28.

Schizofrenia –forme de debut

DEF-Schizofreniile sunt caracterizate prin distorsiuni fundamentale şi specifice ale

gândirii, percepţiei şi ale afectelor care sunt neadecvate sau tocite. Câmpul de conştiinţă
clar şi capacitatea intelectuală sunt de obicei menţinute, deşi unele deficite cognitive se pot
instala în decursul timpului. Tulburarea implică funcţiile de bază, care dau unei persoane
sentimentul unicităţii, identităţii şi autonomiei sale.

DEBUTUL SCHIZOFRENIEI -Abrupt sau Insidios - polimorfism clinic lipsit de

specificitate –
Bufeu delirant halucinator delir polimorf, afect violent, stări confuziv-
oniroide, depersonalizare, derealizare,
automatism mental, perplexitate anxioasă
Stări distimice – alternanţe de aspect mixt excitomotor şi
depresiv
Scăderea interesului şi activităţii, (obsesivo-fobică, hipocondriacă, conversivă)
indiferentism afectiv, comportament
imprevizibil, mutism şi izolare progresivă,
fixare în preocupări abstracte

Debut medico-legal, pseudonevrotic

Discordanţă ideo-afectivă

FAZA PRODROMALA
Apariţia unui simptom caracteristic fazei acute, dar atenuat
Simptome disforice nonpsihotice
Comportament idiosincretic
Câteva zile Câteva săptămâni Câteva luni (debut)

TABLOU CLINIC
Categorii simptomatice (cel mai frecvent concept)
Simptome pozitive – halucinaţii, delir
Simptome negative – aplatizare afectivă, scăderea productivităţii gândirii şi a limbajului
(alogie), anhedonie, abulie
Dezorganizarea – fluxul şi conţinutul gândirii, comportamentul şi atenţia

Subtipurile de schizofrenie sunt definite de predominanţa unei categorii de simptome în

momen-tul examinării, deoarece acestea se pot modifica pe parcursul evoluţiei bolii.
 Schizofrenie paranoidă
 Schizofrenie dezorganizată (hebefrenică)
 Schizofrenie catatonică
 Schizofrenie nediferenţiată
 Schizofrenie reziduală
Nici un simptom nu este patognomonic pentru schizofrenie

29. schizofrenia paranoida-tablou clinic

Forma paranoidă a schizofreniei se caracterizează prin:

 preocupări şi convingeri delirante
 şi/sau halucinaţii auditive,
 comportamentul şi discursul dezorganizat, precum şi tocirea afectivă sunt mai
puţin pregnante.
 Tabloul clinic este dominat de deliruri relativ stabile, de obicei paranoide, însoţite
de obicei de halucinaţii, în special de tip auditiv şi de alte tulburări de percepţie.
 Tulburările afectivităţii, voinţei şi vorbirii şi simptomele catatonice nu sunt
proeminente.

Debutul este mai tardiv, funcţionarea premorbidă mai bună şi prognosticul mai favorabil.
Aceşti pacienţi au şanse mai mari să se integreze socio-ocupaţional şi familial în comparaţie
cu ceilalţi schizofreni.
În ICD 10 se consideră că această formă reprezintă tipul cel mai comun de schizofrenie pe
plan mondial.

Exemple de simptome paranoide din cele mai obişnuite sunt:

 idei delirante de persecuţie, referinţă, naştere ilustră, misiune specială, schimbare
corporală sau gelozie;
 halucinaţii auditive, care ameninţă pacientul sau îi dau comenzi, sau halucinaţii
auditive fără expresie verbală cum ar fi fluierături, pocnituri, ţiuituri, bâzâit sau râsete;
 halucinaţii olfactive sau gustative, ale senzaţiilor sexuale sau alte senzaţii corporale.
Halucinaţiile vizuale pot apărea, dar sunt rareori proeminente.

30. Schizofrenia dezorganizată (hebefrenia)

 discurs şi comportament dezorganizat,
 afecte tocite sau neadecvate,
 absenţa sindromului catatonic.

Ideile delirante şi halucinaţiile, dacă sunt prezente, sunt fragmentare, spre deosebire de
forma paranoidă.
Debutează în adolescenţă, cu dezvoltarea insidioasă a unei simptomatologii caracterizată
prin abulie, tocire afectivă, deteriorarea habitudinilor şi modificări comportamentale,
afectare cognitivă, delir şi halucinaţii.
Dispoziţia este superficială şi inadecvată, adesea fiind însoţită de chicote şi zîmbete "auto-
satisfăcute", "auto-repliate", sau de maniere "alese", grimase, manierisme, poze, acuze
hipocondriace şi fraze repetate.
Există o tendinţă de a rămâne solitar şi comportamentul pare lipsit de scop şi angajare.
La examenul anamnestic şi istoricul bolii se întâlnesc mai frecvent date privind agregarea
familială şi funcţionarea premorbidă săracă.
Prognosticul este mai rezervat pe termen lung şi evoluţia bolii este continuă, în comparaţie
cu schizofrenia paranoidă.

