Prelegere 3 MS6 2017

FIABILITATEA SI DUARATA DE
VIATA ALE ECHIPAMENTELOR

(an universitar 2016-2017)
Titular disciplina: prof. dr. ing. Carmen Anca SAFTA
CAPITOLUL III
REZISTENTA LA OBOSEALA.
SOLICITARI VARIABILE
CAPITOLUL III REZISTENTA LA OBOSEALA. SOLICITARI VARIABILE
Primii constructori şi utilizatori de maşini au observat - pe la mijlocul

secolului al 19-lea - că diverse dispozitive, instalaţii, maşini, structuri
mecanice sau componente ale acestoraLa mijlocul secolului al XIX-lea
s-a observat ca masini, care rezistau foarte bine un interval de timp
foarte lung la solicitări statice (constante în timp), cedau, se deteriorau
sau se rupeau după un timp relativ scurt de funcţionare, dacă
solicitările erau variabile în timp şi dacă se îndeplineau anumite
condiţii.
Explicaţia dată atunci acestei comportări a structurilor mecanice a fost

că materialul „oboseşte” şi în timp îşi schimbă caracteristicile
mecanice de rezistenţă.
FIABILITATEA SI DURATA DE VIATA ALE ECHIPAMENTELOR, 2017-2018, prof. dr. ing. Carmen Anca SAFTA
EFECTELE SOLICITARII LA
OBOSEALA PENTRU
IMBINARI SUDATE SAU CU
SURUBURI
Comportarea elementelor structurale din otel la oboseala, EN

1993-1.9
Definitie:
Elementele de construcţii metalice supuse la solicitări repetate se pot

rupe in timpul exploatării, la valori ale tensiunilor mai mici decât
rezistenta la rupere corespunzătoare solicitării statice.
Scăderea rezistentei materialelor, respectiv a metalelor, supuse

solicitărilor sau deformaţiilor care se repeta de un număr foarte mare de
ori se numeşte oboseala.
Acest mod de rupere, generat de formarea uneia sau mai multor fisuri
sub acţiunea solicitărilor repetate, este cunoscut sub numele de rupere
prin oboseala.
Fazele ruperii prin oboseala
Răspunsul materialului la solicitarea repetata si fenomenul de oboseala

aferent poate apare in următoarele doua moduri:
- Oboseala in domeniul durabilitatilor mari (high cycle fatigue),

considerata ca apare la un număr mai mare de 105 cicluri de solicitare.
Deoarece deformaţiile materialului se situează preponderent in domeniul

elastic, procesul poate fi controlat atât prin tensiuni cat si prin deformaţii
specifice.
- Oboseala in domeniul durabilitatilor mici (low cycle fatigue), denumita si

oboseala oligo-ciclica, apare in condiţiile unor solicitări variabile care
determina deformaţii locale elasto-plastice.
Accidentul feroviar de la Eschede este cunoscut ca fiind cel mai grav

accident din lume, al unui tren de mare viteză. Accidentul a avut loc la 3 iunie
1998, lângă Eschede, Saxonia Inferioară, în Germania. Numărul victimelor s-a
ridicat la 101 decedați și 88 de răniți, depășind numărul victimelor accidentului
de la Dahlerau din 1971, care fusese până atunci, cel mai grav accident
feroviar din Germania.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Accidentul_feroviar_de_la_Eschede 7
Inițial, trenurile ICE-1 au fost dotate cu roți construite dintr-o singură bucată de
metal, denumite „monobloc”. S-a constatat faptul că din cauza uzurii acestora și a
altor efecte mecanice, trenurile au început să trepideze la viteze medii, fapt
constatat și de călători, mai ales în vagoanele restaurant, unde puteau observa
vibrațiile lichidelor din pahare.
Inginerii feroviari au făcut presiuni pentru a se găsi mai repede o soluție.
Aceștia au decis echiparea trenurilor cu roți bibloc compuse din 2 bucăți metalice,
o roată cu un diametru mai mic, și o ramă rotundă care înconjoară această roată,
despărțite de o fâșie de cauciuc de 20 mm grosime.
Această construcție era menită să absoarbă o parte din vibrații. Pentru aprobare,
sistemul a fost testat numai la viteze medii, niciodată la viteze mari.
Nu au existat centre de testare eficientă a roților, iar o testare completă și în toate

situațiile nu a fost efectuată. Încrederea în acest sistem a fost pusă pe seama
proprietăților metalelor și a teoriei. Nu au fost testate nici în condiții de uzură, iar
timp de câțiva ani, aceste roți s-au dovedit chiar eficiente în reducerea vibrațiilor.
Institutului Fraunhofer i s-a cerut să afle cauzele accidentului. Ulterior s-a

dezvăluit că institutul anunțase Deutsche Bahn cu privire la anumite
aspecte negative ale acestor roți.
Cu câteva luni înainte de accident, autoritatea de transport din Hanovra a

