Introducere

Berea este o bautura aparte, chiar speciala. O tablita sumeriana de acum 6000 de ani aducea
omenirii secretul fabricarii acestei bauturi. Pe vremea aceea insa, sumerienii nu aveau acces la
aceasta licoare aurie. Era o bautura divina si, ca atare, ea era destinata doar zeitei fertilitatii. Mult
mai tarziu, in Evul Mediu, calugarii consumau bere mai ales in timpul postului, ca inlocuitor al
carnii. Prin urmare, berea este un aliment datorita continutului in glucide, proteine,
vitamineleB1, B6, B3, b12, PP, E, acid folic, nicotinic, potasiu, magneziu etc. Berea este o
bautura alcoolica nedistilata, obisnuita prin fermentarea cu drojdie a unui must realizat din malt,
apa si fiert cu hamei. Berea este o bautura alimentara slab alcoolica, nedistilata, obtinuta prin
fermentatia intrerupta a unui must de malt, hamei si apa. Berea contine componentele nutritive
ale maltului si, in plus produsi noi rezultati din fermentatia alcoolica adica acizi organici: acetic,
malic, lactic; aldehide; alcool superior; vitamine hidrosolubile provenite din drojdie: B1, B2, B6,
B12, PP, H; factori de crestere: biotina, inozitol, acid pentatenic.
7, 10 august

În prima zi de practică am făcut cunoştinţă cu întreprinderea, personalul acesteia şi am

cules date despre întreprindere cum ar fi domeniul de activitate , istoricul şi evoluţia ei; iar a
doua zi mi-a fost explicat cum a fost înfiinţată cooperativa, am analizat statutul întreprinderii,
hotărîrile şi cererea de fondare a cooperativei de consum şi de asemenea am aflat componentele
întreprinderii.

Scurt istoric despre bere şi întreprinderea „Bere-Unitanc”

Producerea berii în ţara noastră a început în Chişinău în anul 1873 cînd un întreprinzător german
pe nume Raps fondează prima fabrică avînd o productivitate de aproximativ 100 mii dal/an.Mai
tîrziu în 1956 a apărut în sudul Moldovei şi anume la Cahul, fabrica de bere şi băuturi
răcoritoare.Pe parcursul anilor 1957-1987 au fost realizate o serie de renovări, care au permis
majorarea capacităţii de producere şi a calităţii. Capacitatea maximă a fost atinsă în anul 1982 de
510 mii dal/an.Cu 10 ani mai tîrziu , în rezultatul înrăutăţirii situaţiei financiare a fabricii s-a
micşorat considerabil productivitatea şi realizările berii. În 1996 a fost realizată ultimul lot de
bere, iar la fabrică a fost stopată complet producerea, fabrica fiind astfel „conservată”.În martie
1999, întreprinderea şi-a reluat activitatea. Începînd cu anul 2000 au fost făcute investiţii
capitale mai ales în procurarea şi montarea utilajelor pentru ambalarea produselor finite şi
vaselor de fermentare.

La sfîrşitul anului 2007 întreprinderea lansează pe piaţa autohtonă berea blondă KEFF, iar la
01.04.08 ORAŞUL VECHI brună.Pentru fabricarea berii ORAŞUL VECHI a fost utilizată o
tehnologie specială bazată pe o combinaţie din malţ blond de orz, malţ caramel de orz şi hamei
selectat. Datorită acestui fapt gustul berii este considerat şi proaspăt, ceea ce corespunde
cerinţelor consumatorului de a obţine un produs cu multiple avantaje. Conţinutul minim de
alcool este de 4,3%, iar densitatea 12%.

Anul 2009 pentru fabrica are o insemnatate majoră. În martie s-a procurat linia de imbuteliere in
butelii PET din Ucraina (Termopac). Aceasta linie automată cuprinde masina de clătit sticle,
imbuteliere automata, capsulare, etichetare, ambalare in pelicula termocontractabila. Avantajul ei
este acela ca contactul direct al operatorilor care deservesc linia cu produsul finit (berea), este
exclus; capacitatea de producere s-a marit de 10 ori.

