31.Mecanismele de patogenitate bacteriană în boala parodontală.

Mecanisme directe: actiunea nociva a bacteriilor ce tin de structura celulara a acestora,

invazia tesuturilor, producerea de exotoxine,eliberarea endotoxinelor, elaborarea de
enzime cu rol de agresiune asupra componentelor tisulare adiacente.

Mecanisme indirecte: raspunsul imunologic al gazdei, ce incearca sa apere fata de

agresiunea bacteriana,mecanisme care insa pot deveni ele insele factori de agravare si
progresie ai leziunilor parodontale..Elibereaza metaloproteinaza, citokine, prostaglandine:
factori proinflamatori.

32. Mijloace de evidențiere și îndepărtare a plăcii bacteriene.

Evidentierea placii cu ajutorul revelatorilor de placa: albastru de metilen 2%,solutie de

violet de gentiana 2%,solutie de albastru de foluidina 1%,solutie de tinctura de iod,solutie
dis-plaque,solutie hematoxilina,eritrozina,comprimate.Indepartarea placii se efectueaza
prin periaj profesional.

33.Placa bacteriană supra si subgingivală. Metabolizmul plăcii bacteriene.

Placa bacteriana supragingivala se localizeaza pe toata suprafata dintelui, flora microbiana
este aeroba si gram pozitiva, sunt prezenti coci, bacili, filamente, fusobacterii. Este supusa
direct mecanizmelor de dezagrigare si igienii bucale.

Placa bacteriana subgingivala: sub marginea gingivala libera, flora microbiana anaeroba,
gram negativ, nu este supusa mecanismelor de dezagrigare, nu este posibil accesul direct
la periaj, este implicata in boli parodontale.

Metabolismul este influentat de dieta, aportul de carbohidrati determina cresterea

proceselor fermentative cu scaderea ph-ului ceea ce favorizeaza dezvoltarea bacteriilor
producatoare de acid uric: unele specii de streptococi, lactobacili. Germenii aerobi,
streptococii, lactobacilii, multiplicati la ph acid, duc la un consum exagerat de oxigen si
determina acumulare de; anioni, superoxid, peroxid de hidrogen, produsi toxici pentru
membrana celulara si enzime bacteriene, creiind astfel conditii de anaerobioza favorabile
dezvoltarii speciilor strict anaerobe.

34.Rolul plăcii bacteriene în declanșarea proceselor carioase.

-Concentratia unui numar imens de bacterii pe o suprafata mica(cele mai numeroase

acidogene),streptococul mutans si lactobacili,demineralizeaza dintele
-Placa matura are capacitatea de a metaboliza foarte rapid zaharoza din raportul alimentar
producind acizi organici,ce asigura scaderea pH-ului.
35.Tartrul dentar. Compoziția tartrului dentar.

Tartrul dentar reprezinta un complex organo mineral aderent de suprafata dentara sau
alte structuri solide orale,lucrari protetice,aparate ortodontice,rezultat din mineralizarea
placii bacteriene.
Compozitia: Tartrul supragingivaleste format in proportie de 70-90% din componente
anorganice: compozitie anorganica: fosfat de calciu- 75,9%; carbonat de calciu-3,1%,fosfat
de magneziu,cantitati minime de
sodiu,zinc,strontiu,brom,cupru,mangan,aluminiu,siliciu,fier,aur,tungsten.Componentele
anorganice ale tartrului supragingival au o structura cristalina dispusa in 4
forme:hidroxiapatita,witkoloita,fosfat octocalcic,brusita.
Tartrul subgingival are o compozitie similara cu a tartrului supragingival,dar cu unele
particularitati:un raport calciu-fosfor mai crescut;un continut crescut de sodiu;mai multa
witlokita,mai putina brusita si fosfat octocalcic.
Continut organic:componente proteice(6-8%);lipide(0,2%),ca lipide neutre,fosfolipide,acizi
grasi,colesterol;carbohidrati(2-9%):glucoza,galactoza,galactozamine.Mai contine si
formatiuni viabile cum sunt:celulele epiteliale descuamate,leucocite,microorganisme
diferite.

36.Formarea tartrului dentar. Rolul dietei în formarea tartrului.

Se formeaza pe structurile placii dentare preexistente,care sufera un proces de

mineralizare.Aceasta incepe,in mod obisnuit,din prima zi de depunere a placii
bacteriene,chiar din primele 4-8ore si reprezinta 50% dupa doua zile,realizind o calcifiere
de 60-90% dupa 12 zile.Ritmul de formare a tartrului dentar depinde de:localizarea
dintelui,variatiile individuale ale fluxului salivar,natura alimentelor si particularitatile
masticatiei si consta intr-o crestere zilnica medie de 0,10-0,15% in greutate fata de
cantitatea de reziduu uscat din tartrul depus anterior.Dupa 4-6 luni de la initierea
depunerii,se obtine un nivel maxim de acumulare,dupa care formarea tartrului
regreseaza,fiind impiedicata de actiunea mecanica a alimentelor,deplasarile partilor
moi,utilizarea dentifricelor.
Rolul dietei:
-deficienta vitaminelor A B6 si PP duce la formarea tartrului;de asemenea consumul
alimentelor bogate in Ca, fosfor, bicarbonat, proteine, glucide.
-Aportul de acid ascorbic (vit C) din alimente scade continutul de tartru dentar.

