Funda ia i P mântul

Isaac Asimov

Partea întâi
Gaia

CAPITOLUL l
Începe c utarea

DE CE AM F CUT ASTA? se întreb Golan

Trevize.
Nu era o întrebare nou . De când sosise pe
Gaia, i-o pusese de multe ori. În r coarea pl cut
a nop ii, se trezea dintr-un somn adânc i o auzea
sunându-i t cut în minte, ca un u or r it de
tob : De ce am f cut asta? De ce am f cut asta?
Acum îns , pentru prima oar , reu ise s i-o
pun lui Dom, în eleptul Gaiei.
Dom tia foarte bine în ce tensiune se afla
Trevize. Avea capacitatea de a percepe starea
emo ional a Consilierului. Îns nu putea face
nimic. Gaia nu trebuia s se ating niciodat , în
nici un fel, de mintea lui Trevize. i cel mai bun
mod de a r mâne imun la tenta ie era s ignore
ceea ce sim ea.
La anume te referi, Trev? întreb el.
Îi era foarte greu s pronun e numele proprii
mai lungi de o silab . Trevize începuse s se
obi nuiasc .
La decizia pe care am luat-o, spuse Trevize.
Am ales Gaia ca model pentru viitorul omenirii.
 Ai ales bine, spuse Dom.
Era a ezat pe un scaun, iar ochii îmb trâni i i
înfunda i în orbite îl priveau deschis, f
sentimente ascunse, pe b rbatul din Funda ie.
Trevize st tea în picioare.
Asta o spune i voi.
Eu/noi/Gaia tim c ai ales bine. Pentru noi,
importan a ta deosebit decurge din asta: ai
capacitatea de a lua o decizie corect , bazându-te
pe informa ii incomplete. Iar aceast decizie
corect deja ai luat-o. Ai ales Gaia! Ai refuzat
anarhia unui Imperiu Galactic construit pe
tehnologia Primei Funda ii, ca i anarhia unui
Imperiu Galactic bazat pe puterea mental a celei
de-A Doua Funda ii. i-ai dat seama c nici una
dintre aceste op iuni nu poate duce la o stabilitate
de durat . A a c ai ales Gaia.
Da, spuse Trevize. Exact! Am ales Gaia, un
super-organism; o întreag planet , cu minte i
personalitate unic , integratoare. Care, pentru a
putea exprima inexprimabilul, a avut nevoie s
inventeze pronumele "eu/noi/Gaia".
sura camera dintr-o parte într-alta, cu un
pas nervos.
Iar în cele din urm , Gaia va deveni Galaxia.
Un supersuper-organism care va îngloba întreg
mu uroiul sta numit Calea Lactee.
Se opri, apoi se întoarse agresiv spre Dom,
spunând:
Simt c am dreptate, la fel cum sim i i voi,
dar voi vre i ca Gaia s devin Galaxia, a c
sunte i mul umi i de decizie. Îns exist în mine
ceva care nu vrea ca acest lucru s se întâmple.
Iat motivul pentru care nu sunt dispus s accept
cu atât de mare u urin c este o decizie corect .
Vreau s tiu de ce am luat aceasta decizie, vreau
-i cânt resc, s -i judec corectitudinea, i apoi s
fiu mul umit de ea. Nu este suficient doar s am
impresia c e corect . Cum pot fi sigur am
dreptate? Care este criteriul care hot te c am
dreptate?
Eu/noi/Gaia nu tim cum ai ajuns s iei
decizia corect . Dar este chiar a a de important s
tim cum a fost luat ?
Vorbe ti pentru întreaga planet , nu-i a a? În
numele con tiin ei colective, în numele fiec rei
pic turi de rou , al fiec rei pietricele, i chiar al
nucleului lichid?
Da, i la fel ca mine poate face orice p rticic
a planetei în care intensitatea con tiin ei colective
este suficient de ridicat .
i toat aceast con tiin colectiv este
mul umit s m foloseasc pe mine ca pe o cutie
neagr . Din moment ce cutia func ioneaz , nu este
important s tii ce este în untru, nu-i a a?... Eu
nu sunt de acord cu a a ceva. Nu vreau s fiu o
cutie neagr . Vreau s tiu ce este în untru. Vreau
tiu cum i de ce am ales Gaia i Galaxia ca
model pentru viitorul omenirii. Numai astfel am s -
mi pot redobândi pacea interioar .
Dar de ce e ti atât de pornit împotriva acestei
decizii? De ce nu ai încredere în ea?
Trevize inspir adânc i spuse încet, cu voce
grav i conving toare:
Pentru c nu vreau s fac parte dintr-un
super-organism. Nu vreau s fiu o pies
neesen ial ce poate fi aruncat atunci când
super-organismul hot te c a a este mai bine
pentru întreg.
Dom îl privi gânditor:
Deci vrei s i schimbi decizia, Trev? Dac
vrei, o po i face.
Îmi doresc s schimb decizia, dar nu pot s-o
fac doar pentru simplul motiv c îmi displace.
Înainte de a face ceva, trebuie s tiu sigur dac
decizia este gre it sau corect . Nu este suficient
am impresia este corect .
Dac sim i ai, dreptate, atunci ai dreptate.
Mereu aceea i voce domoal i blând care îl
enerva i mai tare pe Trevize, prin contrastul fa
de propriul s u tumult interior.
Apoi, ie ind din pendularea f de solu ie
dintre a avea impresia i a fi sigur, Trevize spuse
aproape în oapt :
Trebuie s g sesc P mântul.
Pentru c are vreo leg tur cu dorin a ta
arz toare de a ti?
Pentru c este o alt problem care m
fr mânt foarte tare, i simt între cele dou
exist o leg tur . Nu sunt o cutie neagr ? Simt
exist o leg tur . Nu v este suficient? Nu crede i
am dreptate?
Poate, spuse Dom cu indiferen .
Admi ând c de mii de ani de dou zeci de
mii, probabil locuitorii Galaxiei nu s-au mai
preocupat de P mânt, cum se face totu i c am
uitat cu to ii planeta din care ne tragem?
Dou zeci de mii de ani este un interval de
timp mai mare decât î i închipui tu. Vechiul
Imperiu are multe aspecte neelucidate; multe
legende, aproape sigur n scocite, dar pe care le
repet m mereu, pentru c nu avem cu ce le
înlocui. Iar P mântul este mai vechi decât
Imperiul.
Dar trebuie s existe unele documente.
Bunul meu prieten, Pelorat, culege mituri i
legende despre str vechiul P mânt; stoarce tot ce
poate din orice surs g se te. Asta este
profesiunea lui i, mai important chiar, hobby-ul
lui. Nu a putut g si decât mituri i legende. Nu
exist nici arhive, nici documente.
 Documente vechi de dou zeci de mii de ani?
Lucrurile se descompun, pier, sunt distruse din
neaten ie sau datorit r zboiului.
Dar ar trebui s existe copii, copii ale copiilor,
i copii ale copiilor copiilor; documente recente, nu
vechi de peste dou zeci de mii de ani. Dar au fost
retrase. Biblioteca Galactic de pe Trantor trebuie
fi avut materiale referitoare la P mânt. Aceste
documente sunt men ionate în index-urile
arhivelor, dar nu mai exist în Biblioteca
Galactic . Ca o carte în care g se ti cuprinsul, dar
în rest sunt numai foi albe.
Adu- i aminte c Trantor-ul a fost jefuit acum
câteva secole.
Biblioteca a r mas neatins . A Doua
Funda ie a protejat-o. i tot A Doua Funda ie a
descoperit de curând c nu mai exist nici un
material referitor la P mânt. Documentele au fost
retrase în mod inten ionat, într-o perioad recent .
De ce?
Trevize se opri i îl fix pe Dom cu intensitate:
Dac am s g sesc P mântul, am s aflu ce
ascunde...
Ascunde?
Sau din ce cauz este ascuns. Dup ce voi
afla, probabil voi ti de ce am ales Gaia i Galaxia
în detrimentul individualit ii noastre. Presupun
voi ti, nu voi intui doar, c am dreptate. Iar
dac am dreptate, atunci... asta este.
i ridic neajutorat din umeri.
Dac sim i c astfel stau lucrurile, spuse
Dom, i dac sim i c trebuie s pleci în c utarea
mântului, atunci, bineîn eles, te vom ajuta cât
vom putea de mult. Îns acest ajutor este limitat.
Eu/noi/Gaia nu tim unde se afl P mântul în
aceast imens aglomerare de lumi din Galaxie.
Chiar i a a, spuse Trevize, trebuie s caut...
Chiar dac aceast pulbere nesfâr it de stele pare
nu dea nici o ans c ut rii mele, i chiar dac
trebuie s o fac de unul singur.

Clima blând a Gaiei îl înv luia pe Trevize.

Temperatura, ca întotdeauna, era agreabil .
Vântul adia pl cut, r coritor, îns f s fie rece.
Norii lunecau pe cer acoperind din când în când
soarele. Bineîn eles, dac ar fi existat vreo zon în
care umiditatea s scad sub limita acceptabil ,
ploaia ar fi reparat imediat situa ia.
Copacii cre teau la distan e regulate, ca într-o
livad , pe întreaga planet . Solul i apa erau
populate cu specii de plante i animale într-un
num r adecvat i într-o varietate dinainte stabilit ,
care s asigure echilibrul ecologic. Num rul lor se
modifica mereu, oscilând u or în jurul valorii de
optim... Acest lucru era valabil i pentru oameni.
Dintre toate elementele prezente în câmpul
vizual, singurul care nu se potrivea cu decorul era
Far Star.
Nava fusese cur at i recondi ionat în
detaliu de câ iva Gaieni. Fusese aprovizionat cu
mâncare i cu b utur , mobilierul renovat sau
înlocuit, componentele mecanice controlate.
Trevize însu i îi verificase cu grij computerul.
Nava nu avea nevoie de reînc rcare cu
combustibil, deoarece era una dintre pu inele nave
gravitice ale Funda iei, utilizând câmpul
gravita ional galactic. Iar acesta era suficient
pentru a asigura propulsia tuturor posibilelor flote
ale omenirii de-a lungul întregii sale existen e, f
a descre te semnificativ în intensitate.
Cu trei luni în urm , Trevize era Consilier
Terminus. Cu alte cuvinte, membru al
Legislativului Funda iei i, ex officio, persoan
important în Galaxie. Trecuser oare doar trei
luni? Parc trecuse o jum tate de via avea
treizeci i doi de ani de când se afla înc în post,
singura lui preocupare fiind s afle dac marele
Plan Seldon mai era sau nu valabil; dac
ascensiunea lin a Funda iei, de la un sat planetar
la dimensiuni Galactice, fusese calculat corect
dinainte.
Totu i, în unele privin e nu se schimbase nimic.
Era în continuare Consilier. Func ia i privilegiile
sale r mâneau acelea i, numai c nu credea s se
reîntoarc vreodat pe Terminus pentru a i le
revendica. Uria ul haos al Funda iei nu îl mai
atr gea, dar nici ordinea de pe Gaia. Nic ieri nu se
afla acas , pretutindeni era un orfan.
Încle f lcile i î i trecu furios degetele prin
rul negru. Înainte de a pierde timpul plângându-
i soarta, trebuia s g seasc P mântul. Dac va
supravie ui acestei c ut ri, va avea apoi suficient
gaz s se a eze i s verse lacrimi. Poate c
atunci va avea motive mai serioase.
Apoi î i aminti...
Cu trei luni în urm , el i Janov Pelorat,
rturarul naiv i competent, p siser Terminus-
ul. Pelorat era mânat de dorin a de a descoperi
locul în care se g sea de mult uitatul P mânt.
Trevize îl înso ise, folosindu-se de inten iile lui
pentru a disimula adev ratul scop al misiunii. Nu
siser P mântul, dar descoperiser Gaia, iar
Trevize s-a trezit obligat s ia acea decizie fatidic .
Acum venise momentul s fac o întoarcere de
o sut optzeci de grade, încercând s caute el
mântul.
Cât despre Pelorat, i el g sise ceva la care nu
se a teptase. O g sise pe Bliss, bruneta cu ochi
negri, tân ra care era în acela i timp Gaia (la fel ca
i Dom... la fel ca i cel mai mic gr unte de nisip
sau fir de iarb ). Pelorat, cu înfl rarea specific
vârstei medii târzii, se îndr gostise de o femeie care
nu avea nici jum tate din anii s i. Spre uimirea lui
Trevize, tân ra p rea satisf cut de aceast rela ie.
Ciudat... dar Pelorat era fericit, iar Trevize î i
zise resemnat c fiecare trebuie s i g seasc
fericirea în felul s u. Aceasta inea de
individualitatea fiec ruia... pe care el o va aboli (la
un moment dat) pretutindeni în Galaxie.
Durerea reveni. Decizia pe care o luase, pe care
trebuise s o ia, nu înceta s îl chinuie i era...
Golan!
Vocea d du buzna în gândurile sale. Ridic
privirea în direc ia soarelui, clipind din ochi
Ah, Janov, spuse el.
Pusese entuziasm în voce... un entuziasm fals,
pentru ca Pelorat s nu-i ghiceasc gândurile
amare. Reu i chiar s spun , pe un ton jovial:
V d c ai reu it s te smulgi de lâng Bliss.
Pelorat d du din cap. Briza u oar îi agita p rul
alb i m sos. Fa a prelung i grav era aceea i
ca întotdeauna.
De fapt, prietene, ea mi-a sugerat s vin s te
d... În leg tur cu... În leg tur cu ceea ce vreau
discut m. Nu c n-a fi vrut s vin din proprie
ini iativ , desigur, dar se pare c ea gânde te ceva
mai repede decât mine.
Trevize zâmbi:
În regul , Janov. În eleg c ai venit s i iei
mas-bun.
Ei bine, nu chiar. De fapt, dimpotriv . Golan,
atunci când am plecat de pe Terminus, tu i cu
mine, inten ia mea era s descop r P mântul.
Aproape întreaga via profesional mi-am dedicat-
o acestui scop.
 Iar eu am s continui ce ai început tu, Janov.
Treaba asta este acum a mea.
Da, dar este i a mea; înc nu am renun at.
Dar...
Trevize f cu un gest vag, cuprinzând tot ceea ce
se afla în jurul lor.
Pelorat spuse dintr-o dat , pe ner suflate:
Vreau s merg cu tine.
Trevize r mase uimit:
Janov, tu nu vorbe ti serios. Acum o ai pe
Gaia.
Am s m întorc la Gaia într-o zi, dar nu te
pot l sa s mergi singur.
Ba sigur c po i. Sunt destul de mare, m
descurc i singur.
Nu vreau s te jignesc, Golan, dar tu nu tii
suficient de multe lucruri. Eu cunosc bine miturile
i legendele. Te pot îndruma.
Vrei s-o p se ti pe Bliss? Nu- i dai seama
ce spui.
Obrajii lui Pelorat c tar o u oar tent de
roz:
Nu vreau deloc s-o p sesc, prietene, dar ea
a spus...
Trevize se încrunt :
Adic încearc s scape de tine? Mi-a promis
...
Nu, nu în elegi. Golan, te rog stai lini tit i
ascult -m . Ai obiceiul sta nefericit de a exploda
i de a s ri la concluzii pripite înainte de a auzi tot
ceea ce este de spus. Asta e firea ta, tiu. De
asemenea, i eu am o oarecare dificultate în a m
exprima coerent i concis, dar...
Bine, spuse Trevize cu blânde e, spune-mi
exact ce gânde te Bliss. Spune-mi cum vrei tu, iar
eu promit s fiu foarte calm.
Î i mul umesc, i din moment ce e ti calm,
cred c am s termin imediat. Vezi tu, Bliss vrea s
vin cu noi.
Bliss vrea s vin ? f cu Trevize. Nu, simt c
explodez din nou. Ba nu, uite, nu explodez. Spune-
mi, Janov, de ce vrea Bliss s vin i ea? Te întreb
foarte calm.
N-a spus c vrea s vin . A spus c vrea s i
vorbeasc .
i atunci pentru ce n-a i venit împreun ?
Pelorat spuse:
Dup p rerea mea... spun dup p rerea
mea... are impresia c nu o agreezi, i ezit s se
apropie de tine. Am f cut tot ce-am putut, b trâne,
o asigur c nu ai nimic împotriva ei. Nu cred c
cineva ar putea gândi urât la adresa ei. Cu toate
acestea, a dorit s te abordez eu mai întâi. Pot s -i
spun c e ti de acord s o vezi, Golan?
Bineîn eles, vin chiar acum.
i ai s fii rezonabil? Vezi tu, b trâne, pe ea o
preocup foarte tare problema asta. Spune c este
de o importan vital i c trebuie mearg cu
tine.
Nu i-a spus de ce, nu-i a a?
Nu, dar dac ea crede c trebuie s mearg ,
la fel crede i Gaia.
Ceea ce înseamn c nu trebuie s refuz. Am
dreptate, Janov?
Da, Golan, cred c nu trebuie s o refuzi.

Pentru prima oar în scurta sa edere pe Gaia,

Trevize intr în casa lui Bliss... cas care acum îl
ad postea i pe Pelorat.
Arunc o privire rapid în jur. Pe Gaia, casele
erau simple. Clima violent de orice fel lipsind cu
des vâr ire, temperatura fiind întotdeauna blând
la aceast latitudine, pl cile tectonice mi cându-se
foarte încet atunci când trebuiau s se mi te, nu
era nevoie de protec ie împotriva condi iilor dificile;
nu trebuia creat un mediu confortabil într-unui
neconfortabil. Întreaga planet era o cas , ca s
spunem a a, pentru to i locuitorii ei.
În acea mare cas planetar , casa lui Bliss era
micu , ferestrele acoperite cu perdele dar nu cu
geamuri, mobila pu in i restrâns doar la strictul
necesar. Pe pere i g seai imagini holografice; într-
una din ele, Pelorat afi a o figur surprins i
timid . Buzele lui Trevize d dur s se ridice la
col uri, dar încerc s nu- i arate amuzamentul;
i f cu de lucru cu centura, aranjându- i-o cu
grij .
Bliss îl privea. Nu zâmbea în felul ei obi nuit.
Ar ta mai degrab serioas , cu ochii negri i
frumo i larg deschi i, cu p rul c zându-i în
cascad pe umeri, ca un val negru, blând. Doar
buzele date cu ro u împrumutau fe ei un pic de
culoare.
Îmi pare bine c ai venit s m vezi, Trev.
Janov a spus c este vorba de ceva foarte
important, Blissenobiarella.
Bliss zâmbi scurt:
Te rog s m scuzi. Dac îmi vei spune Bliss,
am s încerc s i pronun întregul nume, Trevize.
Se poticni, aproape insesizabil, la a doua silab .
Trevize ridic mâna:
Bine, s-a f cut. În eleg obiceiul Gaienilor de a
folosi doar o silab din numele întreg, a a c dac
din când în când i se va întâmpla s -mi spui Trev,
n-am s m simt jignit. Totu i, ar fi bine s -mi
spui Trevize, cât mai des cu putin ... iar eu î i voi
spune Bliss.
O studie atent, ca întotdeauna când o întâlnea.
Ca persoan , era o tân femeie abia trecut de
dou zeci de ani. Îns ca parte din Gaia, avea mii
de ani. Diferen a nu ap rea în înf are, ci în
vorbire i în atmosfera care, inevitabil, o înconjura.
Asta vroia el, ca toat omenirea s arate astfel? Nu!
Desigur c nu, i totu i...
Am s trec direct la subiect, spuse Bliss. i-ai
exprimat dorin a de a g si P mântul...
N-am vorbit decât cu Dom.
Trevize era hot rât s nu se dea b tut f a- i
sus ine cu insisten punctul de vedere.
Da, dar vorbind cu Dom, ai vorbit cu Gaia i
cu fiecare p rticic a ei. A a c , de exemplu, ai
vorbit i cu mine.
M-ai auzit vorbind?
Nu, nu te ascultam, dar dac dup aceea m-
fi concentrat, mi-a fi adus aminte ce ai spus.
Accept situa ia asta, pentru a putea continua...
i-ai exprimat dorin a de a g si P mântul i ai
insistat asupra importan ei acestui lucru. Nu v d
de ce este important, dar tu te pricepi s ai
dreptate, a a c eu/noi/Gaia trebuie s accept m
ceea ce spui. Dac misiunea aceasta este crucial
pentru decizia ta privitoare la Gaia, atunci este de
o importan crucial i pentru Gaia. Deci Gaia
trebuie s mearg cu tine, fie i numai pentru a te
proteja.
Când spui c Gaia trebuie s mearg cu
mine, în eleg c tu trebuie s mergi cu mine. Am
dreptate?
Eu sunt Gaia, spuse simplu Bliss.
Ca i orice altceva de pe aceast planet .
Atunci, de ce tu? De ce nu o alt rticic din
Gaia?
Pentru c Pel vrea s mearg cu tine. Iar dac
va merge cu tine, nu va fi fericit cu nici o alt parte
din Gaia în afar de mine.
 Pelorat, care st tea discret în alt col al camerei
(cu spatele la propria sa hologram , remarc
Trevize) spuse încet:
Este adev rat, Golan. Bliss este p rticica mea
din Gaia.
Bliss zâmbi:
Pare interesant s fiu gândit astfel.
Bineîn eles, este foarte neobi nuit.
Ei bine, hai s discut m.
Trevize î i împreun mâinile la ceaf i începu
se lase pe spate, în scaun. Picioarele sub iri ale
scaunului scâr âir ; nu era suficient de robust
pentru un astfel de joc. Îl aduse din nou pe patru
picioare:
i dac pleci, vei face în continuare parte din
Gaia?
Nu neap rat. M pot izola, de exemplu, dac
am senza ia c sunt în pericol sau c pot fi grav
nit , astfel încât r ul s nu se r sfrâng i
asupra Gaiei; sau dac am un motiv foarte
important. Îns numai în cazurile de urgen . În
general, voi fi o parte din Gaia.
Chiar i atunci când facem Saltul prin
hiperspa iu?
Chiar i atunci, de i asta va complica pu in
lucrurile.
Nu mi se pare foarte pl cut.
De ce?
Trevize strâmb din nas, a a cum face de obicei
cineva care d de un miros dezagreabil:
Asta înseamn c orice se spune sau se face
la bordul navei mele i care va fi auzit i v zut de
tine, va fi auzit i v zut de Gaia.
Eu sunt Gaia, deci tot ceea ce v d, aud, i
simt, va fi auzit, v zut i sim it de Gaia.
Exact. Chiar i peretele la vede, aude i
simte.
 Bliss privi la peretele spre care ar tase Trevize
i ridic din umeri:
Da, chiar i peretele acela. Are o con tiin
infinitezimal , a a c va sim i i în elege doar
infinitezimal, dar presupun c se produc unele
modific ri subatomice ca reac ie la ceea ce vorbim
noi în acest moment. i care îi permit s se
integreze mult mai armonios în Gaia, spre binele
general.
Dar dac doresc intimitate? Poate nu vreau
ca peretele s afle ceea ce spun sau fac.
Bliss p rea exasperat . Pelorat interveni brusc:
Golan, eu nu tiu prea multe despre Gaia, i
de aceea n-a fi vrut s m amestec. Totu i, am
stat împreun cu Bliss i mi-am dat oarecum
seama despre ce este vorba... Dac mergi într-un
loc aglomerat pe Terminus, vezi i auzi o gr mad
de lucruri. Mai târziu, s-ar putea s i aminte ti
unele dintre ele. Dac e ti supus unei stimul ri
cerebrale adecvate, s-ar putea s i aminte ti chiar
totul, dar nu te intereseaz . Le la i s treac pe
lâng tine. Chiar dac vezi o scen emo ionant
între doi str ini i îi acorzi o oarecare aten ie,
totu i, nu te intereseaz ... o la i s curg ... o ui i.
Cu Gaia este la fel. Chiar dac cunoa te în
am nunt ceea ce faci, nu înseamn neap rat c
Gaia este interesat ... Nu-i a a, Bliss drag ?
N-am gândit niciodat astfel, Pel, dar este
ceva adev r în ceea ce ai spus. Totu i, aceast
intimitate de care vorbe te Trev vreau s spun,
Trevize nu are nici o valoare pentru noi. De fapt,
eu/noi/Gaia o g sim de neîn eles. S vrei s nu
faci parte... s nu i se cunoasc faptele... s nu i
se simt gândurile...
du cu putere din cap i continu :
Am spus c în cazuri de urgen ne putem
izola, dar cine ar putea s tr iasc astfel, chiar i
timp de o or ?
Eu vrea, spuse Trevize. De-asta trebuie s
sesc P mântul.., s aflu motivul, dac exist
vreunul, care m-a f cut s aleg aceast soart
cumplit pentru omenire.
Nu este o soart cumplit , dar hai s nu mai
despic m firul în patru. Voi fi cu tine, nu ca spion,
ci ca prieten i sprijin. Gaia va fi cu tine, nu ca
spion, ci ca prieten i sprijin.
Trevize spuse posomorât:
Gaia m-ar putea ajuta cel mai bine ar tându-
mi drumul spre P mânt.
Bliss d du din cap:
Gaia nu tie unde se afl P mântul. Dom i-a
spus-o deja.
Nu prea cred în ce mi-a spus. La urma
urmelor, trebuie ave i arhive. De ce nu le-am
zut cât timp am stat aici? Chiar dac Gaia este
sincer i nu tie unde se afl P mântul, eu a
Putea scoate ceva folositor din acele documente.
Cunosc Galaxia foarte bine, mult mai bine decât
Gaia. A putea în elege i urm ri în arhivele
voastre unele indicii pe care Gaia, probabil, nu le
poate sesiza.
Dar despre ce documente vorbe ti, Trevize?
Orice fel de documente. C i, filme,
înregistr ri, holograme, obiecte de art , orice
ave i... Cât timp am stat aici n-am v zut nimic care
poat fi considerat document... Tu ai v zut,
Janov?
Nu, spuse Pelorat ov ind, dar nici n-am
utat cu adev rat.
Eu am c utat, cu discre ie, spuse Trevize, dar
n-am g sit nimic. Nimic! Presupun c -mi sunt
ascunse. De ce, m întreb? Po i s -mi spui?
Fruntea lui Bliss se încre i, perplex :
De ce nu m-ai întrebat pân acum?
Eu/noi/Gaia nu ascundem nimic, i nu spunem
minciuni. Un Izolat un individ care tr ie te în
izolare ar putea spune minciuni. El este limitat,
i se teme din cauz c este limitat. Îns Gaia este
un organism planetar cu o mare capacitate
mental , i nu se teme. Pentru Gaia este inutil s
spun minciuni, s fac descrieri ce nu corespund
realit ii.
Trevize pufni:
Atunci pentru ce am fost împiedicat cu atâta
meticulozitate s v d vreun document? D -mi un
motiv plauzibil.
Î i dau.
Bliss întinse mâinile, cu palmele îndreptate în
sus:
Nu avem nici un document.