S-a instalat un pasteurizator nou în flux cu capacitatea de pasteuriuzare 60hl/h.

Berea GOLD BEER reprezintă un produs care îmbină calitatea berii la halbă cu cea a tendinţelor
de ultimă oră ale consumatorului autohton, care preferă o bere mai puţin amară şi mai uşoară la
gust. Este mai puţin amară şi mai uşoară deoarece în procesul de fierbere a berii sunt utilizate
soiuri speciale de hamei, care reduc amărăciunea produsului.

Berea VICTORIA se produce după tehnologia clasică de mai bine de 50 ani, este o bere cu
character, amăruie cu aromă plăcută de hamei. Conţinutul de alcool este de minim 4,5%, iar
densitatea de 12%.
20.05.2009 s-a produs un nou tip de bere blonda “SPICUŞOR”, alc4,5%, extractul real 11,0%, in
care au crescut semnificativ vinzarile.

07.12.2009 apare pe piaţa berea “SPICUŞOR DRAFT”.

11, 12 august

Am facut cunostinta cu procesul tehnologic de obtinere a berii impreuna cu sefa laboratorului.

Descrierea procesului tehnologic de obtinere a berii

Procesul de fabricare a berii consta in parcurgerea urmatoarelor principale etape:

1. OBTINEREA MUSTULUI DE BERE

2. FERMENTAREA – FILTRAREA BERII

3. IMBUTELIEREA BERII

1. OBTINEREA MUSTULUI DE BERE

Obtinerea mustului de bere din malt , cu adaos de cereale nemaltificate cuprinde
urmatoarele operatiuni :

1.1 macinarea maltului si a cerealelor nemaltificate

1.2 plamadirea si zaharificarea

1.3 filtrarea plamezii

1.4 fierberea mustului cu hamei

1.5 racirea mustului fiert

2 . Macinarea maltului si a cerealelor nemaltificate

Maltul si cerealele nemaltificate sunt supuse inainte de plamadire si zaharificare operatiei de

macinare care se face cu scopul de a permite enzimelor sa treaca in solutie si sa actioneze asupra
amidonului , proteinelor si a altor produse macromoleculare in timpul plamadirii si zaharificarii.
Macinarea prezinta o importanta deosebita pentru transformarile care au loc mai departe la
plamadire-zaharificare , pentru randamentul fierberii si pentru compozitia mustului de bere .

In timpul macinarii se urmareste o anumita maruntire a partilor componente ale bobului si anume
: coaja trebuie sa fie cat mai putin maruntita pentru a evita trecerea polifenolilor in must si pentru
a se putea forma in cazanul de fierbere un strat cat mai afanat de borhot. Gradul de macinare al
maltului influenteaza in mod hotarator procesul de filtrare a plamezii. Se foloseste procedeul de
macinare conditionata umeda a maltului .Procedeul se bazeaza pe inmuierea prealabila cu
apa a maltului inainte de macinare , astfel incat cojile devin elastice si in timpul macinarii
raman intregi .Ca urmare borhotul format in cazanul de filtrare este mai afanat si filtrarea
decurge mai rapid . Macinarea umeda a maltului se realizeaza intr-o moara speciala
prevazuta deasupra cu un buncar , partea de conditionare a maltului , dozator , o pereche
de valturi rifluite si o pompa .Pentru o buna macinare umeda este necesar ca maltul sa
fie bine polizat in prealabil deoarece o cantitate mare de praf , pleava in malt face ca
acesta sa adere la suprafata peretilor buncarului , conducand la marirea timpului de
macinare , maltul alunecand mai greu in moara .Polizarea se realizeaza cu ajutorul masinii de
polizat din dotare.
Macinarea cerealelor nemaltificate se realizeaza cu o moara de macinare uscata cu
doua perechi de valturi.

