Proiectarea unui zid de sprijin TEMA1

Etapele proiectarii:
1. Predimensionare
Etapa de predimensionare presupune stabilirea preliminară a dimensiunilor unui zid.
Observatie:
Dimensiunile se vor alege in functie de tipul / inaltimea zidului.
a b c

Df

m:1

Alegerea adancimii de fundare:

• D f ≥ H ingh + 10 ÷ 20cm
• fundatia trebuie sa fie amplasata in teren stabil si teren bun de fundare

2. Verificarea zidului de sprijin

Zidul de sprijin trebuie verificat la:
• Lunecare
• Capacitate portanta
• Rasturnare
• Sectiuni periculoase
Explicatii:
Ce inseamna starile limita ultime si care sunt acestea?
EQU: Pierderea echilibrului structurii sau a terenului considerat ca şi corp rigid
• răsturnare
STR: Cedare internă si deformaţii excesive în structură sau în materialele structurale
cedare structurală – rezistentă în secţiuni periculoase
deformaţia excesivă a elemetelor structurale
GEO: Cedare sau deformaţii excesive ale terenului

lunecare

Capacitate portantă teren

Stabilitate generală (se tratează împreună cu STR)
1
Proiectarea unui zid de sprijin TEMA1

Deformaţie teren
- tasare
- rotire
UPL: Cedare datorită subpresiunii apei
HYD: Umflare hidraulică, eroziune internă şi afuiere în sol cauzate de gradienţi hidraulici

afuiere mal

curgerea inacceptabilă a apei prin sau pe sub perete

transport inacceptabil al particulelor de pământ prin sau pe sub pereţi

modificarea inacceptabilă ale N.A.S.
Ce inseamna un caz de proiectare?.
Un set de coeficienti partiali de siguranta grupati
CAZURI DE PROIECTARE
Caz 1:
Combinaţia 1: A1 + M1 + R1
Combinaţia 2: A2 + M2 + R2
Caz 2:
Combinaţia: A1 + M1 + R2
Caz 3:
Combinaţia: (A1*/ A2†) + M2 +R3
A1* - pentru încărcări structurale
A2† - pentru încărcări geotehnice
Ce inseamna un coeficient partial de siguranta?
Coeficienti partiali de siguranta:
Pentru actiuni:
E d = γ F ⋅ Frep
Pentru parametrii materialului(geotehnici):
X
XD = k
γM
Pentru rezistente:
R
RD = k
γR

2.1 Verificarea la lunecare conform SR EN 1997-1

Principiul verificarii
Actiunile orizontale Hd care produc efectul deplasarea zidului trebuie sa fir mai mici decat
rezistenta la lunecare a zidului (a terenului de fundare de sub talpa zidului)

Hd

Vd

R d =Vd
Note:
1.Fiecare verificare a zidului se face pentru starile limita ultime ce pot apare folosind unul din
cazurile de proiectare din SR EN 1997-1 (Cap 2.4.7.3.4.2).
2.Verificarea la lunecare se face in starea limita ultima GEO.

2
Proiectarea unui zid de sprijin TEMA1
3.Pentru verificarea la lunecare se recomanda folosirea coeficientilor partiali de siguranta pentru
CP3 (A2+M2+R3).
Stabilirea coeficientilor partiali de siguranta pentru CP3
Actiuni:
γ G = 1.0 pentru actiuni permanente (favorabile/nefavorabile)
γ Q = 1.3 pentru actiuni variabile (nefavorabile)
Parametrii geotehnici:
γ ϕ ' = 1.25 pentru unghiul de frecare interna efectiv
γ c ' = 1.25 pentru coeziunea efectiva
γ γ = 1.0 pentru greutatea volumica
Rezistenta totala a pamantului:
γ R , h = 1.0 pentru rezistenta la lunecare

Valorile de calcul ale parametrilor geotehnici :

γk
γd = valoarea de calcul a greutatii volumice
γγ
tan ϕ 'k
tan ϕ 'd = valoarea de calcul a ungiului de frecare efectiva
γ ϕ'
c' k
c' d = valoarea de calcul a coeziunii efective
γ c'