Pelorat î i reveni primul.

Draga mea, spuse el cu duio ie, este absolut
imposibil. Nu pute i avea o civiliza ie decent f
documente de vreun fel.
Bliss ridic sprâncenele:
În eleg. Am vrut doar s spun c nu avem
documente de genul c rora vorbe te sau se a tepta
g seasc Trev... Trevize. Eu/noi/Gaia nu avem
scrieri, tip rituri, filme, b nci de date
computerizate, nimic. De altfel, nu avem nici
gravuri în piatr . Asta vroiam s spun. i este
normal ca, neavând nimic din toatea acestea,
Trevize s nu le g seasc .
i atunci ce ave i? întreb Trevize.
Bliss spuse, pronun ând cuvintele cu grij , ca
i cum ar fi vorbit unui copil:
Eu/noi/Gaia avem memorie. Eu îmi amintesc.
 Ce î i aminte ti? întreb Trevize.
Totul.
Î i aminte ti toate lucrurile importante, de
referin ?
Desigur.
Pân unde? Cu câ i ani în urm ?
Pe o perioad nedeterminat .
Îmi po i da informa ii istorice, biografice,
geografice, tiin ifice? Cniar i evenimentele
mondene locale?
Totul.
i toate astea le ai în c orul t u!
Trevize ar cu degetul, ironic, spre tâmpla lui
Bliss.
Nu, spuse ea. Memoria planetei Gaia nu se
limiteaz doar la con inutul c ânii mele. Uite...
Pentru moment deveni formal , chiar pu in
rigid , încetând s fie doar Bliss, fuzionând cu alte
entit i.
...trebuie s fi existat o vreme, înaintea
începuturilor istorice, când oamenii erau atât de
primitivi încât, de i î i puteau aminti întâmpl rile,
nu puteau vorbi. Vorbirea a fost inventat pentru
ca amintirile s poat fi exprimate i transmise de
la o persoan la alta. De atunci încoace, tot
progresul tehnologic nu a servit decât la a face cât
mai mult loc pentru transferul i stocarea
amintirilor, i pentru a facilita la maximum
accesul la informa ia dorit . Îns odat ce indivii
au fuzionat pentru a forma Gaia, totul a devenit
inutil. Ne putem întoarce la memorie, sistemul
fundamental de p strare a informa iilor, de la care
a pornit totul. În elegi?
Spui c suma total a creierelor de pe Gaia
i poate aminti mult mai multe informa ii decât un
singur creier? întreb Trevize.
Bineîn eles.
 Dar dac Gaia are amintirile r spândite în
memoria planetar , la ce- i folose te ie acest
lucru, ca p rticic individual din Gaia?
Îmi folose te foarte mult. Orice doresc s aflu
se g se te undeva într-o minte individual , sau
poate în mai multe. Dac este foarte important ,
ca de exemplu semnifica ia cuvântului "scaun", se
afl în fiecare minte. Dar chiar i dac este ceva
pu in folosit, aflat numai într-o foarte mic
rticic a memoriei Gaiei, pot avea acces la el
dac vreau. De i acest acces ar putea necesita
ceva mai mult timp decât în primul exemplu...
Uite, Trevize, dac vrei s g se ti ceva ce nu ai în
memorie, cau i într-o video-carte adecvat , sau
folose ti banca de date a unui computer. La fel, eu
pot explora întreaga minte a Gaiei.
i cum împiedici toate informa iile astea s i
se scurg în minte, s i suprasatureze creierul, i
i fac easta s explodeze? spuse Trevize.
Încerci s fii ironic, Trevize?
Haide, Golan, spuse Pelorat, nu fii antipatic.
Trevize î i mut privirea de la unul la cel lalt i,
cu un efort vizibil, reu i s i relaxeze tr turile
crispate ale fe ei.
Îmi cer scuze. Sunt strivit de o
responsabilitate pe care nu mi-o doresc, i de care
nu tiu cum s scap. Din cauza asta par uneori
dezagreabil, de i nu am deloc inten ia. Bliss, s tii
am vorbit serios, chiar m intereseaz . Cum afli
con inutul altui creier f s -l stochezi în propriul
u creier, suprasaturându-i foarte repede
capacitatea?
Bliss spuse:
Nu tiu, Trevize; a a cum nici tu nu cuno ti
în am nunt cum î i func ioneaz creierul. Probabil
tii care este distan a de la soarele t u la o stea
vecin , dar nu e ti tot timpul con tient de ea. O
stochezi undeva în memorie, i o po i accesa
oricând, dac este nevoie. Dac nu este nevoie, s-
ar putea s o ui i cu timpul, dar o po i afla totu i
utând într-o banc de date. Imagineaz i
creierul Gaiei ca pe o imens banc de date, i c
eu pot avea acces la ea. Nu este obligatoriu s am
mereu în minte informa ia de care am avut nevoie.
Dup ce folosesc acea întâmplare sau amintire, mi-
o scot din memorie. Cu alte cuvinte, o pot pune
inten ionat înapoi, în locul de unde am luat-o.
Câ i sunte i pe Gaia, Bliss? Câ i oameni?
În jur de un miliard. Vrei cifra exact ?
Trevize zâmbi m rinimos:
Îmi dau perfect seama c po i ob ine cifra
exact dac vrei, dar m mul umesc cu
aproxima ia.
Popula ia este stabil i oscileaz în jurul
junui num r precis, care este un pic mai mare
decât un miliard. Î i pot spune câ i oameni sunt
peste sau sub acest num r, realizând o
expansiune de con tiin i s zicem pip ind
limitele. Mai bine de atât nu pot s explic cuiva
care nu a tr it niciodat o astfel de experien .
Am impresia, îns , c un miliard de min i
umane mare parte din ele apar inând copiilor
nu sunt suficiente pentru a memora toate datele
necesare unei societ i complexe.
Dar, Trev, oamenii nu sunt singurele fiin e de
pe Gaia.
Vrei s spui c i animalele î i amintesc?
Creierele neumâne pot stoca amintiri cu
aceea i densitate ca i creierele umane, iar o mare
parte din memorie, uman sau nu, este rezervat
amintirilor personale. Aceste amintiri personale
sunt utile doar celui care le de ine, îns pentru
întreg nu au mare importan . Totu i, foarte mari
cantit i de date pot fi i sunt stocate în
creierele animalelor, i în esuturile vegetale, i în
structura mineral a planetei.
În structura mineral ? Adic în pietre i în
lan urile muntoase?
i, pentru unele tipuri de date, în ocean i
atmosfer . i ele sunt Gaia.
Dar ce pot p stra sistemele ne-vii?
Foarte multe. Densitatea este sc zut , dar
volumul este atât de mare, încât marea majoritate
a memoriei Gaiei se afl în roci. Este nevoie de mai
mult timp pentru a ob ine i înlocui date din
memoria rocilor, a a încât sunt preferate pentru
stocarea amintirilor moarte, dac se poate spune
a... amintiri care, în mod normal, este pu in
probabil s fie cerute.
i ce se întâmpl când cineva moare i
creierul s u con ine informa ii de o valoare
deosebit ?
Informa iile nu se pierd. Ele se disip încet,
pe m sur ce creierul se descompune dup
moarte, dar avem la dispozi ie suficient timp
pentru a distribui amintirile în alte por iuni ale
Gaiei. Odat cu noii n scu i apar alte creiere, care
se organizeaz , î i creeaz propriile lor amintiri i
gânduri personale; în acela i timp, li se
impregneaz i cuno tin ele necesare, din alte
surse. Ceea ce tu nume ti educa ie este ceva
automat pentru mine/noi/Gaia.
S fiu sincer, Golan, spuse Pelorat, mie mi se
pare c ideea asta de planet vie are foarte multe
avantaje.
Trevize îi arunc colegului s u din Funda ie o
privire scurt i piezi :
Sunt sigur, Janov, dar nu impresionat.
Planeta, oricât de mare i de divers , reprezint un
singur creier. Unul! Orice nou creier care se na te
fuzioneaz cu întregul. Unde exist posibilitatea de
opozi ie, de dezacord? Când vorbe ti de istoria
omenirii, te gânde ti la cei câ iva oameni al c ror
punct de vedere minoritar era condamnat de
societate, dar care în cele din urm se impunea i
schimba lumea. Ce ans ar avea aici, pe Gaia,
marii r zvr ti i ai istoriei?
Exist conflicte, spuse Bliss. Nu toate
componentele Gaiei sunt obligate s accepte
punctul de vedere comun.
Dar li se impune o limitare, spuse Trevize.
Nu- i po i permite prea mult dezordine într-un
unic organism, altfel nu ar mai func iona cum
trebuie. Chiar dac apari ia i dezvoltarea
aspectelor disonante nu sunt oprite complet, cu
siguran sunt încetinite. Putem risca s impunem
o astfel de soart întregii Galaxii? Întregii omeniri?
Bliss spuse, f a exterioriza vreun sentiment:
Acum te îndoie ti de propria ta decizie? Te
zgânde ti, spunând c Gaia este un viitor de
nedorit pentru omenire?
Trevize strânse buzele, nehot rât. Apoi spuse
încet:
Da, a a a vrea, dar... nu înc . Am luat
decizia bazându-m pe ceva ceva din
subcon tient i pân nu descop r pe ce anume
m-am bazat, nu m pot hot rî dac s mi-o
schimb sau nu. În consecin , hai s revenim la
mânt.
i când vei g si P mântul, crezi c vei afla
natura argumentelor care te-au f cut s iei decizia.
a este, Trevize?
Da, a a am impresia... Dom spune c Gaia
nu tie unde se afl P mântul. Iar tu e ti de acord
cu el, presupun.
Bineîn eles c sunt de acord cu el. i eu sunt
Gaia, la fel ca el.
i îmi ascunzi informa ii? Con tient, vreau s
spun?
Bineîn eles c nu. Chiar dac Gaia ar putea
min i, nu te-ar putea min i pe tine. Noi depindem
de concluziile tale, i avem nevoie ca ele s fie
corecte. Iar pentru asta, trebuie s se bazeze pe
realitate.
Atunci, spuse Trevize, hai s ne folosim de
memoria ta planetar . Sondeaz înapoi în timp i
spune-mi pân unde î i po i aminti.
O mic ezitare. Bliss îl privi pe Trevize cu ochi
goi, ca i cum pentru o clip ar fi intrat în trans .
Apoi spuse:
Cincisprezece mii de ani.
De ce ai ezitat?
A fost nevoie de timp. Amintirile vechi cu
adev rat vechi se afl aproape toate la r cina
mun ilor, i este nevoie de timp pentru a s pa
dup ele.
Deci, cincisprezece mii de ani în urm ?
Atunci a fost colonizat Gaia?
Nu. Din câte tim noi, colonizarea a avut loc
cam cu trei mii de ani înaintea acestor
cincisprezece mii.
De ce e ti nesigur ? Tu... sau Gaia... nu- i
aduci aminte?
Colonizarea s-a produs înainte ca Gaia s i
creeze o memorie unic , integratoare, spuse Bliss.
i totu i, înainte de a se putea baza pe
memoria colectiv , Gaia trebuie s fi inut arhive,
Bliss. Documente stocate în modul obi nuit...
Înregistrate, scrise, filmate, i a a mai departe.
Îmi închipui, dar nu cred c suportul lor a
putut supravie ui timpului.
Puteau fi copiate sau, i mai bine, transferate
în memoria colectiv , dup constituirea ei.
Bliss se încrunt . Alt ezitare, de data aceasta
mai lung .
 Nu descop r nici o urm a documentelor de
care vorbe ti.
i care s fie explica ia?
Nu tiu, Trevize. Presupun c nu s-au dovedit
foarte importante, iar atunci când Gaia i-a dat
seama c vechile documente ne-memorie aveau s
se degradeze, a tras concluzia c deveniser
arhaice i inutile.
Nu tii sigur. Presupui i î i imaginezi, dar nu
tii sigur. Gaia nu tie sigur.
Bliss coborî ochii:
Dar a a trebuie s fi fost.
A a trebuie? Eu nu fac parte din Gaia, i în
consecin nu sunt obligat s presupun ceea ce
presupune Gaia... Iat , ai un exemplu privind
importan a izol rii. Eu, ca Izolat, presupun
altceva.
Ce presupui?
În primul rând, sunt sigur de un lucru: O
civiliza ie pe cale de a se na te este foarte pu in
probabil s î i distrug vechile documente! Departe
de a le considera arhaice i inutile, le-ar trata cu
un respect exagerat i i-ar da silin a s le
streze. Dac arhivele de dinaintea constituirii
memoriei colective a Gaiei au fost distruse, aceast
distrugere nu cred s fi fost voit .
i atunci, tu cum î i explici?
În Biblioteca de pe Trantor, toate
documentele referitoare la P mânt au fost retrase
de o persoan sau de o for , alta decât A Doua
Funda ie care î i are sediul chiar pe Trantor. Deci,
este posibil ca i pe Gaia toate documentele
referitoare la P mânt s fi fost retrase de cineva
care nu apar ine de Gaia.
De unde tii c vechile documente se refereau
la P mânt?
A a cum ai spus, Gaia a fost colonizat acum
optsprezece mii de ani. Asta ne duce înapoi, într-o
perioad anterioar form rii Imperiului Galactic. În
perioada coloniz rii Galaxiei. Iar atunci, principala
surs de Colonii era P mântul. Pelorat poate s
confirme.
Pelorat luat pu in prin surprindere, î i drese
vocea:
A a spun legendele, draga mea. Eu le iau în
serios i cred, ca i Golan Trevize, c omenirea a
fost la început concentrat pe o singur planet ,
iar acea planet era P mântul. Primii Coloni au
pornit de pe P mânt.
În acest caz, spuse Trevize, dac Gaia a fost
colonizat în epoca de început a c toriilor
hiperspa iale, este foarte probabil s fi fost
colonizat de P mânteni; sau poate de oameni
apar inând unei planete proasp t colonizate de
mânteni. Din acest motiv, documentele
privitoare la colonizarea Gaiei i la cele câteva
milenii ulterioare acestei coloniz ri trebuie
obligatoriu s se fi referit la P mânt i la
mânteni. Aceste documente au disp rut. Cineva
are probabil grij ca P mântul s nu fie men ionat
nic ieri în documentele Galaxiei. i dac este a a,
atunci are un motiv.
Astea nu sunt decât presupuneri, Trevize,
spuse Bliss înc ânat . Nu ai nici o dovad .
Dar Gaia sus ine c am talentul de a trage
concluziile corecte, chiar dac m bazez pe dovezi
insuficiente. Deci, dac ajung la o concluzie ferm ,
nu îmi spune tu mie c nu am dovezi.
Bliss t cu.
Iat un motiv în plus pentru a g si P mântul,
continu Trevize. Am de gând s plec imediat ce
Far Star este gata. Mai vre i s veni i cu mine?
Da, spuse imediat Bliss.
Da, spuse i Pelorat.
 CAPITOLUL 2
Spre Comporellon