3. Plamadirea si zaharificarea

Prin operatiile de plamadire si zaharificare se urmareste :

- solubilizarea substantelor solubile preexistente in malt

- solubilizarea prin actiunea enzimelor proprii si respectiv cu ajutorul celor adaugate , a

substantelor care in starea lor nativa sunt insolubile

- modificarea pe cale enzimatica a structurii chimice a substantelor solubilizate la un nivel

dorit

Transformarea amidonului este procesul enzimatic cel mai important care are loc
la plamadire – zaharificare, de care depinde in mare masura fermentescibilitatea mustului
de bere . Sub actiunea combinata a enzimelor : a amilaza si b amilaza (din malt) amidonul
este transformat in maltoza si dextrine .Hidroliza amidonului se controleaza prin reactia
cu iodul considerandu-se zaharificata plamada cand nu mai da coloratie cu iodul.
Plamadirea si zaharificarea plamezii se realizeaza in cazane de plamadire - zaharificare
cilindrice prevazute cu manta exterioara de incalzire cu abur , agitatoare cu turatie variabila
si pompa. Amestecul macinisului cu apa poarta denumirea de plamadire.
Procedeul de plamadire – zaharificare folosit este cel prin infuzie .

4 Filtrarea plamezii

Filtrarea are drept scop separarea fractiunii solubilizate a plamezii de partea insolubila, respectiv
de borhot. Procesul are loc in doua faze : scurgerea libera a mustului si spalarea cu apa fierbinte
a borhotului pentru recuperarea extractului retinut. Prima fractiune de must primar are o
concentrarie constanta, 4-8% mai mult extract decat mustul obtinut prin amestecare cu apele de
spalare. Pentru obtinerea unui must cu un continut in extract de 12% se foloseste un raport de
1/0,7 intre cantitatea de must primar cu un extract de 14% si apa de spalare sau de 1/1,9 in cazul
cand concentratia mustului primar este de 22%.Procesul de filtrare este influentat de calitatea
maltului si a macinisului, de procedeul de plamadire, de metoda, de temperatura si durata de
filtrare, precum si de modul de spalare a borhotului.
5. Fierberea mustului cu hamei

Operatia de fierbere a mustului cu hamei are ca scopuri principale:

- solubilizarea in must a unor componente valoroase ale hameiului

- coagularea unor fractiuni proteice macromoleculare

- stabilitatea biologica, biochimica , coloidala si de aroma a mustului

- concentrarea mustului pana la extractul primitiv dorit.

Hameiul adaugat la fierbere confera mustului un gust amar si o aroma ca marea solubilizarii
substantelor amare si respectiv a uleiurilor eterice asigurand si o anumita conservabilitate berii
finite.Pentru fierberea mustului se foloseste un cazan din inox de forma cilindrica, incalzirea si
fierberea mustului realizandu-se prin recircularea acestuia printr-un schimbator de caldura
multitubular exterior, alaturat cazanului.

Durata fierberii mustului este de o ora si jumatate pana la un extract primitiv dorit ( in functie de
sortimentul de bere ) .

Dupa terminarea fierberii trubul format la cald este captat in vasul de trub si este adus in cazanul
de filtrare la sarja urmatoare.

6. Racirea mustului fiert

Mustul fierbinte fiert cu hamei este supus, inainte de a fi trecut la fermentare, racirii pana la
temperatura de 6-7°C in cazul fermentatiei inferioare si 12-18°C in cazul fermentatiei
superioare ; cat si limpezirii ce se impune datorita formarii « trubului la cald », care are loc la
fierberea cu hamei, ca urmare a coagularii proteinelor si a polifenolilor macromoleculari din
hamei, si a formarii « trubului la rece » ce are loc in timpul raciri mustului fiert cu hamei de la
temperatura de 55-70°C pana la cea de insamantare a drojdiilor. Separarea trubului la cald
trebuie sa fie cat mai completa, pentru a se evita impurificarea drojdiilor si inrautatirea
proceselor de depunere ce au loc la fermentare, care au drept urmare obtinerea unor beri de
culoare mai inchisa, cu gust amar neplacut de « trub » si spumare insuficienta. Separarea trubului
cald se face in cazane de sedimentare, in care se realizeaza racirea pana la 60-65°C, in care
separarea trubului se face dupa principiul de lucru al unui hidrociclon, centrifuge cu camere
inelare si separatoare centrifugale cu talere. Racirea mustului cald limpezit se face de la o
temperatura apropiata de cea de fierbere (95-100°C) si pana la temperatura de insamantare cu
drojdie, printr-o zona de temperatura de 20-50°C, favorabil pentru infectia cu diferite
microorganisme.Separarea trubului la rece se poate face prin sedimentare in linuri sau tancuri de
sedimentare, prin centrifugare.
13, 14, 17 august

