităţi în Centrul de Joc Simbolic,
interpretează roluri ale puneţi la dispoziţie recuzită pentru interpretarea diferitelor
diverselor personaje. personaje. Încurajaţi copiii să se înveţe reciproc poezii.
A. Domeniu: Dezvoltarea cognitivă
A.1. Subdomeniu: Limbaj, comunicare, premisele citit-scrisului
A.1.2. Aspect specific: Premisele citit-scrisului
Standard 6: Copilul ar trebui să demonstreze înţelegerea sunetelor limbii.
Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului
didactic
19. Recunoaşte sunetul cu care Valorificaţi permanent unele momentele de rutină, cerînd
încep cuvintele. copiilor al căror nume începe cu un anumit sunet să aranjeze
tacîmurile pe masă sau să împartă anumite materiale.
20. Recunoaşte două sau trei Puneţi la dispoziţia copiilor jucării, materiale, imagini ce
cuvinte care încep cu acelaşi denumesc obiecte, fiinţe, animale, fenomene, ce încep cu
sunet. acelaşi sunet. Implicaţi copiii în jocuri de recunoaştere a
obiectelor, materialelor care încep cu acelaşi sunet.
21. Construieşte rime din cuvinte Audiaţi poezii cu rimă şi cântecele scurte. Incurajaţi
familiare. construirea de rime prin asocierea lor cu mişcarea ritmică, cu
dansul. Încurajaţi compunerea de poezii şi cîntecele
scurte.Jucaţi jocuri de rime: oferiţi prima silabă a cuvîntului
şi copiii să o găsească pe cea de-a doua: ma-să, ca-să, pan-
tof, car-tof, etc.
Standard 7: Copilul este conştient de conceptul de mesaj scris şi semnificaţia lui.
4
didactic
22. Recunoaşte textul scris în Oferiţi copiilor un mediu în care textul scris este prezent în
toate contextele unde îl toate spaţiile. Atrageţi-le atenţia asupra lor şi citiţi împreună
întâlneşte. cu copiii ce scrie.
23. Înţelege că limbajul scris Utilizaţi reţete scrise de membrii ai familiei şi utilizaţi-le în
exprimat prin imagini şi cuvinte sala de grupă pentru a găti împreună cu copiii. Oferiţi
conţine informaţie. copiilor cărţi cu imagini, diapozitive, diafilme, postere şi
discutaţi despre mesajul transmis de acestea.
Implicaţi copiii în activităţi de construcţii în care le puneţi la
dispoziţie imagini şi mesaje scrise pe care le pot utiliza.
24. Recunoaşte unele litere şi Puneţi la dispoziţia copiilor în mod curent materiale scrise,
cuvinte familiare în texte scrise. cărţi şi încurajaţi recunoaşterea de litere şi cuvinte pe care
copiii le-au mai întîlnit. Valorificaţi toate oportunităţile de
expunere a copiilor la materiale scrise în toate centrele de
activitate şi în sala de grupă.
25. Demonstrează că ştie că o Oferiţi copiilor materiale scrise cu propoziţii scurte,
propoziţie e formată din cuvinte, cartonaşe cu cuvinte, alfabetar. Încurajaţi formarea de cuvinte
că într-o propoziţie cuvintele se şi propoziţii.
separă prin spaţiu şi că un cuvânt
e format din silabe şi litere.
26. Recunoaşte unele semne Puneţi la dispoziţia copiilor cărticele cu dialoguri şi încurajaţi
convenţionale folosite în scris. curiozitatea copiilor în privinţa semnelor convenţionale.
Încurajaţi utilizarea semnelor convenţionale în scrierile
copiilor. Discutaţi despre prognoza meteo şi identificaţi
semnele convenţionale. Utilizaţi hărţi geografice pentru a
identifica semne convenţionale geografice, semne rutiere etc.
27. Recunoaşte diferenţa dintre o Încurajaţi copiii să realizeze cărticele de poezii sau de poveşti
poezie şi un text în proză. în cadrul activităţilor tematice. Oferiţi-le oportunitatea de a
alege ce vor să scrie: o poveste/povestire sau o poezie?
Standard 8: Copilul ar trebui să manifeste interes pentru carte şi pentru citit.
didactic
28. Demonstrează interes pentru Valorificaţi momentele de activitate în grup mare sau grup
cărţi şi poveşti citite cu voce tare. mic, de pregătire pentru somn, de relaxare prin lecturarea
unor cărţi potrivite vîrstei copiilor.
29. Demonstrează că ştie să Acordaţi timp copiilor în fiecare zi să poată „citi”. Propuneţi
folosească o carte. copiilor sarcini în grup mic sau individuale care solicită
utilizarea de cărţi de poveşti, enciclopedii, reviste etc.Indicaţi
detalii ale cărţii precum prima copertă, ultima copertă,
autorul, anul apariţiei, cuprinsul, numărul de pagini etc.
30. Doreşte să răsfoiască şi să Oferiţi zilnic copiilor posibilitatea de a-şi alege o carte
citească independent. preferată şi de a se retrage într-un loc liniştit al sălii pentru a
răsfoi şi a citi.
Standard 9: Copilul ar trebui să utilizeze diferite modalităţi de comunicare grafică:
5
desene, semne, forme, pregrafisme.
didactic
31. Utilizează forme şi desene Propuneţi copiilor sarcini care implică exprimarea în scris a
familiare pentru a reda gânduri, unor gînduri, idei, sentimente: să deseneze ce le-a plăcut mai
idei, sentimente. mult dintr-o poveste, să realizeze un afiş în care să invite
părinţii la un eveniment etc.Incurajaţi activităţi în pereche în
care un copil „dictează” şi celălalt „scrie”.
32. Utilizează pregrafisme pentru Încurajaţi copiii să realizeze mici cărticele despre personaje
a reda gânduri, idei, sentimente. preferate, despre animale preferate, în care să le scrie
gîndurile şi sentimentele lor.
33. Scrie propriul nume sau alte Propuneţi copiilor să realizeze felicitări, invitaţii către
nume, cuvinte simple persoane din familie sau persoane cunoscute pentru a
participa la un eveniment sau pentru a le oferi de ziua de
naştere a acelor persoane. Realizaţi împreună cu copiii
etichete pentru diverse locuri şi materiale din sala de grupă.
34. Explorează corespondenţa Scrieţi împreună cu copiii cuvinte în timpul activităţilor în
dintre sunet şi literă scrisă în timp grupuri mici sau a sarcinilor individuale. Scrieţi pe fiecare
ce scrie. lucrare realizată numele copiilor şi rostiţi-l împreună cu
aceştia.
 A. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă
 A.2. Subdomeniul: Gândirea logică, cunoştinţe elementare matematice,

cunoaşterea şi înţelegerea lumii
 A.2.1. Aspect specific: Gândirea logică, reprezentări elementare matematice