Evaluarea presiunilor active si a impingerii pamantului:

Coeficientul de impingere activa pentru fiecare strat (dupa teoria Coulomb):
cos 2 (ϕ − α )
ka = 2
 sin (ϕ + δ ) ⋅ sin (ϕ − β ) 
cos α ⋅ cos(α + δ ) ⋅ 1 +
2

 cos(α + δ ) ⋅ cos(β − α ) 

+
-

- +

Daca α sau β au valori negative atunci se vor introduce in relatie − α si − β

Coeficientii de impingere se gasesc si in „Proiectarea fundatiilor” , A. Popa ,IPCN, 1987, Pag. 68.
Presiunea activa intr-un punct:
q
k

p
a

pa = γ Q ⋅ qk k a + γ G ⋅ (∑ γ di ⋅ hi ⋅ k a − 2 ⋅ c' d ⋅ k a )
3
Proiectarea unui zid de sprijin TEMA1
Diagrama de impingere activa:
q
k
K p
a1 a1.0
d1 h1
c' Pa1v P
d1 x a1 1
d1 p Pa1h
a1.1
K p
a2 a2.0 P'
a2v P'a2
d2 h2 2 P''
a2v P''
a2
c' P'a2h 2
d2 P''
a2h
d2 p
a2.1
Ka3 p
a3.0
P'
a3v P'a3
d3
c'
d3
h3 P' 3 P''
a3v P''
a3
a3h 3
d3 P''
a3h
y p
a3.1
x

p a1.0 = γ Q ⋅ q k ⋅ k a1 − γ G ⋅ 2 ⋅ c1d '⋅ k a1

(
p a1.1 = γ Q ⋅ q k ⋅ k a1 + γ G ⋅ γ 1d ⋅ h1 ⋅ k a1 − 2 ⋅ c1d '⋅ k a1 )
p a 2.0 = γ Q ⋅ q k ⋅ k a 2 + γ G ⋅ (γ 1d ⋅ h1 ⋅ k a 2 − 2 ⋅ c 2 d '⋅ k a 2 )
p a 2.1 = γ Q ⋅ q k ⋅ k a 2 + γ G ⋅ (γ 1d ⋅ h1 ⋅ k a 2 + γ 2 d ⋅ h2 ⋅ k a 2 − 2 ⋅ c 2 d '⋅ k a 2 )
p a 3.0 = γ Q ⋅ q k ⋅ k a 3 + γ G ⋅ (γ 1d ⋅ h1 ⋅ k a 3 + γ 2 d ⋅ h2 ⋅ k a 3 − 2 ⋅ c3d '⋅ k a 3 )
p a 3.1 = γ Q ⋅ q k ⋅ k a 3 + γ G ⋅ (γ 1d ⋅ h1 ⋅ k a 3 + γ 2 d ⋅ h2 ⋅ k a 3 + γ 3d ⋅ h3 ⋅ k a 3 − 2 ⋅ c3d '⋅ k a 3 )
Impingerea pe fiecare strat:
x
Pa1 = p. a1.1 ⋅
2
h2
P ' a 2 = p a 2.0 ⋅ h2 P ' ' a 2 = ( p a 2.1 − p a.2.0 ) ⋅
2
h
P ' a 3 = p a 3.0 ⋅ h3 P ' ' a 3 = ( p a 3.1 − p a.3.0 ) ⋅ 3
2
descompunerea impingerii dupa orizontala si verticala
Pa.i..H = P. ai ⋅ cos(α + δ i )
Pa.i..V = P.ai ⋅ sin (α + δ i )
Calculul actiunii orizontale:
H d = ∑ Pai. H
Calculul actiunii verticale:
Vd = γ G ⋅ (G z + Gdren + Gu ) + ∑ Pai.V
Evaluarea rezistentei la lunecare:
V ' d = Vd ⋅ cos ε + H d sin ε
 proiectia fortelor după planul de lunecare al zidului.
 H ' d = H d ⋅ cos ε − Vd sin ε
Rezistenta la lunecare este data de relatia:
V ' ⋅ tan ϕ ' cvd
R' d = d
γ R ,h
unde ungiul frecarii efective este: ϕ ' cvd = ϕ ' d pentru beton turnat in sapatura
2
ϕ ' cvd = ϕ ' d pentru elemente prefabricate
3

