Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
a. Transfuzii
b. Transplant hepatic în formele grave
c. Vit. K în insufcienţele hepatice cu concentraţii scăzute dee protormbină
d. Cortizon în HDV
e. Monitorizarea formelor cu potenţial fulminant
a. Sindromul Gianotti
b. Urinile hipercrome
c. Poliartralgiile
d. Ascita
e. Masca hepatică
a. Saliva
b. Transfuziile de sânge
c. Sexual
d. Perinatal
e. Aerian
3. Ce este reverstranscriptaza
a. Enzimă implicată în metabolisnul proteic viral
b. Reverstranscriptaza înlesneşte copierea genomului ARN viral în AND-ul gazdă
c. Enzimă bacteriană
d. Enzimă care poate fi inactivată prin anti-virale
e. Este un inhibior proteic
a. >600/ml
b. <800
c. <500
d. <400
e. <50
6. Care afirmaţii sunt adevărate cu privire la răspunsul imunologic al gazdei în infecţia HIV
a. Este viguros şi prompt, atât umoral cât şi celular şi el se corelează cu scăderea brutală a viremiei
iniţiale
b. Este absent, ceea ce explică evoluţia bolii
c. Progresia infecţiei HIV în ciuda răspunsului imun este un paradox central în patogenia infecţiei HIV
d. Imunitatea umorală este tardivă şi ineficientă
e. Evoluţia bolii se corelează cu scăderea imunoglobulinelor tip G
a. Febra
b. Infecţiile cu M. avium
c. Sindrom mononucleozic
d. Meningita
e. Limfoame
a. Tuse de 3 luni
b. Scădere ponderală > 10%
c. Febră > 38,3°C
d. Diaree
e. Limfadenopatie de cel puţin 6 luni
a. Infecţii uşoare
b. Bolnavul este asimptomatic
c. Infecţie HIV primară
d. Limfadenomegalie
e. Limfocite CD4 < 499 >200/ml
13. Un bolnav HIV pozitiv care este diagnosticat cu pneumonie recurentă cu P. carini şi limfocite CD4 =
220/ml este în stadiul
a. A3
b. B2
c. B3
d. C2
e. C3
14. Care boli sunt indicatoare definiţiei de caz în infecţia HIV stadiul AIDS
a. Pneumonia cu P. carini
b. Toxoplasmoza
c. Carcinomul hepatic
d. Pneumonia pneumococică
e. Limfoame non-Hodgkin
16. PCR cantitativ pentru numărul de copii ARN viral HIV este utilizat pentru
20. Care afirmaţii sunt adevărate cu referire la tratamentul antiretroviral în infecţia HIV
a. Este curativ
b. Se începe cu cel puţin trei droguri
c. Se monitorizează prin încărcătura virală şi numărul absolut de limfocite CD4
d. Este uşor suportat de bolnav
Apare rezistenţă la droguri
GRIPA
1. Ce consecinţe are antigenic shift în gripă:
a. Flebita
b. Miocardita
c. Sindromul Guillen Barré
d. Encefalita
e. Miozita
a. Aciclovirul
b. Amantadina
c. Aspirina
d. Vaccinarea
e. Antibioticele
a. Virusurile gripale
b. Modificări minore ale antigenelor H şi N
c. Modificări genetice majore ale unor tipuri de viruşi
d. Un fenomen care poate determina endemii prin apariţia unor antigene modificate virale ce nu mai
sunt recunoscute de anticorpi
e. Un fenomen care induce rezistenţă la amantadină
VARICELA
1. Care afirmaţii sunt adevărate cu privire la varicelă
a. Polimorfism
b. Apar şi pe mucoase
c. Între leziuni tegumentele sunt eritematoase
d. Sunt pruriginoase
e. Sunt centrifuge
a. Implicarea hipersensibilităţii
b. Erupţia apare în valuri succesive la cătava zile interval
c. Unele leziuni nu evoluează până la stadiul de crustă
d. Suprainfecţiile dau caracterul polimorf
e. Asocierea cu alte virusuri
a. Evoluează atipic
b. Complicaţiile sunt mai ales post-infecţioase
c. Leziunile sunt mai dese şi durează mai mult
d. Se recomandă vaccinarea imediat după apariţia leziunilor
e. Se recomandă aciclovir
a. Este bacteriană
b. Apare la câteva zile de la debutul erupţiei
c. Este mai frecventă la imunodeprimaţi
d. Are aspect radiologic de opacităţi discrete pe ambele arii pulmonare
e. Abcedează rapid
a. Encefalita herpetică
b. Encefalita cerebeloasă
c. Meningite
d. Pneumonii
e. Miocardite
a. Izolarea bolnavilor
b. Imunoglobuline specifice la imunocompromişi contacţi de varicelă
c. Vaccinare nou născuţilor din mame care au făcut varicela în ultimele 5 zile de sarcină
d. Imunoglobuline la gravidă contact cu varicelă
e. Vaccin la imunocompromişi
a. Leziunile monomorfe
b. Localizarea leziunilor mai ales la periferie
c. Semnul Koplik
d. Lipsa leziunilor din pielea capului
e. Eritemul pomeţilor cu paloare peri-oro-nazală
f. RUJEOLA
1. Care afirmaţii sunt adevărate cu referire la epidemiologia rujeolei
a. Singura gazdă este omul.