Standard 10: Copilul ar trebui să demonstreze abilitatea de a investiga şi a
descoperi
didactic
35. Experimentează pentru a descoperi Oferiţi copiilor posibilitatea de a experimenta: să
relaţiile cauzale (dacă… atunci..) dintre pună gheaţă în apă pentru a vedea cum se topeşte,
fenomene. să pună lăstare în apă pentru a vedea cum dau
rădăcină, să pună zahăr, ulei, făină în apă etc.
36. Experimentează pentru a descoperi Realizaţi experimente în care factorul timp este
6
relaţiile temporale (mai târziu, peste puţin important: dezgheţul, dizolvarea, deshidratarea,
timp, azi, mâine) dintre fenomene îngrijirea unei mici răni, uscarea unui perete, a unui
burete, a unei vopsele etc. Atrageţi atenţia asupra
relaţiilor de timp.
37. Experimentează pentru a descoperi Incurajaţi jocurile de construcţii în grupuri mici sau
relaţiile spaţiale (deasupra, dedesubt, individual pentru a exploata relaţiile spaţiale,
lângă, mai sus, mai jos) dintre obiecte. poziţionarea pieselor pentru a rezista
construcţia. Jucaţi jocuri care necesită poziţionarea
obiectelor în raport cu altele.
Realizaţi o hartă a sălii de clasă, a grădiniţei.
Standard 11: Copilul ar trebui să aibă cunoştinţe despre cantitate, numere şi
numărare.
didactic
38. Estimează raporturile cantitative dintre Oferiţi ocazii de a compara două obiecte sau
două obiecte sau două grupuri de obiecte grupuri de obiecte prin estimare: Sunt mai multe
(mai mult/mai puţin/tot atât, mai multe/mai piese în coşulet decît pe masă sau mai puţine? Sunt
puţine/tot atâtea) mai multe linguri decît furculiţe sau tot atîtea?
39. Utilizează numerele şi numărarea Estimaţi un număr de obiecte pe care îl aveţi sau îl
pentru a determina cantitatea. vedeţi şi număraţi cu glas tare. Jucaţi jocuri de
estimare a cantităţii: Sunt destule….pentru toţi
copiii?
40. Numără cu uşurinţă până la 20. Solicitaţi frecvent copiilor să numere cîţi copii sunt
prezenţi în grupă, cîţi copii lucrează la măsuţă, cîţi
au terminat o sarcină etc.
41. Recunoaşte cu uşurinţă cifrele de la 1 Încurajaţi utilizarea de numere în jocurile
la 10. simbolice: la magazin – inventarul produselor, la
farmacie – numărul pastilelor, etc. Încurajaţi copiii
să scrie vîrsta lor, vîrsta părinţilor, numărul străzii
pe care locuiesc, numărul de apartamente etc.
42. Numeşte ordinea unui obiect dintr-un Realizaţi calendarul zilelor de naştere ale copiilor şi
şir de 10 (al doilea, al cincilea) stabiliţi în fiecare lună în ce ordine îşi vor sărbători
zilele.Oferiţi oportunitatea de a-şi alege un obiect
dintr-un şir de obiecte, numindu-i ordinea.
Standard 12: Copilul ar trebui să demonstreze cunoaşterea conceptelor de
mărime şi formă.
didactic
43. Identifică şi numeşte obiecte care au Creaţi oportunităţi pentru activităţi de colaje în care
formă de triunghi, cerc şi pătrat/dreptunghi copiii să utilizeze formele geometrice, numind
în mediul înconjurător şi în materiale formele: Triunghiul acesta poate fi acoperişul unei
tipărite. case, iar pătratul camerele.Propuneţi copiilor în
Centrul de Jocuri de masă activităţi de construcţii
cu obiecte de formă geometrică.
Jucaţi jocuri de recunoaştere a formelor geometrice
7
în spaţiul din grupă sau în materiale scrise afişate.
44. Compară obiecte de aceeaşi formă Jucaţi jocuri de selectare a obiectelor cu formă
după unul sau două criterii. geometrică după un criteriu sau după două criterii
(culoare, mărime, grosime): Să facem ordine în
cutia cu lego!;
45. Realizează modele geometrice prin Realizaţi în grupuri mici sau individual activităţi de
alternarea formelor şi mărimilor. artă în care copiii să creeze modele artistice (colaje,
desene, puzzle-uri, lego, cuburi, modelaje, etc.).
Standard 13: Copilul ar trebui realizeze operaţii de seriere, grupare, clasificare,
măsurare
didactic
46. Ordonează obiecte în ordine Realizaţi scenete cu obiecte, păpuşi de mărimi
crescătoare sau descrescătoare în funcţie de diferite în care copiii trebuie să le aşeze în ordine
lungime, mărime. crescătoare sau descrescătoare.
47. Grupează obiectele după un anumit Alegeţi împreună cu copiii criterii după care să
criteriu (culoare, formă, mărime, nume, aranjaţi obiectele într-un raft, în cutii.
gen)
48. Explică gruparea unor obiecte.
49. Cunoaşte caracteristici ale obiectelor şi Utilizaţi vase pentru măsurarea volumului
fenomenelor după care pot fi măsurate: lichidelor, centimetru pentru măsurarea lungimii,
lungime, volum, greutate, timp, cîntar etc. Puneţi la dispoziţia copiilor diverse
temperatură. instrumente de măsurare. Realizaţi grafice cu
măsurătorile copiilor.
50. Măsoară corpuri lichide şi solide
utilizând măsuri convenţionale (cîntarul,
rigla, centimetrul, termometrul etc.) şi
neconvenţionale (bucăţi de sforă, măsura
pasului, sticlute, de plastic, continere de
diferite mărimi de plastic etc.)
Standard 14: Copilul trebuie să fie capabil să explice fenomene, să facă predicţii,
să rezolve probleme
didactic
51. Face predicţii în baza fenomenelor Implicaţi copiii în experimente de genul „dacă…
observate. atunci”: Dacă pun apă prea multă în această
ceşcuţă ce se va întîmpla? Dacă pun prea multă
greutate în punga aceasta de plastic ce se va
întîmpla?
52. Utilizează strategii simple pentru a Puneţi probleme simple copiilor şi oferiţi
rezolva probleme. posibilitatea de a găsi soluţii. Ex: Trebuie să
construim acest palat, dar nu avem suficiente
cuburi mari…; Trebuie să ducem toate materialele
acestea în dulapuri şi nu ştiu cum ar fi cel mai
simplu….
8
53. Înţelege că există mai multe căi de a Indicaţi copiilor avantajele şi dezavantajele mai
rezolva o problemă. multor soluţii ale unei probleme şi ajutaţi-i să o
găsească pe cea mai bună.
 A. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă


 A.2. Subdomeniul: Gândirea logică, cunoştinţe elementare matematice,

cunoaşterea şi înţelegerea lumii

 A.2.2. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii

Standard 15: Copilul ar trebui să dobândească informaţii despre mediu
înconjurător prin observarea şi manipularea obiectelor.
54. Colectează informaţii despre Încurajaţi copiii să strîngă date (desene, poze, obiecte) în urma
mediu utilizând simţurile, observării, explorării mediului dimprejurul grădiniţei.
observarea, manipularea şi
conversaţia.
55. Poate utiliza obiecte, Puneţi la dispoziţia copiilor instrumente, echipamente pentru a
materiale şi echipamentele putea explora obiectele şi fenomenele din jur.Propuneţi
(magneţi, lupe, microscop etc.) copiilor sarcini de explorare cu ajutorul instrumentelor şi
pentru a strânge informaţii echipamentelor.
despre lucrurile şi fenomenele
care îl înconjoară.
Standard 16: Copilul este capabil să numească unele caracteristici ale lumii vii
(plante şi animale).
56. Numeşte câţiva factori care Realizaţi în sala de grupă activităţi de îngrjire a plantelor
infuenţează lumea vie (apa, pentru a observa ce factori infuenţează creşterea unei plante.
lumina, căldura, aerul). Orientaţi observarea copiilor asupra schimbărilor de la o zi la
alta.
57. Înţelege şi poate descrie Citiţi copiilor cărţi despre cum plantele, animalele apar pe
ciclul vieţii în lumea vie (plante lume, cresc, se dezvoltă şi mor. Propuneţi-le copiilor să spună
şi animale). o poveste sau să deseneze despre un animal care se schimbă în
timp.
58. Demonstrează grijă şi Aduceţi plante, peşti pentru a le îngriji copiii şi în baza
interes pentru animale şi plante. discuţiilor despre factorii care influenţează viaţa, atrageţi-le
9
atenţia asupra consecinţelor neîngrijrii lor
corespunzătoare. Citiţi poveşti despre animale care au fost
îngrijite corespunzător, despre animale pe care le au copiii
acasă şi cum le îngrijesc.
Standard 17: Copilul observă şi descrie caracteristici ale lumii nerte.
59. Descrie importanţa apei şi Discutaţi despre rolul apei şi luminii în viaţa de zi cu zi.
luminii şi căile de protecţie Analizaţi sursele naturale şi artificiale de lumină şi căldură şi
împotriva lor. discutaţi despre consecinţele lipsei lor sau ale abundenţei lor,
despre măsuri de protecţie.
60. Numeşte şi face diferenţa
între surse naturale şi artificiale
de căldură, precum şi beneficiile
lor.
61. Cunoaşte, descrie şi Realizaţi un calendar al naturii cu cele patru anotimpuri şi
deosebeşte caracteristicile de propuneţi-le copiilor să-l completeze cu imagini care reflectă
bază ale anotimpurilor. schimbările din natură survenite în fiecare anotimp. Ajutaţi
copiii în observarea schimbărilor naturii.
62. Demonstrează cunoştinţe de Valorificaţi conţinutul poveştilor, al enciclopediilor şi
bază despre soare, lună şi stele. experienţa personală a copiilor pentru a înţelege ce sunt
soarele, luna, stelele.
63. Copilul cunoaşte unităţile de Utilizaţi momente din viaţa copiilor pentru a percepe timpul:
timp (minute, ore, zile, de ex. Cîte zile mai sunt pînă la ziua ta? Peste cîte săptămîni
săptămâni, luni, ani). vine Crăciunul? etc.Valorificaţi zilnic momentele de activitate
şi rutină pentru a preciza orele sau minutele pînă la ora mesei,
a somnului.
Introduceţi o temă şi precizaţi durata ei: o zi, o săptămînă,
două săptămîni.
64. Recunoaşte unele relaţii Stimulaţi observarea fenomenelor naturale pentru a înţelege
între fenomene naturale. relaţiile dintre ele: de ex. Dacă e înnorat, s-ar putea să plouă;
Dacă plouă, se udă grădina şi plantele vor putea creşte; Dacă
sunt stele înseamnă că este senin,etc.
Standard 18: Copilul descoperă omul ca parte a lumii vii şi ca fiinţă socială.
65. Cunoaşte principalele Utilizaţi experienţa de viaţă cotidiană a copiilor. Încurajaţi
caracteristici ale omului ca observarea corpului uman şi a condiţiilor de viaţă ale omului
fiinţă vie. în medii diferite. Corelaţi informaţiile despre caracteristicile
lumii vii cu caracteristicile omului.
66. Enumeră câteva asemănări Organizaţi copiii în grupuri mici care reprezintă: oameni,
şi deosebiri între oameni, animale, plante. Cereţi-le ca în grup să găsească caracteristicile
animale şi plante. lor şi să le prezinte folosind imagini, desene, poezii etc.
Discutaţi asemănările şi deosebirile.
67. Cunoaşte condiţiile Propuneţi copiilor să realizeze cărticele, lucrări artistice despre
specifice ale vieţii umane şi locul în care trăiesc, despre locul în care trăiesc bunicii lor,
10
semnificaţia lor. despre locuri pe care le-au vizitat. Analizaţi condiţiile de viaţă
(clima, relief, locuinţe, alimentaţie etc.) şi importanţa lor
pentru om. Citiţi poveşti despre alte popoare şi ţări şi condiţiile
lor de viaţă.
68. Demonstrează începutul Discutaţi despre poluare şi rolul ei asupra mediului, despre
înţelegerii impactului activităţii consecinţele defrişării pădurilor. Valorificaţi experienţe şi ştiri
umane asupra mediului. despre fenomene naturale pe care copiii le aud în jurul lor
pentru a discuta despre impactul activităţii umane asupra
mediului.
69. Exprimă interes pentru Mergeţi cu copiii în parcuri sau în excursii şi observaţi mediul
activităţile de protejare a cum este îngrijit. Discutaţi cu copiii despre consecinţele unui
mediului. astfel de comportament asupra mediului. Întrebaţi-i ce ar face
pentru a îndrepta aceste comportamente?
Domeniul dezvoltării socio-emoţionale
Subdomeniu
B.1. Dezvoltarea socială
Aspecte specifice
B.1.1. Interacţiunile cu copiii de vârstă apropiată
B.1.2. Interacţiunile cu adulţii
B.1.4. Interacţiune în grup
B.1.3. Respectarea diversităţii
Subdomeniu
B.2. Dezvoltare emoţională
Aspecte specifice
B.2.1. Dezvoltarea conceptului de sine
B.2.2. Dezvoltarea auto-controlului
B.2.3. Dezvoltarea expresivităţii emoţionale
Dezvoltarea socio-emoţională
„Oamenii sunt fiinţe sociale. În toate etapele vieţii, oamenii interacţionează unul cu celălalt.
A învăţa cum să fii în jurul celorlalţi este esenţial. de ceilalţi. Într-adevăr, copiii îşi
construiesc cunoaşterea lumii prin interacţiune socială. Copiii sănătoşi în toate culturile
dezvoltă ataşament faţă de adulţi importanţi pentru ei” (1, p. 41).
Dezvoltarea socială şi emoţională reprezintă fundamentul relaţiilor şi interacţiunilor care
dau semnificaţie experienţelor copiilor de acasă, de la grădiniţă, din comunitate. Ea
influenţează semnificativ succesul copiilor în viaţă şi la şcoală.
Încă din primele clipe ale vieţii copiii stabilesc interacţiuni cu părinţii, alte persoane din
familie, cu alţi copii şi adulţi. Calitatea acestor interacţiuni stimulează dezvoltarea socio-
emoţională adecvată a copiilor. Specificul acestui domeniu este dat de strînsa legătură care
există între planul social şi cel emoţional. Ambele dimensiuni se completează reciproc şi
sunt interdependente. Interacţiunile sociale reuşite fac posibilă dezvoltarea unei imagini de
sine pozitivă şi a autocontrolului.
Dezvoltarea socială
11
Relaţiile sociale pozitive se formează atunci cînd copiii înţeleg semnificaţia diferitelor
comportamente, cînd sunt capabili să se adapteze diferitelor contexte sociale şi sunt
implicaţi în activităţi de grup. Interacţiunile cu cei apropiaţi joacă un rol central în
„sănătatea” socio-emoţională a copilului, oferind sentimentul de stabilitate, securitate,
apartenenţă şi astfel hrănind dorinţa de învăţare ale copilului. Relaţiile pe care le stabileşte
copilul cu ceilalţi necesită siguranţă, receptivitate, disponibilitate şi confort emoţional.
Încetul cu încetul copiii dezvoltă abilităţi de cooperare, de negociere, de a conduce şi a fi
conduşi, de a lega prietenii, de a-şi exprima sentimentele într-o manieră acceptată social.
Relaţiile sociale ale copilului cu adulţii vizează capacitatea copilului de a avea încredere şi a
interacţiona cu uşurinţă cu aceştia, precum şi capacitatea lor de a recunoaşte diferitele
roluri sociale ale acestora.
Prin interacţiunea cu copiii, copilul exersează cooperarea, capacitatea de a stabili şi a
menţine relaţii de prietenie, învaţă să ţină cont de dorinţele şi nevoile celorlalţi, învaţă să
respecte drepturile altor copii. De asemenea, contactul social cu ceilalţi copii este o sursă
importantă pentru a observa diferenţele şi asemănările dintre oameni, diversitatea
oamenilor din multe puncte de vedere. Adaptarea la diversitate, respectarea ei prin
stabilirea de relaţii pozitive, precum şi empatia reprezintă competenţe importante ale
dezvoltării sociale.
Dezvoltarea emoţională
Capacitatea copiilor de a-şi recunoaşte şi exprima propriile emoţii, de a şi le stăpîni, de a le
controla, de a înţelege şi a răspunde emoţiilor altora reprezintă paşi importanţi în
dezvoltarea emoţională a copilului. Locul central însă îl constituie dezvoltarea conceptului
de sine, a percepţiei şi imaginii de sine a copilului: trăsături, capacităţi, motivaţii, dorinţe,
nevoi, preferinţe, roluri sociale. Încetul cu încetul copilul va ajunge să-şi răspundă la
