Capitolul 1.

Noțiuni introductive

• Referințe istorice

După anul 1990 factorii de facilitare a traficului de persoane au fost amplificati din cauza caderii
cortinei de fier din Europa, a liberalizarii circulatiei in majoritatea statelor si a posibilitatii de
deplasare la distante mari cu miljoace de transport moderne si pret de cost scazut. Dupa
inlaturarea regimurilor totalitare din fostele tari socialiste a urmat un exod din aceste tari spre
statele capitaliste dezvoltate. In primul deceniu din secolul XXI principalele surse de provenienta
a persoanelor traficate in Uniunea Europeana erau Rusia, Ucraina, Romania, Moldova si Albania
.

Traficul de personae din România a fost analizat în principal sub aspectul de țară sursă și în
subsidiar ca țară de transit, pentru victime ale traficului de forță de muncă, precum și victime ale
traficului sexual. Fenomenul a luat amploare la câțiva ani după revoluția din anul 1989.
Datorită poziției geostrategice a României, Departamentul de Stat al SUA a analizat periodic
acest fenomen, iar in anul 2015 a apreciat ca Guvernul roman nu indeplineste standardele pentru
eliminarea traficului de personae. A mai apreciat ca au fost date sentinte usoare, iar victimele nu
au fost in siguranta dupa ce traficantii au fost eliberati.
In concluzie, traficul de personae a luat amploare pe plan mondial, in Europa si in Romania, din
cauze multiple , determinand consecintele grave la nivel global, national si individual.

2.Formele principale ale traficului transfrontalier de personae.

Persoanele traficate in numar mare sunt femeile destinate practicarii prostitutiei si persoanele
traficate pentru a fi exploatate prin munca, dupa care urmeaza traficul cu copii utilizati pentru
cersit, abuzuri sexuale si pornografie infantile.

2.1 Femeile destinate practicarii prostitutiei sunt racolate din categorii defavorizate, in special
din zonele sarace, cu grad ridicat de somaj, acceptand deseori sa se deplaseze in strainatate,
atrase de mirajul castigurilor fabuloase si de povestile de success ale altor pesrsoane. Alteori sunt
duse in eroare de personae cunoscute intamplator sau din anturaj, ori de la numeroasele anunturi
postate pe Internet sau aparute in mass media.
In alte situatii sunt induse in eroare cu contracte pentru activitati onorabile si legale in domeniul
social, artistic, commercial sau medical, dar in tarile de destinatie sunt obligate sa se prostitueze.
In ultimii ani retelele traficantilor s-au profesionalizat si s-au orientat spre activitati
transnationale, deoarece obtin profit mai mare si ies din atentia organelor judicaire nationale.
Activitatile sunt orientate spre tarile sau zonele in care mentalitatea este permisiva in privinta
prostitutiei , iar reactia autoritatilor este sporadica.
In categoria traficantilor au intrat si femei, in majoritatea cazurilor dintre cele care s-au prostituat
initial, ajungand apoi sa isi constitue retele proprii, singure sau cu personae de sex masculine,
profitand de experienta si relatiile anterioare.

2.2 Persoanele traficate pentru a fi exploatate prin muncă consecutive constitue alt eșalon
important în cadrul traficului transfrontalier de ființe umane.
Conform statisticilor Organizației Internaționale a Muncii, milioane de oameni erau victime ale
muncii forțate din care aproape 19 mil. de victime sunt exploatate de către personae fizice sau
intreprinderi și peste 2 mil de către grupările de stat sau rebele, victimele fiind recrutate din
mediu rural sau dintre imigranți, pe fondul precar al resurselor financiare și material ale anumitor
categorii sociale.

2.3 Exploatarea copiilor se realizează în cea mai mare măsură prin muncă, dar se mai produce
prin implicarea copiilor în prostituție, traficul de copii în scopul exploatării sexuale, turismul
sexual, pornografia infantilă și căsătoriile timpurii.
Pornografia infantilă reprezintă o variantă moderă a abuzului sexual, existând numeroase site-uri
cu imagini sau filme cu copii în ipostaze pornografice ori implicații în filme de această natură.
Ultimul pericol mai puțin probat, îl reprezintă ultilizarea copiilor pentru recoltare de organe
pentru transplant uman.
Dintr-o statistică rezultă faptul că numărul copiilor repatriați în România, victime ale traficului
de persone a cunoscut o creștere în ultimii ani.

• Cauze ale traficului transfrontalier de persoane

3.1 Nivelul diferit de dezvoltare socio-economică

La nivel internațional se menține o mare discrepanță în privința nivelului de trai pe diferite
continente și țări. Diferențierile sunt semnificative și vizează câștigurile salariale, pensile,
retribuirea unor activități, accesibilitatea și calitatea unor servicii sociale și culturale.

• Conflagrațiile militare și conflictele interetnice

În pofida încetării Războiului Rece și a aparenței stării de pace, ultimele decenii au fost marcate
de conflicte militare și de confruntări violente interetnice. Sunt concludente războaiele cu durată
de peste 20 de ani din Afganistan și Irak, care au provocat numeroase victime civile și exodul
unor persoane spre zone mai sigure. Confruntările inițiale dintre forțele guvernamentale și o
coaliție de state, au fost alternate cu lupte interconfesionale sau interetnice.
• Facilitare traficului de către unele state și multiplicarea rețelelor de traficanți
Rețelele de traficanți s-au dezvoltate în funcție de cerere și ofertă, ambele crescând în ultimii ani
pe rutele spre Europa.
Datorită mijloacelro moderne de documentare au permis perceperea inflormațiilor spre
disponibilitatea unor țări din U.E de a primi un număr semnificativ de migranți

• Criza economică din unele țări

Criza economică din perioada ultimilor ani a determinat reducerea locurilor de muncă scăderea
dramatică a câștigurilor și sanse reduse de angajare pentru persoanele tinere. În multe țări,
inclusive în România nu există preocupare suficientă pentru rezolvarea acestor probleme, fiind
reduse speranțele și perspectivele pe termen lung.