Am analizat Fermentarea berii in sistem unitanc

In cadrul fermentarii se disting doua faze si anume:

- fermentatia propriu zisa a mustului de bere si

- maturarea berii

Ambele faze atat fermentatia propriu zisa cat si maturarea au loc in acelasi vas cilindroconic
(tanc) motiv pentru care este denumita “fermentatie in sistem unitanc”. Mustul de bere racit este
transportat de la sectia fierbere in vasele cilindroconice din dotarea sectiei fermentare.Aici este
supus operatiei de insamantare cu drojdie care este un agent al fermentatiei alcoolice.

In prima faza are loc o multiplicare intensa a drojdiei favorizata de oxigenul dizolvat in
must.Datorita activitatii fermentative a drojdiei are loc transformarea zaharului fermentescibil
din must in alcool etilic si bioxid de carbon ca produse principale cat si o serie de produse
secundare de fermentatie care contribuie la gustul si aroma berii .In urma procesului de
fermentatie rezulta berea tanara.Deoarece in timpul fermentatiei se degaja caldura care produce o
accelerare a proceselor metabolice ale celulei de drojdie, este necesara reglarea temperaturii de
fermentare pentru a mentine activitatea drojdiei intre anumite limite .Bioxidul de carbon eliberat
prin fermentatie este recuperat (in functie de puritate) in stocatorul de bioxid de carbon pentru
folosirea lui in procesul de fabricatie (impregnare, perna de CO2, etc.).Drojdia folosita la
insamantat poate fi recuperata dupa fermentatie si refolosita la insamantarile urmatoare pana la
max. generatia 9 (in functie de viabilitatea acesteia).In timpul fermentatiei propriu zise se
urmareste permanent corelatia dintre temperatura si extract conform diagramei de fabricatie.

Dupa epuizarea fermentatiei propriu- zise drojdia depusa este scoasa pe la partea inferioara a
tancului urmand ca berea tanara ramasa sa parcurga in continuare faza de maturare(in acelasi
tanc) in conditiile de temperatura si presiune prescrise.

In timpul maturarii se produc urmatoarele :

- fermentarea partiala sau totala a restului de extract fermentescibil pe care il contine

berea tanara ;

- limpezirea naturala a berii prin sedimentarea drojdiei si a altor substante care

alcatuiesc tulbureala ;

- finisarea si innobilarea gustului si aromei berii.

Tancurile cilindroconice sunt din inox prevazute cu sistem de racire (serpentina de racire pe 3
zone) izolat cu poliuretan expandat protejat de o manta din tabla ondulata zincata.In interior sunt
prevazute cu un dus de spalare sferic prin care iese si bioxidul de carbon rezultat la fermentare.
Umplerea si golirea tancurilor cilindroconice se face pe la partea inferioara.
Filtrarea berii

In urma maturarii berea nu ajunge niciodata la limpiditatea necesara in vederea comercializarii,

ea mai contine particule in supensie : celule de drojdie, proteine, rasini de hamei, etc.Din aceste
motive berea este supusa operatiei de filtrare .Se foloseste procedeul de filtrare utilizand un
filtru cu placi metalice si cartoane filtrante. Capacitatea filtrului depinde de numarul si
dimensiunea placilor .Ca material, suport filtrant se foloseste kisellgurul care se adauga in
functie de dimensiunea particulelor in 3 straturi primul mai grosier si celelalte mai fine. Pe tot
parcursul filtrarii se dozeaza cel mai fin.Dupa filtrare berea este depozitata in tancuri
cilindroconice din inox la o temperatura scazuta mentinandu-se sub presiune pentru a evita
pierderile in bioxid de carbon .Ele au rol de rezervoare tampon, filtrarea si umplerea decurgand
linistit si fara socuri .Tancul de depozitare este prevazut cu : dispozitiv de urmarire a presiunii,
robinet de luat probe, o gura de vizitare si un racord umplere-golire la partea de jos.