întrebarea „Cine sunt eu?”. La fel de importantă în ecuaţia dezvoltării emoţionale este
încrederea în sine, convingerea că poate face ceea ce îşi propune, independenţa şi
responsabilitatea personală, sentimente care alimentează şi susţin dorinţa naturală a
copiilor de cunoaştere, explorare, descoperire.
Exprimarea şi înţelegerea propriilor emoţii şi a emoţiilor celorlalţi de la emoţiile primare
(bucurie, frică, mînie) la cele mai complexe (mîndrie, ruşine, vină) constituie competenţe
specifice domeniului emoţional. Copilul învaţă să le simtă, învaţă să le exprime şi să le
recunoască.
Pentru domeniul dezvoltării socio-emoţionale au fost elaborate următoarele standarde:
Dezvoltare socială
Interacţiuni cu copiii de vîrstă apropiată
 Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să stabilească relaţii pozitive şi de
respect cu copiii de aceeaşi vîrstă sau de vîrstă apropiată
Standard 2: Copilul ar trebui să poată manifesta empatie faţă de copiii cu care
interacţionează.
Interacţiuni cu adulţii
12
Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să stabilească relaţii pozitive cu adulţii.
Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste încredere şi respect în
comunicarea cu adulţii din anturajul său
Interacţiune în grup
Standard 5: Copilul ar trebui să demonstreze abilităţi de cooperare în
interacţiunile de grup.
Respectarea diversităţii
Standard 6: Copilul ar trebui să fie capabil să recunoască asemănările şi
deosebirile dintre oameni.
Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste respect faţă de
Dezvoltare emoţională
Dezvoltarea conceptului de sine
Standard 8: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze cunoaşterea
însuşirilor proprii
Standard 9: Copilul ar trebui să manifeste satisfacţie pentru propriile reuşite şi
încredere în sine
Dezvoltarea autocontrolului
Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să îşi controleze propriile emoţii.
Standard 11: Copilul ar trebui să demonstreze responsabilitate personală
Standard 12: Copilul ar trebui să manifeste independenţă în acţiunile sale
Dezvoltarea expresivităţii emoţionale
Standard 13: Copilul ar trebui să fie capabil să recunoască şi să îşi exprime
corespunzător emoţiile.
B. Domeniul: Dezvoltarea socio-emoţională
B.1. Subdomeniul: Dezvoltarea socială
B.1.1. Aspect specific: Interacţiunile cu copiii de vârstă apropiată
Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să stabilească relaţii pozitive şi de
respect cu copiii de aceeaşi vîrstă sau de vîrstă apropiată
didactic
70. Interacţionează din proprie Oferiţi frecvent copiilor oportunitatea de lucru în grup, de
iniţiativă cu copii de aceeaşi vîrstă a-şi alege partenerii de joc sau de activitate.Încurajaţi
sau de vîrstă apropiată în diferite copiii să se apropie şi să facă cunoştinţă cu nou veniţii în
contexte. grup; să formuleze propuneri de joc, de prietenie.
Demonstraţi personal modele de iniţiere a contactelor cu
persoane noi.
71. Cere ajutor altor copii atunci Oferiţi copiilor sarcini în grup mic care necesită
când are nevoie. colaborarea între copii, ajutorul reciproc.
13
72. Oferă ajutor copiilor din jurul său Demonstraţi personal modele de a acorda ajutor
atunci cînd au nevoie. copiilor.Încurajaţi sprijinul reciproc între copii.
Selectaţi din viaţa cotidiană şi din poveşti, povestiri
situaţiile cînd cineva are nevoie de ajutor. Întrebaţi ce ar
face ei dacă s-ar afla într-o situaţie asemănătoare.
73. Se identifică drept prieten al unor Realizaţi un studiu tematic despre prietenie. Discutaţi cu
copii din diverse medii apropiate (la copiii despre relaţii de prietenie; propuneţi să relateze
grădiniţă, la bloc, la serviciul despre prietenul (prietena) său (sa); despre ce înseamnă
părinţilor, la bunica) şi îi identifică să fii prieten cuiva şi să ai prieteni.
pe ei ca prietenii săi.
74. Caută soluţii pentru rezolvarea Selectaţi situaţii problematice în interacţiunea dintre copii
problemelor apărute în interacţiunea din diverse povestiri, imagini. Discutaţi şi căutaţi soluţii
cu copiii, fără a-l implica pe adult. împreună cu copiii, întrebîndu-i ce ar face dacă ei ar fi în
acea situaţie. Apreciaţi copiii care găsesc soluţiile unor
situaţii problematice fără a apela la adult.
75. Recunoaşte greşelile în relaţiile Observaţi situaţiile conflictuale şi încurajaţi copiii să-şi
cu alţi copii şi încearcă să le repare, ceară iertare; îndemnaţi-i să încerce să repare situaţia; să
cerându-şi scuze, propunând alte compenseze pierderile. Oferiţi-le soluţii.
soluţii.
Standard 2: Copilul ar trebui să poată manifesta empatie faţă de copiii cu care
interacţionează.
76. Ţine cont de Selectaţi situaţii din viaţa copiilor şi demonstraţi copiilor că fiecare copil
dorinţele şi nevoile are dorinţele şi nevoile sale. Valorificaţi momentele potrivite din
altor copii. situaţiile cotidiene pentru a aprecia copiii care ţin cont de dorinţele şi
nevoile altora (de ex. cedarea unei jucării, a unui material, a unei opţiuni,
acceptarea unei propuneri/dorinţe diferite)
77. Demonstrează Îndemnaţi copiii să se apropie şi să-i sprijine pe cei care au o neplăcere;
compasiune faţă de să se bucure de succesele colegilor. Atrageţi atenţia copiilor asupra
alţi copii din grupă. acţiunilor reuşite ale altor colegi şi propuneţi-le sa-i felicite.
Apreciaţi copiii care demonstrează compasiune.
78. Îşi exprimă Citiţi poveşti despre întîmplări cu copii cărora nu le păsa de ceea ce simt
emoţiile fără a răni ceilalţi. Valorificaţi situaţii de viaţă pentru a discuta despre cît de
alţi copii. important este să îţi pese de ce simte cel de alături. Folosiţi proverbe
precum „Ce ţie nu-ţi place altuia nu-i face”.
B.1.2. Aspect specific: Interacţiunile cu adulţii
Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să stabilească relaţii pozitive cu
adulţii.
didactic
14
79. Urmează indicaţiile adultului. Formulaţi permanent indicaţii clare. Explicaţi copiilor
necesitatea de a urma indicaţiile adulţilor, încurajaţi-i să le
îndeplinească.
80. Identifică diferite tipuri de Acordaţi copiilor posibilitatea să vorbească despre persoane
relaţii între copii şi adulţi în din viaţa lui şi clarificaţi ce tipuri de relaţii pot exista între
experienţa sa (familiale, de oameni.Discutaţi cu copiii despre relaţiile dintre copii şi
prietenie, copil – educator, copii şi învăţător.
educator/învăţător, etc.)
81. Acordă ajutor adultului fiind Solicitaţi sprijinul copiilor în variate situaţii şi apreciaţi
solicitat. permanent ajutorul acordat. Explicaţi copiilor ca şi adulţii au
nevoie de ajutorul lor. Întrebaţi copiii cum îşi ajută părinţii în
diverse situaţii.
82. Acceptă adultul în anumite Implicaţi-vă în jocul copiilor în diverse ipostaze: organizator,
situaţii de joc. partener, consilier.
83. Recunoaşte greşelile în Demonstraţi, în interacţiunea cu copilul, capacitatea de a vă
relaţiile cu adulţii şi încearcă să le recunoaşte greşelile şi de a le repara. Oferiţi exemple de
repare. modalităţi de a repara situaţia.
Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste încredere şi respect în
comunicarea cu adulţii din anturajul său
didactic
85. Demonstrează încredere într- Trataţi copilul cu respect, grijă şi sinceritate; demonstraţi
un adult apropiat. bunăvoinţă, corectitudine şi înţelegere.
86. Se comportă adecvat şi cu Discutaţi şi demonstraţi copiilor regulile de comportare,
respect cu adulţii. încurajaţi respectarea lor. Discutaţi despre întîmplări
cotidiene sau povestiri în care copiii s-au comportat sau nu s-
au comportat respectuos.Invitaţi adulţi în sala de grupă (cadre
didactice, părinţi, alţi invitaţi) şi salutaţi-i şi vorbiţi-le
politicos de fiecare dată cînd vă adresaţi acestora. Apreciaţi
copiii care utilizează formulele de politeţe.
Organizaţi plimbări şi vizite în locuri publice. Atrageţi
atenţia asupra modului de adresare. Jocul „Cuvinte magice”.
87. Caută ajutor, protecţie şi Remarcaţi cazuri din viaţa cotidiană, din poveşti, filme, care
confort la adulţii apropiaţi. ilustrează cum să procedeze copiii când au nevoie de ajutor,
de sprijin, de confort. Selectaţi situaţii şi moduri de a cere
ajutor de la adulţi şi antrenaţi copiii să formuleze cererea de
ajutor, când au nevoie.
B.1.3. Aspect specific: Interacţiune în grup
Standard 5: Copilul ar trebui să demonstreze abilităţi de cooperare în
interacţiunile de grup.
15
didactic
88. Face schimb de jucării şi alte obiecte Demonstraţi copiilor cum pot fi distribuite jucăriile
cu alţi copii. într-un joc sau alte obiecte. Propuneţi-le copiilor
sarcini care necesită schimbul de materiale între ei.
89. Cooperează cu alţi copii în Propuneţi copiilor sarcini care pot fi realizate în
activităţile în grupuri mici. grupuri mici, demonstraţi-le cum pot fi distribuite
rolurile. Oferiţi-le copiilor posibilitatea de a-şi alege
grupul în care doreşte să lucreze.
90. Respectă regulile în activităţi Propuneţi copiilor să stabilească împreună reguli de
desfăşurate în grup. joc în grup. Amintiţi regulile înainte de începerea
