Sunteți pe pagina 1din 21

SISTEME DE PRODUCŢIE A

IEPURILOR DE CASĂ
SISTEMUL DE PRODUCŢIE
EXTENSIV
SEMIINTENSIV
SISTEME DE PRODUCŢIE A IEPURILOR DE
CASĂ

Diferenţierea sistemelor de întreţinere a iepurilor de casă


- pe baza producţiei şi densităţii animalelor pe unitatea de suprafaţă,
- a ritmului de reproducţie,
- tipului de adăpost şi de utilaj folosit,
- tipului de hrănire,
- asigurare a microclimatului etc.
Sunt foarte diverse, cu caracteristici diferite.
Ele pot fi clasificate în general in:
• extensiv,
• - semiintensiv şi
• - intensiv
• Supraintensiv
• Combinatii ale acestora.
SISTEMUL DE PRODUCŢIE EXTENSIV

• Foarte vechi, din evul mediu, întâlnit şi în zilele noastre.


• Solicită volum mic de muncă,
• furajarea se face cu resurse vegetale din flora spontană (prin păscut),
iar în anumite perioade ale anului se procedează la hrăniri
suplimentare cu fibroase, grosiere, suculente şi mai rar cu
concentrate;
• iepurii se întreţin în libertate sau semilibertate (semisălbatic),
• într-un loc împrejmuit („garenă forţată”) sau nu („garenă liberă”) pe un
teren împădurit sau acoperit cu tufişuri;
• eventual creşterea în şoproane simple.
• iepurii se reproduc natural;
• în mică măsură posibil de controlat de către crescători,
• expun iepurii la intemperiile naturii;
• rezultatele economice inconstante;
• se foloseşte mai ales pentru iepurii sălbatici (de câmp sau de vizuină),
crescuţi pentru popularea terenurilor de vânătoare sau carne şi în
exploatarea ecologică a iepurilor domestici.
• poate avea o mai mare dezvoltare în viitorul apropiat.
SISTEMUL DE PRODUCŢIE EXTENSIV
• Creşterea în ţarcuri (garene forţate) - iepurii îşi construiesc vizuini
singuri, dar li se aduce hrană.
• - Tineretul se poate creşte în şoproane.
• - dezavantajul bătăilor între animale, când se fac schimbări de
lotizare, cu efecte grave asupra animalelor.
• Creşterea în garene forţate îmbunătăţite prin:
• - construirea unei căpiţe de paie, situata parţial în adâncimea solului,
izolată cu folie plastic
• - amenajarea unei zone de hrănire-adăpare şi capturare,
• - amenajarea unei zone prevăzute cu cuiburi de fătare din material
ceramic îngropate în sol.
• - ţarcul împrejmuit prin garduri înalte 1,5 – 2 m,
• - suprafaţa destinată pentru o femelă şi descendenţii ei foarte mare,
50 – 60 m2.
• - hrănirea iepurilor pe bază de fibroase: masă verde, suculente, fân,
eventual cu supliment de concentrate şi săruri minerale.
• - Indivizii se pot exploata la reproducţie îndelungat: femelele 2 – 3 ani,
masculii până la vârsta de 5 ani.
Figura 1. Garenă îmbunătăţită
SISTEMUL DE PRODUCŢIE EXTENSIV
Creşterea iepurilor în harem
• în adăposturi destinate altor categorii de animale, şoproane sau alte
improvizaţii, de obicei cu pardoseală de pământ,
• neîncălzite şi cu schimb de aer natural.
• loturi de 6 – 10 femele şi un mascul.
• împerecherea liberă.
• femelele sapă cuiburi subterane la marginea pereţilor adăpostului, sub dale,
în care fată şi cresc puii.
• - suprafaţa pe femelă şi puii ei 15 – 20 m2, se pot obţine 50 – 70 kg material
viu pe femelă.
Avantaje:
• volum mic de muncă;
• utilizarea în hrana iepurilor a furajelor naturale consumate direct;
• valorificarea unor subproduse vegetale;
• folosirea unor adăposturi existente, ieftine şi simple.
Dezavantaje - mult mai numeroase, cu o importanţă mai mare pentru
producţie. - aceasta este fluctuantă, influenţată de numeroşi factori.
Combinaţii între sistemul extensiv şi cel semiintensiv:
• animalele adulte se întreţin în cuşti (sistem semiintensiv), separat pe sexe,
iar tineretul în şoproane, sau
• se ţin la un loc ambele sexe. După 12 zile se face palparea şi femelele
gestante se trec în cuşti individuale.
SISTEMUL DE PRODUCŢIE SEMIINTENSIV