COMPLETARI PENTRU SUBIECTELE – SCHIZOFRENIE_clasificare si aspecte clinice

2. Schizofrenia catatonică
domină cel puţin două simptome în tabloul clinic manifestat prin :
 imobilitate motorie de tip stuporos sau cataleptic,
 agitaţie extremă
 negativism
 mutism
 conduite motorii particulare (stereotipii, manierisme, grimase bizare)
 ecolalie, ecopraxie
 Schizofrenia catatonică debutează la vârsta cea mai tânără, are o evoluţie mai
îndelungată şi nivelul cel mai redus de funcţionare socială şi ocupaţională.
4. Schizofrenia nediferenţiată
 Diagnosticul de schizofrenie nediferenţiată este posibil numai în cazurile care nu
întrunesc criteriile diagnostice pentru formele paranoidă, catatonică sau dezorganizată.
 Conform ICD 10 schizofrenia nediferenţiată include stările ce întrunesc criteriile
diagnosticului general pentru schizofrenie, dar nu sunt concordante cu nici una dintre
formele de mai sus sau manifestă trăsături comune mai multor tipuri, fără o clară
predominanţă a unui set particular de caracteristici diagnostice.
Această rubrică diagnostică trebuie să fie folosită numai pentru stări psihotice (deci
schizofrenia reziduală şi depresia post-schizofrenă sunt excluse), şi numai după ce s-a încercat
clasificarea stării în una din cele trei categorii precedente.
Acest subtip trebuie rezervat tulburărilor care:
 Îndeplinesc criteriile diagnostice pentru schizofrenie.
 Nu satisfac criteriile pentru subtipurile paranoid, hebefrenic sau catatonic.
 Nu satisfac criteriile pentru schizofrenia reziduală şi depresia post-schizofrenă.
5. Schizofrenia simplă
 Rară
 dezvoltare insidioasă şi progresivă a unor bizarerii comportamentale, incapacitatea de
a îndeplini cerinţele societăţii şi diminuarea globală a performanţelor.
Ideile delirante şi halucinaţiile nu sunt evidenţiabile şi tulburarea nu este atât de evident
psihotică precum în subtipurile hebefrenic, paranoid şi catatonic de schizofrenie.
6. Schizofrenia reziduală
 Acest subtip diagnostic se referă la formele clinice care nu mai prezintă simptome
psihotice proeminente, dar care au întrunit în trecut criteriile diagnostice de
schizofrenie şi prezintă în continuare manifestări caracteristice bolii.
 Acestea sunt reprezentate de simptome negative sau cel puţin două dintre simptomele
principale ,dar atenuate (convingeri ciudate, experienţe perceptive neobişnuite)
(conform DSM-IV).
Tulburarea de personalitate
 Model de durata ce presupune experiente interioare si comportamente ce deviaza
semnificativ fata de expectanteleindividuale acceptate cultural; se manifesta in mai
mult de 2 domenii: cognitie, afectivitate, funtionare interpersonala, controlul
impulsurilor.
 Inflexibilitate si pervazivitate intr-o arie larga de situatii.
 Egofilie
 Determina tulburarea sau imposibilitatea functionarii
 Diagnosticata dupa 18 ani
 Trasaturile de comportament sunt considerate tulburari doar atunci cand satisfac
primele 2 criterii
CLUSTER A NEBUN CLUSTER B RAU CLUSTER C TRIST
Pare ciudat, excentric Comportament Comportament anxios,
Mecanisme de aparare: dramatic emotional, restrictionat, de groaza
proiectie, fantezie; inconstant. Mecanisme de aparare :
Mecanisme de aparare: izolarea, evitarea, hipocondria
negarea, implsivitatea,
disociere(histrionic),
scindare(borderline)
TP paranoida TP borderline TP evitanta
TP schizoida TP antisociala TP dependenta
TP schizotipala TP narcisista TPobsesiv-compulsiva
TP histrionica
CLUSTER A
31. TP de tip paranoic 32. TP de tip schizotipal TP schizoida
Magical thinking