37.Rolul tartrului dentar în declanșarea afecțiunilor parodontale.

Tartrul dentar este un factor favorizant al inflamatiei parodontale,prin faptul ca exercita un
rol mecanic de mentinere a placii bacteriene in contact strins,chiar iritant,prin cresterea sa
in volum,cu tesuturile parodontiului marginal,si impiedica,in unele zone,accesul
mijloacelor de curatire artificiala si de autocuratire a placii bacteriene.

Tartul dentar reprezinta prin aceasta,un important factor patogen cu caracter favorizant in
producerea bolii parodontale.

38.Conținutul organic și anorganic al tartrului dentar.

Compozitia: Tartrul supragingival este format in proportie de 70-90% din componente
anorganice: compozitie anorganica: fosfat de calciu- 75,9%; carbonat de calciu-3,1%,fosfat
de magneziu,cantitati minime de
sodiu,zinc,strontiu,brom,cupru,mangan,aluminiu,siliciu,fier,aur,tungsten.Componentele
anorganice ale tartrului supragingival au o structura cristalina dispusa in 4
forme:hidroxiapatita,witkoloita,fosfat octocalcic,brusita.
Tartrul subgingival are o compozitie similara cu a tartrului supragingival,dar cu unele
particularitati:un raport calciu-fosfor mai crescut;un continut crescut de sodiu;mai multa
witlokita,mai putina brusita si fosfat octocalcic.
Continut organic:componente proteice(6-8%);lipide(0,2%),ca lipide neutre,fosfolipide,acizi
grasi,colesterol;carbohidrati(2-9%):glucoza,galactoza,galactozamine.Mai contine si
formatiuni viabile cum sunt:celulele epiteliale descuamate,leucocite,microorganisme
diferite.

39 Teorii asupra mineralizării tartrului dentar.

1Mineralizarea urmeaza cresteri locale a gradului de saturatie a ionilor de calciu si fosfor

si se realizeaza prin urmatoarele mecanisme mecanisme:
-cresterea Ph salivar;
-precipitarea proteinelor;
-teoria actiunii fosfatazei;
-teoria actiunii esterazei
2 teoria mineralizarii in focare mici, care se unesc intre ele
3 teoria sedimentarii:se bazeaza pe capacitatea unor microorganisme din placa bacteriana
de a forma cristale intracelulare de apatita

40. Noțiune de detartraj. Principii generale de instrumentare.

Detartrajul este o manopera prin care se realizeaza indepartarea placii bacteriene, a tartrului
supragingival si a tartrului subgingival de la nivelul suprafetelor dentare naturale si
artificiale.
Detartrajul supragingival se realizeaza cel mai bine cu seceri,
chiurete de detartraj, ultrasunete.
Detartrajul subgingival se face cu chiurete universale sau speciale
de detartraj. De asemenea, pile sau razuse subgingivale, sapaligi si cu
ultrasunete, dar In acest ultim caz numai pana la 3-4 mm profunzime
de la marginea gingivala libera.
Detartrajul subgingival si chiuretajul radicular se realizeaza cel
mai bine cu chiurete de detartraj de tip universal sau special, specifice
suprafelelor radiculare.

Alegerea instrumentarului de detartraj este decisiva pentru reusita

acestuia cu minimum de efort, timp si deplasare a partilor active, care
trebuie sa fie eficiente in zonele subgingivale, interdentare si
interradiculare accesibile si sa fie compatibile curburilor coronare si radiculare.
41.Metode de detartraj (manual,ultrasonic,sonic).

Instrumentarul pentru detartraj:

- instrumente de examinare: sonde de parodontometrie si sonde
exploratorii;
- instrumente de detartraj si chiuretaj radicular: seceri, sapaligi,
pile sau razuse, chiurete;
- instrumente de netezire fina si lustruire a suprafetelor dentare
dupa detartraj: palnii de cauciuc rozetate sau nu, perii rotative, benzi
abrazive si de lustruit.

Detartajul manual se efecteaza cu intrumente manual: seceri, sapaligi, pile, razuse,

chiurete. El se efectueaza intr-un timp mai indelungat si ca dezavantaj putem mentiona
ca pacientul simte durere in timpul efectuarii detartrajului. De aceea el in prezent este
efectuat mai rar, prioritate avind cel ultrasonic. Dar este indicat in cazul depunerilor mari
de tartu ce e mai greu de indepartat deodata cu ultrasunet.