• creşterea în cuşti bine izolate termic, amplasate în exterior,


cuşti sub şopron;
• impune limitarea mărimii crescătoriei la 150 femele sau
producerea a 10 tone carne /an;
• pentru iepurii de lână, crescătoria mai mare, mărimea
determinată de numărul de animale pe care le poate îngriji un
om (chiar peste 500 iepuri în China, Japonia);
• se recomandă în mod deosebit pentru iepurii de blană, lână,
iepurii de carne crescuţi biologic, iepurii de câmp crescuţi în
captivitate.
SISTEMUL DE PRODUCŢIE SEMIINTENSIV
Cuşca poate fi simplă, să îndeplinească anumite condiţii:
• să nu poată fi roasă de iepure;
• să nu permită evadarea iepurelui sau accesul altor animale;
• să asigure iepurelui spaţiul şi confortul pentru mişcare şi odihnă - loc să se
întindă pentru a se răcori vara, mişcare, încât să nu se îngraşe şi să fie afectată
reproducţia;
• dotată cu mijloace de hrănire şi adăpare, în cazul femelelor de reproducţie cu
posibilitatea amenajării sau ataşării cuibului de creştere a puilor;
• folosirea uşoară: supravegherea animalului în orice colţ al cuştii, prinderea fără
dificultate;
• condiţiile igienice asigurate corespunzător, curăţirea, dezinfectarea uşoară,
eficientă;
• ieftină, durabilă, părţile supuse unei degradări mai rapide în timpul folosirii să se
poată repara sau înlocui uşor;
• bine izolată termic;
• să ferească animalele de acţiunea directă a radiaţiei solare de animalele
străine, zgomote, etc.
• Cuştile amplasate - pe un singur nivel, în rânduri de 2 – 16 cuşti /rând, sau
- pe 2 – 4 nivele.
• dimensiunile bateriei de cuşti: 1,7 m lungime, 0,6 m adâncime şi 2 m înălţime;
• cuştile pentru femelele de reproducţie dotate cu cuiburi de fătare, fixe sau
mobile.
SISTEMUL DE PRODUCŢIE SEMIINTENSIV
• Amplasarea cuştilor în aer liber - la umbră, în două şiruri paralele
sau în careu, pentru a feri de curenţii de aer, vânturi dominante;
• - locul ales trebuie să permită drenarea apelor din precipitaţii;
• - accesul şi deservirea pe alei pietruite.
• Amplasarea cuştilor sub şopron
• oferă protecţie împotriva unor factori climatici;
• spaţiul de sub cuşti să fie impermeabil (pietruit, ciment), cu rigole de
scurgere a apei reziduale.
• Din punct de vedere constructiv
• cuştile cu aşternut se confecţionează din lemn, beton;
• cuştile tip grătar din şipci de lemn şi plasă de sârmă.
• Dimensiunile - potrivite cu dimensiunile iepurilor, sexul, posibilitatea
crescătorului de a avea acces la cuşcă;
• cuştile pentru masculi să asigure confortul animalului, să fie suficient
de înalte pentru monta naturală ;
• adâncimea cuşti nu poate fi mai mare de 70 cm (lungimea braţului
unui îngrijitor).
Tabelul 1
Dimensiunile cuştii pentru iepuroaice
(Elena Popescu – Micloşanu, Minodora
Tudorache, 2002)