remarcat apariția uzurii mai devreme decât se estimase și a recomandat
înlocuirea mai devreme a roților. Autoritatea a dat un avertisment tuturor
instituțiilor care foloseau astfel de sisteme.
A fost mai târziu descoperit că anumite aspecte negative ale acestor roți
nu au fost luate în calcul. În faza de creare a roților au fost observați
următorii factori:
• rama metalică a roții este supusă unei deformări elipsoidale nefixate din
cauza greutății care acționează asupra ei și a rotației continue, provocând
mici fisuri;
• fisurile pot apărea și în partea dinspre interior a roții;
• subțierea treptată a ramei duce la efecte mai puternice ale forțelor care
acționează asupra ei, fisurile mărindu-se;
• zone netede, concave sau crăpături ale ramei cresc semnificativ riscul
apariției fisurilor.
Comportarea la oboseală a unei structuri este influenţată de o

multitudine de factori, dintre care cei mai importanţi sunt:
 materialul, granulaţia, anizotropia şi neomogenitatea sa,

 solicitarea şi modul de variaţie a ei în timp (inclusiv variaţii ale
temperaturii),
 tehnologiile de fabricaţie (sudare, aşchiere, forjare, tratamente
termice şi termochimice, deformări plastice la rece etc),
 dimensiunile, concentratorii de tensiuni, starea suprafeţelor,
 condiţiile de exploatare şi de mediu, temperatura, existenţa unor
defecte ale materialului (incluziuni, fisuri, goluri etc), producerea unor
suprasolicitări de scurtă durată, existenţa unor stări de tensiuni
remanente etc.
10
Clasificarea solicitărilor variabile După modul variaţiei, solicitările pot fi

clasificate:
a) solicitări variabile continue – tensiunile , , variază continuu;
b) solicitări variabile discontinue – pot fi cu discontinuităţi relativ mici sau cu

discontinuităţi infinit mari;
c) după caracterul variaţiei – periodice sau neperiodice;
d) din alt punct de vedere al caracterului variaţiei – staţionare (tensiunile ,  ,

variază de un număr de ori, între o limită superioară şi una inferioară) sau
nestaţionare (tensiunile ,  , variază ca amplitudine în decursul unei
perioade).
11
EXEMPLE DE
SOLICITARI VARIABILE
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
REZISTENTA LA OBOSEALA. CURBA LUI WÖHLER
23
August Wöhler (1819-1914) expune un

dispozitiv de încărcare repetată a osiilor
de cale ferată, cu ocazia Expoziţiei de la
Paris din anul 1867,, fiind astfel puse
bazele reprezentării curbei S-N (curbei
Wöhler) pentru un material dat.
Wöhler a demonstrat că cedarea prin

oboseală survine prin propagarea unei
fisuri iniţiate la suprafaţa piesei datorită
unor defecte, concentratori de tensiune –
amorse de rupere fragilă, etc.; aspectul
secţiunii unei piese rupte prin oboseală
diferă net de cel al piesei rupte prin
solicitare statică.
24
Astfel, la ruperea prin oboseală, fisura iniţială

se extinde; în partea fisurată, cele două părţi
ale piesei fiind in contact, pe zona respectivă
materialul capătă un aspect lucios. După
atingerea pragului de rupere, secţiunea va
prezenta două zone: una lucioasă, indicând
extinderea treptată a fisurii, alta neregulată
(mată), în zona de cedare bruscă (foto
dreapta – zona inchisă reprezintă propagarea
fisurii, zona deschisă, ruperea bruscă).
Caracteristica mecanică a materialului supus
la solicitări variabile este rezistenţa la
oboseală; determinarea acesteia se face
experimental prin construirea curbei -N,
curba lui Wöhler, în care N reprezintă
numărul de cicluri.
25
26
27
28
DIAGRAMELE REZISTENTELOR LA OBOSEALA
29
Diagrama Haigh este reprezentată de diagrama rezistenţelor la oboseală în

coordonate m/ a(v).
OBSERVATIE: a  v
Diagrama de mai sus este construită pentru solicitarea variabilă de întindere.

Se remarcă trei tipuri particulare de solicitare, anume, prin ciclu alternant
simetric (punctul A de coordonate m = 0, a(v) = -1 , prin ciclu pulsator (punctul
B, de coordonate m = a = 0/2), respectiv solicitare statică (punctul C, de
coordonate m = r, a = 0).
30
Un punct oarecare (D) din interiorul diagramei reprezintă un ciclu

nepericulos, pe când un punct (F) din afara acesteia reprezintă un ciclu
care conduce la rupere prin oboseală; punctul E corespunde unui ciclu
oarecare de solicitare variabilă.
31
32
33
Diagrama Smith exprimă variaţia tensiunilor max/ min ca funcţie de tensiunea

medie m, pentru solicitările variabile de întindere şi compresiune.
În diagrama Smith, fiecare ciclu este reprezentat printr-o pereche de puncte

cu aceeaşi abscisă.
34
Ciclul alternant simetric este reprezentat prin punctele A1 , A2, ciclul pulsator
pozitiv prin perechea B1 , B2 iar cel negativ prin B’1 , B’2; punctele C, C’
corespund solicitărilor statice, de întindere, respectiv compresiune.
Un ciclu nepericulos este reprezentat prin perechea de puncte