activităţilor şi apreciaţi respectarea lor.
91. Corelează acţiunile şi interesele sale Selectaţi un joc potrivit un joc potrivit şi explicaţi
cu ale altor copii din grup. copiilor necesitatea de a coopera cu alţi
copii; Modelaţi situaţii în care copiii trebuie să
acţioneze coordonându-şi acţiunile proprii cu cele ale
altor copii şi încurajaţi-i să coopereze.
Învăţaţi copiii să aştepte la rând.
92. Acceptă roluri diferite în joc şi în Demonstraţi copiilor, prin exemple, importanţa
alte activităţi. fiecărui rol pentru succesul activităţii;
93. Acceptă sugestii din partea altui Atrageţi atenţia copiilor asupra ideilor interesante
copil, ca de exemplu, despre cum să expuse, propuse de fiecare dintre ei, apreciaţi-le şi
termine un joc. acceptaţi-le ca variante pentru finalizarea unei
activităţi.
94. Propune idei pentru Solicitaţi copiilor să se gândească şi să propună
dezvoltarea/continuarea unei activităţi variante de dezvoltare a activităţii. Propuneţi copiilor
sau pentru soluţionarea cu succes a unei să alegă varianta cea mai atractivă de continuare a
sarcini în grup. activităţii.
B.1.3. Aspect specific: Respectarea diversităţii
Standard 6: Copilul ar trebui să fie capabil să recunoască asemănările şi
didactic
95. Identifică existenţa Învăţaţi copiii să deosebească persoanele după diferite
asemănărilor şi diferenţelor dintre criterii (aspect exterior, gen, vârstă, cultura, etc.), pe baza
persoane după diferite criterii observărilor şi a descrierilor, pe baza ilustratelor, a
(aspect exterior, gen, vârstă, imaginilor. Atrageţi-le atenţia că toţi suntem diferiţi şi
cultura, etc.) totodată ne asemănăm.
Puneţi la dispoziţia copiilor imagini cu persoane diferite din
punct de vedere al genului, vîrstei, etniei, religiei.
Introduceţi-le ca personaje în jocuri de rol.
16
96. Este capabil să observe că Acordaţi copiilor posibilitatea să observe şi să relateze
aceeaşi persoană poate avea mai despre rolurile diferite ale părinţilor (spre exemplu, tată,
multe roluri sociale (mama este mamă, copii ai bunicilor, vecini, angajat, etc.). Implicaţi-i în
mama lui, este angajată la…, este jocuri simbolice în care trec de la un rol la altul.
fiica bunicii lui, etc.)
Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste respect faţă de
didactic
97. Manifestă atitudine pozitivă şi Sugeraţi copiilor ideea ca fiecare persoană merită să fie
echidistanţă faţă de toate tratată cu respect şi bunăvoinţă. Selectaţi modele pozitive de
persoanele din mediile familiare, atitudine şi atrageţi atenţia copiilor asupra acestora.
indiferent de caracteristicile fizice,
sociale, profesionale, culturale ale
acestora.
98. Respectă drepturile altor Relataţi-le copiilor despre drepturile proprii şi drepturile
persoane, copii şi adulţi. altor persoane, amintiţi-le despre necesitatea respectării
drepturilor altor persoane.
99. Participă cu plăcere la Pregătiţi, la diferite ocazii, împreună cu copiii, surprize
activităţi cu caracter intercultural. pentru persoanele de altă cultură, etnie sau cu nevoi
speciale, atrageţi atenţie copiilor la emoţiile pozitive trăite
de cei care au sărbătorit împreună cu ei şi au simţit că fac
parte din aceeaşi comunitate. Audiaţi cîntece si prezentaţi
imagini ale diverselor popoare şi ţări. Arătaţi interes pentru
cunoaşterea caracteristicilor altor culturi şi a frumuseţii
acestora.
B.2. Subdomeniul: Dezvoltarea emoţională
B.2.1. Aspect specific: Dezvoltarea conceptului de sine
Standard 8: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze cunoaşterea
însuşirilor proprii
100. Cunoaşte informaţii cu Adresaţi-vă copiilor pe nume şi cereţi lor să se adreseze unul
caracter personal (numele său, altuia pe nume. Folosiţi jocuri pentru a memoriza numele
al părinţilor, al rudelor celorlalţi. Propuneţi-le copiilor să realizeze desene despre ei,
apropiate, al educatorilor, adresa despre familie, despre locul unde locuiesc etc.
domiciliului, date biografice). Propuneţi-le copiilor să realizeze interviuri între ei în care să
se prezinte.
101. Caracterizează aspectul său Încurajaţi copiii să-şi examineze şi să-şi caracterizeze verbal
exterior. exteriorul, să se autocaracterizeze după gen şi vârstă; după
preferinţe, interese. Propuneţi copiilor să-şi facă, dacă doresc,
autoportretul.
102. Cunoaşte abilităţile sale, ce Încurajaţi copiii să descrie acţiunile sale, ale copiilor în
17
poate să facă. general; discutaţi despre ce poate face fiecare din ei. Jocul „Să
facem cunoştinţă”(copilul se prezintă, povesteşte despre
sine).Propuneţi o lucrare colectivă, la care fiecare copil să
spună cu ce poate ajuta, ce poate face, cu ce poate contribui.
103. Îşi cunoaşte preferinţele Propuneţi copilului să-şi aleagă activităţi în sala de grup,
personale în privinţa reflectând la ce poate face mai bine şi ce preferă; discutaţi
activităţilor, a persoanelor, a individual şi în grupuri mici despre preferinţele copiilor.
obiectelor, a mâncării. Convorbiri pe teme „Activitatea mea preferată”, „Locul meu
preferat”, Jocul meu preferat”, etc.
Standard 9: Copilul ar trebui să manifeste satisfacţie pentru propriile reuşite şi
încredere în sine
104. Are o imagine pozitivă Pentru formarea imaginii pozitive menţionaţi succesele
despre sine. copiilor, apreciaţi eforturile lor. Consolidaţi imaginea pozitivă
prin evidenţierea calităţilor copiilor, a faptelor bune pe care le
fac, a reuşitelor lor. Propuneţi părinţilor să facă acelaşi
lucru.Propuneţi copiilor exerciţii de autoevaluare a succeselor,
de evidenţiere a propriilor abilităţi.
105. Îi oferă satisfacţie faptul că Observaţi permanent copiii şi progresele pe care le fac. Găsiţi
adultul observă reuşitele lui. ocazii pentru a lăuda copiii. Menţionaţi eforturile depuse
pentru a obţine un rezultat mai bun. Expuneţi lucrările copiilor
de fiecare dată cînd le realizează. Apreciaţi-i şi în faţa
părinţilor lor.
106. Îşi exprimă liber ideile şi Încurajaţi copiii să-şi expună ideile şi opiniile sale în diverse
opiniile sale. situaţii cotidiene. Apreciaţi contribuţiile lor. Valorificaţi-le.
Dezvoltaţi, nu criticaţi opiniile copiilor.
107. Se implică cu încredere în Susţineţi copilul când acesta încearcă să facă ceva nou, când
activităţi şi relaţii noi. vrea să realizeze ceva independent sau găseşte o soluţie bună
în interacţiunea cu alţi copii.
B.2.2. Aspect specific: Dezvoltarea autocontrolului
Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să îşi controleze propriile emoţii.
108. Aşteaptă înainte de a Organizaţi jocuri cu mişcare la semnale; încurajaţi copiii să-şi
acţiona în anumite situaţii. amâne realizarea dorinţelor pe un timp. Susţineţi şi încurajaţi
copilul să se gândească înainte de a face o acţiune („Eşti sigur?
Te-ai gîndit bine?”)
109. Respectă regulile de joc Explicaţi şi exersaţi regulilor de joc şi de conduită în situaţii
şi de conduită în medii potrivite din cotidian. Implicaţi părinţii pentru a susţine
diferite. memorizarea regulilor şi aplicarea lor în afara instituţiei
preşcolare.
110. Îşi poate controla Discutaţi despre emoţii pozitive şi negative, apelând la
18
emoţiile negative şi impulsive. experienţa copiilor, a personajelor din operele de artă. Insistaţi
asupra consecinţelor exprimării acestor emoţii.
111. Poate trece intenţionat de Inventaţi şi propuneţi copiilor ritualuri de trecere de la o
la o activitate la alta activitate la alta; propuneţi să inventeze ei ritualuri, semnale,
cîntecele etc.
Standard 11: Copilul ar trebui să demonstreze responsabilitate personală
112. Are grijă de obiectele Exersaţi copiii să diferenţieze obiectele personale de ale altor
personale. copii şi de cele colective. Exersaţi cu copiii acţiunile de aranjare
a hainelor, jucăriilor, obiectelor de desen, cărţilor
proprii.Apreciaţi comportamentele care exprimă grijă pentru
obiecte.
113. Are grijă de jucăriile şi Stimulaţi copiii să participe la aranjarea obiectelor în sala de
obiectele colective. grup. Folosiţi momente cotidiene potrivite pentru a forma
copiilor abilităţi de menţinere a ordinii în grup, de păstrare a
obiectelor de uz comun.Propuneţi copiilor să îşi asume
responsabilităţi la nivelul grupei: să aibă grijă de flori, de
anumite centre de activitate, de aranjarea mesei. Schimbaţi
periodic responsabilităţile.
114. Poate aprecia Discutaţi cu copiii individual şi în grup despre acţiuni, despre
consecinţele acţiunilor sale fapte şi consecinţele lor. Solicitaţi copiii să reflecte şi să
din punctul de vedere al compare, ce se poate produce după anumite acţiuni: pregătesc
impactului lor asupra sa sau a pentru fratele mai mare o surpriză; beau apă rece etc.
altor persoane.
115. Încearcă să repare sau să Pe baza exemplelor din poveşti, poezii, familiarizaţi copiii cu
corecteze consecinţele modele de conduită în situaţiile când au comis o greşeală.
eventual distructive ale Selectaţi situaţii cotidiene pentru a demonstra copiilor modele de
acţiunilor sale. recuperare.
Standard 12: Copilul ar trebui să manifeste independenţă în acţiunile sale