b. În zonele nevaccinate boala evoluează epidemic
c. Este una din cele mai conatgioase boli
d. Boala este mai gravă la adulţi şi gravide
e. Sursele de infecţie sunt bolnavii şi purtătorii cronici
2. În rujeolă imunitatea:
a. Febră
b. Hiperemie conjunctivală
c. Senzaţie de mucoasă nazală uscată
d. Tuse
e. Hiperlăcrimare
7. Rujeola la gravidă
a. Este gravă
b. Este oligosimptomatică
c. Teratogenă
d. Induce rujeola congenitală
e. Impune vaccinarea
8. Tratamentul în rujeolă
a. Vitamina D
b. Vitamina B
c. Vitamina A
d. Calciu
e. Antibiotic în suprainfecţii
a. Bolnavul acut
b. Gravidele care au făcut rubeola în copilărie
c. Nou născutul cu rubeolă congenitală
d. Bolnavii cu forme oligosiptomatice
e. Personalul recent vaccinat
a. Adenomegalie
b. Splenomegalie
c. Asimetrie facială
d. Erupţie
e. Angină pultacee
a. Encefalita
b. Suprainfecţii bacteriene
c. Artrita
d. Trombocitopenia
e. Limfom Burkitt
a. Naşterea prematură
b. Avortul
c. Rubeola congenitală
d. Malformaţii congenitale
e. Moartea fătului
a. Meningo-encefalita
b. Trombcitopenia
c. Anemie hemolitică
d. Hepatită
e. Microcefalie
a. Hipoacuzie
b. Retinopatii
c. Retard mental
d. Microcefalie
e. Diabet
a. Vaccinare
b. Imunoglobuline specifice
c. Avort
d. Ser specific
e. Profilaxie cu aciclovir
SCARLATINA
a. Micropapuloasă
b. Eritem tegumentar difuz
c. Este mai concentrată pe extremităţi
d. Semnul Kernig
e. Semnul Koplik
a. Cianotic
b. Acoperit cu exudat albicios
c. Reepitelizat cu aspect lucios, “lăcuit”
d. Vizualizarea papilelor cu aspect “zmeuriu”
e. Descuamat parţial alcătuind un desen al literei “V”
5. În ce perioadă de boală se află un bolnav cu scarlatină a cărui limbă este acoperită cu depozit albicios,
marmorat
a. În ziua 8-10
b. În prodrom
c. În convalescenţă
d. În primele zile de boală
e. La sfărşitul perioadei eruptive
a. Poliartrită reumatoidă
b. Reumatism articular acut
c. Glomerulonefrita
d. Ertem nodos
e. Lupus
a. Eritromicina
b. Penicilina orală
c. Penicilina G
d. Gentamicina
e. Oxacilina
OREIONUL
1. Care semne caracterizează parotidita urliană
a. Edemul
b. Consistenţa fermă
c. Eritemul inconstant
d. Durerea
e. Trismusul
2. Care semne sau grup de semne pot constitui tabloul clinic al oreionului:
a. Elisa pentru Ig G
b. Metode de evidenţiere a antigenului din salivă
c. Izolarea virusului pe medii celulare
d. PCR pentru genomul viral
e. Clinic şi epidemiologic
a. Parotidita cronică
b. Pancratita cronică
c. Artrita
d. Diabetul
e. Sterilitatea la bărbaţi
a. Se izolează
b. Se vaccinează
c. Se administrează imunoglobuline
d. Se administrează simptomatice
e. Antialgice pentru orhită
MONONUCLEOZA INFECŢIOASĂ
1. Mononucleoza se transmite
a. Salivă
b. Sărut
c. Sexual
d. Sânge
e. Digestiv
a. Limfoame
b. Leucemii
c. Kaposi
d. Cancerul laringian
e. Cancerul nazo-faringian