Grupa de rase
Dimensiunea
Mari Mijlocii Mici
Lungime, cm 100 80 60
Adâncime, cm 60 60 60
Înălţime, cm 60 60 50
SISTEMUL DE PRODUCŢIE SEMIINTENSIV
• Elementele constructive ale unei cuşti:
• Pardoseala
• - să asigure confortul animalului, igienă corespunzătoare.
• Tipurile de pardoseală: continuă, mixtă şi tip grătar.
• Pardoseala continuă - din lemn, beton, tablă, prevăzută cu aşternut
• densitate 10 capete tineret /m2.
• Pardoseala tip grătar - din şipci de lemn (distanţă 1 – 2 cm între şipci)
sau plasă de sârmă (ochiuri latura de 1 – 2 cm şi grosime a barelor de
2 mm.
• Pardoseala mixtă - compactă în partea anterioară (½ - 2/3), restul tip
grătar.
• Pereţii
• din acelaşi material cu pardoseala;
• pereţii din lemn să fie netezi, asamblaţi corect;
• pereţii de sârmă - plasă cu ochiuri dimensiuni variabile prinse pe
exterior cu şipci de lemn.
• Plafonul
• - din plasă sârmă sau lemn;
• - când este şi acoperiş, să fie bine izolat termic şi hidric, să fie înclinat
şi să depăşească cu 15 cm marginile cuşti.
• Figura 2. – Cuşti de iepuri crescuţi în aer liber, în sistemul semi-
intensiv