116. Realizează acţiuni de Solicitaţi copiilor în situaţii cotidiene să acţioneze independent
autoservire (se îmbracă, cu lucrurile sale personale (haine, cărţi, jucării, etc.). Încurajaţi
pregăteşte locul şi obiectele copiii să caute mai întâi singuri soluţii, apoi să apeleze la
necesare pentru activităţi, îşi ajutorul adulţilor, dacă simt că este nevoie.
aranjează lucrurile proprii)
117. Aplică independent Solicitaţi copiilor să-şi amintească regulile înainte de activitate.
regulile într-o gamă largă de Exersaţi prin jocuri şi dramatizări regulilor de conduită.Apreciaţi
activităţi. de fiecare dată aplicarea independentă a regulilor.
Familiarizaţi părinţii cu unele reguli şi recomandaţi-le să-i ajute
pe copii să le respecte oriunde.
118. Este capabil să opereze o Acordaţi copiilor ocazii de a face alegeri (centrul de activitate,
alegere dintre mai multe sarcina, partenerul de joc, felul de mîncare, culoarea preferată
oportunităţi. etc.)Susţineţi copii în alegeri, propunând modele de examinare a
oportunităţilor.
19
B.2.3 Aspect specific: Dezvoltarea expresivităţii emoţionale
Standard 13: Copilul ar trebui să fie capabil să recunoască şi să îşi exprime
corespunzător emoţiile.
119. Identifică emoţiile proprii Dialogaţi cu copiii despre emoţiile trăite la activităţile din grup
şi emoţiile altor persoane. (vizionarea filmelor, audierea muzicii, dansuri, audierea
poveştilor, etc.). Examinaţi poze, fotografii, propuneţi copiilor
să identifice emoţiile. Aplicaţi jocuri de tip „Omul vesel, omul
trist”
120. Poate relata verbal despre Stimulaţi copiii să vorbească despre emoţiile sale, să redea
emoţiile sale. verbal şi prin mimică emoţiile personajelor din filme şi
cărţi.Utilizaţi jocuri de selectare a cuvintelor despre emoţii, a
poeziilor, poveştilor despre dispoziţie, sentimente.
121. Îşi exprimă emoţiile prin Propuneţi jocuri de asociere a sunetelor, a culorilor, a
joc, pantomimă, dans, cânt, mişcărilor cu diverse emoţii. Demonstraţi unele variante de
desen, versuri, prin comparaţii exprimare a emoţiilor. Discutaţi cu copiii despre muzică şi
cu personaje din literatură. emoţii.
C. Dezvoltarea fizică, a sănătăţii şi igienei
Subdomeniu
C.1. Dezvoltarea fizică
Aspecte specifice
C.1.1. Dezvoltarea motricităţii grosiere
C.1.2. Dezvoltarea motricităţii fine
C.1.3. Dezvoltarea senzorio-motorie
Subdomeniu
C.2. Dezvoltarea sănătăţii şi igienei
Aspecte specifice
C.2.1. Dezvoltarea sănătăţii şi igienei personale
C.2.2. Dezvoltarea securităţii personale
Dezvoltarea fizică, a sănătăţii şi igienei
Sănătatea, bunăstarea fizică şi dezvoltarea motorie a copiilor sunt factori decisivi în
procesul de creştere şi dezvoltare a copiilor în perioada timpurie. Creşterea şi
dezvoltarea reprezintă procese complementare, chiar dacă creşterea se referă la
anumite schimbări de ordin fizic, precum creşterea în greutate, în înălţime şi a
dimensiunilor corpului, iar dezvoltarea la nivelul de complexitate al schimbărilor care
parcurg un mod gradat de progres de la schimbări simple la cele mai complexe. Deşi
paşii schimbărilor sunt mai mult sau puţin aceiaşi pentru toţi copii, ritmul schimbărilor
prezintă o puternică variabilitate individuală.
20
Dezvoltarea fizică normală, sănătatea, motricitatea sunt fundamentale pentru întregul
proces de învăţare şi reprezintă pietre de temelie pentru o viaţă activă şi un stil de viaţă
sănătos. Mişcarea şi bunăstarea fizică au o contribuţie importantă la dezvoltarea
creierului. Sănătatea fizică aduce energie, echilibru şi disponibilitatea de a fi implicaţi în
experienţe de învăţare.
Dezvoltarea motricităţii este strîns legată de dezvoltarea limbajului, a proceselor
cognitive, a competenţelor sociale şi emoţionale. Atît motricitatea grosieră cît şi cea
fină, precum şi coordonarea senzorio-motorie reprezintă modalităţi de cucerire a
mediului înconjurător, dar şi de descoperire şi conştientizare a propriului corp.
Capacitatea copiilor de a implica, a coordona şi a controla muşchii şi părţile corpului în
realizarea de mişcări de la cele mai simple la cele mai complexe necesită timp, exerciţiu
şi sprijin. De la mers, alergare, sărituri, căţărări, rostogoliri pînă la realizarea unor
operaţii mai complicate precum utilizarea de instrumente de scris, de desen, de
tăiere sau deprinderi de îmbrăcare şi mîncare este un proces plin de încercări, dar
şi reuşite, dacă i se oferă copilului suportul de care are nevoie. Conştientizarea
simţurilor şi utilizarea lor, motricitatea şi coordonarea oculo-motorie reprezintă
bazele unui comportament funcţional al copilului.
Ceea ce însoţeşte o dezvoltare fizică sănătoasă este însuşirea deprinderilor de igienă
personală şi a celor de securitate personală. Copiii învaţă de mici ce înseamnă un
program de viaţă sănătos. Deprinderile de somn, spălat, nutriţie, îmbrăcare şi activitate
fizică se dezvoltă de la naştere şi constituie repere importante în prevenirea
îmbolnăvirilor.
Vulnerabilitatea copiilor datorată fragilităţii acestora impune necesitatea de a dezvolta la
copii deprinderile de securitate personală. Copiii trebuie să înveţe să se ferească de
situaţii periculoase în care prin manipulare sau mişcare pot să producă accidente, să se
rănească sau să îmbolnăvească. De asemenea, copiii trebuie să înveţe cînd, cum şi
cui să ceară ajutor atunci cînd au nevoie, trebuie să înveţe să respecte anumite reguli
în diferite contexte şi să facă distincţia dintre siguranţă şi pericol.
Pentru domeniul dezvoltării fizice, a sănătăţii, igienei şi securităţii personale următoarele
standarde au fost elaborate:
Standarde: Motricitate grosieră
Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să menţină echilibrul corpului
 Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi controleze părţi ale corpului şi
stabilitatea în combinarea unor secvenţe de mişcare.
 Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi coordoneze mişcările cu un scop
al mişcării.
 Standard 4: Copilul ar trebui să demonstreze că este conştient de relaţia dintre
corpul lui şi obiectele care se mişcă şi cele stabile.
Standarde: Motricitate fină
21
Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze mâinile şi degetele pentru
scopuri diferite.
Standard 6: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze muşchii mici ai feţei şi
gesturile pentru a transmite un mesaj.
Standarde : Dezvoltare senzorio-motorie
 Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze utilizarea simţurilor
(văzul, auzul, simţul tactil, mirosul etc.) în interacţiunea cu mediul.
Standarde: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei
Standard 8: Copilul ar trebui să demonstreze comportamente de păstrare a
sănătăţii şi igienei personale.
Standarde : Dezvoltarea securităţii personale
Standard 9: Copilul ar trebui să demonstreze deprinderi de securitate personală.
C. Dezvoltarea fizică şi a sănătăţii
C.1. Subdomeniu: Dezvoltarea fizică
C.1.2. Aspect specific: Dezvoltarea motricităţii grosiere
Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să menţină echilibrul corpului
122. Îşi păstrează echilibrul în Încurajaţi efectuarea mişcărilor în diferite momente ale zilei.
timp ce se întinde, se învîrte Dansaţi cu copiii, realizînd mişcări de rotire, de aplecare, de
în jurul axei corpului şi se întindere, sărituri.
ghemuieşte.
123. Păşeşte peste un obstacol Prevedeţi suficient spaţiu pentru mişcare. Realizaţi împreună cu
fără a-şi pierde echilibrul. copiii, utilizînd cuburile şi piesele mari, un traseu în clasă pe care
trebuie sa îl parcurgă trecînd peste mici obstacole construite de
ei.
124. Merge înainte şi înapoi Jucaţi cu copiii jocul „Roboţelul cu telecomandă”. Solicitaţi
ţinînd un obiect în mînă. copiii să redea în mişcări comenzile auzite.
Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi controleze părţi ale corpului şi
stabilitatea în combinarea unor secvenţe de mişcare.
125. Îşi mişcă corespunzător Oferiţi posibilitatea de a executa mişcări cu obiecte, acompaniate
părţi ale corpului pentru a de muzică; implicaţi-vă personal în „dans”.
prinde o minge.
126. Urcă şi coboară scările Antrenaţi urcuşul şi coborâtul, (1) fără a se ţine de palier, (2)
ţinînd un obiect cu ambele având un obiect mic într-o mînâ, (3) ţinînd un obiect cu ambele
mîini. mîini;
127. Utilizează muşchii mari Aplicaţi jocuri cu mingea, tenis pentru copii, etc
pentru a manipula obiecte
(minge, balon, tricicletă)
128. Îndeplineşte activităţi ce Stimulaţi copiii să efectueze mişcări grosiere în scopuri practice
22
solicită mişcările de bază: în viaţa cotidiană (aduce un obiect repede, sare să ajungă obiectul
mers, fugă, sărituri, la înălţime, foloseşte scara, etc.)Organizaţi jocuri de mişcare în
escaladări, căţărare. aer liber în fiecare zi (dacă vremea permite).
Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi coordoneze mişcările cu un scop
al mişcării.
129. Poziţionează corpul şi Jucaţi jocuri de imitare fidelă a mişcărilor unor animale, a unor
