5.

CURGEREA MATERIALELOR NENEWTONIENE PRIN

CANALE DE DIFERITE FORME
Calculul proceselor care au loc în diverse utilaje tehnologice
(malaxoare, prese, granulatoare etc.) precum =i calculele cinematice
=i energetice ale organelor de lucru ale utilajelor respective se bazeaz[
pe leg[tura existent[ ]ntre viteze materialului prelucrat =i presiunea
aplicat[, propriet[\ile reologice ale produsului, forma =i dimensiunea
canalelor de lucru.
Curgerea maselor alimentare prin canale de diferite forme
(sec\iuni) prezint[ atât interes teoretic cât =i practic, deoarece
cunoa=terea legilor de curgere prin canalele utilajelor de prelucrare
permite alegerea parametrilor optimi de exploatare.
Având ]n vedere complexitatea proceselor reale de curgere, la
rezolvarea lor analitic[ apar o serie de dificult[\i care pot fi dep[=ite
numai prin adoptarea unor ipoteze simplificatoare, dup[ cum urmeaz[:
- curgerea se consider[ laminar[ =i izoterm[;
- viteza particulelor ]n apropierea pere\ilor se consider[ egal[ cu
zero;
- materialele se consider[ practic necompresibile;
- se consider[ c[ propriet[\ile reologice ale materialelor studiate
sunt independente de timp.

5.1. Curgerea prin canale de sec\iune circular[

Se consider[ un element cilindric de conduct[, de raza R, prin
care curge laminar un lichid ]n direc\ia pozitiv[ a axei x (fig.5.1). Suma
for\elor care ac\ioneaz[ asupra elementului de volum de lichid cu
lungimea dx este egal[ cu zero.
(5.1)
r  p  dp  r  2rdx  0
2 2

de unde (5.2)
rdp

2dx
Pentru r = R, tensiunea tangen\ial[ pe pere\ii conductei devine:
(5.3)
rd p
 
2dx
=i deci . (5.4)
r
   perete
R
Debitul de lichid prin unitatea de sec\iune inelar[ va fi:

dQ  U  2rdr
]n care U este viteza lichidului la distan\a r de axa conductei, ]n m/s.
Debitul total al lichidului prin conduct[ se ob\ine prin integrarea:
 .
R
Q     2rdr
0

Deoarece
 
d r 2  2rdr ,
.


dr2 2rdr,
Integrând pe p[r\i ob\inem:
(5.5)
d r    2 rdr ,
2

S-a considerat c[ lichidul nu alunec[ fa\[ de pere\ii conductei =i

ca urmare ur2 = 0. Deoarece parametrii lichidului sunt constan\i ]n
timp, iar curentul studiat este laminar, se poate scrie:
.
du   f    dr
Din ecua\ia (5.4), rezult[:
.
Rdr
r 2 =R2 τ 2 /τ perete ; dr=
τ perete
}nlocuind aceste expresii ]n ecua\ia (5.5) ob\inem:
.
τ perete
2 2
R r dτ
Q=π ∫ 2 ⋅f ( τ ) R ;
0 τ perete
τ perete

sau . (5.6)
τ perete
Q 1
( )
πR 3
= 3
τ perete 0
∫ τ 2 f ( τ ) dτ
Aceast[ ecua\ie se folose=te pentru determinarea debitului de
lichid func\ie de presiune prin intermediul relatiei:
cu integrare ulterioar[.
du
f ( τ )=− dr
De exemplu, pentru lichide newtoniene:

 du   du 
     sau   f .
 dr  dr 
}nlocuind valoarea f() ]n ecua\ia (5.6) se ob\ine cunoscuta
rela\ie a lui Poiseuille:
, (5.7)
4 p
Q=πR Δ ηL m3
/ s  
8
]n care: este diferen\a de presiune, ]n Pa; L- lungimea conductei, ]n
p
m.
Dac[ ]n egalitatea (5.6) se introduce

f         0  /  plastic
(aceast[ expresie fiind corect[ pentru curgerea unui corp reologic
Bingham) =i se efectueaz[ integrarea , se ob\ine ecua\ia lui
Buckingham:
(5.8)
8Q  1   v   perete   4    0   1   0  
4
Q
    8    1           
R 3 D 3  4   D  4 pl   3    p   3   p  
 