Detartrajul ultrasonic
Reprezinta un adjuvant al detartrajului manual, pe care nu iI poate Inlocui In totalitate.
Domeniul de aplicare a detartrajului cu ultrasunete este tartrul supragingival si, numai In
parte, tartrul subgingival, situat imedlat sub marginea gingivara libera.
Exista doua principale tipuri de aparate de detartraj cu ultrasunete:
- aparate bazate pe efectul piezoelectric;
- aparate magnetostrictive.
Ambele tipuri sunt formate din patru componente principale:
1. generatorul electric, care produce energie de inalta frecventa;
2. piesa de mana si partea terminala activa;
3. sistemul de racire cu apa;
4. dispozitivul de pornire-oprire.
Aparatele piezoelectrice sunt mai bine tolerate de bolnavii cardiac purtatori de stimulator
cardiac
Indicaliile detartrajului cu ultrasunete:
1. Tartru supragingival.
2. Petele colorate depuse pe suprafata smaltului.
3. Tartrul din santul gingival sau din pungile parodontale superficiale,de 3-4 mm."
Detartrajul cu ultrasunete prezinta avantaje fata de detartrajul manual cu instrumente clasice si,
de aceea, este indicat si in urmatoarele situatii:
4. In gingivostomatita ulcero-necrotica (GSUN), pentru indepartarea grosiera a depozitelor mari
de tartru, cu blandete, pentru a nu aceentua durerile
.5. La bolnavii hemofilici si In formele de parodontite acute hiperplazice, ulcerate, cu sangerari
accentuate, datorita traumatismului gingival mult mai redus decat In cazul detartraJului cu
instrumente clasice.
6. In fazele incipiente de imbolnavire: gingivita cronica si parodontita marginala cronica
superficiala, pentru actiunea eficienta,netraumatica.
7. In cursul interventiilor chirurgicale, pentru dislocarea unor depozite foarte aderente de tartru
subgingival.
Netezirea suprafetelor radiculare prin indepartarea cementului necrotic se realizeaza mai bine cu
instrumentar manual decit cu ultrasunete.

Contraindicatiile detartrajului cu ultrasunete

1. Bolnavi cu boli, infectioase, contagioase.
2. Pacienti cu reflexe de voma exagerata.
3. Hiperestezie dentinara accentuata.
4. Copii mici.
5. Bolnavii cardiaci purtatori de stimulator cardiac (pacemaker) in cazul aparatelor
magnetostrictive

Avantajele detartrajului cu ultrasunete

1. Mijloc de detartraj modern, eficient, ergonomic.
2. Actiune mai putin traumatizanta asupra structurilor dentare si
gingivale, cand este folosit in mod corespunzator. Posibilitatea de a fi
folosit In afectiuni gingivale acute, la hemofilici, in cazul fragilitalii
capilare.
3. Indepartarea depozitelor pigmentate de pe suprafelele dentare.
4. Bine suportat, nedureros la persoane adulte

Dezavantajele detartrajului cu ultrasunete

1. Vibraliile puternice, aplicate timp indelungat, perpendicular pe
suprafala dentara, pot produce desprinderi ale prismelor de smalt si
dislocari ale cementului.
2. Vibraliile puternice in santul gingival pot produce desprinderea
epiteliului jonctional si a ligamentelor supraalveolare, in special la copii
si tineri in perioada de crestere.
3.Durerile hiperstezice sunt,uneori greu de suportat de pacienti,de la inceput sau dupa utilizari
repetate ale detartrajului cu ultrasunete
4.Sub actiunea vibratiilor produse de ultrasunete,partea metalica poate disloca obturatii metalice
sau nemetalice,fatetele de acrilat insuficient ancorate pe suportul metalic al unor coroane sau
punti
5. Jetul de apa proiectat pe dinte si gingie se imprastie intr-un nor fin care poate antrena, in
microclimatul cabinetului, particule mici de detritus organic cu microbi patogeni.
6. Jetul de apa reduce buna vizibilitate in aria de detartraj
7.In timp,rezistenta la solicitarile vibratorii intense ale metalului din care este confectionata
partea activa a instrumentului scade pina la fracturarea virfului,ce poate fi proiectat in faringe si
inghitit.
DETARTRAJUL SONIC
Exista instrumente de detartraj asemanatoare eu cele actionate de ultrasunete, dar care sunt
antrenate de un jet puternic de aer, fiind Jet de aer amplasate in locul piesei de turbina.

Avantajele detartrajului sonic:

- pret de cost mai mic decat al aparatului cu ultrasunete;
- volum redus;
- aplicare si indepartare usoara
- consum redus de energie. este antrenat de jetul de aer;
- vibratii de intensitate mai redusa, mai bine suportat de pacienti,

Dezavantajele:
- are 0 singura treapta de putere; vibratiile sunt de
2.000-6.500 cicli pe secunda;
- eficienta mai redusa decat a aparatului cu ultrasunete.