D1 , D2, iar un ciclu care conduce la rupere prin oboseală, de perechea de
puncte F1 , F2
35
Ciclul alternant simetric este reprezentat prin punctele A1 , A 2 , ciclul

pulsator pozitiv prin perechea B1 , B2 ,, iar cel negativ prin B’1 , B’2;
punctele C, C’ corespund solicitărilor statice, de întindere, respectiv
compresiune.
Un ciclu nepericulos este reprezentat prin perechea de puncte

D1 , D 2 ,, iar un ciclu care conduce la rupere prin oboseală, de perechea
de puncte F1 , F 2 .
36
În pratică, diagramele în forma prezentată mai sus sunt dificil de

construit, datorită numărului semnificativ de încercări pe epruvete
necesar; se ajunge astfel la utilizarea diagramelor schematizate, în care
curbele diagramelor reale se înlocuiesc prin curbe simple sau linii
drepte.
Criteriile generale de obţinere a diagramelor schematizate sunt:
 construirea diagramei doar pentru valori pozitive ale tensiunii

m ;
 pentru materialele cu comportament diferit la întinderecompresiune,
diagramele se construiesc atât pentru valori
m pozitive, cât şi negative;
 în cazul materialelor tenace, diagrama se limitează la valoarea limitei
de curgere a materialului din cazul solicitării statice, altfel spus max =
 c;
 nu sunt de interes ciclurile ce depăşesc limita de curgere, cicluri ce ar
produce deformaţii plastice accentuate.
37
38
39
40
41
42

Prelegere 3 MS6 2017

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prelegere 3 MS6 2017

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FIABILITATEA SI DUARATA DE

VIATA ALE ECHIPAMENTELOR

Titular disciplina: prof. dr. ing. Carmen Anca SAFTA

Primii constructori şi utilizatori de maşini au observat - pe la mijlocul

Explicaţia dată atunci acestei comportări a structurilor mecanice a fost

Comportarea elementelor structurale din otel la oboseala, EN

Elementele de construcţii metalice supuse la solicitări repetate se pot

Scăderea rezistentei materialelor, respectiv a metalelor, supuse

Fazele ruperii prin oboseala

Răspunsul materialului la solicitarea repetata si fenomenul de oboseala

- Oboseala in domeniul durabilitatilor mari (high cycle fatigue),

Deoarece deformaţiile materialului se situează preponderent in domeniul

- Oboseala in domeniul durabilitatilor mici (low cycle fatigue), denumita si

Accidentul feroviar de la Eschede este cunoscut ca fiind cel mai grav

Inginerii feroviari au făcut presiuni pentru a se găsi mai repede o soluție.

Nu au existat centre de testare eficientă a roților, iar o testare completă și în toate

Institutului Fraunhofer i s-a cerut să afle cauzele accidentului. Ulterior s-a

Cu câteva luni înainte de accident, autoritatea de transport din Hanovra a

Comportarea la oboseală a unei structuri este influenţată de o

 materialul, granulaţia, anizotropia şi neomogenitatea sa,

Clasificarea solicitărilor variabile După modul variaţiei, solicitările pot fi

a) solicitări variabile continue – tensiunile , , variază continuu;

b) solicitări variabile discontinue – pot fi cu discontinuităţi relativ mici sau cu

c) după caracterul variaţiei – periodice sau neperiodice;

d) din alt punct de vedere al caracterului variaţiei – staţionare (tensiunile ,  ,

REZISTENTA LA OBOSEALA. CURBA LUI WÖHLER

REZISTENTA LA OBOSEALA. CURBA LUI WÖHLER

August Wöhler (1819-1914) expune un

Wöhler a demonstrat că cedarea prin

REZISTENTA LA OBOSEALA. CURBA LUI WÖHLER

Astfel, la ruperea prin oboseală, fisura iniţială

DIAGRAMELE REZISTENTELOR LA OBOSEALA

DIAGRAMELE REZISTENTELOR LA OBOSEALA

Diagrama Haigh este reprezentată de diagrama rezistenţelor la oboseală în

Diagrama de mai sus este construită pentru solicitarea variabilă de întindere.

DIAGRAMELE REZISTENTELOR LA OBOSEALA

Un punct oarecare (D) din interiorul diagramei reprezintă un ciclu

Diagrama Smith exprimă variaţia tensiunilor max/ min ca funcţie de tensiunea

În diagrama Smith, fiecare ciclu este reprezentat printr-o pereche de puncte

Un ciclu nepericulos este reprezentat prin perechea de puncte

Ciclul alternant simetric este reprezentat prin punctele A1 , A 2 , ciclul

Un ciclu nepericulos este reprezentat prin perechea de puncte

În pratică, diagramele în forma prezentată mai sus sunt dificil de

Criteriile generale de obţinere a diagramelor schematizate sunt:

 construirea diagramei doar pentru valori pozitive ale tensiunii

S-ar putea să vă placă și