18, 19, 20 august

Am facut cunoştinţa cu procesul de pasteurizare si cu sectia de imbuteliere a bereii.

Inainte de imbuteliere berea este supusa unui proces de pasteurizare .

In urma filtrarii berea mai contine un numar mai mic sau mai mare de microorganisme, drojdii
sau bacterii care pot duce la aparitia tulburelilor de natura biologica . Scopul pasteurizarii este
acela de imbunatatire a stabilitatii biologice a produsului finit prin inactivarea microorganismelor
capabile sa se dezvolte in bere si respectiv inactivarea enzimelor care pot cauza modificari
chimice nedorite

Efectul de pasteurizare depinde de :

- temperatura de pasteurizare

- durata pasteurizarii

- felul microorganismelor din bere

- numarul initial de microorganisme din bere

- compozitia chimica a berii si pH-ul acesteia .

Ca masura pentru efectul de distrugere a microorganismelor serveste unitatea de pasteurizare,

care corespunde efectului care se obtine la temperatura de 60°C in timp de 1 minut.Pentru o
siguranta deplina a pasteurizarii sunt suficiente 14 UP .

Pasteurizarea berii se realizeaza in pasteurizatorul cu placi Tenez,pasteurizatorul cu placi APV

sau pasteurizatorul tunel, la temperaturi de 68-75°C .Pasteurizarea berii asigura un termen de
garantie ridicat respectiv 6 luni – 1 an.
 Imbutelierea berii la sticla

Sticlele de bere sunt aduse in navete si descarcate , pe paleti ,in depozitul de ambalaje unde se
depoziteaza cu ajutorul electrostivuitorului (pentru temperare).De aici navetele sunt aduse la
masina de dezambalat (de scos sticle din navete) .Sticlele goale sunt trecute apoi pe banda de
alimentare a masinii de spalat sticle. La intrare in masina sticlele de bere sunt intoarse cu gatul
in jos pentru scurgerea eventualelor resturi de bere apoi sprituite cu apa calda in interior .Se
efectueaza astfel o inmuiere preliminara si o incalzire evitandu-se spargerile ca urmare a unor
socuri prea mari de temperatura .Sticlele intra apoi in baia de inmuiere situata la partea inferioara
a masinii, unde se realizeaza inmuierea cu o solutie de soda caustica cu o conc. de 2,3-2,7% la o
temperatura de 60-65°C . In aceasta zona are loc si dezlipirea etichetelor si incalzirea in
continuare a sticlelor . Sticlele ies apoi din baia de inmuiere si trec printr-o zona de sprituire
interioara si exterioara cu solutie alcalina la 70-75°C apoi in alta zona de sprituire interioara si
exterioara cu solutie alcalina la 60°C .

Clatirea sticlelor se face prin sprituire mai intai cu apa calda la temperatura de 50°C (apa
refolosita din zona de inmuiere preliminara) .

Urmeaza apoi o sprituire interioara si exterioara cu apa la 30-35°C si apoi cu apa de 10-
15°C .La ultima sprituire se adauga o solutie dezinfectanta .Dupa spalarea si verificarea (cu un
ecran de control) sticlelor, acestea sunt dirijate cu ajutorul unei benzi simple la masina de umplut
.

Pentru tragerea berii la sticle (imbuteliere) se folosesc masini speciale care lucreaza pe baza
principiului izobarometric, de mentinere a aceleeasi presiuni in rezervorul cu bere al masinii si in
butelie .