• Figura 3. – Şopron de cuşti cu acoperiş izolat pentru producţia


iepurilor în sistem semiintensiv
Figura 4. Model de baterie verticală amplasată în aer liber
Figura 5. Baterii de cuşti pentru şopron sau altă construcţie uşoară
SISTEMUL DE PRODUCŢIE SEMIINTENSIV
(continuare)
Echipamentul cuştii alcătuit din:
Hrănitoare
• să asigure igiena (să nu permită ca nutreţul să fie murdărit de iepuri);
• să fie uşor de umplut de îngrijitori;
• în sistemul semiintensiv pot fi: simple – un vas greu, semiautomate – de tip
buncăr;
• administrarea de nutreţ fibros - sisteme simple mai ales din plasă de sârmă.
Adăpătoarea
• - simplă –vas ceramic, semiautomată – vacuumatică, cu nivel constant.
Cuibul de fătare
• din material compact sau plasă de sârmă;
• realizat încât să asigure o temperatură de 30 -31°C, să fie igienic şi să
permită greu ieşirea puilor din cuib şi intrarea uşoară;
• aspectul unei cutii paralelipipedice sau cubice cu orificiu de acces pentru
iepuroaică;
• dimensiuni la rasele mici sunt de: 50cm  35cm  30cm, la rasele mari de
65cm  35cm  35cm;
• se poate ataşa la cuşcă, pe unul din pereţii laterali sau se introduce în
interiorul acesteia. Când se ataşează la cuşcă să se fixeze mai jos de
podeaua cuştii, astfel încât puii eventual ieşiţi să cadă înapoi în cuib;
• plafonul mobil permiţând controlul cuibului, străbătut de orificii de aerisire.
Figura – a - hrănitoare utilizată
pentru furajele grosiere; b –
hrănitoare semiautomată pentru
nutreţuri concentrate; c –
Adăpătoare cu nivel constat
Sisteme de adăpare cu nivel
constant
SISTEMUL DE PRODUCŢIE SEMIINTENSIV
• Reproducţia sezonieră, prima montă la 15 februarie, ultima înţărcare în
noiembrie.
• Durata de exploatare a iepurilor de reproducţie în sistemul semiintensiv este
în medie la femele de 2 ani iar la masculi aproximativ de 3 sau 4 ani.
• Alimentaţia diferenţiată sezonier:
• se bazează pe furaje verzi în sezoanele în care sunt disponibile sau
înlocuitori de masă verde, se adaugă supliment de nutreţuri concentrate;
• atenţie alimentaţiei de tranziţie de la un furaj la altul, treptat, pentru evitarea
riscului de tulburări digestive;
• plantele toxice (laurul, măselarniţa, mătrăguna, roşcuţa de primăvară,
ştirigoaia etc.) trebuiesc evitate.
• Animalele adulte vor primi:
• - 700-1400 g nutreţ verde /zi sau
• - 150-200 g fân şi 150-500 g suculente şi
• - un supliment de 25-90 g concentrate, în funcţie de categorie.
• Dacă în sezonul cald - regim intensiv de reproducţie, se măreşte cantitatea
de nutreţuri concentrate cu 12-20%, nutreţul verde neschimbat.
• Tineretul de înlocuire (9-22 săptămâni) va primi:
• - 250-550 g nutreţ verde /zi (după vârstă, greutate), sau
• - 70-130 g fân şi 100-150 g suculente.
• - suplimentul de nutreţuri concentrate 20-60 g.
SISTEMUL DE PRODUCŢIE SEMIINTENSIV
• Nutreţurile verzi şi suculente mai importante: lucerna, sfecla furajeră şi de
zahăr, morcovul, trifoiul, cartoful, varza, bostănoasele, sorgul, porumbul,
deşeuri din grădinile de legume, frunzele de arbori ca: salcâmul, teiul,
stejarul, frasinul, pomii fructiferi etc.
• nutreţuri concentrate: ovăzul, orzul, grâul, meiul, porumbul, tăiţeii uscaţi de
sfeclă, şroturi, boabele de leguminoase, tărâţele;
• se mai pot utiliza resturi menajere şi laptele smântânit, iar pentru stimularea
apetitului: chimenul, cimbrul, mărarul, menta, salvia;
• unele furaje imprimă cărnii gust de vânat (rămurele de brad) sau gust plăcut
(laptele smântânit), altele evitate înainte de sacrificare - scad calitatea cărnii
prin imprimare gust neplăcut (pelinul, napii, guliile furajere, varza).
• Lucerna - cel mai bun furaj pentru iepuri;
• posibil ca animalele de reproducţie şi cele în creştere să se hrănească
numai cu lucernă verde;
• sub formă de fân consumată mai puţin de către iepuri;
• prezenţa saponinelor (gust amar) în anumită cantitate îmbunătăţeşte
apetitul.
• Sfecla furajeră - asigură o parte importantă a hranei iarna;
• conţinut energetic ridicat, foarte bună digestibilitate a celulozei pe care o
conţine (80%);
• frunzele de sfeclă 17-18% proteine, dar foarte bogate în substanţe
minerale, mai ales K, pot determina tulburări digestive.
SISTEMUL DE PRODUCŢIE SEMIINTENSIV
• Sfecla de zahăr - folosită cu succes, deşi conţinut redus în proteine (1-2%);
• permite economisirea a 50-60% din nutreţul combinat, fără să micşoreze
performanţele de creştere.
• Morcovul - aliment tradiţional în fermele europene;
• frunzele ca şi rădăcinile - conţinut asemănător în proteine, de 12-14%;
• dar frunzele, ca şi cele de sfeclă foarte bogate în substanţe minerale.
• Cartoful
• se poate utiliza foarte bine, dar concurenţa cu alimentaţia omului;
• cojile de cartof - fierte, să se evite cele de culoare verde, datorită expunerii
la lumină;
• cojile verzi, doar 20 g /cap /zi - oprirea completă a creşterii.
• Varza - de asemenea aliment tradiţional al iepurelui,
• furnizează 17-20% proteine, aport care nu este de neglijat.
• Ramurile şi frunzele unor arbori şi arbuşti
• - valoare nutritivă ridicată: salcâmul peste 24% proteină brută, socul
aproximativ 26% proteină şi peste 19 mg % caroten, teiul aproape 22% şi
stejarul peste 19% proteină brută etc.
• Se pot face diferite combinaţii cu sistemul
intensiv, aducându-se diferite îmbunătăţiri
sistemul semiintensiv în ceea ce priveşte:
• adăpostirea sau
• hrănirea cu nutreţ combinat granulat, ceea ce
contribuie la creşterea performanţelor de
creştere, reproducţie şi conversie a hranei.