]n care v este viteza lichidului ]n m/s.
O formul[ aproximativ[ a ecuatiei lui Buckingham se ob\ine prin
neglijarea termenului 1/3 (0/perete):
. (5.9)
8v 1  4 0 
   perete  
D  pl  3 
Ecua\ia lui Buckingham se poate aplica numai la curgerea
laminar[, pentru materialele tip Bingham:
, (5.10)
8 v 1  4 
    0

D  p l
 p e r e te
3 

]n care Re este cifra Reynolds; v - viteza lichidului, ]n m/s; D -

diametrul, ]n m; - densitatea lichidului, ]n kg/m3; ef - viscozitatea
efectiv[ ]n Pa.s.
(5.11)
8v 1  4 
  perete  0 
D pl  3
Pentru lichidele care se supun ecua\iei de curgere a lui Ostwald
de Waele, debitul de lichid este dat de rela\ia:
, (5.12)
1
Q=
[ ][ ]
nπR3 γ̇ RΔp
( 3n+1 ) 2η γ̇ L
n

]n care: Q este debitul de curgere, ]n m3/s; n - indicele de curgere; R -

raza conductei, ]n m; L - lungimea conductei, ]n m; p - diferen\a de
presiune, ]n Pa; - vâscozitatea materialului, ]n Pa.s.
}n rela\ia 5.12 nu s-au luat ]n considera\ie pierderile de presiune
datorit[ rezisten\ei la intrarea =i ie=irea din conduct[, care ]n cazul
curgerii prin conducte scurte sunt apreciabile (curgerea prin matri\ele
pentru format macaroane, curgerea produselor zaharoase etc.)
Fenomenele limitrofe pere\ilor conductelor , care se petrec la
curgerea diferitor mase cu vâscozitatea anormal[ sunt determinate ]n
mare m[sur[ de propriet[\ile specifice ale acestor mase. Existen\a =i
m[rimea alunec[rii stratului de produs din apropierea pere\ilor
conductei depinde de propriet[\ile reologice ale materialului, de
temperatur[, de con\inutul de umiditate =i gr[sime, cât =i de condi\iile
procesului de curgere (viteza fluxului, diametrul conductei etc.).
}n cazul curgerii produselor pseudoplastice prin conducte de
sec\iune circular[, debitul de fluid (luând ]n considera\ie =i alunecarea)
se poate calcula cu rela\ia:
(5.13)

{ ] [( )( )] }
1
2
Q=πR K ra
R ∂p
+ ( )( ) [
R γ̇ n
⋅
R ∂p
2 ∂ z (3n+1 ) 2η γ̇ ∂ z
n

]n care Kra este coeficiantul rezisten\ei la alunecarea normal[ ]n m/Pa .s;

- gradientul de presiune ]n lungul conductei, ]n Pa/m.
∂p
∂z

5.2. Curgerea ]ntre dou[ pl[ci paralele

Pentru studiul fluxului lichidelor nenewtoniene ]n direc\ia axei x ]
ntre pl[ci paralele de l[\ime nelimitat[ (fig. 5.2) se introduc o serie de
ipoteze simplificatoare:
- curgerea lichidului este laminar[, stabilizat[;
- propriet[\ile reologice ale lichidului nu se modific[ ]n timp;
- lichidul nu alunec[ pe suprafa\a pl[cilor;
- efectele marginale se neglijeaz[.
}n aceste condi\ii, se poate scrie:

=i
8v 1  4 
 perete  0
D pl  3
(5.14)
8v 1  4 0 
   
D  pl  p ere te
3 
Ultima rela\ie indic[ o distribu\ie liniar[ a tensiunii pe l[\imea
fluxului, de la zero ]n planul de mijloc pân[ la perete la suprafa\a
pl[cilor (la H/2), indiferent de regimul de curgere.
Debitul lichidului la curgere ]ntre dou[ pl[ci paralele este dat de
rela\ia;
. (5.15)
8v 1  4 0 
   