Procesul de umplere se realizeaza in 4 faze :

- faza I : pistonul pe care sta sticla se ridica cu ajutorul aerului comprimat si fixeaza sticla
pe capul de umplere

- faza II : umplerea sticlei cu bioxid de carbon,

- faza III : umplerea sticlei cu bere,

- faza IV: pistonul de sustinere al sticlei coboara iar sticla plina cu bere este trecuta la faza
urmatoare .

Dupa fiecare folosire are loc o igienizare a masinii de imbuteliat .

Imediat dupa umplere se face inchiderea sticlelor pentru a se evita pierderile de bioxid de
carbon .In acest scop se folosesc capsule metalice care de obicei sunt litografiate cu denumirea
sortimentului de bere .Capsularea se face cu ajutorul unei masini speciale cu mai multe capete de
inchidere.

Urmeaza un nou control al sticlelor pline cu ajutorul ecranului luminos de control. Sticlele
pline verificate sunt trecute pe o banda de stocare care le dirijeaza la masina de etichetat .Lipirea
etichetelor se face cu ajutorul unor masini speciale rotative .
 La etichetare prezinta importanta atat calitatea hartiei din care sunt confectionate etichetele cat
si calitatea adezivului folosit .

Etichetele folosite pentru sticlele de bere contin urmatoarele indicatii :

- denumirea produsului

- numele si adresa producatorului

- cantitatea

- termenul de valabilitate

- conditii de depozitare

- concentratia alcoolica

- extract primitiv

- lista ingredientelor

Pet-urile etichetate ajung pe o banda de stocare care alimenteaza masina de baxat(cate sase
/bax), apoi baxurile sunt paletizate si transportate in depozitul de produse finite de unde se
livreaza la clienti.

21 august

Am facut cunostinta cu materia prima care se foloseste la fabricarea berei, si am facut analize la
malt, orz, hamei.

La fabricarea berii se folosesc urmatoarele materii prime:

- malt

- orz

- hamei
- apa de brasaj

- inlocuitori maltului

-drojdia de bere

Maltul este principala materie prima utilizata la fabricarea berii, este o sursa de substante cu rol
de substrat si o sursa de enzime hidrolitice, care prin actiunea lor asupra substratului determina la
fabricarea mustului de bere formarea extractului. In industria berii, maltul este analizat din punct
de vedere fizic si chimic. In cadrul analizei chimice a maltului se determina umiditatea (valoarea
limita este de 5%), randamentul in extract a maltului, durata de zaharificare, culoarea si alti
indici.
Orzul este material prima traditionala pentru fabricarea berii, foarte raspandita in cultura. Orzul
nu introduce in bere substante care sa-i imprime acesteia un gust sau un miros neplacut, iar din
punct de vedere enzimatic, prin germinarea unui orz bine maturat, se acumuleaza in bobul
orzului un echipament enzimatic bogat si echilibrat.

Apa de brasaj. Apa este una din materiile prime de baza pentru fabricarea berii produs in
compozitia caruia intra in medie in proportie de 88% si ale carei calitate le influenteaza. Cele
mai renumite si mai tipice beri fabricate in lume isi datoreaza caracteristicile indeosebi calitatilor
apelor cu care sunt obtinute. Sarurile din apa, disociate sub forma de ioni,isi exercita cea mai
importanta actiune in procesul de brasaj, cu consecinte asupra transformarilor care au loc in must
in decursul operatiilor tehnologice ulterioare si asupra insusirilor berii.

Hameiul reprezinta o materie prima indispensabila fabricarii berii conferindu-i acesteia gust
amar si o aroma specifica. Valoarea la fabricarea berii este data indeosebi de substantele
(rasinile) amare si de uleiurile esentiale aduse de hamei. Componentele chimice ale hameiului
contribuie la o mai buna stabilitate si limpezire a mustului si la imbunatatirea insusirilor de
spumare a berii. Singura parte a plantei de hamei care se utilizeaza la fabricarea berii este conul
de hamei care reprezinta inflorescenta femela. Conurile de hamei trebuie culese pe cat posibil la
maturitate si in decurs a zece zile dupa atingerea maturitatii tehnice. Recoltarea hameiului se face
manual sau mecanic.