PLOUA U OR. Trevize ridic privirea spre cerul

de un alb-gri compact.
Purta o p rie de ploaie care respingea
pic turile aruncându-le în toate direc iile. Pelorat,
care se inea departe de atingerea pic turilor
respinse, nu avea o astfel de protec ie.
Nu v d pentru ce te la i udat, Janov, spuse
Trevize.
Umezeala nu m deranjeaz , prietene, spuse
Pelorat cu aerul la fel de serios ca întotdeauna.
Este o ploaie u oar i c ldu , f vânt. i în
plus, respect vechea zical : "Când te afli pe
Anacreon, f i tu cum fac Anacreonienii."
Ar spre cei câ iva Gaieni care st teau lâng
Far Star, supraveghind-o în lini te. P strau o
anumit distan între ei, ca ni te arbori într-o
dumbrav Gaian ; nici unul nu purta p rie.
Probabil nu-i deranjeaz c se ud , spuse
Trevize, din cauz c tot restul Gaiei se ud .
Copacii... iarba... p mântul... toate ude, i toate
când parte din Gaia, împreun cu Gaienii.
Cred c ai dreptate, spuse Pelorat. Soarele o
apar destul de curând, i totul se va usca
repede. Hainele nu se vor ifona sau scoroji, frig
nu este i, din moment ce nu exist nici un
microorganism patogen inutil, nimeni n-o s
capete r ceal , grip , sau pneumonie. Atunci, de
ce s i faci griji pentru un pic de umezeal ?
Trevize admise logica celor spuse, dar nu se
putu ab ine s nu- i manifeste nemul umirea:
 Totu i, nu era nevoie s plou la plecarea
noastr . Ploaia asta este voluntar . Gaia nu ar fi
plouat dac n-ar fi vrut. Este aproape ca i cum i-
ar fi manifestat dispre ul fa de noi.
Poate c ..., buza lui Pelorat se arcui pu in,...
Gaia este întristat de plecarea noastr , i plânge.
A a o fi, spuse Trevize, îns eu nu sunt trist
deloc.
De fapt, continu Pelorat, presupun c solul
din regiune are nevoie de umiditate; aceast nevoie
este mai important decât dorin a ta ca soarele s
str luceasc .
Trevize zâmbi:
Am impresia c î i place foarte mult lumea
asta, nu-i a a? Chiar f când abstrac ie de Bliss.
Da, a a este, spuse Pelorat trecând pu in în
defensiv . Întotdeauna am dus o via lini tit ,
ordonat , i m gândesc cum m-a descurca aici,
unde o întreag planet se str duie te s o
men in lini tit i ordonat ... La urma urmelor,
Golan, atunci când construim o cas sau o nav
încerc m s ne construim un ad post perfect. O
echip m cu tot ceea ce avem nevoie; facem astfel
încât s -i putem controla temperatura, calitatea
aerului, iluminarea, i tot ceea ce ne mai
intereseaz , pentru a le acomoda perfect cerin elor
noastre. Gaia nu este decât o extrapolare a dorin ei
de confort i siguran , extins la o întreag
planet . Ce vezi tu r u în asta?
Ce v d r u în asta? spuse Trevize. R ul este
urm torul: casa sau nava mea sunt construite
astfel încât ele îmi convin mie. Nu sunt
construit eu pentru a m adapta lor. Dac a face
parte din Gaia, oricât de perfect ar fi organizat
planeta pentru a-mi conveni mie, voi fi totu i foarte
nemul umit de faptul c i eu sunt astfel aranjat
încât s îi convin ei.
 Pelorat obiect :
Se poate argumenta c orice societate î i
modeleaz popula ia pentru ca fiecare individ s i
se integreze în mod convenabil. Obiceiurile care se
nasc trebuie s aib sens în acea societate, i prin
aceasta, individul este ferm constrâns s se
adapteze nevoilor ei.
În societ ile pe care le cunosc eu, oricine are
posibilitatea s se revolte. Exist excentrici, chiar
i criminali.
i chiar i convin excentricii i criminalii?
De ce nu? Tu i cu mine suntem ni te
excentrici. Nu suntem reprezentativi pentru
majoritatea celor de pe Terminus. Cât despre
criminali, asta este o problem de defini ie. Iar
dac criminalii sunt pre ul pe care trebuie s -l
pl tim pentru rebeli, eretici, i genii, atunci eu
sunt gata s -l pl tesc. Ba chiar cer ca acest pre s
fie pl tit.
Criminalii sunt oare singura modalitate de
plat ? Nu po i avea genii f criminali?
Geniile i sfin ii sunt oameni afla i mult
departe de regulile majorit ii; nu v d cum ai
putea face ca to i non-conformi tii s stea de o
singur parte a liniei. Trebuie s existe o oarecare
simetrie... În orice caz, dac e s iau decizia de a
face din Gaia model pentru viitorul omenirii, vreau
un motiv mai bun decât aceast versiune
planetar a unui c min confortabil.
O, dragul meu. Nu încercam s î i induc un
sentiment de mul umire vizavi de decizia ta. Pur i
simplu f ceam ni te observa...
Se opri brusc. Bliss se îndrepta cu pa i mari
spre ei. P rul negru se udase, iar costumul i se
lipea de corp, subliniindu-i formele generoase ale
oldurilor. Le adres un semn cu capul.
Îmi cer scuze c v-am întârziat, spuse ea
tr gându- i un pic r suflarea. Verificarea ultimelor
detalii împreun cu Dom mi-a luat mai mult timp
decât am estimat la început.
Totu i, spuse Trevize, tu tii tot ceea ce tie i
el.
Uneori exist unele diferen e în interpretare.
La urma urmelor, nu suntem identici, a a c
purt m discu ii. Ai dou mâini. Amândou fac
parte din tine, i par identice, cu excep ia faptului
una este imaginea în oglind a celeilalte. i
totu i, nu le folose ti absolut la fel, nu-i a a? Sunt
unele lucruri pe care aproape tot timpul le faci cu
mâna dreapt , i unele pe care le faci cu stânga.
Diferen e în interpretare, ca s spun a a.
Aici te-a avut, spuse Pelorat cu o satisfac ie
evident .
Trevize d du din cap:
Ar fi o analogie conving toare, dac ar avea
vreo importan , îns sunt foarte sigur c nu are.
În orice caz, putem urca la bord? Plou .
Da, da. Oamenii no tri au coborât cu to ii;
nava este într-o stare perfect .
Apoi, cu o privire curioas i nea teptat spre
Trevize:
Nu te-ai udat deloc. Pic turile de ploaie nu te
ating.
Da, a a e, spuse Trevize. Evit s m ud.
Dar nu te sim i bine s te mai uzi din când în
când?
Ba da, desigur. Dar atunci când vreau eu, nu
când vrea ploaia.
Bliss ridic din umeri:
Bine, cum vrei. Bagajele au fost înc rcate,
a c hai s mergem.
Se îndreptar spre Far Star. Ploaia se potolise,
dar iarba era ud de-a binelea. Trevize p i cu
mult precau ie; Bliss î i scoase înc rile,
purtându-le în mân , mergând cu picioarele goale
prin iarb .
Trevize coborî privirea spre picioarele ei.
Este o senza ie minunat , spuse ea.
M bucur, spuse el cu un aer absent.
Apoi, cu o urm de iritare:
Totu i, de ce mai stau ceilal i Gaieni pe-aici?
Înregistreaz evenimentul, spuse Bliss, pe
care Gaia îl consider deosebit de important.
Trevize, tu e ti important pentru noi. D i seama
dac în urma acestei c torii te r zgânde ti i
iei o decizie în defavoarea noastr , noi nu vom mai
deveni niciodat Galaxia, poate nu vom mai
mâne nici m car Gaia.
Deci eu reprezint via a sau moartea pentru
Gaia; pentru întreaga planet .
A a cred.
Trevize se opri deodat , sco ându- i p ria de
ploaie. Pe cer ap ruser pete de albastru senin.
Dar acum, spuse el votul meu este în favoarea
voastr . Dac m omorâ i, n-a mai avea cum s -l
modific.
Golan, murmur îngrozit Pelorat. Ai spus un
lucru oribil.
Tipic pentru un Izolat, spuse calm Bliss.
Trebuie s în elegi, Trevize, c pe noi nu ne
intereseaz persoana ta, i nici m car votul t u.
Nu ne intereseaz decât adev rul. Tu nu e ti
important decât ca ghid spre adev r; votul t u va fi
ca o confirmare a adev rului. Asta vrem de la tine,
i dac te omorâm pentru a evita schimbarea
deciziei, n-am face decât s ne ascundem noi
în ine de adev r.
i dac v spun c adev rul este împotriva
Gaiei? Ve i fi cu to ii mul umi i s muri i?
Poate c nu vom fi mul umi i, dar pân la
urm tot acolo vom ajunge.
 Trevize d du din cap:
Dac exist vreun argument care ar trebui s
conving c Gaia este o oroare i c trebuie
moar , acesta ar fi chiar declara ia pe care abia âi
facut-o.
Apoi spuse, întorcându- i ochii spre Gaienii
care priveau în lini te ( i care probabil îi i
auzeau):
— De ce sunt împr tia i astfel? i de ce este
nevoie de atâ ia? Dac unul dintre ei observ
evenimentul i îl stocheaz în memorie, nu va fi
apoi disponibil pentru tot restul planetei? Nu-l
pute i stoca apoi într-un milion de locuri diferite,
dac vre i?
Fiecare îl observ dintr-un unghi diferit,
spuse Bliss, i fiecare îl stocheaz într-un creier
pu in diferit. Dup ce vor fi studiate toate
observa iile, se va vedea c ceea ce se întâmpl
acum va fi mult mai bine în eles din toate
observa iile luate împreun decât dintr-o singur
observa ie.
Cu alte cuvinte, întregul este mai mare decât
suma tuturor p ilor.
Exact. Ai sesizat justificarea fundamental a
existen ei Gaiei. Tu, ca individ uman, e ti alc tuit
probabil din cincizeci de trilioane de celule; dar e ti
cu mult mai important decât acele cincizeci de
trilioane, ca sum a importan ei lor individuale.
ti de acord cu asta.
Da, spuse Trevize, cu asta sunt de acord.
Intr în nav , i se întoarse brusc pentru a
arunca o ultim privire spre Gaia. Ploaia scurt
duse atmosferei o nou prospe ime. V zu o lume
verde, luxuriant , t cut , lini tit ; o gr din de
pace în mijlocul unei Galaxii învolburate.
... Dar spera din toat inima s nu o mai
revad .
 6

Dup închiderea sas-ului în urma lor, Trevize

se sim i ca i cum sc pase nu chiar dintr-un
co mar, dar din ceva foarte anormal, care îl
împiedicase s respire liber.
i d dea seama c o parte din acea realitate
stranie era în continuare cu el, în persoana lui
Bliss. Cât timp ea era acolo, era i Gaia... În
acela i timp îns intuia importan a deosebit a
prezen ei ei. Se sim ea din nou func ionând ca o
cutie neagr ; spera din toat inima c nu va
mâne cu aceast senza ie pentru tot restul vie ii.
Studie nava din priviri, i o g si minunat . Nu
era a lui decât de pu in vreme, de când Primarul
Funda iei, Harla Branno, îl obligase s se urce la
bord i îl trimisese printre stele... un paratr snet
viu, menit s atrag fulgerele du manilor
Funda iei. Î i îndeplinise misiunea, îns nava era
în continuare a lui i nu avea de gând s o
înapoieze.
Îi apar inea de doar câteva luni, dar o sim ea ca
pe o cas , i nu- i putea aminti decât foarte vag,
ca prin cea , de ceea ce cândva, pe Terminus,
fusese adev ratul lui c min.
Terminus! Nucleul periferic al Funda iei
destinat, prin Planul Seldon, s formeze în
decursul urm toarelor cinci sute de ani un al
doilea Imperiu, mai m re decât primul. Numai c
el, Trevize, f cuse ca Planul s deraieze. Prin
decizia lui, transforma Funda ia în nimic. În
schimb, f cea loc unei noi societ i, unui nou
model de via . O revolu ie terifiant , cea mai mare
de la apari ia vie ii multicelulare.
Acum se anagajase într-o c torie h zit a-i
dovedi c decizia era corect (sau, dimpotriv ,
gre it ).
Se trezi pierdut în gânduri, inert. Ie i din acea
stare nemul umit de sine însu i, gr bindu-se s
ajung în cabina de pilotaj. Computerul era tot
acolo.
Str lucea; totul str lucea. Aparatele fuseser
cur ate cu foarte mult minu iozitate. Contactele
pe care le închidea, aproape la întâmplare,
func ionau perfect i, dup p rerea lui, cu mai
mult u urin decât oricând. Sistemul de
ventila ie era atât de silen ios încât trebui s duc
mâna la gurile de aerisire pentru a sim i curen ii
de aer.
Cercul de lumin de deasupra computerului
str lucea îmbietor. Trevize îl atinse i lumina se
spândi acoperind întreg pupitrul. Ap ru conturul
unor mâini: dreapta i stânga. Inspir adânc i î i
du seama c r sese câteva momente cu
respira ia oprit . Gaienii nu cuno teau nimic
despre tehnologia Funda iei i ar fi putut strica
foarte u or computerul, f nici cea mai mic rea-
voin . Pân aici, nu stricaser nimic... conturul
mâinilor era în continuare acolo.
Testul crucial începea îns cu a ezarea
propriilor mâini deasupra contururilor i, pre de o
clipa, ov i. Va afla, aproape imediat, dac ceva
era în neregul ... i dac era în neregul , ce putea
face? Pentru repara ii, va trebui s se întoarc pe
Terminus, i în acest caz era foarte sigur c
Primarul Branno nu îl va mai l sa s plece. i dac
nu va reu i s plece din nou...
i sim i inima b tând cu putere; nu avea nici
un rost s prelungeasc acest suspans.
Întinse mâinile, dreapta, stânga, i le a ez
deasupra contururilor de pe pupitru. Imediat, avu
senza ia c o alt gereche de mâini i le prinde pe
ale sale. Sim urile se dilatar , i putu s vad Gaia
din toate direc iile, verde i umed , i pe Gaieni
înc observându-i. Dori s priveasc în sus, i
zu un cer în mare parte acoperit de nori. Din
nou, la dorin , norii disp rur i privi un cer de
un albastru imaculat, în care se z rea sfera
soarelui Gaiei.
i exprim din nou dorin a, i albastrul
disp ru. V zu stelele.
Le terse, i dori s vad Galaxia, ca un volant
la scar redus . Verific imaginea computerizat , îi
regla orientarea, modificând trecerea aparent a
timpului, o roti întâi într-o direc ie, apoi în
cealalt . Localiz soarele planetei Sayshell, cea mai
important stea din vecin tatea Gaiei; apoi soarele
Terminus-ului; apoi cel al Trantor-ului. C tori
din stea în stea prin harta Galactic aflat în
runtaiele computerului.
Apoi î i retrase mâinile, l sând lumea real s îl
înconjoare din nou... i î i d du seama c în tot
acest timp st tuse în picioare, semi-aplecat
deasupra computerului pentru a face contactul
palmelor cu pupitrul. Se sim ea în epenit, i trebui
i întind mu chii spatelui înainte de a se
eza.
Privi computerul cu o u urare plin de c ldur .
Func ionase perfect. Fusese, dac se putea spune
a, plin de afec iune, i ceea ce sim ea pentru
acest aparat nu se putea descrie decât ca dragoste.
La urma urmei, cât timp se inuse de mâini cu acel
lucru (refuza cu înc ânare s admit c se
gândise la aparat ca la o ea) cuser fiecare parte
din cel lalt, iar dorin a sa dirijase, controlase,
tr ise, i f cuse parte dintr-o entitate mai mare. El
i aparatul fuseser , la scar redus , ceea ce Gaia
era la o scar mult mai extins . Gândul îl n di
pe nea teptate, iritându-l.
 Scutur din cap. Nu! În cazul s u i al
computerului, el Trevize era comandantul
absolut. Computerul se supunea în totalitate.
Se ridic i merse spre buc ria compact , în
zona unde se lua masa. Era mult mâncare, de
toate felurile, cu instala iile de r cire adecvate, i
cu facilit i de înc lzire a hranei. Remarcase deja
video-c ile din camera sa erau aranjate într-o
ordine des vâr it i era destul de sigur... nu,
absolut sigur... c biblioteca personal a lui Pelorat
era de asemeni în ordine. În caz contrar, l-ar fi
auzit pân acum plângându-se.
Pelorat! î i aduse aminte. Intr în camera
acestuia.
Janov, e destul loc aici i pentru Bliss?
O, da, destul.
A putea aranja un dormitor pentru ea în
camera comun .
Bliss ridic spre el o privire contrariat :
Nu doresc deloc s am un dormitor separat.
Sunt foarte mul umit s stau aici cu Pel.
Presupun, totu i, c m pot folosi de celelalte
camere, dac voi avea nevoie. De camera pentru
gimnastic , de exemplu.
Bineîn eles. Te po i folosi de orice camer , în
afar de a mea.
Foarte bine. Dac mi s-ar fi cerut, i eu a fi
sugerat acela i aranjament. Bineîn eles, nici tu nu
vei intra în camera noastr .
Normal, spuse Trevize.
Apoi coborî privirea i î i d du seama c
înc rile sale dep iser pragul. Se d du înapoi
cu o jum tate de pas i spuse, nemul umit:
Bliss, astea nu sunt camere pentru luna de
miere.
Având în vedere spa iul redus, a spune mai
degrab c este perfect pentru o lun de miere.
De i Gaia a f cut-o de dou ori mai înc toare
fa de cât era înainte.
Trevize încerc s nu zâmbeasc .
Va trebui s fi i foarte prieteno i unul cu
altul, spuse el.
Chiar suntem, spuse Pelorat evident stânjenit
de subiectul conversa iei. Dar, serios, prietene, ai
putea s ne la i s ne aranj m singuri.
Ei, uite c aici este problema, spuse încet
Trevize. Nu pot. În continuare vreau s v fie clar
aceste camere nu sunt f cute pentru luna de
miere. N-am nici o obiec ie la orice ve i face prin
consim mânt mutual, dar trebuie s v da i
seama ca v va lipsi intimitatea. Sper c în elegi,
Bliss.
Exist o u , spuse Bliss, i presupun c nu
ne vei deranja atunci când este blocat ... cu
excep ia cazurilor de urgen , bineîn eles.
Desigur c nu v voi deranja. Îns nu exist
nici un fel de izolare fonic .
Încerci s spui, f cu Bliss, c vei auzi foarte
clar orice conversa ie sau orice sunet emis în
cursul actului sexual.
Da, chiar asta încercam s spun. Fiind acum
con tien i de acest lucru, cred c v ve i restrânge
activitatea sexual , cel pu in la bordul navei. S-ar
putea s nu v convin , i îmi pare r u, dar asta
este situa ia.
Pelorat î i drese vocea i spuse cu blânde e:
Golan, asta este o problem cu care de fapt
m-am confruntat deja. Orice senza ie pe care o
tr ie te Bliss atunci când este împreun cu mine
este experimentat i de Gaia.
M-am gândit la asta, Janov, spuse Trevize.
Ar ta de parc încerca s i reprime o grimas .
Spuse în continuare:
N-am avut inten ia s aduc vorba... doar în
cazul în care nu i-a trecut i ie prin minte.
Mi-a trecut, spuse Pelorat.
Nu face atâta caz, Trevize, spuse Bliss. În
orice moment, pe Gaia sunt mii de oameni angaja i
în actul sexual; milioane care m nânc , beau, sau
fac alte lucruri aduc toare de pl cere. Aceasta d
na tere unei aure de satisfac ie general , pe care
Gaia o tr ie te cu fiecare p rticic din care este
alc tuit . Animalele inferioare, plantele,
mineralele, au i ele pl cerile lor care, de i în
aceast ordine sunt din ce în ce mai atenuate ca
intensitate, contribuie la o bucurie generalizat a
con tiin ei, pe care Gaia o simte întotdeaua cu
toate p ile sale, i care nu este tr it în nici o
alt lume.
Avem i noi propriile noastre pl ceri, spuse
Trevize, pe care le putem împ rt i într-un fel sau
altul, dac dorim; sau le putem p stra pentru noi,
dac dorim.
Dac le-ai sim i pe ale noastre, ai afla cât de
raci sunte i voi, Izola ii, în aceast privin .
De unde tii tu ce sim im noi?
F s tiu ce sim i, mi se pare normal s
presupun c pl cerile împ rt ite în comun de o
întreag lume trebuie s fie mai intense decât cele
tr ite de un singur individ izolat.
Poate, dar chiar dac pl cerile mele sunt
race, mi-a p stra bucuriile i durerile i a fi
mul umit cu ele, oricât de firave, fiind eu însumi, i
nu frate de sânge cu cel mai apropiat bolovan.
Nu vorbi cu atât dispre , spuse Bliss. Î i
pre uie ti fiecare cristal mineral din oase i din i i
n-ai fi de acord ca vreunul din ele s sufere, de i
nu au mai mult con tiin decât un cristal de
aceea i m rime din orice roc .
Este destul de adev rat, spuse Trevize în
retragere, dar uite c ne-am îndep rtat de la
subiect. Nu m intereseaz dac Gaia î i
împ rt te bucuria, Bliss, îns eu nu vreau s
particip la ea. Aici tr im în camere apropiate i nu
sunt dispus s fiu p rta la activit ile voastre, nici
car indirect.
Discu ia asta este complet inutil , bunul meu
prieten, spuse Pelorat. Nu m-ar mul umi deloc s -
i v d intimitatea violat . La fel gândesc i despre
intimitatea mea. Bliss i cu mine vom fi discre i;
nu-i a a, Bliss?
Va fi a a cum dore ti, Pel.
La urma urmelor, spuse Pelorat, cel mai
probabil este c yom sta mai mult vreme la sol
decât în spa iu, iar pe planete, ocazia pentru o
adev rat intimitate...
Nu m intereseaz ce face i pe planete, îl
întrerupse Trevize, dar pe aceast nav , eu sunt
eful.
Exact, spuse Pelorat.
Bun, dac am l murit asta, a sosit vremea s
ne lu m zborul.
A teapt !
Pelorat se întinse s îl trag pe Trevize de
mânec :
Încotro s ne lu m zborul? Nici tu, nici eu, i
nici Bliss nu tim unde se afl P mântul. Nici
computerul nu tie, mi-ai spus mai demult c nu
de ine vreo informa ie despre P mânt. Ce vrei s
faci? Nu po i r ci prin spa iu la întâmplare,
dragul meu prieten.
Auzind acestea, Trevize zâmbi, aproape cu
satisfac ie. Pentru prima oar de când c zuse în
mâna planetei Gaia, se sim ea st pân pe propria-i
soart .
Te asigur, Janov, spuse el, c nu am deloc
inten ia s r cesc. tiu exact încotro m îndrept.
 7

Pelorat b tu u or la u a cabinei de pilotaj.

