Ştii care e diferenţa dintre cunoaştere, înţelepciune şi intuiţie?
Cunoaşterea, înţelepciunea şi intuiţia par a fi sinonime, dar nu sunt. Deşi se referă toate la acumularea de gânduri şi experienţe, sunt foarte diferite, în esenţă şi în modul în care la aplicăm în viaţă. Cunoaşterea e asimilarea de fapte, evenimente şi informaţii despre care ai învăţat – din cărţi, de la alţii sau din propria experienţă. Înseamnă să fii conştient de ceva, şi să ai informaţii. Cunoaşterea e de fapt legată de fapte şi idei pe care le dobândim în urma studiului, cercetării, investigării, observaţiei sau experienţei. Înţelepciunea e abilitatea de a discerne şi judeca anume care aspecte ale acelei cunoaşteri sunt adevărate, corecte, de durată, şi pot fi aplicate în viaţa ta. E putinţa de a aplica cunoaşterea la un nivel mai înalt. Şi e mai adâncă; înseamnă să ştii motivele, sau raţiunea de a fi ; să ştii de ce ceva e aşa cum e, şi ce înseamnă asta pentru tine. Intuiţia e nivelul cel mai adânc al artei de a şti, şi cel mai important în viaţă. E o percepţie mai adâncă şi mai clară asupra vieţii, asupra cunoaşterii şi înţelepciunii. Intuiţia înseamna sa vezi ce stă la baza cunoaşterii, şi care e esenţa înţelepciunii. Este un mod de a înţelege mai bine viaţa şi felul în care lucrurile interacţionează la nivel macroscopic. Pe scurt: Cunoaşterea înseamnă informaţie, înţelepciunea e înţelegerea şi puterea de a o aplica, iar intuiţia e conştientizarea esenţei, a ceea ce stă la baza unui anumit adevăr. Din păcate, putem aduna cunoştinţe o viaţă întreagă, dar să nu vedem înţelepciunea. Putem fi întelepţi, dar totuşi ne scapă sensul profund al lucrurilor. Christopher Reiss rezumă foarte bine aceste diferenţe : “Cunoaşterea înseamnă să ştii că deşertul e lung de 12.4 mile. Înţelepciunea e să îţi iei suficientă apă pentru drumul prin deşert. Intuiţia înseamnă să instalezi un stand de limonadă după 6 mile.” Cunoaştere înseamna să ştii să îţi gestionezi banii, să echilibrezi cheltuielile, să economisesti. Înţelepciunea e să înţelegi câta importanţă au banii în viaţa ta şi pentru viitorul tău. Intuiţia înseamnă să înţelegi că banii sunt doar un instrument, neavând valoare în afară de ceea ce îţi pot aduce. Cunoaşterea înseamnă să înveţi să pictezi şi să te foloseşti de aceasta abilitate ca să îţi câstigi existenţa. Înţelepciunea înseamnă să îţi exprimi pasiunea prin pictură, şi să înţelegi că arta e o formă de comunicare care influenţează vieţile celorlalţi. Intuiţia înseamnă să înţelegi că orice poate fi o formă de artă, iar tu, creându-ţi propria artă contribui la exprimarea şi explicarea esenţei a ceea ce te înconjoară. Cunoaştere înseamnă să ştii care lucruri, obiceiuri, oameni şi plăceri te fac fericit. Înţelepciune înseamnă să ştii că, deşi acele lucruri îţi aduc plăcere, fericirea nu izvorăşte din lucruri, sau situaţii, sau oameni. Înseamnă să înţelegi că fericirea vine din interior, şi este o stare temporară a minţii. Intuiţie înseamnă să ştii că fericirea nu e scopul vieţii, nu e un indicator al calităţii vieţii – e doar unul dintre multele stări în spectrul emoţiilor noastre. Aceste emoţii nu ne conturează viaţa; sunt doar nişte experienţe. Cunoaşterea, înţelepciunea şi intuiţia sunt, toate trei, preţioase – şi au locul lor în viaţă. Dificultatea în a le folosi apare deoarece multora dintre noi nu ne este clar înţelesul şi diferenţa dintre ele, considerându-le interschimbabile. Edificarea asupra lor, şi conştientizarea felului în care mintea noastră e folosită de fiecare pot fi factori importanţi în a ne ajuta să profităm la maxim de fiecare din cele trei. Dobândirea şi aplicarea informaţiilor poate fi valoroasă în sine, totuşi trebuie şi discernământ pentru judecarea şi evaluarea cunoaşterii respective, şi e nevoie să găsim esenţa şi rostul vieţii ca întreg. Poate că cea mai reală formă de cunoaştere constă în controlul asupra tuturor celor trei, şi în înţelegerea modului în care fiecare ne intensifică experienţa şi calitatea vieţii.