42.Detartrajul manual (instrumentar de detartraj,tehnica detartrajului).

Instrumentarul pentru detartraj:

- instrumente de examinare: sonde de parodontometrie si sondeexploratorii;
- instrumente de detartraj si chiuretaj radicular: seceri, sapaligi,pile sau razuse, chiurete;
- instrumente de netezire fina si lustruire a suprafetelor dentare dupa detartraj: palnii de cauciuc
rozetate sau nu, perii rotative, benzi abrazive si de lustruit
Cele mai dese instrumente folosite in detartrajul manual sunt:
-secerile( anterioare pentru dintii frontali si posterioare pentru partile proximale a premolarilor si
molarilor)
- pilele sau razusele(pentru indepartarea tartrului de linga sau sub marginea gingivala libera)
-sapaliga(pt dintii frontali si pentru dintii laterali )
-daltile ( pentru zonele interdentare a dintilor frontali)
-chiurete Gracey

Tartrul trebuie sa fie indepartat prin dislocare pe cit posibil in bloc,instrumentele exercitind
miscari de tractiune si de presiune paralel cu axul dintelui.Forta exercitata trebuie bine dozata
pentru a disloca tartrul printr-o deplasare mica a instrumentului,ceea ce previne impingerea
tartrului subgingival sau deraparea instrumentului in gingie si traumatizarea acesteia.
Tehnica detartrajului:
-se face anestezi locala
-se detecteaza tartrul subgingival cu ajutorul unei sonde fine
-se insera usor chiureta paralel cu axul dintelui
-unghiul de inclinare al lamei trebuie sa fie mai mare de 45* dar mai mic de 90*
-se fac miscari scurte,ferme,de tip vertical,diagonal sau orizontal
-dupa indepartarea tartrului subgingivaleste necesara si netezirea radiculara
-se examineaza din nou suprafata radiculara cu sonde dentare fine
-se face irigarea zonei instrumentate cu solutii de apa oxigenata,clorhexidina,in vederea
eliminarii fragmentelor de tartru
-periajul poate fi interupt 24 de ore.

43. Avantaje și dezavantaje în tehnica detartrajului manual. Complicații ale detartrajului.

Detartajul manual se efecteaza cu intrumente manual: seceri, sapaligi, pile, razuse,

chiurete. El se efectueaza intr-un timp mai indelungat si ca dezavantaj putem mentiona ca
pacientul simte durere in timpul efectuarii detartrajului. De aceea el in present este efectuat
mai rar, prioritate avind cel ultrasonic. Dar este indicat in cazul depunerilor mari de tartu ce
e mai greu de indepartat deodata cu ultrasunet.

Complicații ale detartrajului:

 luxația/ expulzia dintelui în cazul dinților cu mobilitate crescută;
 rănirea părților moi în momentul derapării instrumentelor;
 apariția sensibilității crescute;
 dislocarea sau fracturarea obturațiilor de la nivelul coletului.

44. Indicații și contraindicații pentru detartrajul cu ultrasunet.

Indicaliile detartrajului cu ultrasunete:

1. Tartru supragingival.
2. Petele colorate depuse pe suprafata smaltului.
3. Tartrul din santul gingival sau din pungile parodontale superficiale,
de 3-4 mm."
Detartrajul cu ultrasunete prezinta avantaje fata de detartrajul
manual cu instrumente clasice si, de aceea, este indicat si in
urmatoarele situatii:
4. In gingivostomatita ulcero-necrotica (GSUN), pentru indepartarea
grosiera a depozitelor mari de tartru, cu blandete, pentru a nu
aceentua durerile
.
5. La bolnavii hemofilici si In formele de parodontite acute
hiperplazice, ulcerate, cu sangerari accentuate, datorita traumatismului
gingival mult mai redus decat In cazul detartraJului cu
instrumente clasice.
6. Tn fazele incipiente de imbolnavire: gingivita cronica si parodontita
marginala cronica superficiala, pentru actiunea eficienta,
netraumatica.
7. Tn cursul interventiilor chirurgicale, pentru dislocarea unor
depozite foarte aderente de tartru subgingival.
Chiuretarea suprafetelor radicu'lare prin indepartarea cementului
necrotic se realizeaza mai bine cu instrumentar manual dedit cu
ultrasunete.

Contraindicatiile detartrajului cu ultrasunete

1. Bolnavi cu boli, infectioase, contagioase.
2. Pacienti cu reflexe de voma exagerata.
3. Hiperestezie dentinara accentuata.
4. Copii mici.
5. Bolnavii cardiaci purtatori de stimulator cardiac (pacemaker).