tept câteva momente lungi, în care nu primi
nici un r spuns, apoi intr în vârful picioarelor. Îl
si pe Trevize privind foarte absorbit câmpul de
stele.
Golan..., începu Pelorat.
Apoi a tept .
Trevize ridic privirea:
Janov! Stai jos... Unde-i Bliss?
Doarme... Dup câte v d, am ie it în spa iu.
Vezi bine.
Trevize nu era surprins de u oara uimire a
celuilalt. În noile nave gravitice, pur i simplu nu
aveai cum s i dai seama de momentul decol rii.
Nu interveneau efecte iner iale; nici puseuri de
accelera ie; nici zgomot; nici vibra ie.
Posedând capacitatea de a se izola fa de
câmpurile gravita ionale exterioare (izolare ce
putea merge chiar pân la sut la sut ), Far Star
se ridica de pe suprafa a unei planete ca i cum ar
fi plutit într-un fel de ocean cosmic. i în tot acest
timp, câmpul gravita ional din interiorul navei
mânea, în mod paradoxal, la valoarea normal .
În zborurile atmosferice, bineîn eles c
acceler rile erau inutile, astfel încât lipseau
zgomotul i vibra iile datorate trecerii rapide prin
aer. Îns odat ce atmosfera era l sat în urm , se
putea accelera pân la valori mari, f ca
pasagerii s fie afecta i.
Era ultima noutate în materie, i Trevize nu î i
dea seama cum mai putea fi îmbun it . Doar
dac nu cumva va veni o vreme când oamenii vor
descoperi o modalitate de a str bate hiperspa iul
a avea nevoie de nave, i f a- i mai face
griji vizavi de câmpurile gravita ionale prea
intense. Deocamdat , Far Star va trebui s se mai
îndep rteze câteva zile de soarele Gaiei, înainte ca
intensitatea câmpului gravita ional s scad
suficient de mult pentru a putea încerca Saltul.
Golan, bunul meu prieten, spuse Pelorat. Pot
vorbi cu tine, câteva momente? Nu e ti prea
ocupat?
Nu sunt ocupat deloc. Odat ce l-am instruit
în mod corect, computerul se ocup de toate. Iar
câteodat parc ghice te dinainte ce instruc iuni
am de gând s -i dau; nu apuc s le formulez, c
sunt deja îndeplinite.
Trevize mângâie cu dragoste suprafa a
pupitrului.
Am devenit foarte buni prieteni, Golan, spuse
Pelorat, în scurta perioad de timp de când ne
cunoa tem, de i trebuie s recunosc c mie nu mi
s-a p rut deloc o perioad scurt . S-au întâmplat
atâtea! Pentru mine este ciudat s descop r, când
gândesc la via a mea destul de lung , c
jum tate din întâmpl rile pe care le-am tr it s-au
aglomerat în ultimele câteva luni. Sau a a mi se
pare mie. A putea chiar s presupun...
Trevize ridic o mân :
Janov, sunt sigur c începi s te îndep rtezi
de la subiectul ini ial. Începuse i prin a spune c
am devenit foarte buni prieteni într-o perioad de
timp foarte scurt . Da, a a este, i în continuare
suntem foarte buni prieteni. În aceea i ordine de
idei, o cuno ti pe Bliss de i mai pu in vreme, dar
i devenit chiar i mai buni prieteni.
Asta, desigur, este cu totul altceva, spuse
Pelorat dregându- i vocea oarecum stânjenit.
Desigur, spuse Trevize, dar ce trebuie s
rezulte din tân ra dar solida noastr prietenie?
Dac suntem în continuare prieteni, a a cum
ai spus chiar adineauri, atunci va trebui s aduc
vorba despre Bliss, care a a cum ai spus chiar
adineauri, îmi este deosebit de drag .
În eleg. i, ce-i cu asta?
tiu, Golan, c nu î i place Bliss, dar de
dragul meu, a dori...
Trevize ridic din nou mâna:
Stai o clip , Janov. Nu m topesc dup Bliss,
dar nici nu o ur sc. De fapt, nu am nici un pic de
animozitate împotriva ei. Este o tân atr toare
i, chiar dac nu ar fi, atunci de dragul t u a fi
gata s o g sesc atr toare. Mie Gaia îmi
displace.
Dar Bliss este Gaia.
tiu, Janov. Iat motivul pentru care
lucrurile sunt atât de complicate. Atâta vreme cât
gândesc la Bliss ca la o persoan , nu e nici o
problem . Îns dac m gândesc la ea ca fiind
Gaia, atunci totul se schimb .
Dar, Golan, tu nu i-ai dat Gaiei nici o ans ...
Ascult , d -mi voie s i m rturisesc ceva. Când
fac dragoste cu Bliss, îmi împ rt te i mie din
con tiin a ei. Aproximativ un minut. Nu mai mult.
Ea spune c sunt prea b trân ca s m mai
adaptez la aceast con tiin ... Oh, Golan, nu
zâmbi, pentru c i tu ai fi la fel de b trân pentru
a ceva. Dac un Izolat, ca mine sau ca tine, ar fi
fac parte din Gaia mai mult de un minut sau
dou , creierul i-ar putea fi afectat, i dac dureaz
mai mult de cinci sau zece minute, afec iunea ar
putea fi ireversibil ... Golan, dac ai tr i i tu a a
ceva!
Ce? O afec iune ireversibil a creierului? Nu,
mul umesc.
Golan, te faci c nu m în elegi, i o faci
inten ionat. M refeream doar la acel scurt
moment defuziune. Nici nu tii ce pierzi. Nu se
poate descrie. Bliss spune c e un sentiment de
fericire. E ca i cum ai spune c tr ie ti un
sentiment de fericire atunci când în sfâr it bei un
strop de ap dup ce mai înainte aproape c ai
murit de sete. Nici m car nu pot începe s i explic
cu ce se aseam . Împ rt ti toate pl cerile pe
care un miliard de oameni le tr iesc separat. Nu
este o fericire continu ; dac ar fi a a, ai înceta
foarte repede s o mai sim i. Vibreaz ... tresalt ...
are un ritm pulsatoriu, straniu, care te captiveaz .
Este mai mult fericire... nu, nu mai mult ... este
o fericire mai puternic decât ai putea tu tr i
vreodat de unul singur. Îmi vine s plâng atunci
când m las pe dinafar .
Trevize d du din cap:
E ti nemaipomenit de conving tor, bunul
meu prieten, dar vorbe ti de parc ai c zut în
patima pseudoendorfinei, sau a unui alt drog care
i ofer fericire pe termen scurt, i în schimb te
las în oroare pe termen lung. Asta nu e pentru
mine! Nu am de gând s -mi vând individualitatea
pentru un trec tor sentiment de fericire.
Dar eu îmi p strez în continuare
individualitatea, Golan.
Cât timp vei reu i, dac vei continua tot a a,
Janov? Ai s cer ti din ce în ce mai mult acest
drog pân când, în cele din urm , creierul î i va fi
deteriorat. Janov, nu trebuie s o mai la i pe Bliss
î i fac a a ceva... Poate chiar ar fi mai bine s
vorbesc eu cu ea.
Nu! S nu faci asta! tii bine c diploma ia
nu este punctul t u forte, i n-a vrea s o r ne ti.
Te asigur c în aceast privin are foarte mult
grij . Este mai îngrijorat decât mine de
posibilitatea deterior rii creierului. De asta po i s
fii sigur.
Bine, în cazul sta am s vorbesc cu tine.
Janov, renun . Ai tr it cincizeci i doi de ani cu
propriile tale pl ceri i bucurii, i creierul t u s-a
adaptat pentru a le suporta pe acestea. Nu te l sa
dominat de un viciu nou i neobi nuit. Vei avea de
pl tit; dac nu acum, atunci ceva mai târziu.
Da, Golan, spuse Pelorat cu voce joas i
privind la vârfurile înc rilor. S presupunem c
vezi lucrurile astfel: dac ai fi o creatur
unicelular ...
tiu ce vrei s -mi spui, Janov. Las-o balt !
Bliss i cu mine am mai discutat o dat pe
marginea acestei analogii.
Da, dar gânde te-te pu in. S ne imagin m
ni te organisme unicelulare la un nivel de
con tiin egal cu cel al omului i cu puterea de a
gândi, i s presupunem c acestea se confrunt
cu posibilitatea de a deveni un organism
multicelular. Oare organismele unicelulare nu ar
jeli pierderea individualit ii, i nu ar resim i cu
am ciune viitoarea lor înregimentare în
personalitatea unui organism atotcuprinz tor? Dar
oare nu ar gre i? O celul separat î i poate
imagina vreodat care este puterea creierului
uman?
Trevize d du din cap cu violen :
Nu, Janov, analogia este falsa. Organismele
unicelulare nu au con tiin , i nici capacitatea de
a gândi... sau dac o au, este atât de redus încât
ar putea fi considerat nul . Pentru astfel de
obiecte, s se combine i s î i piard
individualitatea înseamn s piard ceva ce nu au
avut niciodat cu adev rat. Îns o fiin uman
este con tient , i are capacitatea de a gândi. Ea
chiar are de pierdut o con tiin proprie i o
inteligen proprie independent , a a c analogia
nu este valabil .
Între cei doi se l lini tea; o lini te aproape
ap toare; în cele din urm Pelorat spuse,
încercând s orienteze conversa ia într-o alt
direc ie:
De ce te holbezi a a în ecran?
Din obi nuin , spuse Trevize zâmbind
crispat. Computerul îmi spune c nu sunt urm rit
de nici o nav Gaian , i nici un fel de flot
Sayshellian nu vine s m întâmpine. i cu toate
astea privesc nelini tit, reconfortat doar de propria
mea neputin de a detecta ceva, de i senzorii
computerului sunt de sute de ori mai ageri i mai
trunz tori decât ochii mei. Mai mult, computerul
este capabil s detecteze cu foarte mare precizie
unele propriet i ale spa iului pe care sim urile
mele nu le pot percepe în nici un caz... i fiind
con tient de toate astea, continui totu i s m
holbez.
Golan, dac într-adev r suntem prieteni...,
începu Pelorat.
Î i promit c n-am s fac nimic care s-o
deranjeze pe Bliss; în m sura în care va fi posibil.
Acum mai e o problem . Îmi ascunzi
destina ia, ca i cum nu ai avea încredere în mine.
Unde mergem? Te pomene ti c tii unde se afl
mântul?
Trevize privi în sus, mirat:
Îmi pare r u. Am inut secretul pentru mine
însumi, nu-i a a?
Da, dar de ce?
Într-adev r, de ce? spuse Trevize. M întreb,
prietene, dac nu cumva din cauza lui Bliss.
Bliss? Deci vrei ca ea nu tie. Serios,
prietene, po i avea deplin încredere în ea.
Nu asta-i cauza. Ce rost ar avea s nu am
încredere în ea? B nuiesc c dac vrea, poate s -
mi smulg din minte orice secret. Motivul este
mult mai copil resc. Am senza ia c îi acorzi
numai ei aten ie, i c eu de fapt nu mai exist
pentru tine.
Pelorat f cu o mutr perplex :
Dar, Golan, nu este adev rat.
tiu, dar încerc s -mi analizeze cu sinceritate
propriile sentimente. Ai venit chiar adineauri cu
temeri referitoare la prietenia noastr , i dac stau
m gândesc, simt c i eu am acelea i temeri. În
sinea mea n-am recunoscut, dar cred c m-am
sim it dat la o parte de Bliss. Probabil c am
încercat s m r zbun, ascunzându- i unele
lucruri. O copil rie, presupun.
Golan!
Am recunoscut c a fost o copil rie, nu? Dar
care este individul care, din când în când, nu se
comport i el ca un copil? Oricum, suntem
prieteni. Ne-am l murit, i în consecin am s
termin cu joaca. Ne îndrept m spre Comporellon.
Pentru moment, Pelorat nu- i aminti:
Comporellon?
Sunt sigur c î i aduci aminte de prietenul
meu, tr torul. Munn Li Compor. Ne-am întâlnit
cu el pe Sayshell.
Figura lui Pelorat se lumin dintr-o dat :
Bineîn eles c îmi aduc aminte. Comporellon
era lumea str mo ilor s i.
În caz a fost. Nu cred orbe te în vorbele lui
Compor. Dar Comporellon este o lume cunoscut ,
iar Compor a spus c locuitorii s i au cuno tin e
despre P mânt. Ei bine, vom merge acolo s ne
murim. S-ar putea s nu descoperim nimic, dar
este singurul punct de plecare pe care-l avem.
Pelorat î i drese vocea, cu un aer neîncrez tor:
Dragul meu prieten, e ti sigur?
Nu putem fi siguri pe nimic. Avem un punct
de plecare i, oricât de pl pând ar fi, trebuie s ne
baz m pe el.
 Da, dar dac ne baz m pe ceea ce ne-a spus
Compor, atunci ar trebui s lu m în considerare
tot ceea ce ne-a spus. i anume, a subliniat c
mântul, ca planet vie, nu mai exist ... c
suprafa a sa este radioactiv i c nu mai
ad poste te nici o form de via . i dac lucrurile
stau a a, degeaba mergem pe Comporellon.

Cei trei luau micul dejun în înc perea strâmt

destinat mesei.
Totul este foarte bun, spuse Pelorat
satisf cut. Astea fac parte din proviziile luate la
început, pe Terminus?
Nu, spuse Trevize. Alea s-au terminat de
mult. Ce avem aici sunt provizii cump rate pe
Sayshell, înainte de a ne îndrepta spre Gaia. Pân
acum n-ai mai mâncat a a ceva, nu? Un fel de
hran luat din mare, dar foarte crocant ... Cât
despre chestia asta... când am cump rat-o aveam
impresia c este varz , dar nu seam deloc la
gust cu varza.
Bliss asculta, îns nu spunea nimic. Pescuia cu
precau ie mâncarea din farfurie.
Trebuie s m nânci, drag , spuse Pelorat cu
blânde e.
tiu, Pel, i m nânc.
Trevize spuse, cu o und de nervozitate pe care
nu reu i s i-o disimuleze:
Bliss, avem i mâncare Gaian .
tiu, spuse Bliss, dar a prefera s o p strez.
Nu tiu cât vreme vom r mâne în spa iu, i în
cele din urm va trebui s m deprind cu hrana
Izola ilor.
E chiar atât de rea? Sau Gaia trebuie s
 nânce numai Gaia?
Bliss oft :
De fapt, avem o zical care spune: "Când
Gaia m nânc Gaia, nimic nu se pierde i nimic
nu se câ tig ." Nu se produce decât un transfer de
con tiin pe un nivel de con tiin mai sc zut sau
mai înalt. Orice a mânca pe Gaia este Gaia, i
atunci când mare parte din hran este
metabolizat i devine parte din mine, mâne tot
Gaia. Hrana are astfel ansa de a participa la un
nivel de con tiin mai ridicat, în timp ce,
bineîn eles, alt parte din ceea ce m nânc se
transforni în reziduuri i coboar pe scara
con tiin ei.
Lu o îmbuc tur serioas , mestec viguros,
apoi spuse:
În acest mod se realizeaz o circula ie la
scar mare. Plantele cresc i sunt mâncate de
animale. Animalele m nânc i sunt mâncate.
Orice organism care moare este incorporat în
celulele solului, bacteriilor de descompunere, i
a mai departe... toat Gaia. La aceast vast
circula ie particip chiar i materia anorganic , i
fiecare participant are ansa de a tr i periodic la
un nivel mai elevat al con tiin ei.
Chestia asta, f cu Trevize, e valabil pe orice
planet . Fiecare atom din mine poate c a f cut
parte anterior din multe organisme vii, inclusiv
oameni; sau poate a avut lungi perioade în care a
fost în mare, sau într-un z mânt de c rbune,
sau într-o roc , sau în vântul care sufl asupra
noastr .
Îns pe Gaia, spuse Bliss, to i atomii fac de
asemeni parte dintr-o con tiin planetar
superioar , despre care tu nu tii nimic.
Bine, atunci ce se întâmpl cu legumele astea
de pe Sayshell, pe care le m nânci acum? Devin i
ele Gaia?
Devin... destul de încet. Iar excre iile mele
înceteaz a mai fi Gaia. În cele din urm , materiile
eliminate se rup de Gaia, r mânând f contactul
indirect, hiperspa ial, pe care eu îl p strez datorit
înaltului nivel de con tiin . Acest contact
hiperspa ial face ca hrana ne-Gaian s devin
Gaia, pe m sur ce o m nânc.
i cu rezervele noastre de hran Gaian ce se
întâmpl ? Vor deveni, încetul cu încetul, ne-
Gaiene? Dac este a a, atunci mai bine consum -
le acum.
Nu e cazul s i faci griji, spuse Bliss.
Rezervele de hran Gaian au fost astfel tratate
încât vor r mâne Gaia un interval de timp destul
de lung.
Pelorat interveni deodat :
Dar ce se va întâmpla atunci când noi vom
mânca hran Gaian ? C tot veni vorba, ce ni s-a
întâmplat cînd am consumat hran Gaian , pe
Gaia? Devenim i noi Gaia, încetul cu încetul?
Bliss d du din cap, i pe figur i se a ternu o
expresie stranie, de stânjeneal :
Nu, ceea ce ati mâncat a r mas pierdut
pentru noi. Sau mai bine zis, am pierdut acele
i care au fost metabolizate în esuturi.
Excre iile voastre au r mas Gaia sau au revenit
foarte lent Gaia, astfel c în cele din urm a fost
restabilit echilibrul, îns numero i atomi din Gaia
au devenit non-Gaia, ca rezultat al vizitei voastre.
De ce? întreb curios Trevize.
Pentru c nu a i fi fost în stare s suporta i
transformarea, chiar i una par ial . A i fost
oaspe ii no tri, adu i pe lumea noastr prin
constrângere, dac se poate spune astfel, i a
trebuit s v ferim de pericole, chiar cu pre ul
pierderii unor mici fragmente ale Gaiei. Am vrut
pl tim acest pre , de i nu ne-a f cut pl cere.
Ne pare r u, spuse Trevize, îns e ti sigur c
hrana ne-Gaian , sau anumite feluri de hran ne-
Gaian , nu i-ar putea face r u?
Nu, spuse Bliss. Ceea ce este comestibil
pentru voi este comestibil i pentru mine. Eu am
în plus problema metaboliz rii hranei. Aceasta
reprezint o barier psihologic i îmi cam stric
pofta de mâncare. De aceea m nânc mai încet, dar
am s dep esc nepl cerea, cu timpul.
Dar dac te infectezi? spuse Pelorat alarmat
i cu o voce strident . Nu în eleg de ce nu m-am
gândit mai devreme la asta. Bliss! Orice lume pe
care vei ateriza este posibil s posede
microorganisme împotriva c rora nu ai nici un fel
de ap rare i vei muri dintr-o banal boal
infec ioas . Trevize, trebuie s ne întoarcem.
Nu intra în panic , Pel drag , spuse Bliss
zâmbind. Microorganismele sunt i ele asimilate în
Gaia, când le m nânc sau când intr în corpul
meu pe o alt cale. Dac sunt susceptibile s îmi
provoace vreun r u, atunci vor fi asimilate cu atât
mai repede, i odat devenite Gaia, nu vor mai fi
deloc periculoase.
Dejunul se apropia de sfâr it, i Pelorat î i
sorbea sucul de fructe, aromat i înc lzit.
Dragul de mine, spuse el lingându- i buzele,
cred c este cazul s schimb din nou subiectul.
Am impresia c singura mea ocupa ie la bordul
acestei nave este aceea de a schimba subiectul
discu iilor. Oare care s fie cauza?
Trevize spuse cu seriozitate:
Deoarece atunci când discut m, Bliss i cu
mine inem foarte mult la propriile noastre puncte
de vedere, i suntem dispu i s le sus inem pân
în pânzele albe. Depindem de tine, Janov, pentru a
reveni la o judecat s toas . La ce subiect ai
vrea s te opre ti, b trâne prieten?
Am parcurs materialul care se refer la
Comporellon, i întreg sectorul din care acesta face
parte este bogat în legende str vechi. Bazele
coloniei lor au fost puse cu mult vreme în urm ,
în primul mileniu al c toriilor hiperspa iale.
Comporellienii vorbesc chiar despre un fondator
legendar pe nume Benbally, de i nu se spune de
unde a venit. Ei sus in c numele original al
planetei era "Lumea lui Benbally".
i dup p rerea ta, Janov, cât adev r este în
aceast afirma ie?
Cât un sâmbure, probabil, dar cine poate
ghici cât de mare este acest sâmbure?
În istoria oficial n-am auzit de nimeni cu
numele de Benbally. Tu ai auzit?
Nu, dar tii c spre sfâr itul erei Imperiale a
avut loc o tergere deliberat a istroriei pre-
Imperiale. Împ ra ii, în ultimele secole turbulente
ale Imperiului, erau foarte preocupa i s atenueze
patriotismul local, considerând-l pe bun
dreptate un factor cu influent dezintegratoare.
În consecin , în aproape toate sectoarele Galaxiei,
istoria oficial cu documente complete i
cronologic precis începe doar cu zilele în care s-
a f cut sim it influen a Trantorului i sectorul
respectiv s-a aliat de bun voie Imperiului, sau a
fost anexat.
N-a fi crezut c istoria poate fi tears cu
atâta u urin , spuse Trevize.
Din multe puncte de vedere nici nu este,
spuse Pelorat, dar un guvern hot rât i puternic o
poate estompa în mare m sur . Dac este suficient
de mult estompat , istoria str veche ajunge s
depind de materiale rispite pe ici-colo i tinde s
degenereze în basme populare. În mod invariabil,
asemenea basme populare vor include din ce în ce
mai multe exager ri i vor prezenta sectorul ca
fiind mai vechi i mai puternic decât în realitate. i
oricât de idioat ar fi o anumit legend , sau oricât
de imposibil ar p rea, localnicii o cred,
închipuindu- i c astfel dau dovad de patriotism.
pot ar ta pove ti din fiecare col or al Galaxiei
care spun c , la origine, colonizarea sa a avut ca
punct de plecare chiar P mântul, de i nu acesta
este întotdeauna numele pe care îl dau planetei-
mam .
i cum îi mai spun?
Îi mai spun în tot felul. Uneori o numesc
Singura; uneori, Cea Mai Veche. Sau îi mai spun
Lumea cu Lun , ceea ce, dup unele autorit i în
materie, se refer la satelitul s u gigantic, Luna.
Al ii îi mai spun Lumea Pierdut , sau Lumea
sit .
Trevize interveni:
Janov, opre te-te! O s continui la nesfâr it
cu autorit ile i contra-autorit ile tale. Spui c
legendele astea sunt pretutindeni?
O, da, bunul meu prieten. Pretutindeni. Nu
trebuie decât s treci prin ele pentru a te acomoda
cu aceast meteahn omeneasc de a începe cu o
mân de adev r i de a a terne apoi peste ea
neadev ruri, strat dup strat... dup modelul
scoicilor de Rhampora, care î i construiesc perlele
plecând de la un gr unte de nisip. Am dat odat
chiar peste aceast metafor , când...
Janov, opre te-te, iar începi? Spune-mi,
exist ceva în legendele din Comporellon care
difer de celelalte?
Oh!
Pelorat se uit un moment la Trevize, cu o
privire pierdut .
Care difer ? spuse el. Ei bine, ei pretind c
mântul este relativ aproape. Iat ceva
neobi nuit. Pe majoritatea lumilor în care se
vorbe te de P mânt, oricare ar fi numele pe care i-l
atribuie, exista tendin a ca localizarea s fie vag ...
este plasat, undeva, foarte departe, sau undeva
într-un inut fantastic.
Da, spuse Trevize, a a cum unii de pe
Sayshell ne-au spus c Gaia este plasat undeva
în hiperspa iu.
Bliss râse.
Trevize îi arunc o privire rapid :
Este adev rat. A a ni s-a spus.
Te cred. Este amuzant, atâta tot. Bineîn eles,
asta i vrem s se cread . În acest moment nu
cerem decât s fim l sa i în pace, i unde am
putea fi mai lini ti i i mai în siguran decât în
hiperspa iu? Chiar dac nu suntem acolo, dac
oamenii cred c acolo ne afl m, e ca i cum am fi.
Da, spuse sec Trevize, i în mod asem tor
exist ceva care îi face pe oameni s cread c
mântul nu exist , sau c este foarte departe,
sau c are o crust radioactiv .
Numai c , spuse Pelorat, cei de pe
Comporellon cred c este relativ aproape de ei.
Îns oricum, are o crust radioactiv . Într-un
fel sau altul, fiecare popor care are legende despre
mânt consider c acesta este inabordabil.
O concep ie mai mult sau mai pu in corect ,
spuse Pelorat.
Mul i Sayshellieni cred c Gaia este pe
undeva prin apropiere, spuse Trevize. Unii chiar îi
identificau soarele cu precizie; i totu i, cu to ii
consider c Gaia este inaccesibil . Ar putea exista
unii pe Comporellon care s cread c P mântul
este radioactiv, mort, dar care i-ar putea identifica
soarele. Atunci ne vom apropia de el, a a
inaccesibil cum l-ar putea considera unii. Vom face
exact ca în cazul Gaiei.
 Trevize, Gaia a vrut v primeasc , spuse
Bliss. Era i neajutora i în mâinile noastre, dar noi
nu aveam de gând s v pricinuim vreun r u.
Dac P mântul este puternic, îns nu i
binevoitor? Atunci ce se va întâmpla?
În orice caz, trebuie ajung pe P mânt, i
voi accepta consecin ele. Îns asta este misiunea
mea. Odat ce voi localiza P mântul i m voi
îndrepta spre el, v pute i desp i de mine. V voi
duce pe cea mai apropiat lume a Funda iei, sau
înapoi pe Gaia, dac insista i, apoi voi merge
singur spre P mânt.
Dragul meu prieten, f cu Pelorat o figur
suferind , nu mai spune astfel de lucruri. Nici prin
gând nu-mi trece s te abandonez.
i nici mie s îl abandonez pe Pel, spuse Bliss
întinzând o mân i mângâind obrazul lui Pelorat.
Foarte bine, atunci. În scurt vreme vom fi
gata s facem Saltul spre Comporellon i dup
aceea, s sper m, ne vom îndrepta... spre P mânt.