 Suspecteaza ca ceilalti l-ar  Idei de referinta  Nu doreste relatii

exploata, i-ar vrea raul,  Credinte ciudate sau apropiate
incearca sa il insele gandire magica  Alege activitati
 Indoiala legata de increderea (superstitii, vraji) solitare
celorlalti  Experiente perceptuale  Interes redus fata de
 Se teme ca informatia oferita neasteptate experiente sexuale
celorlalti va fi folosita  Mod ciudat de a vorbi  Simte placerea fata
impotriva sa si gandi de un numar mic de
 Poarta ranchiune  Ideatie paranoida activitati
 Reactioneaza rapid, agresiv,  Afecte restrictionate  Fara prieteni
chiar contracarand sau nepotrivite apropiati, cu exc
 Pune sub semnul intrebarii in  Comportament ciudat, rudelor de gradul 1
mod frecvent fidelitatea excentric  Indiferent la critici,
partenerului  Fara prieteni apropiati, laude
 Interpreteaza cu exc rudelor de  Detasat emotional
situatii/eveimente cu gradul 1
semnificatie minima drept  Anxietate sociala
injositoare excesiva
TRATAMENT TRATAMENT TRATAMENT
 Psihoterapie  Psihoterapie  Psihoterapie
 Prognostic rezervat  Educarea unor abilitati individuala
sociale
 Doze scazute de
antipsihotice
CLUSTER B
33. TP antisociala 34. TP de tip 36. TP narcisica TP borderline
histrionic

 Activitati repetate in 
Nu se simte  Exagerarea  Efort frenetic de
afara legii confortabil daca propriei a evita
 Controlul nu e in centrul importante abandonul real
comportamentului(in atentiei  Imaginarea unui sau imaginar
ternare, incarcerare)  Afiseaza succes personal  Relatii instabile
 Falsitate, seductivitate fara limite, si intense
impulsivitate, sexuala putere imensa,  Perceptie a
iresponsabilitate neadecvata frumusete, sinelui instabila
constanta  Expresie iubire  Impulsivitate
 Iritabilitate, emotionala ce se  Credinte daunatoare
agresivitate modifica rapid si conform carora propriei
 Lipsa remuscarilor superficialiii este special si ar persoane(cheltui
 Simptome apar Foloseste trebui sa se eli,
inainte de 15 ani aspectul fizic asocieze cu promiscuitate,
pentru a atrage oameni peciali sofat)
atentia  Cere admiratie  Instabilitate
 Limbajul este excesiva afectiva,
folosit pentru a  Cere drepturi dificultati in
impresiona care nu I se controlarea
 Exprimare cuvin furiei
dramatica si  Se foloseste de  Sentimente
exagerata a ceilalti cronice de gol
emotiilor  Fara empatie afectiv
 Usor influentat  Deseori invidios  Simptome
de ceilalti pe ceilalti/ crede disociative
 Considera ca ceilalti il tranzitorii
anumite relatii invidiaza
mai intime decat  Atitudine
sunt in realitate aroganta
TRATAMENT TRATAMENT TRATAMENT TRATAEMNT
 Controlul  Psihoterapie  Psihoterapie  Psihoterapie
abuzului de centrata pe individuala
substante insight sau de grup
 Terapie
cognitiv-
comportame
ntala
CLUSTER C
35. TP obsesiv-complsiva 37. TP de tip dependent TP evitanta

 Preocupat de detalii  Dificultati decizionale  Evita contactele

pana la neglijarea zilnice fara sfat excesiv interpersonale datorita
punctelor importante ale  Are nevoie de altcineva fricii de critica sau
activitatii sa isi asume respingere
 Perfectionismul responsabilitatile  Nu doreste relationarea
interfera cu completarea  Dificultati in a-si cu alte persoane decat
sarcinii exprima dezacordul, de daca este sigur ca va fi
 Devotat excesiv muncii teama sa nu piarda placut
 Inflexibil cand vine aprobarea celorlalti  Restrictionat la nivel de
vorba de moralitate  Dificultati in a initia relatii intime
 Incapabil sa se proiecte din cauza lipsei  Preocupat de eventuala
debaraseze de lucrurile de incredere in sine respingere sociala
nefolositoare  Pentru a obtine suport  Inhibat in situatii
 Dificultati in a delega depune un effort excesiv interpersonale noi
sarcinile  Nu se simte bine singur datorita sentimentelor
 Zgarcenie datorita temerilor ca ar fi de nepotrivire
 Incapatanere, rigiditate incapabil sa aiba grija de  Se vede inferior
propria persoana celorlalti
 Cauta repede o alta  Reticent in a se angaja
persoana sa aiba grija de in activitati noi datorita
dansul daca relatia jenei
anterioare s-a terminat
TRATAMENT TRATAMENT TRATAMENT
 Psihoterapie  Psihoterapie centrata pe  Educarea socializarii
 Terapie insight  Desensibilizare
comportamentala  Educarea unor abilitati sistematica
sociale  Terapie cognitiva