4
Proiectarea unui zid de sprijin TEMA1

Verificare la lunecare: H ' d ≤ R ' d

Vd
Hd
R p,d=0 V'd

R'd
H'd

2.2 Verificarea la capacitate portanta conform SR EN 1997-1

Principiul verificarii
Presiunea efectiva la talpa fundatiei data de actiunile verticale (greutate proprie, sarcini verticale
variabile) nu trebuie sa depaseasca presiune admisa de teren (capacitatea portanta).
Note:
1. Verificarea la lunecare se face in starea limita ultima GEO.

Vd

Rd
Pentru evaluarea presiunii active si a impingerii pamantului se folosec relatiile de la punctul 2.1
Reducerea actiunilor cu valoare de calcul in centrul de greutate al talpii fundatiei.
Actiunea verticala:
Vd = γ G ⋅ (G z + Gdren + Gu ) + ∑ Pai.V
Actiunea orizontala:
H d = ∑ Pai. H
Momentul incovoietor:
M ed = ∑ PaiH ⋅ y ai − ∑ PaiV ⋅ x a − ∑ Gk ⋅ x ki
unde:
y ai bratul fortei PaH masurat din centrul de greutate al talpii fundatiei
xa bratul fortei PaV masurat din centrul de greutate al talpii fundatiei.
x ki bratul fortei Gk masurat din centrul de greutate al talpii fundatiei

Calculul capacitatii portante

Se face cu relatia
Rd / A' = c d '⋅ N c ⋅ bc ⋅ s c ⋅ ic + q '⋅ N q ⋅ bq ⋅ s q ⋅ i q + 0.5 ⋅ γ '⋅B ⋅ N γ ⋅ bγ ⋅ sγ ⋅ iγ
unde:
c' d coeziunea terenului de sub talpa zidului de sprijin
B' latimea efectiva a fundatiei

5
Proiectarea unui zid de sprijin TEMA1
γ' greutatea volumica a pmantului de sub talpa fundatiei
q' suprasarcina de calcul care actioneaza la talpa fundatiei
Factorii adimensionali sunt prezentati in tabelul urmator
Tabel. Factorii adimensionali pentru calculul presiunii terenului de fundare
Nq e π ⋅tan ϕ ' ⋅ tan 2 (45° + ϕ ' / 2 )

Capacitate portantă Nc (N q − 1)⋅ 1

tan ϕ '
Nγ 2 ⋅ ( N q − 1) ⋅ tan ϕ ' si δ ≥ ϕ ' / 2

bq=bγ (1 − α ⋅ tan ϕ ' ) 2

Înclinarea bazei fundaţiei
bc bq − (1 − bq ) /( N c ⋅ tan ϕ ' )
sq 1 + ( B ' / L' ) ⋅ sin ϕ ' 1 + sin ϕ '
Forma fundaţiei sγ 1 − 0,3 ⋅ ( B ' / L' ) 0,7
sc ( s q ⋅ N q − 1) /( N q − 1)
iq [1 − H /(V + A'⋅c'⋅ cot ϕ ' )] m
Înclinarea încărcării iγ [1 − H /(V + A'⋅c'⋅ cot ϕ ' )]m +1
ic iq − (1 − iq ) /( N c ⋅ tan ϕ ' )
m = m B = [2 + ( B' / L' )] /[1 + ( B' / L' )] daca H acţionează pe direcţia B’
m = m L = [2 + ( L' / B' )] /[1 + ( L' / B' )] daca H actionează pe direcţia L’
m = mθ = m L ⋅ cos 2 θ + m B ⋅ sin 2 θ H acţionează pe o direcţie care formează unghiul θ cu direcţia L’