membrele în mod mişcări de dans. Încurajaţi copiii să reprezinte personaje din poveşti
corespunzător pentru a şi din ambient prin mişcare.
imita ceva sau pe cineva.
130. Loveşte mingea, dînd- Propuneţi copiilor rostogolirea mingii mari; exerciţii cu mingea
o înapoi. mică. Jucând împreună cu copiii cu mingea, demonstraţi-le mişcări
noi şi îndemnaţi-i să încerce şi ei.
131. Demonstrează Propuneţi jocuri de imitare a mişcărilor, de ghicire a personajelor pe
coordonarea părţilor baza mişcărilor. Încurajaţi imitarea de mişcări ale animalelor, ale
propriului corp în personajelor din poveste, realizarea de forme împreună cu corpul
realizarea unor mişcări . altui copil (un pod, un cerc, un pătrat), creează forme cu ajutorul
degetelor (precum un cerc din degete etc.)
Valorificaţi mişcarea în jocurile cu subiect pe roluri, în convorbiri;
încurajaţi copiii să utilizeze mişcarea în descrierea obiectelor,
vietăţilor, persoanelor, a fenomenelor naturii.
Standard 4: Copilul ar trebui să demonstreze că este conştient de relaţia dintre
corpul lui şi obiectele care se mişcă şi cele stabile.
132. Sare peste cîteva Valorificaţi ocaziile oferite de cotidian, pentru a antrena săriturile;
obstacole mici în alergare. Organizaţi jocuri cu sărituri pe ambele picioare, în lungime de pe
loc (cu elan); sărituri cu ajungerea obiectului suspendat; sărituri din
cerc în cerc; sărituri de la înălţimi cu aterizare moale pe saltea;
sărituri de pe un picior pe altul.
133. Prinde mingea cînd îi Propuneţi copiilor jocuri cu aruncarea – prinderea mingii; prinderea
este aruncată de la o mică – transmiterea mingii; aruncarea mingii (a altui obiect) în ţintă
distanţă. verticală, orizontală;
C.1.2. Aspect specific: Dezvoltarea motricităţii fine
Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze mâinile şi degetele pentru
scopuri diferite.
134. Ţine în mînă un Prevedeţi timp în fiecare zi pentru activităţi de dezvoltare a
creion şi desenează linii motricităţii fine, valorificând situaţii de rutină: aranjarea mesei,
23
drepte şi de diverse masa, aranjarea jucăriilor, pregătirea materialelor distributive pentru
forme. anumite activităţi, etc.Oferiţi copiilor materiale şi instrumente de
desen şi pictură; Încurajaţi-i să se implice în activitatea cu astfel de
materiale şi instrumente.
Propuneţi sarcini de decorare a unor obiecte sau a unor contururi de
obiecte utilizînd instrumentele de scris.
135. Ţine foarfecele şi Propuneţi copiilor activităţi de decupare pentru confecţionarea de
taie în linie. hăinuţe pentru personajele lor preferate. Exersaţi regulile de utilizare
a instrumentelor, asigurând copiilor un mediu securizant.
136. Utilizează Elaboraţi împreună cu copiii compoziţii plastice din puncte, linii,
independent cu uşurinţă pete, aplicaţii din frunze, ornamentarea obiectelor. Propuneţi copiilor
materiale pentru a picta, jocuri cu apă şi nisip pentru antrenarea degetelor.
modela. Implicaţi copiii în activităţi plastice (modelare, punctare, haşurare.
etc.); experimentaţi împreună diverse instrumente (desen cu degetele,
bureţi, vată, pensula, markere, creioane, creta, etc.);
137. Utilizează Oferiţi copiilor seturi de jucării: veselă, mobilă, haine pentru păpuşi
independent cu uşurinţă şi timp pentru a se juca cu ele. Demonstraţi prin exemplu propriu,
vesela pentru a mînca. eventual atenţionaţi special, modele de utilizare a veselei.
138. Îşi pune singur Exercitaţi abilităţile copilului de autoservire în fiecare situaţie
pantofii şi îşi leagă potrivită. Demonstraţi, în caz de necesitate, copilului acţiunea şi
şireturile la pantofi. acordaţi-i ajutor să o însuşească.
Standard 6: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze muşchii mici ai feţei şi
gesturile pentru a transmite un mesaj.
139. Poare reda expresii Propuneţi jocuri de imitare a mimicii, de redare a dispoziţiei şi
ale feţei cu semnificaţii caracterului personajelor din poveşti şi filme, din imagini,
diferite: zîmbet, supărare, poze.Executaţi împreună cu copiii mişcări însoţite de numărători,
uimire, bucurie, oboseală. pronunţări de sunete, cânt.
C.1.3. Aspect specific: Dezvoltarea senzorio-motorie
Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze utilizarea simţurilor
(văzul, auzul, simţul tactil, mirosul, gustul) în interacţiunea cu mediul.
Indicator Activitate de învăţare recomandată
cadrului didactic
140. Demonstrează conştientizarea simţurilor Jucaţi jocuri de recunoaştere a formelor,
în acţiuni (recunoaşte obiecte ascunse prin materialelor, sunetelor prin implicarea
atingerea lor fără să le vadă, execută mişcări la simţurilor (auz, pipăit, miros): Ce-i ascuns în
auzirea unor comenzi, recunoaşte mirosuri săculeţ?
etc.)
141. Schimbă ritmul, direcţia, viteza mişcărilor Utilizaţi în jocuri exerciţii de tipul „stop-
la semnale de natură diferită (culoare, sunet, start”, Propuneţi jocuri cu schimbarea
simboluri grafice) mişcărilor la semnal, la schimbarea ritmului
24
muzicii; jocuri cu schimbarea direcţiei şi vitezei
de mişcare
C.2. Subdomeniu: Dezvoltarea sănătăţii, igienei şi securităţii
C.2.1. Aspect specific: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei
Standard 8: Copilul ar trebui să demonstreze comportamente de păstrare a
sănătăţii şi igienei personale.
Indicator Activitate de învăţare recomandată
cadrului didactic
142. Demonstrează independenţă în igiena Oferiţi zilnic copiilor posibilitatea de a-şi exersa
personală (se spală şi se şterge singur pe mîini, deprinderile de igienă personală. Încurajaţi
îşi acoperă gura cu mîna cînd strănută, cînd copiii care le respectă şi amintiţi constant de
tuşeşte, foloseşte independent toaleta, importanţa respectării lor.
foloseşte batista).
143. Demonstrează interes pentru participarea Oferiţi zilnic copiilor suficient timp pentru
în activităţi fizice zilnice. activităţi în aer liber şi mişcare.
144. Respectă reguli ale alimentaţiei Organizaţi activităţi de preparare a unor salate şi
sănătoase. implicaţi-i pe copii în pregătirea lor. Discutaţi
despre fiecare aliment utilizat şi despre
importanţa igienei alimentare şi a unei
alimentaţii sănătoase.
145. Demonstrează abilităţi elementare de Jocuri cu păpuşile „De-a medicul”, „De-a
prevenire a bolilor. cabinetul”. Transpunerea într-o posibilă situaţie-
problemă de îmbolnăvire a unei persoane
imaginate şi discuţii despre măsurile de
prevenire.
146. Respectarea igienei vestimentaţiei. Observarea vestimentaţiei celor din jur şi a
anotimpului în care sunt. Propuneţi jocuri cu
imagini de corelare a vestimentaţiei cu starea
timpului.
147. Respectă regulile igienice colective. Evidenţierea asemănărilor şi deosebirilor între
igiena locuinţei şi igiena sălii de grup. Exersarea
prin joc şi încurajarea aplicării deprinderilor de
igienă colectivă.
C.2. Subdomeniu: Dezvoltarea sănătăţii, igienei şi securităţii
C.2.2. Aspect specific: Dezvoltarea securităţii personale
Standard 9: Copilul ar trebui să demonstreze deprinderi de securitate personală.
148. Identifică situaţiile Utilizaţi imagini pentru a ilustra situaţii de risc (consum de
periculoase. lichide din sticle necunoscute, apropierea de un fier de călcat în
25
priză, de flacără etc. ) şi propuneţi copiilor să vă spună ce ar
face ei dacă s-ar afla într-o astfel de situaţie. Citiţi poveşti,
povestiri ce prezintă situaţii periculoase si discutaţi despre
posibilitatea evitării lor sau a riscurilor pe care le presupun.
149. Relatează unde şi când Realizaţi un joc de rol cu diverse personaje care pot oferi ajutor
trebuie să se adreseze după în situaţii de risc (medici, pompieri, poliţisti etc.). Elaboraţi
ajutor. împreună cu copiii scheme, desene ale surselor şi persoanelor
cărora li se poate cere ajutor.
150.. Respectă regulile de Propuneţi jocuri pentru cunoaşterea semnificaţiei culorilor
comportare pe stradă, în semaforului, a semnelor rutiere. Discuţii şi jocuri de orientare
transportul public şi în alte într-un mediu nou. Realizaţi hărţi rutiere cu copiii. Propuneţi în
locuri publice pentru a evita centrul de Joc simbolic vizite la muzeu, la magazin, la medic,
accidentele, situaţiile la piaţă şi exersaţi regulile rutiere, de evitare a pericolelor etc.
periculoase. Invitaţi lucrători ai poliţiei, medici, pompieri, etc.
D. Atitudine în învăţare
Subdomenii
D.1. Curiozitatea şi interesul pentru lucruri noi
D.2. Iniţiativă
D.3. Persistenţă în activităţi
D.4. Creativitate
Atitudini în învăţare
Acest domeniu vizează dispoziţii, motivaţii, obişnuinţe, stiluri, atitudini pe care copilul le
manifestă în activitatea de învăţare şi care reflectă modul în care acesta se implică pe sine în
procesul învăţării, cum abordează sarcinile şi experienţele de învăţare, cum se raportează la
procesul de învăţare: este curios, este creativ, are iniţiativă, stăruie într-o activitate de învăţare?
Toate aceste capacităţi depind în mare măsură de experienţele trecute ale copilului şi modul în
care cei din jur l-au expus şi l-au stimulat în învăţare, precum şi de temperamentul lui şi