Inlocuitorii maltului. In multe tari maltul este inlocuit partial cu cereale nemaltificate sau cu
zahar. Cei mai utilizati inlocuitori sunt : porumbul, orezul si orzul

Drojdia de bere este folosita la fermentarea mustului de bere in urma careia se formeaza alcool
si bioxid de carbon fiind achizitionata de la un laborator din strainatate sub forma de cultura pura
fiind multiplicata in cadrul statiei de culturi pure din unitate.

24 august

Impreuna cu asistenta de laborat Doamna Vera am determinat concentratia de NaOH din

bauturile dulci nealcoolice prin metoda de titrare.Am inalturat dioxidul de carbon din bautura ,
cu ajutorul agitatorului.Am luat 100 ml apa, am pus in cilindru la fiert, apoi am adaugat 10 ml
bautura degazata si am mentinut 5 min. fierberea cu solutie, apoi am racit solutia in baie pina la
temperatura de 20 grade C.,dupa care am adaugat 2-4 pic. de fenoftaleina, am titrat cu NaOH
pina am obtinut culoarea roz deschis care se mentine pina la 30 sec.Am repetat analiza de 3 ori.

25 august

Am determinat aciditatea la bere.Am avut proba in 4 colbe de 250 ml rotunda cu fund plat, am
luat din fiecare 10 ml, si li-am adaugat in 4 cilindre, dupa care in aceste cilindre am adaugat 40
ml de apa, in fiecare cilindru am adaugat cite 3, 4 pic. de fenoftaleina, a urmat titrarea cu NaOH.

26 , 27 august

Am determinat aciditatea la bere bruna 1 la 3 prin diluare, am determinat culoarea bruna la

spectrofotometru.Desemenea ma determinat indicia la mustul de bere initial.Am incalzit mustul
la 20 grade C, apoi il turnam intr-un cilindru de 250 ml, dupa care determinat cu zaharomerul
densitatea mustului initial fierbinte si a mustului rece.Am lucrat la destilarea berii.
ANEXE

Schema tehnologica de obtinere a berii

Moară cu trei perechi de valţuri:
1 – valţ de distribuire; 2 – pereche de valţuri de prezdrobire; 3 – pereche de valţuri pentru coji; 4
– pereche de valţuri pentru grişuri; 5 – sită oscilantă superioară; 6 – sită oscilantă inferioară; 8 –
grişuri;
9 – făină.

Cazan classic de plămădire cu serpentine de încălzire

1-preplămăditor; 2-hotă; 3-vizor; 4-serpentină de încălzire; 5-oală de condens; 6-ventile de abur
pentru două rânduri de serpentine; 7-ventile de golire; 8-ventile de evacuare directă a
condensului; 9-agitator; 10-motor
Cazan de filtrare a mustului de bere

1-hotă pentru eliminarea vaporilor; 2-capac; 3-fund; 4-fund intermediary perforat; 5-izolaţie
termică; 6-conductă de plămada; 7-dispozitiv de tăiere cu cuţite; 8-acţionarea dispozitivului de
tăiere; 9-dispozitiv de ridicare a cuţitelor; 10-conductă pentru ridicarea dispozitivului de tăiere;
11-conductă de apă pentru spălarea borhotului; 12-braţ rotativ; 13-conducte pentru evacuarea
mustului; 14-baterie de robinete; 15-preaplin la robinete; 16-jgheab de evacuare
UNIVERSITATEA ’’DUNĂREA DE JOS’’ DIN GALAŢI
FACULTATEA TRANSFRONTALIERĂ DE ŞTIINŢE UMANISTE,
ECONOMICE ŞI INGINEREŞTI
SPECIALITATEA: INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE

Caiet de practică

Îndrumător : TURTOI MARIA

Studentă :Şarban Doiniţa

Grupa : IPA II

Cahul, 2015