a. Hepatomegalie
b. Limfadenopatie
c. Splenomegalie
d. Erupţii
e. Edeme orbitare
a. Limfomul Burkitt
b. Limfogranulomatoză
c. Anemia Birmer
d. Carcinomul lingual
e. Carcinomul nazofaringian
a. Anemie hemolitică
b. Pancitopenie
c. Trombopenie
d. Rupturi splenice
e. Encefalite
a. Leucopenia
b. Limfocitoza
c. Limfocite atipice
d. Creşterea concentraţiei serice a enzimelor hepatice
e. Creşterea creatin-fosfokinazei
ANTRAXUL
1. Ce este adevărat despre etiologia antraxului
a. Respirator
b. Digestiv
c. Cutanat
d. Vascular
e. Osteo-articular
a. Colici
b. Hematemeză
c. Diaree sanghinolentă
d. Peritonită
e. Şoc
a. Meningită activă
b. Meningită subacută
c. Meningită decapitată
d. Mningită cronică
e. Meningită purulentă
a. Cu virus gripal
b. Cu virus urlian
c. Cu M. tuberculosis
d. Cu leptospire
e. Cu meningococ
a. LCR tulbure
b. LCR clar
c. 200 leucocite/ml în LCR
d. Proteinorahie >300mg%
e. Frotiu cu coci gram negativi intracelulari
a. Penicilină
b. Ceftriaxonă
c. Acid nalidixic
d. Nitrofurantoin
e. Cefotaxim
a. Gaura occipitală
b. Măduva spinării
c. Lamina cribriforma
d. Prin traumatisme craniene
e. Sinusurile nazale
a. Trismus
b. Redoare cefii
c. Fotofobie
d. Paralizii flasce
e. ROT abolite
a. Troussau
b. Mickulitz
c. Babinscki
d. Brudzinski
e. Kernig
ENCEFALITE
1. Care etiologii sunt posibile în encefalite
a. Campylobacter
b. Echo virus
c. Herpes zoster virus
d. Virus rubeolic
e. Virusul rujeolic
a. Agresiune directă
b. Demielinizare
c. Endotelită
d. Infiltrat perivascular
e. Degenerescenţă protidică
a. Convulsii
b. Agitaţie
c. Letargie
d. Paralizii flasce
e. Pareză vezicală
a. ROT accentuate
b. Rot abolite/diminuate
c. Pareză intestinală
d. Dezorientare
e. Babinski prezent
a. Rubeola
b. Rujeola
c. Varicela
d. Oreionul
e. Gripa
a. PCR
b. Elisa
c. Izolarea virală
d. EEG
e. Rezonanţa magnetică
a. Hiperventilaţie
b. Perfuzii cu manitol
c. Diuretic
d. Dexametazon
e. Beta blocante
9. Pe care cale poate pătrunde agentul infecţios în cazul encefalitelor
a. Genital
b. Digestiv
c. Înţepături de artropode
d. Respirator
e. Plăgi traumatice
a. Ganciclovir
b. Acyclovir
c. Reciclovir
d. Foscarnet
Lamivudină
TOXINFECŢII ALIMENTARE
a. Campylobacter
b. Salmonella
c. Klebsiella
d. Clostridium perfringens
e. Stafilococ aureu
a. Salmonella
b. Yersinia
c. Campylobacter
d. B. cereus
e. E. coli O157:H7
a. <1 oră
b. 2-5 ore
c. 12-24 ore
d. 2-10 zile
e. 7-14 zile
a. Scaune apoase
b. Polinucleare prezente la examenul coprocitologic
c. Scaune muco-sanghinolente
d. Vărsături icoercibile
e. Rectoragie
a. Sunt boli produse de germeni şi/sau toxine ale germenilor sau transmise prin alimente
b. Incubaţie scurtă
c. Piocianicul este o cauză posibilă
d. Intoxicaţia cu ciuperci este o toxinfecţie alimentară
e. Purtătorii nazali de stafilococ pot fi sursa de infecţie