contextul cultural în care a crescut; aceste capacităţi traversează celelalte domenii de învăţare, le
utilizează ca resurse, dar şi constituie baza dezvoltării în celelalte domenii. Atitudinile în învăţare
au un statut aparte pentru că sunt dimensiuni importante ale personalităţii copilului în devenire şi
au un impact deosebit asupra învăţării de-a lungul întregii vieţi.
Domeniul atitudinilor în învăţare cuprinde:
 Curiozitatea şi interesul pentru lucruri noi: indică dorinţa de investigaţie a copilului, interesul
lui de a afla şi căuta informaţii noi, curiozitatea în situaţii noi şi dorinţa de a învăţa lucruri noi.
 Iniţiativa: indică motivaţia intrinsecă a copilului de a realiza anumite sarcini, activităţi, de a se
implica în contexte variate de învăţare, de a comunica şi desfăşura sarcini împreună cu alţi copii
sau adulţi.
 Persistenţa în activităţi: vizează capacitatea copilului de a stărui într-o activitate, de a-şi
concentra atenţia şi a duce un lucru la bun sfîrşit, chiar dacă este întrerupt sau distras.
 Creativitate: vizează capacitatea copilului de a utiliza informaţia şi abilităţile dobîndite în
strategii şi contexte noi, de a-şi extinde propria învăţare utilizînd imaginaţia, depăşind tiparele
26
convenţionale ale gîndirii şi situaţiilor curente, de a-şi exprima ideile, opiniile emoţiile în forme
noi.
În cadrul acestui domeniu au fost elaborate următoarele standarde:
Standard 1: Copilul ar trebui să fie curios să înveţe lucruri noi şi să întâlnească
noi experienţe.
Standard 2: Copilul ar trebui să demonstreze iniţiativă în interacţiuni şi activităţi.
Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să persiste în realizarea unei activităţi
rezistând provocărilor.
Standard 4: Copilul ar trebui să manifeste creativitate în activităţile zilnice.
D. Domeniu: Atitudinea în învăţare
D.1. Subdomeniu: Curiozitatea şi interesul pentru lucruri noi
Standard 1: Copilul ar trebui să fie curios să înveţe lucruri noi şi să întâlnească
noi experienţe.
151. Solicită informaţii Puneţi întrebări deschise copiilor, pentru a le stimula interesul şi
noi despre ceea ce îl curiozitatea. Creaţi centre de activitate în sala de grup care prin
interesează. materialele expuse stimulează curiozitatea copiilor. Extindeţi
activităţile şi jocurile copiilor, adăugînd informaţii noi, materiale noi,
personaje noi.
Discutaţi cu copiii despre interesele lor, despre calităţi, capacităţi,
opinii, despre propriul viitor.
152. Demonstrează Prevedeţi timp şi ocazii pentru copii să exploreze mediul mai larg al
curiozitate în faţa unei comunităţii (excursii în diverse instituţii publice: biblioteca,
situaţii noi. policlinică, primărie, cinematograf, şcoală, etc.)Implicaţi părinţii,
recomandaţi-le să răspundă nevoii copiilor de a cunoaşte, să discute cu
ei la diverse teme, să-i întrebe despre „planurile”, interesele lor.
153. Utilizează strategii Puneţi la dispoziţia copiilor materiale: fotografii, cărţi ilustrate,
şi surse diverse pentru a decupaje, faceţi „prezentarea” lor, pentru a şti să le
afla informaţii noi. valorifice. Discutaţi cu copiii despre surse diverse de informaţie,
despre noua tehnologie; creaţi ocazii pentru a le aplica.
154. Demonstrează Încurajaţi întrebările copiilor şi recomandaţi şi părinţilor să le
satisfacţie descoperind şi încurajeze. Răspundeţi dorinţelor lor de cunoaştere, de explorare,
discutând informaţii şi punîndu-le la dispoziţie cărţi, materiale, echipamente, jocuri, contexte
situaţii noi. diferite (în sala de grupă, în afara sălii, în parcuri, în comunitate, vizite
etc).
D.2. Subdomeniu: Iniţiativă
Standard 2: Copilul ar trebui să demonstreze iniţiativă în interacţiuni şi activităţi.
didactic
155. Se implică în comunicare cu copii Oferiţi copiilor posibilitatea de a lucra în grupuri mici
27
şi cu persoane adulte din iniţiativă şi în perechi în cadrul activităţilor.Acordaţi timp în
proprie. fiecare zi pentru jocul liber al copilului, cînd acesta
iniţiază interacţiuni şi teme de joc.
156. Iniţiază jocuri şi activităţi cu alte Stimulaţi iniţiativa copiilor prin acordarea
persoane, copii şi adulţi (invită din oportunităţilor de manifestare a iniţiativei: copiii sunt
proprie iniţiativă alţi copii sau adulţi să solicitaţi să propună ocupaţii, subiecte de discuţie,
citească, să audieze poveşti, să subiecte pentru activităţile artistice, jocuri. Oferiţi
privească desene animate, să se joace copiilor posibilitatea de a-şi alege activitatea, de a-şi
cu cuburile, cu apa şi nisipul, să alege partenerii. Susţineţi iniţiativele care vin din partea
audieze muzică sau alte activităţi). copilului.
Înfiinţaţi un colţişor al propunerilor, iniţiativelor
copiilor.
Puneţi la dispoziţie materiale, cărţi care să încurajeze
copiii să lucreze în perechi sau grupuri mici pentru a
răsfoi cărţi, a asculta ceva împreună.
157. Manifestă iniţiativă în a învăţa şi Oferiţi ilustrate, enciclopedii pentru copii, materiale
realiza diverse acţiuni. care să stimuleze copiii să iniţieze activităţi de
confecţionare a unor suporturi de cărţi, hăinuţe pentru
păpuşi, etc.
D.3. Subdomeniu: Persistenţă în activităţi
Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să persiste în realizarea unei activităţi
rezistând provocărilor.
158. Se implică puternic într-o Oferiţi copiilor o mare varietate de sarcini care să răspundă
activitate şi o duce la bun sfârşit. intereselor lor. Daţi-le posibilitatea de a alege sarcinile.
Ajutaţi-i să finiseze acţiunile şi apreciaţi efortul lor de a le
duce la bun sfîrşit.
159. Demonstrează capacitatea Antrenaţi capacitatea copiilor de concentrare prin oferirea de
de a se concentra în timp asupra sarcini dozate. Motivaţi copilul să finiseze, insistînd asupra
unei sarcini în ciuda reuşitelor în paşii realizaţi şi amintindu-le despre rezultatul pe
întreruperilor sau a distragerii care îl vor realiza. Încurajaţi copiii, propunându-le, în caz de
atenţiei. necesitate, să înainteze cu paşi mici către finisare.
160. Continuă activitatea după Oferiţi copiilor ajutor pentru a soluţiona problemele şi a-şi
câteva încercări fără succes. menţine încrederea în forţele proprii.Se discută individual sau
în grup sarcina, se examinează alte posibilităţi de abordare şi
se propune copilului se revină la ea.
Îndemnaţi copilul să reflecteze asupra sarcinii şi să revină.
161. Planifică o activitate din 3- Propuneţi copiilor să îşi aleagă o activitate dorită şi să-şi
4 paşi şi o realizează. elaboreze un plan de realizare a acesteia. (Se pun întrebări: Şi
ce vei face? De ce ai avea nevoie? Ce vei face mai întîi? Şi
apoi? Crezi că ai tot ce îţi trebuie? Ai timp suficient?
28
D.4. Subdomeniu: Creativitate
Standard 4: Copilul ar trebui să manifeste creativitate în activităţile zilnice.
162. Schimbă conţinutul Propuneţi copiilor să înlocuiască unele personaje din poveşti,
unor poveşti cunoscute şi filme cu desene animate şi să presupună ce s-ar produce.
introduce personaje create Încurajaţi ideile şi acţiunile noi ale copiilor.
de el, schimbând astfel
întregul fir al poveştii.
163. Introduce elemente noi Încurajaţi copiii să utilizeze cele însuşite în situaţii noi: să formeze
în activităţile cunoscute. obiecte variate din formele geometrice cunoscute, să utilizeze
acţiuni de aplicaţie şi modelare în jocul liber, să compună un
cântecel pentru versurile memorizate, să transfere materiale dintr-
un centru într-altul pentru a îmbogăţi produsul final.
164. Inventează jocuri şi Propuneţi copiilor sarcini noi (organizarea unei sărbători pentru
activităţi noi. cineva, amenajarea sălii de grup) şi solicitaţi-le idei,
soluţii; Demonstraţi copiilor cum pot fi combinate diferite acţiuni,
elemente şi obţinute obiecte interesante; propuneţi copiilor să
încerce.
165. Combină materiale şi Reflectaţi împreună cu copiii, cum pot fi folosite cutiile de carton
strategii în modalităţi noi sau alte deşeuri, pentru a fi valorificate; cu ce poate fi înlocuită o
pentru a explora sau rezolva vază, un suport sau alte obiecte de care au mare nevoie utilizînd
probleme. materialele de care dispun.
166. Găseşte forme şi Valorificaţi jocuri în care regulile interzic comunicarea verbală,
mijloace noi de exprimare a propunându-le copiilor să utilizeze cântul, desenul, dansul,
gândurilor şi emoţiilor (prin mişcarea.
muzică, desen, dans, joc
simbolic)
...
29

Standarde de Dezvoltare Copii Prescolari

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Standarde de Dezvoltare Copii Prescolari

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Standarde de dezvoltare copii prescolari

 A. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă

 A.2. Subdomeniul: Gândirea logică, cunoştinţe elementare matematice,

 A.2.1. Aspect specific: Gândirea logică, reprezentări elementare matematice

 A. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă

 A.2. Subdomeniul: Gândirea logică, cunoştinţe elementare matematice,

 A.2.2. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii

S-ar putea să vă placă și