Partea a doua
Comporellon

CAPITOLUL 3
La sta ia de intrare

BLISS INTR ÎN CAMER I SPUSE:

i-a spus Trevize c dintr-un moment într-
altul vom face Saltul prin hiperspa iu?
Pelorat, aplecat asupra video-discului, ridic
privirea i spuse:
Ca s spun drept, a b gat doar capul pe u
 i mi-a spus: "Într-o jum tate de or ."
Gândul la Salt m nelini te te, Pel. Nu mi-a
pl cut niciodat . Am a a un sentiment ciudat, de
parc m întorc pe dos.
Pelorat p ru un pic surprins:
Bliss drag , nu mi-am închipuit niciodat c
ai f cut c torii spa iale.
Nu am c torit foarte mult, i când spun
asta m refer doar la aspectul meu de component.
Gaia îns i nu are ocazia de a face c torii
spa iale regulate. Prin natura mea/noastr /Gaiei,
eu/noi/Gaia nu explor m, nu ne ocup m cu
comer ul, i nu facem c torii de pl cere în
spa iu. Totu i, cineva trebuie s stea la sta iile de
intrare.
Ca atunci când am avut marele noroc de a te
întâlni pe tine.
Da, Pel.
Îi surâse cu afec iune:
Uneori, Gaia viziteaz Sayshell-ul sau alte
regiuni stelare, din diverse motive... de obicei
clandestine. Dar, clandestine sau nu, asta
presupune Saltul; iar atunci când orice parte din
Gaia face Saltul, i Gaia îl face.
E foarte nepl cut, spuse Pel.
Ar putea fi i mai r u. Cea mai mare parte
din masa Gaiei nu sufer din cauza Saltului, a a
efectul este foarte mult diminuat. Îns eu am
impresia c îl simt mult mai intens. A a cum îi tot
spun lui Trevize, de i tot ceea ce alc tuie te Gaia
este Gaia, componentele individuaie nu sunt
identice. Avem fiecare diferen ele noastre, i
structura mea este din cine tie ce motiv
deosebit de sensibil la Salt.
Stai! spuse Pelorat amintindu- i deodat .
Trevize mi-a explicat mai demult. Situa ia
nepl cut apare în navele obi nuite. La intrarea în
hiperspa iu p se ti câmpul gravita ional
Galactic, i revii atunci când te întorci în spa iul
normal. Senza ia este produs de aceste
schimb ri. Dar Far Star este o nav gravitic . Ea
nu depinde de câmpul gravita ional, i deci nu îl
se te cu adev rat, pentru ca apoi s revin la
el. Din acest motiv, nu vom sim i nimic. Te pot
asigura de acest lucru, drag , pe baza experien ei
mele personale.
Dar este minunat! Ce bine ar fi fost dac am
fi discutat despre asta mai devreme. M-a fi scutit
de foart mult nelini te.
Mai exist i un alt avantaj.
Pelorat deveni expansiv, în rolul s u neobi nuit
de profesor în probleme de astronautic :
Pentru a realiza Saltul, navele obi nuite
trebuie s se îndep rteze pân la o distan foarte
mare în spa iul normal fa de corpurile
cere ti masive. Unul dintre motive este acesta: cu
cât e ti mai aproape de o stea, cu atât este mai
intens câmpul ei gravita ional, i cu atât mai
pronun ate sunt senza iile care înso esc Saltul.
Apoi, de asemeni, cu cât este mai intens câmpul
gravita ional, cu atât sunt mai complicate ecua iile
care trebuiesc rezolvate pentru a efectua un Salt
probleme i pentru a ajunge în punctul dorit.
Îns într-o nav gravita ional nu se poate vorbi de
o senza ie datorat Saltului. În plus, aceast nav
are un computer deosebit, care poate rezolva
ecua ii foarte complexe cu o deosebit u urin i
rapiditate. Rezultatul este c în loc s se
îndep rteze timp de dou s pt mâni de o stea
pentru a ajunge la o distan confortabil , Far Star
nu trebuie s c toreasc decât dou sau trei zile.
Asta deoarece nu suntem supu i unui câmp
gravita ional, deci nici efectelor iner iale
recunosc c nu în eleg, dar a a mi-a spus Trevize
 i putem accelera mult mai rapid decât ar putea-
o face o nav obi nuit .
Este nemaipomenit, spuse Bliss. Trev merit
toat admira ia pentru c poate conduce o nav
atât de neobi nuit .
Pelorat se încrunt u or:
Te rog, Bliss. Spune "Trevize".
Bine, bine. Îns în absen a lui, m mai
relaxez i eu pu in.
Nu te relaxa. N-ar fi bine s încurajezi deloc
acest obicei. E atât de sensibil în privin a numelui!
Nu în privin a numelui. Este sensibil în ceea
ce m prive te. Nu m place.
Nu este adev rat, spuse Pelorat cu toat
convingerea. Am vorbit cu el... Haide, haide, nu te
încrunta. Am fost cât se poate de diplomat. M-a
asigurat c nu te antipatizeaz . Are suspiciuni
vizavi de Gaia, i este nemul umit de faptul c a
trebuit s o aleag ca model pentru viitorul
omenirii. Trebuie s -i toler m aceast atitudine.
Va reu i s dep easc dificultatea pe m sur ce
va în elege care sunt avantajele Gaiei.
Sper, dar nu este vorba numai de Gaia. Orice
i-ar fi spus, Pel aminte te- i c ine foarte mult
la tine, i nu vrea s i r neasc sentimentele
detest pe mine personal.
Nu, Bliss. Nu ar fi în stare.
Nu toat lumea este obligat s m iubeasc
pentru simplul fapt c m iube ti tu, Pel. D -mi
voie s i explic. Trev... În regul , Trevize... crede
sunt un robot.
O expresie de uluire puse st pânire pe
tr turile lui Pelorat, de obicei impasibile.
Fii serioas , spuse el, nu are cum s cread
e ti o fiin uman artificial .
Ce-ar fi atât de surprinz tor? Gaia a fost
colonizat cu ajutorul robo ilor. Este un fapt
recunoscut.
Robo ii au ajutat, la fel ca i ma inile, îns
oamenii au colonizat Gaia; P mântenii. Iat ce
crede Trevize. Sunt sigur.
A a cum v-am mai spus, ie i lui Trevize, nu
exist nimic în memoria Gaiei care s fac referire
la P mânt. Îns în cele mai vechi amintiri ale
noastre exist robo i, care munceau pentru a
des vâr i transformarea Gaiei într-o lume
locuibil . În aceea i vreme, noi formam con tiin a
planetar a Gaiei... Asta a necesitat o perioad
îndelungata, Pel drag , i iat înc un motiv
pentru care amintirile noastre sunt neclare;
probabil c nu P mântul le-a ters, a a cum crede
Trevize.
Da, Bliss spuse Pelorat nelini tit, dar ce s-a
întâmplat cu robo ii?
Ei bine, pe m sur ce Gaia se forma, robo ii
au plecat. Nu doream ca Gaia s includ robo i,
fiind convin i ca i acum, de altfel c o
component robotic este, pe termen lung,
un toate unei societ i omene ti, fie ea format
din Izola i sau Planetar . Nu tiu cum am ajuns la
aceast concluzie, dar este posibil s fi fost bazat
pe evenimentele petrecute în vremurile de demult
ale istoriei Galactice, la care memoria Gaiei nu
poate ajunge.
Dac robo ii au plecat...
Da, dar dac unii au r mas? Dac eu sunt
unul dintre ei... probabil vechi de cincisprezece mii
de ani? Trevize b nuie te acest lucru.
Pelorat d du încet din cap:
Dar nu e ti.
Sigur crezi asta?
Sigur. Nu ti robot.
De unde tii?
Bliss, tiu. Nu exist nimic artificial în tine.
Nimeni nu poate ti asta mai bine decât mine.
Dar nu este posibil ca elementul artificial s
fie disimulat cu foarte mare abilitate, în cele mai
mici detalii, astfel încât s nu pot fi deosebit de
ceea ce este natural? În acest caz, cum i-ai putea
da seama de diferen a dintre mine i o fiin
uman adev rat ?
Nu cred c este posibil ca artificialul s poat
fi disimulat cu atât de mare abilitate.
i dac ar fi posibil, în ciuda a ceea ce crezi
tu?
Pur i simplu nu pot s cred a a ceva.
Atunci hai s consideram un caz ipotetic.
Dac a fi un robot ce nu poate fi deosebit de o
fiin uman , ce ai sim i?
P i, eu... eu...
S fiu mai precis . Cum te-ai sim i f când
dragoste cu un robot?
Pelorat pocni deodat din degete:
tii, exist unele legende despre femei care se
îndr gostesc de b rba i artificiali, i invers.
Întotdeauna am crezut c au un sens alegoric, dar
nu mi-am închipuit c pove tile ar putea
reprezenta chiar adev rul, în sens literal...
Desigur, Golan i cu mine nu am auzit niciodat
de cuvântul "robot" pân nu am aterizat pe
Sayshell. Dar dac stau acum s m gândesc,
femeile i b rba ii aceia artificiali trebuie s fi fost
robo i. Evident, astfel de robo i au existat în
vremurile str vechi. Ceea ce înseamn c legendele
ar trebui reconsiderate...
zu pe gânduri, t cut, i dup ce a tept un
moment, Bliss pocni din palme. Pelorat tres ri.
Pel drag , spuse Bliss, te folose ti de
mitologie pentru a evita întrebarea. Întrebarea
este: cum te-ai sim i f când dragoste cu un robot?
El o privi, stânjenit:
 Cu unul care cu adev rat nu poate fi deosebit
de o fiin uman ?
Da.
P i atunci, mie mi se pare c un robot care
nu poate fi în nici un fel deosebit de o fiin uman
este o fiin uman .
Asta vroiam s aud de la tine, Pel.
Pelorat a tept , apoi spuse:
Ei bine, acum c m-ai auzit, n-ai de gând s -
mi spui c e ti o fiin uman natural i c nu
trebuie s m mai lupt cu situa ii ipotetice?
Nu, n-am s fac asta. Ai definit o fiin
uman natural ca fiind o entitate posedând toate
propriet ife unei fiin e umane naturale. Dac e ti
mul umit c eu am toate aceste propriet i, atunci
punem cap t discu iei. Avem o defini ie valabil , i
nu este nevoie de o alta. La urma urmei, de unde
tiu eu c nu e ti chiar tu un robot care nu se
poate deosebi de o fiin uman ?
Pentru c î i spun eu c nu sunt.
A, dar poate ai fost programat s -mi spui c
ti o fiin uman . S-ar putea s crezi chiar tu
însu i asta, prin program. Nu avem decât defini ia,
i este tot ceea ce putem avea.
i puse bra ele pe dup gâtul lui Pelorat i îl
rut . S rutul deveni din ce în ce mai înfl rat,
i se prelungi pân când Pelorat reu i s spun ,
în bu it:
Dar i-am promis lui Trevize c n-o s -l
deranj m transformându-i nava într-un refugiu
pentru doi gugu tiuci.
Bliss spuse, dezmierdându-l:
Hai s ne l m purta i de val i s nu mai
pierdem timpul gândindu-ne la ceea ce am promis.
Dar nu pot face asta, spuse Pelorat tulburat.
tiu c poate te deranjeaz , Bliss, dar m gândesc
mereu c eu, prin constitu ie nu m pot l sa
purtat de sentimente. Este o obi nuin
îndelungat , i probabil c pe ceilal i îi deranjeaz
foarte mult. N-am reu it s tr iesc niciodat cu o
femeie care s nu se plâng în cele din urm .
Prima mea nevast ... dar presupun c nu este
momentul potrivit pentru o astfel de discu ie...
Da, este foarte nepotrivit, dar nu în mod
fatal. Nici tu nu e ti primul meu amant.
O! spuse Pelorat un pic descump nit.
Apoi, dându- i seama de zâmbetul discret al lui
Bliss, spuse:
Adic , bineîn eles c nu. Nici nu m
teptam... Oricum, primei mele neveste nu i-a
pl cut acest fel de a fi.
Dar mie îmi place. G sesc c nesfâr ita ta
scufundare în gânduri este atr toare.
Asta nu pot s-o cred, dar uite c mi-a mai
venit un gând. Robot sau om, nu conteaz . Aici am
zut de acord. Totu i, eu sunt un Izolat, iar tu o
tii bine. Nu fac parte din Gaia, i atunci când
suntem în intimitate, participi la emo ii exterioare
Gaiei de i uneori m la i s p trund pentru o
scurt perioad în con tiin a global . i s-ar putea
ca intensitatea tr irilor s nu fie la fel de mare ca
atunci când Gaia ar face dragoste cu Gaia.
Dragostea cu tine, Pel, are propriile ei delicii,
spuse Bliss. Nu caut s ob in mai mult.
Dar nu se pune problema ca tu m iube ti
pe mine. Tu nu e ti doar tu. Dac Gaia consider
asta o perversiune?
Dac ar considera-o, atunci a ti, pentru c
eu sunt Gaia. i din moment ce-mi face pl cere s
fiu cu tine, i Gaiei îi place. Când facem dragoste,
Gaia împ rt te senza ia într-o m sur mai
mare sau mai mic . Când spun c te iubesc,
înseamn c Gaia te iube te, de i doar acea parte
din ea pe care o reprezint eu prime te acest rol
imediat... Pari un pic nel murit.
Fiind Izolat, Bliss, nu reu esc s în eleg
foarte bine.
Oricând se poate face analogia cu corpul
unui Izolat. Dac fluieri o melodie, întregul t u
corp, organismul t u, dore te s fluiere melodia,
dar sarcina imediat de a fluiera revine buzelor,
limbii, i pl mânilor. Degetul mare de la piciorul
drept nu face nimic.
Ar putea bate ritmul.
Dar nu este necesar pentru fluierat. A bate
ritmul cu degetul mare de la picior nu este
ac iunea în sine ci un r spuns la ac iune i, f
îndoial , toate p ile Gaiei pot reac iona într-un
fel sau altul, într-o mic m sur , la emo ia mea.
a cum i eu reac ionez la ale lor.
B nuiesc c nu are rost s m simt jenat de
acest lucru, spuse Pelorat.
Absolut nici unul.
Dar îmi d un straniu sentiment de
responsabilitate. Când încerc s te fac fericit ,
descop r c trebuie s fac fericit pân i cel mai
mic organism de pe Gaia.
Pân i ultimul atom... dar asta i faci.
Contribui la sentimentul de bucurie colectiv pe
care te las s îl împ rt ti pentru scurt timp.
Contribu ia ta este prea mic pentru a putea fi
surat cu u urin , dar exist . i, tiind c
exist , bucuria ar trebui s i creasc .
Mi-ar place s fiu sigur c Golan este
suficient de ocupat cu manevrele lui prin
hiperspa iu. A vrea s r mân ceva mai mult timp
în cabina de pilotaj, spuse Pelorat.
Ai vrea s facem dragoste, nu-i a a?
Da, a vrea.
Atunci ia o foaie de hârtie, scrie pe ea
"Refugiu pentru Proasp t C tori i", lipe te-o pe
partea exterioar a u ii, i dac dore te s intre,
treaba lui.
Pelorat se conform , i în timpul activit ilor
toare de pl cere care urmar , Far Star cu
Saltul. Nici Pelorat i nici Bliss nu îl sim ir . Nu l-
ar fi sim it, chiar dac i-ar fi acordat aten ie.

10

Nu trecuser decât câteva luni de când Pelorat

îl întâlnise pe Trevize i p sise pentru prima oar
Terminus-ul. Pân atunci, toat via a sa
semicentenar (Standard Galactic) fusese per-
manent legat de solul planetei.
În mintea sa, acum devenise un b trân lup al
spa iului. V zuse trei planete: Terminus-ul însu i,
Sayshell, i Gaia. Acum vedea o a patra, chiar dac
imaginea venea printr-un echipament telescopic
comandat de computer. Cea de-a patra planet era
Comporellon.
i din nou, pentru a patra oar , se sim ea vag
dezam git. Într-un fel, continua s cread c dac
prive ti din spa iu spre o lume locuit trebuie s
vezi conturul continentelor înconjurate de oceane;
sau, dac era vorba de o lume de ertic , trebuiau
se disting contururile lacurilor înconjurate de
mânt.
Niciodat nu se întâmplase a a.
Dac lumea era locuit , avea atmosfer , i, de
asemenea hidrosfer . i dac avea aer i ap , avea
nori; i dac avea nori, imaginea era neclar . Deci,
Pelorat se trezi înc o dat privind ni te vârtejuri
albe, prin care se puteau distinge din când în când
câte o pat de albastru deschis sau de brun ro cat.
Se întreb , posomorât, dac cineva putea
identifica o lume în caz c îi vedea imaginea luat
de la s spunem trei sute de mii de kilometri.
Cum se puteau deosebi între ele vârtejurile de
nori?
Bliss îl privi cu o oarecare îngrijorare:
Ce este, Pel? Pari nefericit.
G sesc c , v zute din spa iu, toate planetele
arat la fel.
i ce-i cu asta, Janov? spuse Trevize. La fel
se întâmpl cu toate contururile reliefului de pe
Terminus atunci când apar la orizont, dac nu tii
ce anume prive ti... un anume vârf de munte, sau
o anume insuli în larg cu o form caracteristic .
A a o fi, spuse Pelorat nemul umit, dar ce
anume s cau i într-o mas de nori aflat în
continu mi care? i chiar dac încerci s g se ti
ceva, ajungi în emisfera întunecat înainte de a te
muri.
Prive te cu ceva mai mult aten ie, Janov.
Dac urm re ti forma noriior, vei descoperi c
ace tia tind s capete o structur care înconjoar
planeta, rotindu-se în jurul unui centru. Acel
centru este, cu aproxima ie, la unul dintre poli.
La care? întreb Bliss cu interes.
Întrucât, fa de nori, planeta se mi în
sensul acelor de ceasornic, înseamn c privim,
prin defini ie, spre polul sud. Centrul pare s fie la
aproximativ cincisprezece grade fa de terminator
linia de umbr a planetei i axa planetar este
înclinat cu dou zeci i unu de grade fa de
perpendiculara pe planul de revolu ie. Suntem deci
fie în mijlocul prim verii, fie în mijlocul verii, în
func ie de felul în care se mi polul,
îndep rtându-se sau apropiindu-se de terminator.
Computerul îi poate calcula orbita i îmi poate da
rezultatul foarte repede, dac i-l cer. Capitala se
afl la nord de ecuator, a a c este fie în mijlocul
toamnei, fie în mijlocul iernii.
 Pelorat se încrunt :
Î i po i da seama de toate astea?
Privi stratul de nori ca i cum ar fi avut
impresia c ace tia puteau vorbi acum, sau ar fi
trebuit s -i vorbeasc . Dar, desigur, nu se
întâmpl nimic.
Nu numai atât, spuse Trevize, dar dac vei
privi regiunile polare, nu vei putea z ri nici o
sp rtur în stratul de nori pe m sur ce acesta se
îndep rteaz de poli. De fapt, sp rturile exist , dar
printre ele se vede ghea a, deci este o imagine alb-
pe-alb.
Aha, spuse Pelorat, dar b nuiesc c sta este
un lucru normal în regiunile polare.
Pe planetele locuite, desigur. Planetele f
via ar putea fi lipsite de aer sau ap , sau ar
putea prezenta anumite semne c norii nu sunt
forma i din vapori de ap , sau c ghea a nu este
ap înghe at . Comporellon nu prezint astfel de
urme, deci putem fi siguri c ceea ce vedem sunt
nori forma i din vapori de ap i ap înghe at .
Urm torul lucru pe care-l remarc m este suprafa a
de alb continuu care se afl pe partea luminat a
terminatorului, i un ochi experimentat vede
imediat c aceasta este mai mare decât în mod
normal. Mai mult, se poate observa o oarecare
str lucire portocalie, una foarte slab , în lumina
reflectat , iar asta înseamn c soarele
Comporellon-ului este mult mai rece decât soarele
Terminus-ului. De i Comporellon este mai aproape
de soarele s u în compara ie cu Terminus-ul, nu
este suficient de aproape pentru a compensa
temperatura sc zut a astrului. În consecin ,
Comporellon este o lume rece în compara ie cu
majoritatea lumilor locuite.
Parc cite ti dintr-o carte, spuse Pelorat cu
admira ie.
 Nu te l sa impresionat, spuse Trevize
zâmbindu-i cu simpatie. Computerul mi-a pus la
dispozi ie toat statistica, inclusiv temperatura sa
medie u or coborât . Este u or s deduci un lucru
pe care deja îl cuno ti. De fapt, Comporellon se
afl în pragul unei ere glaciare, i va avea una,
dac are i o configura ie a continentelor adecvat
acestui lucru.
Bliss î i mu buza de jos:
Nu-mi plac lumile reci.
Avem haine c lduroase, spuse Trevize.
Nu are importan . Fiin ele umane nu sunt
adaptate la vremea rece. Noi nu avem blan groas
sau pene, sau un strat subcutanat de gr sime.
Când o lume are clima rece, asta pare s indice o
anumit indiferen fa de fericirea p ilor sale
componente.
Gaia are pretutindeni o clim blând ? întreb
Trevize.
În cea mai mare parte, da. Avem unele zone
reci pentru plantele i animalele adaptate la frig,
dar majoritatea zonelor sunt uniform temperate,
nedevenind niciodat nepl cut de calde sau
nepl cut de reci pentru cei care le locuiesc,
inclusiv pentru oameni, desigur.
Pentru oameni, desigur. Toate p ile Gaiei
sunt egale în aceast privin , dar unele, ca de
exemplu fiin ele umane, sunt mai egale decât
celelalte.
Renun la sarcasmul sta prostesc, spuse
Bliss cu o urm de iritare. Nivelul i intensitatea
con tiin ei i cunoa terii sunt importante. O fiin a
uman este mult mai util decât ar putea fi o roc
de aceea i greutate. Propriet ile i func iile Gaiei
au necesarmente o pondere mai mare în direc ia
fiin elor umane... Îns nu chiar atât de mult ca în
lumile voastre formate din Izola i. Mai mult, exist
momente când ponderea poate fi mai mare în alte
direc ii, dac a a are nevoie Gaia, ca întreg. S-ar
putea chiar ca la intervale destul de mari s fie
îndreptat înspre miezul de roc . i acesta are, la
rândul s u, nevoie de aten ie. În lipsa acestei
aten ii, toate p ile Gaiei pot suferi. Nimeni nu- i
dore te o erup ie vulcanic inutil , nu-i a a?
Nu, spuse Trevize. Nu una inutil .
Nu pari impresionat.
Uite ce e, spuse Trevize. Avem lumi mai reci
decât media, i lumi mai calde; lumi care în cea
mai mare parte sunt constituite din p duri
tropicale, i lumi care au savane imense. Nu exist
dou lumi la fel, i fiecare dintre ele reprezint un
min pentru cei obi nui i cu ea. Eu sunt obi nuit
cu clima relativ blând a Terminus-ului de fapt,
noi am domesticit-o pân la o modera ie aproape
egal cu cea a Gaiei dar îmi place s plec, cel
pu in pentru scurt vreme, spre ceva diferit. Bliss,
ceea ce avem noi, i Gaia nu are, este varia ia.
Dac Gaia se extinde i devine Galaxia, toate
lumile din Galaxie vor fi obligate s aib o clim
blând ? Monotonia ar fi insuportabil .
Dac lucrurile stau astfel, spuse Bliss, i
dac varia ia pare de dorit, atunci se va men ine
varia ia.
Ca un cadou de la comitetul central, ca s
spun a a? f cu sec Trevize. i concesia s fie cât
mai mic , de parc ar da-o din buzunar? A
prefera s las acest lucru pe seama naturii.
Dar voi nu l-a i l sat pe seama naturii.
Fiecare lume locuit din Galaxie a fost modificat .
Fiecare a fost g sit într-o stare natural
inconfortabil pentru oameni, dar transformat
pân când a devenit cât mai blând posibil. Dac
aceast lume este rece, sunt sigur c locuitorii s i
nu au putut-o înc lzi mai mult f un cost
inacceptabil. Chiar i a a, por iunile locuite
probabil c sunt înc lzite artificial pentru a fi cât
mai blânde. A a c n-are rost s faci morala asta
trufa cu natura care este l sat s decid
singur asupra climei lumilor.
Presupun c prin tine vorbe te Gaia, spuse
Trevize.
Bineîn eles. Eu sunt Gaia.
Atunci, dac Gaia este atât de sigur pe
superioritatea ei, ce nevoie mai ave i de decizia
mea? De ce n-a i mers mai departe, f mine?
Bliss f cu o pauz , ca pentru a- i aduna
gândurile. Apoi spuse:
Pentru c nu este în elept s ai prea mult
încredere în tine însu i. Pentru noi este firesc s ne
vedem calit ile mai limpede decât ne vedem
defectele. Noi ne dorim s facem ceea ce este
corect; nu ceea ce ni se pare a fi corect, ci ceea ce
este corect în mod obiectiv, dac se poate spune
a. Tu pari a fi cea mai la îndemân solu ie
pentru a descoperi acest lucru, deci ne l m
ghida i de tine.
Dreptatea mea este atât de obiectiv , spuse
Trevize cu triste e, încât nici m car nu-mi în eleg
propria decizie i îi caut justificarea.
O vei g si, spuse Bliss.
Sper, spuse Trevize.
De fapt, prietene, spuse Pelorat, am impresia
aceast discu ie i-a dat câ tig de cauz lui Bliss,
a fi nevoie de prea mult efort. De ce nu
recuno ti c argumentele ei justific decizia ta?
Gaia este valul care va aduce viitorul pentru
omenire.
Pentru c , spuse Trevize cu asprime, în
momentul în care am luat decizia nu aveam aceste
argumente. Nu tiam nici unul dintre aceste detalii
despre Gaia. Altceva m-a influen at, cel pu in
incon tient. Ceva fundamental, care nu depinde de
detaliile Gaiei. Asta trebuie s g sesc eu.
Pelorat ridic o mân împ ciuitoare:
Nu te enerva, Golan.
Nu m enervez. M aflu pur i simplu sub o
tensiune insuportabil . Nu vreau s fiu buricul
Galaxiei.
Nu te condamn, Trevize, spuse Bliss, i îmi
pare sincer r u c soarta te-a obligat s î i asumi
acest rol... Când vom ateriza pe Comporellon?
Peste trei zile, spuse Trevize, i numai dup
ce ne vom opri la una dintre sta iile orbitale de
intrare.
N-ar trebui s avem nici o problem , nu-i
a? spuse Pelorat.
Trevize ridic din umeri:
Depinde de num rul navelor care se apropie
de planet , de num rul sta iilor de intrare, i, în
primul rând, de regulamentul specific care permite
sau refuz intrarea. Regulamentele astea se
schimb din când în când.
Pelorat interveni, indignat:
Cum adic , s ne refuze intrarea? Cum ar
putea ei s refuze intrarea unor cet eni ai
Funda iei? Comporellon nu face parte din
dominionul Funda iei?
Ei bine, da... i nu. Exist o problem legal
delicat în jurul acestui subiect, i nu tiu sigur
cum o interpreteaz cei de pe Comporellon.
Presupun c exist probabilitatea s ni se refuze
intrarea, dar nu cred c este o probabilitate mare.
i dac suntem refuza i, ce facem?
Nu tiu prea bine, spuse Trevize. S a tept m
i s vedem ce se întâmpl . Dup aceea vom face
planuri, în func ie de noua situa ie.
 11