D  pl  perete
3 
Cu rela\ia (5.15) se poate g[si dependen\a dintre Q =i p pentru
orice lichid, ]nlocuind ]n rela\ie func\ia corespunz[toare f(yx) = - du/dh
(u este viteza lichidului la ]n[l\imea h, ]n m/s).
Astfel, pentru masele Bingham, rela\ia (5.15) devine:
 . (5.16)
8v 1  4 0 
   
D  pl  p e r e te
3 

5.3. Curgerea prin canale de sec\iune dreptunghiular[

Pentru determinarea debitului de lichid prin conducte cu sec\iune
dreptunghular[ având l[\imea W =i ]n[l\imea H se folose=te rela\ia
Bussines, care reprezint[ rezolvarea ecua\iei diferen\iale Navier-Stookes
aplicat[ la lichide newtoniene.
. (5.17)
Q  WH 3pFf / 12L
Coeficientul de form[ Ff se determin[ cu expresia:
. (5.18)

Q  WH 3pFf / 12L
Câteva valori ale coeficientului de form[ ]n func\ie de H/W sunt
date ]n tabelul 5.1.
Folosind metoda vâscozit[\ii efective se poate scrie:
. (5.19)
12 ηef LQ
Δp=
WH 3 F f
Vâscozitatea efectiv[ se poate determina (cunoscând ecua\ia
reologic[) calculând viteza efectiv[ de forfecare cu rela\ia:

. (5.20)
6Q
γ̇ ef =
WH 2
Pentru masele a c[ror curgere este caracterizat[ de ecua\ia
Bingham, vâscozitatea efectiv[ va fi:
(5.21)
τ0
ηef =η pe +
γ̇ ef
Introducând aceast[ valoare ]n rela\ia (5.19), rezult[:
. (5.22)
12 Lηef Q 2 Lτ 0
Δp= +
(WH 3 F f ) F f H
Cu aceast[ rela\ie se poate calcula pierderea de presiune de-a
lungul conductei de sec\iune dreptunghiular[.
Se poate afirma c[ nucleul semitare al sec\iunii fluxului de
material plastic vâscos Bingham este delimitat, la egal[ distan\a, de
linia conturului conductei.
 5.4. Curgerea prin canale de sec\iune inelar[
Dac[ se studiaz[ curgerea materialelor Bingham prin spa\iul
dintre doi cilindri coaxiali, considerând c[ nu exist[ alunecare fa\[ de
pere\ii conductei (fig. 5.3), se constat[ c[ ]n zona limitat[ de razele a =i
b materialul se mi=c[ la fel cu un corp tare (la 0). }n zona R1 < < a
=i b< < R2 are loc curgerea vâscoas[.
Pentru o c[dere de presiune p dat[, debitul Q poate fi determinat
ca suma debitelor ]n trei sec\iuni inelare ]ntre R1 =i a; b =i R2; a =i b.
, (5.23)
a R2 b

Q  2  rudr  2  rudr  2U T  rdr

R1 b a

]n care: U este viteza de curgere a materialului ]n zona de curgere

vâscoas[, ]n m/s; UT - viteza fluxului de material semitare, ]n m/s.
C[derea de presiune p se determin[ cu rela\ia:
. (5.24)
2 L 0
p 
(b  a )
Pentru valori mari ale p, zona de curgere a materialului semitare
devine atât de mic[, ]ncât se poate neglija. }n acest vaz, debitul de
material se poate calcula cu rela\ia:

Q=
π
8 η pl {( ΔpL )[(R −R )−( R −R ) /ln( R )]−( 3 )[ R + R + 4 r −3 r ( R + R )]}
4
2
4
1
2
2
2 2
1
R2
1
8 τ0 3
1
3
2
3
0
2
0 1 2

5.25
Pentru materiale newtoniene la 0 = 0 =i pl = , rela\ia (5.25)
cap[t[ forma:
(5.26)
 p   4  R2  
Q   
2 2
  R2  R1  R2  R1 :ln  
 8L  
4 2

 R1  