Calculul suprasarcinii

q'
q' = D f ⋅ γ
Observatii
1. Forma fundatiei este data de dimensiunile L si B , L are lungimea unui tronson (5-6m), dar
verificarile se fac pentru 1m de zid .
2. Unghiul α pe care fundatia il face cu orizontala se masoara in radiani.
Calculul dimensiunilor reduse (efective) ale fundatiei:

L' = L Vd Vd
B' = B − 2 ⋅ eB Med <==> e

B/2 B/2 B'/2 B'/2

unde :
M
e B = ed
Vd
A' = B'⋅L'
Verificarea la capacitate portanta: Vd A' ≤ Rd A'

6
Proiectarea unui zid de sprijin TEMA1
2.3 Verificarea la rasturnare conform SR EN 1997-1
Principiul verificarii
Efectul destabilizator de forma unui moment de rasturnare produs de impingerea pamantului sa
nu depaseasca efectul stabilizator de forma unui moment de stabilizare dat de greutatea zidului
si a drenului din spatele zidului.

Hd
Mdst Vd

Mstb
Note:
1.Verificarea la rasturnare se face in starea limita ultima EQU.
2.Pentru verificarea la lunecare se recomanda folosirea coeficientilor partiali de siguranta din
anexa A tabel 1 si tabel 2.(SR EN 1997-1)

Stabilirea coeficientilor partiali de siguranta pentru starea limita EQU

Actiuni:
γ G , stb = 0.9 pentru actiuni permanente favorabile
γ G ,dst = 1.1 pentru actiuni permanente nefavorabile
γ Q , std = 0 pentru actiuni variabile favorabile
γ Q ,dst = 1.5 pentru actiuni variabile nefavorabile
Parametrii geotehnici:
γ ϕ ' = 1.25 pentru unghiul de frecare interna efectiv
γ c ' = 1.25 pentru coeziunea efectiva
γ γ = 1.0 pentru greutatea volumica
Valorile de calcul ale parametrilor geotehnici :
γk
γd = valoarea de calcul a greutatii volumice
γγ
tan ϕ 'k
tan ϕ 'd = valoarea de calcul a ungiului de frecare efectiva
γ ϕ'
c' k
c' d = valoarea de calcul a coeziunii efective
γ c'
Impingerea intr-un punct este data de relatia:
(
p a = γ Q ,dst ⋅ q k k a + γ G ,dst ⋅ ∑ γ di ⋅ hi ⋅ k a − 2 ⋅ c' d ⋅ k a )
Se calculeaza presiunea si impingerea activa a pamantului folosind coeficinetii partiali de siguranta
pentru actiuni in cazul verificarii la starea limita ultima EQU (se calculeaza din nou presiunea si
impingerea pamantului).
Momentul destabilizator:
M dst ,d = ∑ PaiH ⋅ y ai
unde: y ai bratul fortei PaH masurat din punctul de rasturnare al zidului.
Momentul stabilizator:
M stb ,d = ∑ PaiV ⋅ x ai + ∑ Gk ⋅ x ki

7
Proiectarea unui zid de sprijin TEMA1
unde: x a bratul fortei PaV masurat din punctul de rasturnare al zidului.
x ki bratul fortei Gk masurat din punctul de rasturnare al zidului.

Verificarea la rasturnare: M dst ,d ≤ M stb, d

2.4 Verificarea in sectiuni periculoase

Note:
1.Verificarea in sectiuni periculoase se face in starea limita ultima STR.
2.Coeficientii partiali de siguranta sunt identici pentru un caz de proiectare la starile limita ultime
STR si GEO. (se foloste diagrama de impingere pentru CP3.)
Sectiuni periculoase
Zid de sprijin Zid de sprijin Zid de sprijin Zid de sprijin
talpa - beton armat beton simplu zidarie din piatra gabioane

a-a
a a a a
c b b-b
a a a a

c-c c b

Cazul zidului de sprijin din beton armat

Calculul armaturilor zidurilor de sprijin se face in metoda STR - USL considerand zidul de
sprijin ca un element din beton armat format din trei console.
Solicitarile in sectiunile a-a, b-b, c-c sunt momente incovoietoare
In sectiunea a-a momentul incovoietor este dat de diagrma de impingere activa care
actioneaza pana la nivelul sectiunii, pe o consola (elevatia incastrata in nod).