Se aflau acum suficient de aproape de

Comporellon pentru a-l vedea ca pe un glob de
mari dimensiuni, f a mai avea nevoie de
rirea telescopic . Dac se f cea îns uz de
telescop, se puteau vedea chiar i sta iile de
intrare. Se aflau mult mai departe de planet decât
majoritatea celorlalte structuri de pe orbit , i erau
bine luminate.
Far Star apropiindu-se în direc ia polului sud,
jum tate din planet era permanent luminat de
soare. Sta iile de intrare aflate în partea întunecat
se vedeau mai clar, ca ni te scântei luminoase.
Erau plasate pe un arc de cerc în jurul planetei, la
distan e egale. ase dintre ele erau vizibile (plus
ase pe partea luminat , f îndoial ) i
înconjurau planeta cu viteze constante, identice.
Pelorat, u or înfiorat de aceast priveli te,
spuse:
Sunt i alte lumini e, mai aproape de planet .
Nu cunosc planeta în am nunt, a a c nu- i
pot da l muriri. Unele ar putea fi fabrici orbitale,
sau laboratoare, sau observatoare, sau chiar
ora e-nav . Unele planete prefer s i in toate
obiectivele de pe orbit în partea întunecat , cu
excep ia sta iilor de intrare. De exemplu, a a face
Terminus-ul. Evident, Comporellon se conduce
dup un principiu mai liberal.
Spre care sta ie de intrare ne îndrept m,
Golan?
Depinde de ei. Am trimis cererea de aterizare
i vom primi peste pu in timp instruc iuni spre
care sta ie de intrare s ne îndrept m, i când.
Depinde foarte mult de num rul navelor care
încearc s intre în acest moment. Dac la fiecare
sta ie s-a format o coad din câte zece nave, va
trebui s avem r bdare.
N-am c torit decât de dou ori la distan e
hiperspa iale fa de Gaia, spuse Bliss, i de
fiecare dat am fost pe sau aproape de Sayshell.
Nu m-am îndep rtat pân la o astfel de distan .
Trevize o privi cu severitate:
Are vreo importan ? E ti în continuare Gaia,
nu-i a a?
Bliss p ru iritat pentru moment, îns apoi
începu s chicoteasc .
Trevize, trebuie s recunosc c de data asta
m-ai prins, spuse ea. Cuvântul "Gaia" are dou
în elesuri. Se poate folosi pentru a desemna
planeta fizic , un obiect globular solid în spa iu.
Mai poate fi de asemeni folosit pentru a desemna
obiectul viu care include acel glob. Pentru a vorbi
corect, ar trebui s folosim dou cuvinte diferite
pentru aceste dou concepte diferite, dar Gaienii
tiu întotdeauna, din context, care anume sens
este folosit. Recunosc c din când în când un Izolat
poate fi pus în încurc tur .
Ei bine, spuse Trevize, admi ând c e ti la
multe mii de parseci dep rtare de Gaia-planet ,
mai faci in continuare parte din Gaia-organismul
viu?
Dac ne referim la organism, sunt în
continuare Gaia.
i nu exist nici o atenuare?
În esen , nu. i-am spus deja c apare o
complica ie în plus, dar r mân Gaia.
Nu i-a trecut niciodat prin minte, spuse
Trevize, c Gaia poate fi v zut ca o caracati
Galactic monstrul legendar care î i întinde
tentaculele pretutindeni? Nu trebuie decât s pui
câ iva Gaieni pe fiecare dintre lumile locuite, i
devii efectiv Galaxia. De fapt, probabil c a i i
cut asta. Unde v-a i instalat Gaienii? Presupun
 unul sau mai mul i pe Terminus, i unul sau
mai mul i pe Trantor. Pân unde a i mers?
Era clar c Bliss nu se prea sim ea în largul ei:
i-am promis c n-am s te mint, Trevize, dar
asta nu înseamn c sunt obligat s i dezv lui
întregul adev r. Sunt unele lucruri pe care nu este
nevoie s le afli. Iar pozi ia i identitatea
fragmentelor individuale ale Gaiei fac parte din
acestea.
Pot afla motivul existen ei acestor tentacule,
Bliss, chiar dac nu tiu unde se afl ?
P rerea Gaiei este c nu ai nevoie s le tii.
Am impresia totu i c pot face presupuneri.
Voi v crede i în postur de protectori ai Galaxiei.
Suntem interesa i s avem o Galaxie stabil
i sigur : pa nic i prosper . Planul Seldon, a a
cum a fost ini ial conceput de Hari Seldon, are ca
scop crearea unui Al Doilea Imperiu Galactic, mai
stabil i mai eficient decât Primul. Planul, care a
fost în mod continuu modificat i îmbun it de A
Doua Funda ie, se pare c a func ionat bine pan
acum.
Dar Gaia nu dore te un Al Doilea Imperiu
Galactic în sensul clasic, nu-i a a? Voi dori i
Galaxia... un organism viu, integrator.
Din moment ce tu ai hot rât acest lucru, vom
avea, sper m, Galaxia. Dac nu ai fi permis, ne-am
fi str duit i noi pentru Al Doilea Imperiu al lui
Seldon, i l-am fi f cut cât mai sigur, în m sura
posibilit ilor noastre.
Dar ce e r u în...
Urechea sa prinse semnalul discret, ca un tors
de pisic .
Computerul m avertizeat , spuse el.
nuiesc c a primit instruc iuni referitoare la
sta ia de intrare. M întorc imediat.
Intr în cabina de pilotaj i a ez mâinile pe
contururile de pe pupitru, descoperind ca erau,
într-adev r, instruc iuni referitoare la sta ia de
intrare spre care trebuia s se îndrepte...
coordonatele fa de linia dintre centrul
Comporellon-ului i polul nord... traseul de
apropiere pe care trebuia s îl parcurg .
Trevize trimise acceptul, apoi se l pe spate,
pre de o clip .
Planul Seldon! Nu se mai gândise la el de foarte
mult vreme. Primul Imperiu Galactic se
pr bu ise, i Funda ia crescuse continuu timp de
cinci sute de ani, mai întâi întrecându-se cu
Imperul muribund, apoi în ându-se pe ruinele
acestuia... totul în deplin concordan cu Planul.
A existat întreruperea provocat de Catâr care,
o vreme, a amenin at s fac Planul nd ri. Dar
Funda ia a reu it s dep easc momentul greu...
probabil cu ajutorul etern-secretei A Doua
Funda ie... posibil cu ajutorul i-mai-secretei Gaia.
Acum Planul era amenin at de ceva mult mai
serios decât Catârul. Se transforma dintr-o
rena tere a Imperiului în ceva cu totul diferit fa a
de ceea ce se petrecuse pân atunci în istorie
Galaxia. Iar hot rârea o luase el.
Dar de ce? Exista oare vreo fisur în Plan? O
fisur esen ial ?
Ca într-o fulgerare, Trevize avu impresia c
aceast fisur exista cu adev rat i c tia ce
anume era, c tiuse înc de atunci când luase
decizia, îns acest scurt moment de con tientizare
dac asta o fi fost disp ru la fel de repede
precum venise, l sându-l cu mintea goal .
Poate c fusese doar o iluzie; i atunci când
luase decizia, i acum. La urma urmelor, nu tia
nimic despre Plan, în afara ipotezelor esen iale
care validau psihoistoria. În afar de acestea, nu
cuno tea nici un am nunt, i nici o singur
 râmi din matematicile pe care se baza.
Închise ochii i se gândi...
Nimic.
fi fost oare for a suplimentar pe care o
primise de la computer? Î i puse mâinile pe
pupitru i parc sim i c ldura celorlalte mâini,
prinzându-le pe ale sale. Închise ochii i se gândi
înc o dat ...
Tot nimic.

12

Comporellianul care urc la bordul navei avea o

cartel holografic de identitate. Aceasta îl înf a
cu o remarcabil fidelitate: fa dolofan , barb
scurt . Dedesubt era un nume, A. Kendray.
Era mic de statur , cu un corp la fel de dolofan
ca i fa a. Avea înf are i gesturi indolente,
domoale. Cerceta nava cu o uimire nedisimulat .
Cum a i coborât atât de repede? întreb el.
Nu v a teptam înainte de dou ore.
Avem un model nou de nav , spuse Trevize
cu o polite e rezervat .
Îns Kendray nu era chiar un tân r inocent,
a cum p rea. Intr în cabina de pilotaj i spuse
imediat:
Gravitic ?
Trevize î i d du seama c nu avea rost s nege
un lucru atât de evident. Spuse, pe un ton neutru:
Da.
Foarte interesant. Auzi de ele, dar de fapt nu
le vezi niciodat . Motoarele sunt în fuselaj?
Într-adev r.
Kendray privi computerul:
La fel i circuitele computerului?
Într-adev r. În sfâr it, a a mi s-a spus. N-am
verificat niciodat .
Aha, bine. Mie nu-mi trebuie decât
documentele navei: num rul motorului, locul de
fabrica ie, codul de identificare, ti i, toat
buc ria... Le g sesc în computer, sunt sigur, i
probabil c într-o jum tate de secund îmi poate
oferi formularul de care am nevoie.
Opera ia dur cu foarte pu in mai mult de o
jum tate de secund . Kendray privi din nou înjur:
Dumneavoastr trei sunte i to i oamenii de la
bord?
Da, spuse Trevize.
Nici un animal viu? Plante? Starea de
tate?
Nu. Nu. Bun , spuse crispat Trevize.
Hum! f cu Kendray notând- i ceva. Vre i s
a eza i mâna aici? Simpl rutin ... Mâna
dreapt , v rog.
Trevize privi aparatul f nici un pic de
bun voin . Se utiliza pe o scar din ce în ce mai
larg , i devenea din ce în ce mai sofisticat.
Aproape c î i puteai da seama de înapoierea
tehnologic a unei lumi dintr-o singur privire,
dup vechimea microdetectorului folosit. Acum nu
mai existau decât pu ine lumi, înapoiate, unde
microdetectorul nu era folosit. Începutul venise
odat cu pr bu irea final a Imperiului, pe m sur
ce fiecare fragment al întregului începuse s se
preocupe de protejarea împotriva bolilor i
microorganismelor str ine.
Ce este sta? întreb Bliss cu voce înceat i
curioas , întinse gâtul pentru a vedea aparatul
dintr-o parte, apoi din cealalt .
Un microdetector, spuse Pelorat, b nuiesc c
a se nume te.
Nu este nici un secret, ad ug Trevize. Un
aparat care cerceteaz automat o p rticic din
corpul t u, pe dinafar i pe din untru, c utând
orice microorganism capabil s transmit vreo
boal .
Acesta face i o clasificare, spuse Kendray pe
un ton în care se deslu ea mândria. A fost realizat
chiar aici, pe Comporellon... i, dac nu v
sup ra i, a dori totu i s pune i mâna dreapt
aici.
Trevize introduse mâna dreapt în aparat, i
privi o serie de semne ro ii dansând deasupra unui
set de linii orizontale. Kendray atinse un contact,
i imediat ap ru un facsimil în culori.
Va trebui s semna i asta, domnule, spuse el.
Trevize semn .
Cât de grav bolnav sunt? întreb el. Nu m
aflu în foarte mare pericol, nu-i a a?
Nu sunt medic, spuse Kendray, a a c nu v
pot spune cu precizie, îns nu apare nici un
indiciu care s impun întoarcerea dumneavoastr
din drum sau punerea în carantin . Pe mine,
altceva nici nu m intereseaz .
Ce diagnostic fericit pe capul meu! spuse sec
Trevize.
Apoi î i scutur mâna pentru a sc pa de câteva
oare furnic turi.
Este rândul dumneavoastr , domnule, spuse
Kendray.
Pelorat introduse mâna, cu o oarecare ezitare.
Dup aceea, semn facsimilul.
i dumneavoastr , doamn ?
Câteva momente mai târziu Kendray privea
rezultatele, spunând:
N-am mai v zut niciodat a a ceva.
Ridic ochii spre Bliss, cu o expresie de uimire
i respect:
Sunte i negativ . Complet negativ .
Bliss îi adres un zâmbet pl cut:
 Ce dr gu !
Da, doamn . V invidiez.
Reveni la primul facsimil, i spuse:
Actele dumneavoastr de identitate, Domnule
Trevize.
Trevize i le prezent . Kendray le privi, apoi
ridic privirea, înc o dat surprins:
Consilier în Parlamentul Terminus-ului?
Exact.
Înalt demnitar al Funda iei?
Foarte exact, spuse rece Trevize. A a c hai
termin m mai repede toat chestia asta, vrei?
Sunte i comandantul acestei nave?
Da, sunt.
Scopul vizitei?
Securitatea Funda iei, i sta este singurul
spuns pe care îl prime ti. Sper c în elegi, nu?
Da domnule. Cat timp inten iona i s
mâne i?
Nu tiu. Poate o s pt mân .
Foarte bine. i dumnealor?
Dânsul este Dr. Janov Pelorat, spuse Trevize.
Ai aici semn tura lui, i garantez eu pentru el.
Este savant i m asist în chestiunea pentru care
aflu aici.
În eleg, domnule, totu i trebuie s -i verific
actele de identitate. Regulamentele sunt
regulamente, i m tem c nu am ce face. Sper c
în elege i, domnule.
Pelorat îi prezent documentele. Kendray
aprob cu o mi care a capului.
i dumneavoastr , domni oar ? întreb el.
Nu e nevoie s o mai deranjezi pe
domni oara, spuse încet Trevize. Garantez i
pentru ea.
Da, domnule, dar trebuie s -i verific actele de
identitate.
 M tem c nu am nici un document asupra
mea, domnule, spuse Bliss.
Kendray se încrunt :
Poftim?
Tân ra domni oar nu a luat nici un
document cu ea, spuse Trevize. O neglijen
regretabil . Îns totul este în perfect regul , îmi
asum întreaga responsabilitate.
A dori eu s v asuma i responsabilitatea,
spuse Kendray, dar nu se poate. Responsabilitatea
îmi revine mie. Având în vedere circumstan ele, nu
este o problem foarte mare. N-ar trebui s existe
nici o dificultate în a ob ine duplicatele. Presupun
domni oara vine de pe Terminus.
Nu, nu de acolo vine.
Atunci, de undeva din teritoriile Funda iei?
Ca s fiu sincer, nu.
Kendray o privi cu aten ie pe Bliss. Apoi î i
mut privirea asupra lui Trevize.
Iat o complica ie, Domnule Consilier, spuse
el. Nefiind vorba de o lume a Funda iei, s-ar putea
fie nevoie de ceva mai mult timp pentru a ob ine
un duplicat. Întrucât nu sunte i cet ean al
Funda iei, Domni oar Bliss, trebuie s -mi spune i
numele planetei pe care v-a i n scut i al planetei
al c rei cet ean sunte i. Dup aceea, vom a tepta
soseasc duplicatul documentelor
dumneavoastr .
Uite ce e, Domnule Kendray, spuse Trevize.
Nu v d motivul pentru care suntem întârzia i.
Sunt un înalt demnitar al guvernului Funda iei i
aflu aici într-o misiune de mare importan . N-
ar trebuis fiu re inut i întârziat pentru o banal
problem cu documentele.
Nu am ce face, Domnule Consilier. Dac ar fi
dup mine, v-a l sa chiar acum s coborâ i pe
Comporellon, dar am o carte groas plin de reguli
care îmi dirijeaz fiecare ac iune. Trebuie s
respect regulamentul, altfel se va întoarce
împotriva mea... Desigur, b nuiesc c sunte i
teptat de o personalitate a guvernului. Îmi
spune i cine este, i iau leg tura cu dânsul. Dac
îmi ordon s v las s trece i, atunci asta este, v
las.
Trevize ezit un moment.
N-ar fi în elept, Domnule Kendray, spuse el.
Pot vorbi cu superiorul dumitale imediat?
Bineîn eles, dar nu a a, pe nepreg tite...
Sunt sigur c va veni imediat ce va în elege
vorbe te cu un demnitar al Funda iei...
De fapt, spuse Kendray, fie vorba între noi,
asta nu ar face decât s înr ut easc lucrurile.
Vede i, noi nu facem parte din teritoriul aflat sub
controlul direct al Funda iei. Noi venim cu titlul de
Putere Asociat , i ne lu m foarte în serios.
Oamenii au mare grij s nu apar ca ni te
marionete ale Funda iei folosesc o expresie
popular , în elege i i fac tot posibilul pentru a-
i demonstra independen a. Superiorul meu s-ar
tepta s ob in o apreciere favorabil mai
degrab dac s-ar opune v fac vreun favor.
Figura lui Trevize se întunec :
i tu gânde ti la fel?
Kendray d du din cap:
Eu sunt în afara politicii, domnule. Nimeni
nu îmi d vreun premiu, orice a face. S zic mersi
dac îmi primesc salariul. Îns pot primi note
proaste, cu foarte mare u urin . A dori s nu mi
se întâmple a a ceva.
tii, având în vedere pozi ia mea, a putea
avea grij de tine.
Nu, domnule. Îmi cer scuze dac sun a
impertinen , dar nu cred c pute i... i, domnule,
mi-e jen s-o spun, dar s nu-mi oferi i ceva de
valoare. S-au dat exemple cu func ionari corup i,
i în zilele astea se pricep foarte bine s -i
descopere.
Nici nu m gândeam s te mituiesc. M
gândeam numai la ce- i poate face Primarul de pe
Terminus dac te amesteci în misiunea mea.
Domnule Consilier, atâta vreme cât m pot
ascunde în spatele regulamentului, sunt în
perfect siguran . Dac membrii Prezidiului
Comporellian vor fi pedepsi i în vreun fel de c tre
Funda ie, asta-i treaba lor, nu a mea... Dar dac
poate ajuta cu ceva, domnule, v putem l sa pe
dumneavoastr doi s p trunde i cu nava. O l sa i
pe Domni oara Bliss la sta ia de intrare, o vom ine
o vreme i apoi o vom trimite jos, imediat ce ne
parvin duplicatele documentelor. Dac din vreun
anume motiv nu vom putea ob ine aceste
documente, o vom trimite înapoi pe lumea dânsei,
cu un transport comercial. M tem totu i c în
acest din urm caz, cineva va trebui s suporte
costul c toriei.
Trevize surprinse expresia lui Pelorat.
Domnule Kendray, f cu el, pot s i vorbesc
între patru ochi, în cabina de pilotaj?
Foarte bine, îns nu pot r mâne mult vreme
la bord, altfel voi fi luat la întreb ri.
N-o s dureze mult, spuse Trevize.
În cabina de pilotaj, Trevize avu grij s închid
foarte bine u a, apoi spuse cu voce joas :
Am fost în multe locuri, Domnule Kendray,
dar n-am v zut nic ieri atâta zel i minu iozitate în
aplicarea regulamentelor de imigrare, mai ales c
este vorba de cet eni ai Funda iei, i demnitari pe
deasupra.
Dar tân ra femeie nu este cet ean al
Funda iei.
Chiar i a a.
 Situa ia se schimb tot timpul..., spuse
Kendray. Am avut multe scandaluri i, în acest
moment, disciplina s-a în sprit. Dac ve i reveni la
anul, s-ar putea s nu întâmpina i nici un fel de
problem , dar în acest moment nu v pot ajuta cu
nimic.
Încearc , Domnule Kendray, spuse Trevize cu
o voce suav . M las pe mâinile tale, i te rog s
aju i, ca între b rba i. Pelorat i cu mine
suntem de mult vreme în misiunea asta. El i cu
mine. Doar el i cu mine. Suntem prieteni buni,
dar din când în când te sim i cam singur, dac
în elegi ce vreau s spun. Acum câtva timp, Pelorat
a dat peste aceast micu domni oar . Nu trebuie
i spun ce s-a întâmplat, dar am hot rât s o
lu m i pe ea cu noi. Ne mai folosim de ea uneori,
iar asta ne face bine la s tate. Acum, problema
este c Pelorat are o leg tur pe Terminus. Eu n-
am nici o obliga ie, m în elegi, îns Pelorat este
ceva mai b trân, i a ajuns la o vârst când
rba ii devin un pic... dispera i. Are nevoie s i
reg seasc tinere ea, sau ceva de genul sta. Nu o
poate p si. În acela i timp, dac Bliss este
men ionat vreodat în mod oficial, la întoarcerea
pe Terminus va avea parte de o gr mad de
mizerii. În elegi sper c nu este nimic r u în ce
face el. Domni oara Bliss, a a cum î i spune ea
îns i un nume foarte potrivit, având în vedere
profesiunea ei nu exceleaz în inteligen ; nu
pentru a a ceva avem noi nevoie de ea. Chiar este
obligatoriu s o pui i pe ea în raport? Ne po i
men iona doar pe mine i pe Pelorat. Când am
plecat de pe Terminus nu mai figura nimeni
altcineva la bord. La urma urmelor, nu poart nici
un fel de boal . Ai observat i tu.
Kendray f cu o grimas :
Nu vreau s v fac nepl ceri, sincer. În eleg
situa ia i, crede i-m , ave i toat simpatia mea.
Asculta i, dac v închipui i c e o distrac ie s
faci de gard cu schimbul aici, pe sta ia asta, timp
de câteva luni neîntrerupte, v în ela i. Forma iile
de gard nici m car nu sunt mixte; nu aici, pe
Comporellon.
Scutur din cap:
Am i eu o nevastr , a a c în eleg... Dar
asculta i-m , chiar dac v las s trece i, imediat
ce... mmmm... domni oara... este descoperit c
nu are acte, ea intr la închisoare, iar
dumneavoastr i Domnul Pelorat intra i în
bucluc; ve i fi trimi i înapoi pe Terminus. Iar eu, cu
siguran voi fi dat afar .
Domnule Kendray, spuse Trevize, în privin a
asta ai încredere în mine. Odat ce voi fi pe
Comporellon, voi fi în siguran . Pot vorbi despre
misiunea mea cu unii dintre oamenii în drept i
dup aceea nu va mai exista nici un necaz. Voi lua
asupra mea întreaga responsabilitate pentru cele
ce s-au întâmplat aici, dac va fi vreodat cazul...
Îns m îndoiesc. Mai mult, voi recomanda
promovarea dumitale, i o vei avea; Terminus-ul
poate exercita ni te presiuni... i-l sc m i pe
Pelorat de o grij .
Kendray ov i, apoi spuse:
În regul . V las s trece i... dar v previn:
Din momentul acesta, încep s -mi preg tesc o
modalitate de a-mi salva pielea, în caz c se
întâmpl ceva. i n-am de gând s fac nimic
pentru a o salva pe o dumneavoastr . Mai mult, eu
tiu cum stau lucrurile pe Comporellon, iar
dumneavoastr nu. Comporellon nu este o lume
oar pentru cei care încalc regulile.
Î i mul umesc, Domnule Kendray, spuse
Trevize. Nu va exista nici o problem . Te asigur.
 CAPITOLUL 4
Pe Comporellon