p
a1.1
p
a2.0

p
a2.1
p
a3.0
Med,a-a
p
a3.a-a

Med,c-c Med,b-b
p p
1 2

p
ef,min

p
ef,max

In sectiunile b-b si c-c momentele incovoietoare se obtin pe consolele actionate de fortele

din figura de mai sus.
8
Proiectarea unui zid de sprijin TEMA1
Vd  6 ⋅ e B  M
p. min = ⋅ 1 ∓ , e B = ed
ef
max
B ⋅ 1m  B  Vd
p1 = γ med ⋅ h1 p , p 2 = γ med ⋅ h2 p , γ med - greutatea straturilor pe inaltimea h1p respectiv h2p luata ca
medie ponderata cu inaltimea stratului.

med h2p

med
h1p

Cu momentele de calcul stabilite in sectiunile a-a, b-b, c-c se pot calcula armaturile
conform cu prescriptiile SR EN 1992.
Si de jos in sus de presiunile de contact de calcul:
In cazul presiunilor pe talpa fundatiei nu se ia in considerare greutatea proprie a talpii
'
fundatiei: V d = (Gb1 + G s1 + G s 2 ) ⋅ γ G
Calculul armaturii necesare pentru preluarea momentelor M 1 si M 2 se determina conform
prevederilor SR EN 1992.Armarea zidului de sprijin se recomanda sa se faca cu carcase de
armatura realizate simetric.

Armarea verticala se face cu bare cu d ≥ 10 mm ( ≤ 16 mm), avand aria minima de armare

de 0.002Ac; jumatate din aceste armaturi se dispun pe fetele peretelui orizontal. Valoarea maxima
a armaturii verticale este de 0.04 Ac. Distanta dintre barele verticale nu va fi mai mare de 400 mm.
Armatura minima orizontala este de 0.001 Ac.

Cazul zidului de sprijin din beton simplu si zidarie din piatra.

Efortul vertical in sectiunea a-a (dat de greutatea proprie a zidului pana in sectiunea a-a.
V ' d = γ G ⋅ Gk ,a − a
Momentul este dat de impingerea activa a pamantului care actioneaza pe o consola incastrata in
sectiunea a-a.
M ed ,a − a = ∑ PaiH ⋅ y a −a ,i
Compresiune cu incovoiere fara intindere (cazul zidului din zidarie de piatra si gabioane)

9
Proiectarea unui zid de sprijin TEMA1
2 ⋅ V 'd b M ed ,a − a
σ max = unde: c = − eb , eb =
3 ⋅ c ⋅ 1m 2 V 'd

p p
a1.1 a1.1
p p
a2.0 a2.0

Med V'd Med V'd

a a p
a2.a a a p
a2.a

b b
c p
min

p p
max max
a. b.
σ max ≤ f cp ,d efortul maxim nu trebuie sa depaseasca rezistenta la compresiune a materialului
daN
(piatra de zidarie, piatra sparta) f cp ,d = 20
cm 2
Compresiune cu incovoiere cu intindere (cazul zidului din beton simplu)
Eforturile unitare extreme in sctiunea a-a
V  6 ⋅ eb 
σ min = d ⋅ 1 ± 
max
b ⋅ 1m  b 
M ed ,a − a
unde: eb =
V 'd
σ max ≤ f c , d
eforturile extreme nu trebuie sa depaseasca rezistenta betonului
σ min ≤ f ct , d
Daca σ mim > f ct ,d se va dispune armatura care sa preia toata intinderea din sectiune
σ min ⋅ x Ta
Ta − a = , As ,a − a =
2 f y ,d

10