l3

TRECUSER . Sta ia de intrare r sese în

urm , ca o stea ce se mic ora cu rapiditate. În
dou ore urmau s p trund în stratul de nori.
O nav gravitic nu are nevoie s i frâneze
traiectoria, luând-o de-a lungul unei spirale cu
raz de curbur mare, dar nici nu se poate n pusti
spre sol. Libertatea fa de atrac ia gravita ional
nu însemna totodat i libertatea fa de frecarea
cu aerul. Nava putea coborî în linie dreapt , dar
trebuiau totu i luate m suri de precau ie;
coborârea nu putea fi prea rapid .
Unde mergem? întreb Pelorat cu o expresie
încurcat . tii, b trâne, printre nori, eu nu sunt în
stare s deosebesc un lot de altul.
Nici eu nu pot, spuse Trevize, dar avem o
hart holografic oficial , care prezint conturul
continentelor i accentueaz relieful, atât în imile
muntoase cât i adâncimea oceanelor... sunt
prezentate de asemenea i subdiviziunile
administrative. Harta se afl în computer, i cu
asta totu-i rezolvat. Computerul va face
coresponden a între conturul ap -uscat al planetei
i cel al h ii, orientând în mod corect nava, iar
apoi ne va duce în capital , pe o traiectorie
cicloidic .
Dac mergem în capital , spuse Pelorat,
plonj m imediat în vârtejul politicii. Comporellon
fiind anti-Funda ie, a a cum a insistat tipul de la
sta ia de intrare, înseamn c ne îndrept m cu
bun tiin spre bucluc.
Pe de alt parte, capitala este, probabil,
centrul intelectual al planetei. Iar dac vrem
informa ii, acolo le vom afla, mai degrab decât în
oricare alt parte. Cât despre faptul c sunt anti-
Funda ie, m îndoiesc c se vor manifesta prea
. Primarul Branno nu m place prea mult, dar
nici nu- i poate permite s accepte maltratarea
unui Consilier. Va avea grij s nu încurajeze
crearea unui precedent.
Bliss ie i din toalet . Se sp lase pe mâini, care
erau înc umede. Î i aranj lenjeria de corp f a
da semne c ar fi jenat de prezenta celor doi
rba i, apoi spuse:
Cred c excre iile sunt reciclate în întregime.
Altfel nici nu se poate, spuse Trevize. Cât
timp crezi c ar rezista rezerva noastr de ap f
reciclarea excre iilor? Pe ce anume crezi c se
bazeaz condimentul aromat, de foarte bun
calitate, folosit pentru a da gust hranei congelate?
Sper c asta nu- i va strica apetitul, Bliss.
De ce s mi-l strice? De unde crezi c provin
apa i hrana pe Gaia, sau pe aceast planet , sau
pe Terminus?
Pe Gaia, spuse Trevize, excre iile sunt la fel
de vii ca i voi.
Nu sunt vii. E o diferen . Nivelul lor de
con tiin este, normal, foarte sc zut.
Trevize pufni pe nas, dispre uitor, dar nu
încerc s r spund .
M duc în cabina de pilotaj s in companie
computerului, spuse el. Nu c ar avea neap rat
nevoie de mine.
Putem veni i noi? întreb Pelorat. Nu m
împac cu gândul c ne poate duce jos de unul
singur, f nici un fel de ajutor; c poate detecta
alte nave, sau furtuni, sau... ce-o mai fi.
Trevize zâmbi larg:
Obi nuie te-te, te rog. Când se afl sub
controlul computerului, nava este de departe mai
în siguran decât în mâinile mele... Desigur, vino.
i va face bine s vezi cu ochii t i ce se întâmpl .
Se aflau pe partea luminat de soare. Asta
pentru c le explic Trevize la lumina zilei,
harta din computer putea fi mult mai u or
confruntat cu realitatea.
Evident, spuse Pelorat.
Nu este deloc evident. Computerul se poate
hot rî la fel de repede i în întuneric, detectând
lumina infraro ie radiat de suprafa a planetei.
Îns undele infraro ii sunt mai lungi i nu permit o
rezolu ie la fel de bun ca cea a luminii vizibile. Cu
alte cuvinte, în infraro u computerul nu vede la fel
de precis i cu la fel de mare profunzime. Având în
vedere c nu suntem mâna i de necesitate, a
prefera s -i u urez cât mai mult sarcina.
i dac ora ul-capital este în emisfera
întunecat ?
ansa este de una din dou , spuse Trevize.
Îns odat ce harta computerului este corelat cu
realitatea, la lumina zilei, putem pluti u or spre
capital , cu foarte mare precizie, chiar dac se afl
în întuneric. De altfel, cu mult vreme înainte de a
ajunge în împrejurimile capitalei, vom intersecta
fascicolele de microunde i vom primi mesaje care
ne vor îndrepta spre cosmoportul cel mai adecvat...
Nu avem motive de îngrijorare.
E ti sigur? întreb Bliss. M duci acolo, jos,
acte, i sunt n scut pe o lume de care ace ti
oameni nu au habar... iar eu am obliga ia i
hot rârea s nu vorbesc despre Gaia, sub nici un
motiv. Deci, ce vom face dac ni se vor cere actele?
Nu cred s se întâmple a a ceva, spuse
Trevize. Toat lumea va presupune c s-a avut
grij de acest lucru, la sta ia de intrare.
Dar dac totu i întreab ?
 Ei bine, vom face fa acestei situa ii atunci
când va veni vremea. Între timp, s nu ne mai
facem probleme din nimic.
În momentul când ne vom confrunta cu
problemele ce pot apare, s-ar putea s fie prea
târziu pentru a Ie rezolva.
M bazez pe ingeniozitatea mea de a le evita.
Apropo de ingeniozitate, cum ai reu it s ne
faci s trecem de sta ia de intrare?
Trevize o privi pe Bliss, apoi buzele i se l ir
într-un zâmbet care-l f cea s par un adolescent
pus pe otii:
Mi-am folosit creierul.
În ce fel, b trâne? întreb Pelorat.
Problema era s -l ating la coarda sensibil ,
spuse Trevize. Am încercat cu amenin ri i cu o
mituire subtil . Am apelat la logic i la fidelitatea
sa fa de Funda ie. Nimic n-a mers, a a c am
recurs la ultimul argument. I-am spus c î i în eli
nevasta, Pelorat.
Nevasta? Dar, drag prietene, în acest
moment nu am nici o nevast .
tiu, dar el nu avea de unde s tie.
Prin nevast , spuse Bliss, b nuiesc c te
referi la o partener pe termen lung.
Ceva mai mult decât atât, Bliss, spuse
Trevize. O partener legal , care se bucur de ni te
drepturi în urma acestei asocieri.
Bliss, nu am nici o nevast , spuse Pelorat
agitat. În trecut am avut, îns se împline te mult
vreme de când nu mai am. Dac dore ti s respec i
ritualul legal...
Bliss f cu o mi care de negare:
Pel, pentru ce s -mi doresc a a ceva? Am
nenum ra i parteneri, care îmi sunt la fel de
apropia i ca i mâinile, de exemplu. Doar Izola ii se
simt atât de aliena i încât se folosesc de conven ii
artificiale ca s dea for unui palid înlocuitor
pentru o adev rat companie.
Dar, Bliss drag , eu sunt Izolat.
Cu timpul vei fi mai pu in Izolat, Pel. Poate c
nu vei deveni niciodat Gaia, dar vei fi mai pu in
Izolat, i vei avea multe companii.
Dar eu nu te vreau decât pe tine, Bliss, spuse
Pel.
Asta din cauz c înc nu tii nimic. Vei afla.
În timpul acestui schimb de cuvinte, Trevize se
concentrase asupra ecranului, cu o expresie de
indulgen for at . Stratul de nori era aproape i,
pentru un moment, totul deveni o cea cenu ie.
Imagine prin microunde, gândi el, i
computerul comut imediat pentru detectarea
ecourilor radar. Norii disp rur i suprafa a
Comporellon-ului ap ru în culori false. Limitele
sectoarelor erau un pic confuze i tremurau u or.
A a se va vedea de acum înainte? întreb
Bliss cu o oarecare stupefac ie.
Numai pân trecem sub stratul de nori. Dup
aceea revenim la lumina soarelui.
Chiar în timp ce vorbea, str lucirea soarelui i
vizibilitatea normal revenir .
Aha, în eleg, spuse Bliss.
Apoi, întorcându-se spre el:
Dar nu în eleg de ce îl intereseaz pe acel
func ionar de la sta ia de intrare dac Pel î i
în eal sau nu nevasta.
I-am spus acelui tip, Kendray, c dac te-ar fi
re inut, ve tile ar fi putut ajunge pe Terminus, deci
la nevasta lui Pelorat. În acest caz, Pelorat ar fi
avut necazuri. N-am specificat ce gen de necazuri,
dar am insinuat c vor fi mari...
Trevize zâmbi:
Între masculi exist un fel de camaraderie, i
un mascul nu tr deaz un alt mascul. Ba chiar l-
ar ajuta, dac i s-ar cere. Justificarea, cred, este c
cel care ajut va avea i el nevoie s fie ajutat
odat i-odat . Presupun c i între femei exist o
camaraderie asem toare; îns nefiind femeie, n-
am avut niciodat ocazia s observ mai
îndeaproape.
Figura lui Bliss sem na cu un nor pus pe
furtun .
Ce-i asta, o glum ? întreb ea.
Nu, vorbesc serios, spuse Trevize. Nu spun c
tipul sta, Kendray, ne-a l sat s trecem doar ca
-l scape pe Janov de furia nevesti-sii.
Camaraderia masculin probabil c a dat doar un
simplu i ultim impuls, ad ugându-se celorlalte
argumente.
Dar este oribil. Regulile in societatea unit i
îi asigur coeziunea. Este chiar atât de simplu s
nesocote ti regulile pentru ni te motive minore?
P i, spuse Trevize trecând imediat în
defensiv , unele dintre reguli sunt stupide. În
vremuri de pace i prosperitate comercial , a a
cum avem acum datorit Funda iei, pu ine lumi
sunt preten ioase i scrupuloase în ceea ce
prive te intrarea i ie irea. Comporellon, din cine
tie ce motiv, face excep ie... probabil din cauza
unei obscure probleme de politic intern . De ce s
suferim noi din cauza asta?
Nu asta este problema. Dac nu respect m
decât acele reguli care ni se par nou drepte i
rezonabile, atunci nici o regul nu va fi respectat .
Nu exist regul pe care unii nu o considere
nedreapt i nerezonabil . Dac nu suntem
preocupa i decât de interesul nostru personal, a a
cum este cazul de fa , atunci întotdeauna vom
si un motiv s credem c o anumit regul care
ne deranjeaz este nedreapt i nerezonabil . Ceea
ce începe ca o în el ciune viclean se va termina
în anarhie i dezastru, chiar i pentru arlatanul
cel iste , pentru c nici el nu va putea supravie ui
colapsului societ ii.
Societ ile nu se pr bu esc chiar atât de
or, spuse Trevize. Prin tine vorbe te Gaia, iar
Gaia nu are cum s în eleag asocierea indivizilor
liberi. Regulile, stabilite în mod corect i justificat,
pot foarte u or s nu mai fie utile atunci când
situa ia se schimb , îns pot r mâne în vigoare
datorit iner iei. În cazul acesta, este nu numai
corect dar i bine s încalci acele reguli, ca un
avertisment c au devenit inutile... sau chiar
un toare.
Atunci orice ho i orice uciga poate pretinde
serve te omenirea.
Exagerezi. În superorganismul Gaiei, exist
un consens implicit fa de regulile societ ii, i
nimeni nu se gânde te s le încalce. S-ar putea
spune la fel de bine c Gaia vegeteaz sau
fosilizeaz . În asocierea liber a indivizilor exist ,
recunosc, un element de dezordine, dar este un
pre care trebuie pl tit pentru posibilitatea de a
introduce noutatea i schimbarea... În ansamblu,
pre ul este rezonabil.
Vocea lui Bliss crescu în intensitate:
Gre ti foarte mult dac î i închipui c Gaia
vegeteaz i fosilizeaz . Faptele, comportamentul,
punctele noastre de vedere se afl sub o
permanent auto-examinare. Ele nu persist din
iner ie, f motiv. Gaia înva din experien i
din gândire; în consecin , atunci când se
dovede te necesar, face schimb rile cuvenite.
Chiar dac ceea ce spui tu este adev rat,
auto-examinarea i înv area probabil c sunt
lente, pentru c pe Gaia nu exist nimic altceva
decât Gaia. Aici, în libertate, chiar i atunci când
aproape toat lumea este de acord, se întâmpl s
fie unii care merg împotriva curentului i, în unele
cazuri, cei pu ini pot avea dreptate. i dac sunt
destul de inteligen i, destul de entuzia ti, dac au
suficient dreptate, atunci în cele din urm vor
câ tiga i vor deveni eroii vremurilor viitoare... a a,
ca Hari Seldon, care a inventat psihoistoria, a
înfruntat cu ideile sale întregul Imperiu Galactic, i
a câ tigat.
A câ tigat numai pân în acest moment,
Trevize. Al Doilea Imperiu pe care l-a planificat el
nu se va realiza. În locul lui se va forma Galaxia.
Oare? spuse Trevize cu înver unare.
A fost decizia ta, i oricât de mult ai pleda în
favoarea Izola ilor i a libert ii lor de a fi nebuni i
criminali, exist ceva în ungherele ascunse ale
min ii tale care te-a obligat s optezi pentru
mine/noi/Gaia.
Ceea ce se g se te în ungherele ascunse ale
min ii mele, spuse Trevize cu i mai mare
înver unare, este chiar ceea ce caut... Ia uita i
acolo.
i ar cu degetul spre ecran, unde se z rea
un mare ora ce se întindea pân la linia
orizontului, un ciorchine de cl diri joase din care
se ridicau din când în când unele cl diri mai
înalte. Ora ul era înconjurat de câmpuri maronii
acoperite de un strat sub ire de chiciur .
Pelorat d du din cap:
P cat. Vroiam s v d apropierea, dar m-am
sat purtat de discu ia voastr în contradictoriu.
Nu face nimic, Janov, spuse Trevize. Vei privi
la plecare. Promit s -mi in gura închis , dac o
convingi tu pe Bliss s i-o st pâneasc pe a ei.
i Far Star coborî pentru a ateriza pe
cosmoport, dirijat printr-un fascicol de
microunde.
 14

Întorcându-se la sta ia de intrare i privind

cum Far Star se îndreapt spre planet , expresia
lui Kendray c o nuan mohorât . La
terminarea schimbului, era în continuare vizibil
ab tut.
Se a ezase pentru a lua cina, când unul dintre
colegii s i (un individ de irat, cu ochii dep rta i,
rul rar i deschis la culoare, sprâncene atât de
blonde încât ziceai c nici nu are), se a ez lâng
el.
Ce s-a întâmplat, Ken? întreb el.
Kendray strâmb din buze.
Nava aia care a trecut mai devreme era
gravitic , Gatis, spuse el.
Aia cu form ciudat i radioactivitate zero?
Din cauza asta nu era radioactiv . Nu are
combustibil. Este gravitic .
Gatis f cu o mi care cu capul:
Ni s-a spus s fim cu ochii în patru la nave
de genul sta, nu-i asa?
A a e.
i a venit la tine. A a a fost s fie, s cad
norocul asupra ta.
Nu e un noroc chiar atât de mare. În untru
se afl o femeie f acte de identitate... i nu am
raportat-o.
Ce? Nu-mi spune mie. Nu vreau s mai tiu
nimic. Nici un cuvânt. Mi-oi fi tu prieten, dar n-am
de gând s devin complice.
Nu asta m deranjeaz . Adic nu prea mult.
Eram obligat trimit nava jos. efii doresc s
pun mâna pe ea... sau pe orice alt nav
gravitic . tii i tu foarte bine.
Sigur, dar ai fi putut m car s raportezi
femeia.
Mi-am zis c mai bine nu. A fost luat la bord
numai pentru... pentru distrac ie.
Câ i b rba i sunt lâ bord?
Doi.
i au luat-o numai pentru...? Probabil c vin
de pe Terminus.
A a e.
tia de pe Terminus fac tot felul de chestii.
A a e.
Dezgust tor. Deci au plecat mai departe cu
ea.
Unul dintre ei este c torit, i nu dorea ca
nevast -sa s afle. Dac a fi raportat femeia,
nevast -sa ar fi aflat.
Nevast -sa n-a r mas pe Terminus?
Ba da, dar oricum ar fi aflat.
i tipul ar fi încasat-o urât de tot.
Sunt de acord cu tine... dar nu vreau ca eu
port r spunderea.
O s i se fac scandal pentru c nu ai
raportat. N-ai vrut s faci necazuri unui individ...
asta nu este o scuz .
Tu ai fi raportat?
A a spune regulamentul.
Nu, nu l-ai fi raportat. Guvernul dore te s
pun mâna pe nav . Dac a fi insistat s raportez
femeia, b rba ii din nav s-ar fi r zgândit i s-ar fi
îndreptat spre o alt planet . Guvernului nu i-ar fi
pl cut deloc a a ceva.
Dar te vor crede?
Cred c da... Este o femeie foarte atr toare.
Închipuie- i o femeie ca ea, dispus s mearg
împreun cu doi b rba i, însura i, care au curajul
profite... tii, este foarte tentant.
Nu cred c i-ar place s afle nevast -ta ce ai
spus adineauri... sau m car c ai gândit a a ceva.
 Kendray îl întreb , provocator:
i cine o s -i spun ? Tu?
Ei, haide. Doar m cuno ti bine.
Expresia indignat a lui Gatis se topi repede, i
spuse:
tii, nu cred c le-ai f cut un bine tipilor
lora, l sându-i s treac .
tiu.
Cei de jos îi vor descoperi destul de repede, i
chiar dac tu vei reu i s te descurci, ei nu vor
reu i.
tiu, spuse Kendray, dar îmi pare r u pentru
ei. Oricare ar fi beleaua în care vor intra din cauza
femeii, va fi o nimica toat în compara ie cu
necazul pe care-l vor avea datorit navei.
pitanul a f cut câteva remarci...
Kendray se opri i Gatis întreb , curios:
Cum ar fi?
Las-o balt , spuse Kendray. Dac r sufl
ceva, în capul meu se sparg toate.
N-am s spun nim nui.
Eu, nici atât. Dar îmi pare r u pentru
indivizii ia doi de pe Terminus.

15

Pentru acela care a fost în spa iu i a tr it

senza ia de monotonie, adev rata pl cere a
zborului spa ial vine la aterizarea pe o planet
nou . P mântul de sub tine r mâne repede în
urm ; z re ti, ca într-o str fulgerare, uscat i ap ,
suprafe e geometrice i linii; câmpuri i osele.
Con tientizezi verdele vegeta iei, gri-ul betonului,
maroniul p mântului dezgolit, albul z pezii. i mai
presus de toate te emo ioneaz vederea zonelor
populate; ora e, care pe fiecare lume au propriile
lor caracteristici geometrice i stiluri arhitecturale.
O nav obi nuit ar fi avut nevoie de pist
pentru rulare i aterizare. Cu Far Star, lucrurile
st teau altfel. Ea plutea prin aer, realizând
echilibrarea precis a rezisten ei la înaintare i a
greut ii; în cele din urm se opri deasupra
cosmoportului. Vântul sufla în rafale, complicând
procedura de aterizare. Când era reglat pentru un
spuns slab la atrac ia gravita ional , Far Star
avea nu numai o greutate anormal de sc zut , dar
i o mas la fel de redus . Dac masa ar fi fost
prea aproape de zero, vântul ar fi trimis-o repede
departe, în deriv . În consecin , r spunsul la
atrac ia gravita ional trebuia amplificat, iar
jeturile de trac iune erau folosite cu foarte mare
aten ie, nu numai împotriva atrac iei
gravita ionale, ci i împotriva for ei vântului. F
un computer adecvat, adaptarea la varia iile în
intensitate ale vântului nu s-ar fi putut realiza a a
cum trebuie.
Mai jos, din ce în ce mai jos, cu mici devieri
inevitabile într-o direc ie sau alta; nava coborî, i
în cele din urm intr în zona repartizat .
Cerul era albastru, palid, cu pete de alb
monoton. Vântul sufla în rafale chiar i la nivelul
solului. De i nu mai prezenta acum un pericol
pentru naviga ie, aducea r coare. Trevize se
strânse în sine, zgribulit, dându- i seama c
garderoba lor nu era adaptat climei
Comporelliene.
Pelorat, dimpotriv , privi satisf cut în jur i
inspir adânc pe nas, savurând momentul. Îi
pl cea frigul mu tor, cel pu in pentru moment.
Ba chiar î i desf cu mantaua, pentru a sim i
vântul suflându-i în piept. În scurt timp, se va
încheia din nou i î i va pune e arfa la gât, dar
acum dorea s simt existen a unei atmosfere,
lucru care la bord nu era niciodat posibil.
Bliss î i strânse mantaua pe corp i, cu mâinile
înm nu ate, trase de p rie în jos pentru a- i
acoperi urechile. Fa a îi era crispat din cauza
suferin ei i p rea gata-gata s l crimeze.
Lumea asta este rea, murmur ea. Ne ur te
i ne maltrateaz .
Absolut deloc, Bliss drag , spuse Pelorat.
Sunt sigur c locuitorilor le place aceast lume, i
ea îi... hh... place pe ei, dac se poate spune
a. Vom ajunge în curând la ad post, i acolo va
fi mai cald.
Ca i cum gândul îi venise pu in cam târziu,
desf cu o latur a mantalei i o înf ur pe Bliss,
care se strânse la pieptul lui.
Trevize se str duia din r sputeri s ignore
temperatura. Ob inu de la autorit ile portuare o
cartel magnetizat , i o verific cu ajutorul
computerului de buzunar pentru a se asigura c îi
dea toate detaliile necesare... num rul
coridorului, num rul locului de amplasare a navei,
seria i num rul motorului navei, i a a mai
departe. Verific înc o dat pentru a se asigura c
nava era bine ancorat , i î i lu toate m surile de
prevedere împotriva unor ac iuni de p trundere
for at în nav (inutile, de fapt, din moment ce Far
Star trebuia s fie invulnerabil la tehnologia
Comporellian ).
Trevize g si sta ia de taxiuri acolo unde trebuia
fie. (Unele dintre facilit ile cosmoporturilor
erau standardizate ca pozi ie, aspect i mod de
utilizare. Explicabil, având în vedere clientela care
provenea de pe o mul ime de lumi diferite.)
cu un apel, men ionând la tastatur doar
cuvântul "ora ".
Un taxi se îndrept spre ei alunecând pe ski-uri
diamagnetice, oscilând u or sub presiunea
rafalelor vântului; motorul nu era prea silen ios.
Avea o culoare gri-închis, i pe u ile din spate era
marcat însemnul alb al taxiurilor. oferul purta
manta neagr i caschet alb , îmbl nit .
Pelorat î i d du deodat seama i spuse:
Decorul acestei planete pare s fie numai în
alb i negru.
Poate c în ora ul propriu-zis vom g si culori
mai pline de via , spuse Trevize.
oferul vorbi într-un mic microfon, poate
pentru a evita deschiderea ferestrei:
Merge i în ora , b ie i?
Dialectul s u Galactic avea o u oar not
melodioas , foarte pl cut , i nu era greu de
în eles... ceea ce pe o planet nou reprezenta
întotdeauna o mare u urare.
Exact, spuse Trevize.
a din spate se deschise alunecând u or.
Prima intr Bliss, urmat de Pelorat, i apoi de
Trevize. U a se închise i sim ir un curent de aer
cald ascensional. Bliss î i frec mâinile i oft
lung, satisf cut . Taxiul porni u or.
Nava aceea, cu care a i venit, este gravitic ,
nu-i a a? întreb oferul.
Trevize r spunse sec:
Având în vedere felul în care a coborât, te mai
îndoie ti?
Deci este de pe Terminus? întreb oferul.
Cuno ti vreo alt lume care ar putea construi
a ceva? replic Trevize.
oferul r mase pe gânduri, taxiul luând vitez .
Întotdeauna r spunzi la o întrebare cu o alt
întrebare? f cu el.
Trevize nu rezist tenta iei:
De ce nu?
i ce r spuns mi-ai da dac te-a întreba: Te
nume ti Golan Trevize?
 A r spunde a a: De ce întrebi?
Taxiul opri la periferia cosmoportului.
Din curiozitate! spuse oferul. Întreb înc o
dat : Te nume ti Golan Trevize?
Vocea lui Trevize deveni rigid i ostil :
Ce te intereseaz pe tine?
Prietene, nu ne mi m de aici pân nu aflu
spunsul. i dac în aproximativ dou secunde
nu îmi r spunzi clar cu da sau nu, opresc c ldura
în compartimentul pasagerilor. Dup care
continu m s a tept m. E ti Golan Trevize,
Consilier pe Terminus? Dac r spunsul este
negativ, va trebui s -mi prezin i actele de
identitate.
Da, sunt Golan Trevize, spuse Trevize, i în
calitate de Consilier al Terminus-ului am preten ia
fiu tratat cu tot respectul. Dac nu e ti în stare
-mi acorzi acest respect, ri ti s te arzi, amice. i
acum?
Acum putem continua cu inima ceva mai
oar .
Taxiul porni din nou.
Eu îmi aleg cu mare grij pasagerii; m
teptam s transport doar doi b rba i. Femeia a
constituit o surpriz , i mi-a fost team s nu fi
cut o gre eal . Îns din moment ce am reu it s
iau pe dumneavoastr doi, nu m intereseaz
pe mine cum ve i explica prezen a femeii... dup ce
ajunge i la destina ie.
Nu tii care este destina ia mea.
Din întâmplare, o cunosc. Merge i la
Departamentul Transporturilor.
Dar nu acolo vreau s merg.
Asta nu conteaz absolut deloc, Domnule
Consilier. Dac a fi fost ofer de taxi, v-a fi dus
acolo unde dorea i dumneavoastr s ajunge i. Dar
din moment ce nu sunt, v duc acolo unde doresc
eu ajunge i.
Scuz -m , spuse Pelorat aplecându-se
înainte, îns pari ofer de taxi. Conduci un taxi.
Oricine poate conduce un taxi. Îns nu
oricine are i permis pentru asta. De asemenea, nu
orice automobil care seam cu un taxi este într-
adev r taxi.
Hai s termin m cu joaca, spuse Trevize.
Cine e ti i ce ai de gând? ine cont c va trebui s
dai socoteala în fa a Funda iei.
Nu eu, spuse oferul. Poate superiorii mei. Eu
sunt agent al For elor de Securitate Comporelliene.
Am ordinul s v tratez cu tot respectul datorat
rangului, dar trebuie s merge i acolo unde v duc
eu. i fi i foarte atent la modul în care reac iona i,
pentru c acest vehicul este înarmat, i am ordin
m ap r împotriva oric rui atac.

16

Odat atins viteza de croazier , vehiculul se

deplas într-o lini te netulburat . Trevize t cea
împietrit. F s se uite înspre Pelorat, tia c
acesta îl privea din când în când cu o expresie de
nesiguran întip rit pe fa , de parc întreba:
"Acum ce facem? Spune-mi, te rog."
Arunc pe furi un ochi spre Bliss, i observ
st tea calm , aparent lini tit . Natural, doar era
o întreag lume. Gaia, de i la distan e Galactice, se
sea învelit în pielea ei. Avea resurse la care
putea apela în situa iile disperate.
Dar ce se întâmplase de fapt?
îndoial , func ionarul de la sta ia de
intrare a trimis, conform rutinei, raportul
nemen ionand-o pe Bliss. Acest raport atr sese
interesul celor de la Securitate i, am nunt
interesant, celor de la Departamentul
Transporturilor. De ce?
Erau vremuri de pace, i nu tia s existe vreo
tensiune semnificativ între Comporellon i
Funda ie. Iar el era un important demnitar al
Funda iei.
Ia stai, îi spusese celui de la sta ia de intrare
Kendray, a a îl chema c avea o treab
important cu guvernul Comporellian. Insistase
asupra acestui lucru în încercarea de a putea
trece. Kendray probabil c raportase. Iat deci de
unde provenea interesul.
Nu luase în calcul aceast posibilitate, dar ar fi
trebuit s-o fac .
Deci, ce se întâmplase cu presupusul lui dar de
a avea dreptate? Oare nu începea i el s cread c
func iona ca o cutie neagr , a a cum credea i
Gaia? Î i cultivase un exces de încredere în sine
bazat pe supersti ie?
Cum se putuse l sa, fie i pentru un singur
moment, prins în capcana acestei absurdit i?
Avusese întotdeauna dreptate în via ? tia cum
va fi vremea mâine? Câ tigase sume importante la
jocuri de noroc? R spunsurile erau nu, nu, i nu.
Bun, dar avea dreptate numai în problemele
mari, cruciale?... De unde s tie?
Las-o balt !... La urma urmei, simpla declara ie
trebuia s rezolve o important afacere de stat...
nu, spusese c era o problem de "securitate a
Funda iei"...
Deci, simplul fapt c se afla acolo într-o
problem de securitate a Funda iei, venind în
secret i neanun at, era de natur a atrage
aten ia... Da, dar pân când Comporellienii ar fi
aflat despre ce era vorba, ar fi ac ionat cu cea mai
mare pruden . Ar fi fost politico i, tratându-l ca
pe un înalt demnitar. Nu l-ar fi r pit, i nu ar fi
recurs la amenin ri.
Cu toate acestea, ac ionaser exact pe dos. De
ce?
Ce-i f cea s se simt atât de puternici i de
siguri pe ei încât s trateze astfel un Consilier al
Terminus-ului?
fi fost implicat P mântul? Aceea i for care
a ascuns lumea de origine cu atât de mare
eficacitate, chiar i împotriva marilor mentali ti ai
celei de-A Doua Funda ii? O for care se str duia
acum s -l opreasc din încercarea de a g si
mântul, înc din prima etap a c ut rii? S fi
fost P mântul atot tiutor? Atotputernic?
Scutur din cap. În felul sta, putea s ajung
la paranoia. Avea s dea vina pe P mânt pentru
toate necazurile? Fiecare ciud enie, fiecare
piedic , fiecare schimbare de situa ie, trebuiau s
fie rezultatul ma ina iunilor secrete ale
mântului? Dac gândea astfel, nu mai avea nici
o ans .
Sim i vehiculul încetinind, i reveni la realitate.
Pân în acest moment nu privise deloc ora ul
prin care treceau. O f cu acum, cu o urm de
curiozitate. Construc iile erau joase, dar planeta
fiind rece... probabil c majoritatea cl dirilor se
aflau sub nivelul solului.
Nu v zu nici o urm de culoare, iar asta p rea
a fi împotriva firii umane.
Din când în când z rea câte un trec tor bine
înfofolit. Dar probabil c oamenii, la fel ca i
cl dirile, se aflau în cea mai mare parte în
subteran.
Taxiul opri în fa a unei cl diri joase, a ezat
într-o adâncitur a c rei baz Trevize nu reu i s o
reasc . Trecur câteva momente. oferul nu
cea nici un gest. Cascheta alb , înalt , aproape
atingea capota vehiculului.
 Trevize se întreb , într-o doar , cum reu ea
oferul s intre i s ias din vehicul f a- i
râma cascheta. Apoi spuse, cu mânia re inut a
unui demnitar arogant i netratat a a cum se
cuvine:
Ei bine ofer, acum ce facem?
Versiunea Comporellian a câmpului de for e
care separa oferul de pasageri nu era deloc
primitiv . Undele sonore puteau trece prin el... dar
nu i anumite obiecte materiale, contondente.
Vine cineva s v ia în primire, spuse oferul.
Sta i acolo i ave i r bdare.
Chiar în acel moment ap rur trei capete, într-o
urcare înceat i lin , din adâncitura în care se
afla cl direa. Dup capete, urmar i trupurile
aferente. Probabil c noii-veni i urcau cu un fel de
escalator, dar de-acolo de unde st tea, Trevize nu
reu i s z reasc detaliile respectivei instala ii.
Între timp, u a taxiului de la compartimentul
pasagerilor se deschise, i un val de aer rece
trunse în untru.
Trevize, ie i, închizându- i mantaua pân la
gât. Ceilal i doi ie ir în urma lui... Bliss cu o
re inere vizibil .
Cei trei Comporellieni erau inexpresivi, i
purtau ve minte umflate ca ni te baloane, probabil
înc lzite electric. Trevize le privi cu dispre . Astfel
de haine nu prea aveau utilizare pe Terminus.
Singura dat când împrumutase o manta înc lzit ,
pe planeta vecin , Anacreon, descoperise c se
înc lzea din ce în ce mai tare, i pân s i dea
seama c îi era prea cald, transpirase deja în mod
nepl cut.
Trevize observ , cu un puternic sentiment de
indignare, c noii-veni i erau înarma i. Nici m car
nu încercau s ascund acest lucru. Dimpotriv .
Fiecare purta un blaster în holsterul legat pe
partea exterioar a ve mintelor.
Unul dintre Comporellieni înaint pân în fa a
lui Trevize, i spuse cu voce aspr :
M scuza i, domnule Consilier...
Apoi îi desf cu mantaua, cu o mi care brutal .
i introduse mâinile agile pe dedesubt, le mi
repede în sus i în jos, pe deasupra coastelor,
spatelui, pieptului, i coapselor. Mantaua fu
scuturat i pip it . Trevize era prea derutat
pentru a- i da seama, înainte ca totul s se
termine, c fusese perchezi ionat cu rapiditate i
eficacitate.
Pelorat, cu b rbia în piept i cu gura
schimonosit într-o grimas , suferea acela i
tratament jignitor, din partea unui al doilea
Comporellian.
Cel de-al treilea se apropie de Bliss, care nu
tept s fie atins . Ea m car tia, mai mult sau
mai pu in, la ce s se a tepte. Î i scoase mantaua
mânând în hainele sub iri, expus rafalelor de
vânt.
Spuse pe un ton glacial, care se potrivea destul
de bine cu temperatura:
Observi, sper, c sunt neînarmat .
i, într-adev r, oricine putea vedea.
Comporellianul scutur mantaua ca i cum
cânt rind-o i-ar fi putut da seama dac ascundea
vreo arm probabil chiar putea apoi se d du
înapoi.
Bliss î i puse din nou mantaua, ghemuindu-se
în ea, i Trevize îi admir gestul. tia c Bliss
suporta greu frigul, i cu toate acestea nu l sase
-i scape nici un tremur, nici un frison, cât timp
st tuse acolo, în bluza i pantalonul sub iri. (Dar
probabil c , în caz de urgen , Bliss putea ob ine
ldur de la restul Gaiei.)
Unul dintre Comporellieni f cu un gest, i cei
trei Str ini îl urmar . Ceilal i doi Comporellieni
mergeau în urm . Singurul pieton (sau poate
fuseser doi) care se afla pe strad nu se sinchisi
priveasc scena. Ori erau prea obi nui i cu
astfel de situa ii, ori, mai probabil, erau prea
preocupa i s ajung la destina ie cât mai curând
posibil, pentru a intra la ad post.
Trevize v zu acum c cei trei Comporellieni
urcaser pe o scar rulant . Acum, coborau, to i
ase; trecur printr-o poart etan , aproape tot
atât de complicat ca cea a unei nave... f
îndoial , pentru a men ine ldura în untru, i nu
aerul.
Apoi, deodat , se trezir în interiorul unei
cl diri uria e.

CAPITOLUL 5
Lupta pentru nav

17

PRIMA IMPRESIE a lui Trevize era c intraser

în decorurile unei hiperdrame mai precis, ale
unei melodrame istorice despre vremurile
Imperiale. Exista un decor tipic (probabil unul
singur, folosit de to i produc torii de hiperdrame),
care sugera marele i cuprinz torul ora -planet
Trantor, în epoca splendorii sale: Spa ii largi,
agita ia preocupat a pietonilor, vehicule mici
mergând în vitez de-a lungul culoarelor special
amenajate.
Trevize ridic privirea, a teptându-se s vad
aero-taxiuri urcând în traiectorii u or boltite, dar
nu descoperi nici unul. De fapt, odat dep it
surpriza ini ial , se putea observa c incinta era
mult mai scund decât cele la care te puteai
 tepta pe Trantor. Era doar o cl dire, i nu un
complex ce se întindea neîntrerupt pe mii de
kilometri în orice direc ie.
De asemenea, nici culorile nu corespundeau.
Hiperdramele înf au întotdeauna Trantor-ul în
culori cumplit de ip toare, iar hainele erau pur i
simplu fanteziste, aproape incomode. Culorile,
luxul inutil, aveau un scop simbolic, indicând
decaden a (un aspect care trebuia obligatoriu scos
în eviden ) Imperiului, i în special a Trantorului.
Dac e s ne lu m dup acest criteriu,
Comporellon era în consecin la cap tul opus
decaden ei, deoarece paleta de culori remarcat de
Pelorat la cosmoport se men inea i aici.
Zidurile erau în diverse tonuri de gri;
acoperi urile albe; îmbr mintea popula iei în
negru, gri, i alb. Din când în când, ap rea câte un
costum în întregime negru; mai rar, unul complet
gri; nici unul complet alb. Îns modelele erau
întotdeauna diferite, ca i cum oamenii, priva i de
culoare, g seau totu i alte posibilit i pentru a- i
afirma individualitatea.
Figurile erau inexpresive, chiar macabre.
Femeile purtau p rul scurt; b rba ii îl purtau mai
lung, dar aranjat la spate într-o codi scurt .
Fiecare p rea profund preocupat, de parc trebuia
rezolve o afacere precis , i nu se putea gândi la
nimic altceva. B rba ii i femeile erau îmbr ca i la
fel. Diferen a dintre sexe nu era marcat decât de
lungimea p rului, de u oarele proeminen e ale
sânilor, i de rotunjimile coapselor.
Str inii fur îndrepta i spre un ascensor, cu
care coborâr cinci nivele. Acolo ie ir , ajungând la
o u pe care era scris, alb pe gri, cu litere mici i
discrete, "Mitza Lizalor, MinTrans".
Comporellianul din fa atinse literele; acestea
se aprinser , parc într-un r spuns. U a se
deschise i intrar .
Era o camer spa ioas i mai curând goal . O
remarcabil risip de spa iu, menit s scoat în
eviden importan a ocupantului.
Dou str ji st teau în picioare lâng zidul
îndep rtat, cu fe e inexpresive i ochi pironi i ferm
asupra noilor veni i. Un birou mare ocupa centrul
camerei. Dincolo de acesta se afla neîndoielnic,
Mitza Lizalor: trup mare, fa neted , ochi negri,
dou mâini puternice i mari (cu degete lungi i
vârfuri p trate) a ezate pe t blia biroului.
MinTrans (Ministrul Transporturilor, deduse
Trevize) purta o bluz cu revere largi, de un alb
orbitor, contrastând puternic cu gri-ul închis al
restului costumului. Dou dungi albe plecau în
diagonal de sub fiecare rever, traversând bluza i
intersectându-se în mijlocul pieptului. Trevize
observ c de i bluza era croit astfel încât s
ascund proeminen a sânilor, X-ul alb atr gea
aten ia asupra lor.
Ministrul era, categoric, femeie. Chiar dac nu
s-ar fi inut cont de sâni, p rul ar ta acest lucru.
De i fa a nu îi era deloc machiat , tr turile
ofereau i ele un indiciu în acest sens.
Vocea era feminin , indiscutabil, un contralto
sun tor.
Bun ziua, spuse ea. Avem destul de rar
onoarea unei vizite din partea b rba ilor de pe
Terminus... i a unei femei nemen ionat în
raport.
Ochii s i treceau de la unul la altul, fixându-se
în final asupra lui Trevize, care st tea în picioare,
drept, eap n, i încruntat.
i de asemenea, a unui membru din Consiliu,
continu ea.
Un Consilier al Funda iei, spuse Trevize
încercând s dea cât mai mult putere vocii sale.
Consilier Golan Trevize, aflat în misiune.
În misiune? spuse Doamna Ministru ridicând
sprâncenele.
În misiune, repet Trevize. În consecin ,
vreau s tiu pentru ce suntem trata i ca ni te
criminali? De ce am fost escorta i de g rzi
înarmate, i adu i aici ca prizonieri? Consiliul
Funda iei, sper c în elegi, nu va fi deloc încântat
afle acest lucru.
i în orice caz, spuse Bliss cu o voce care
rea o idee mai strident în compara ie cu cea a
Doamnei Ministru, vom sta tot timpul în picioare?
Doamna Ministru arunc o privire rece i
îndelungat asupra lui Bliss, apoi ridic un bra i
spuse:
Trei scaune! Imediat!
Se deschise o u , i trei b rba i aduser
aproape în fug trei scaune. Erau îmbr ca i dup
moda Comporellian obi nuit , mohorât . Str inii
se a ezar .
A a, spuse Doamna Ministru cu un surâs
glacial, acum ne sim im bine?
Trevize î i spuse c nu. Scaunele erau
netapi ate, reci la atingere, cu suprafe ele drepte,
nef când nici un fel de compromis cu forma
corpului.
Pentru ce ne afl m aici? întreb el.
Doamna Ministru consult hârtiile de pe birou.
Am s v explic de îndat , spuse ea. Nava
dumitale este Far Star, plecat de pe Terminus.
Corect, Domnule Consilier?
Corect.
Doamna Ministru ridic privirea dintre hârtii:
Eu nu i-am omis titlul, Domnule Consilier.
Vrei i dumneata, din polite e, s -l folose ti pe-al
meu, atunci când mi te adresezi?
"Doamn Ministru" va fi suficient? Sau ai
vreun titlu onorific?...
N-am nici un titlu onorific, domnule.
"Doamn Ministru" este suficient, sau "doamn ",
dac adresarea i se pare prea lung .
Atunci r spunsul meu la întrebarea ta este:
Corect, Doamn Ministru.
C pitanul navei este Golan Trevize, cet ean
al Funda iei i membru al Consiliului de pe
Terminus... un Consilier destul de proasp t în
func ie. Trevize e ti dumneata. Am gre it cu ceva
pân acum, Domnule Consilier?
Deloc, Doamn Ministru. i din moment ce
sunt cet ean al Funda iei...
N-am terminat înc , Domnule Consilier.
streaz i obiec iile pentru mai târziu. Împreun
cu dumneata se afl Janov Pelorat, om de cultur ,
istoric, i cet ean al Funda iei. Acela e ti
dumneata, nu-i a a, Dr. Pelorat?
Pelorat nu reu i s i st pâneasc o u oar
tres rire, sesizând privirea intens a Doamnei
Ministru.
Da, spuse el, a a este, draga...
Se opri i începu din nou:
Da, a a este, Doamn Ministru.
Doamna Ministru î i împreun mâinile, într-o
strângere puternic :
În raportul care mi-a fost înaintat nu este
men ionat nici o femeie. Femeia din fa a mea face
i ea parte din echipajul navei?
Da, Doamn Ministru, spuse Trevize.
În cazul acesta, am s m adresez direct
femeii. Numele t u?
Sunt cunoscut sub numele de Bliss, spuse
Bliss stând eap i vorbind cu calm i
limpezime. De i numele meu întreg este mai lung,
doamn . Vre i s vi-l spun pe tot?
Pentru moment, m mul umesc cu Bliss. E ti
cet ean al Funda iei, Bliss?
Nu, doamn .
Din ce lume vii, Bliss?
Nu am documente care s ateste cet enia
mea.
Nu ai documente, Bliss?
Doamna Ministru f cu un semn pe hârtiile din
fa a sa.
Am notat, spuse ea. i ce faci la bordul
navei?
Sunt pasager, doamn .
i-a cerut Consilierul Trevize, sau Dr. Pelorat,
actele pentru verificare înainte s urci la bord,
Bliss?
Nu, doamn .
I-ai informat c nu ai acte, Bliss?
Nu, doamn .
i ce faci la bordul acestei nave, Bliss?
Numele are vreo leg tur cu ocupa ia ta?
Sunt pasager i nu am nici o alt func ie,
spuse Bliss cu mândrie.
Pentru ce o ba i la cap pe aceast femeie,
Doamn Ministru? interveni Trevize. Ce lege a
înc lcat?
Ochii Doamnei Ministru Lizalor se mutar
dinspre Bliss asupra lui Trevize.
E ti Str in, Domnule Consilier, spuse ea, i
nu ne cuno ti legile. Îns din moment ce ai ales s
ne vizitezi, trebuie s te supui lor. Nu vii aici cu
legile tale; cred c asta este o regul general
valabil în Galaxie.
Desigur, Doamn Ministru, dar asta tot nu
l mure te care anume dintre legile voastre a
fost înc lcat .
Domnule Consilier, în Galaxie exist regula
ca un vizitator ce nu face parte din dominioanele
lumii pe care o viziteaz s aib asupra sa actele
de identitate. Multe lumi sunt îng duitoare în
aceast privin , punând pre pe turism, sau
nesinchisindu-se prea mult de respectarea ordinii.
Noi, Comporellienii, nu proced m a a. Noi punem
legea la loc de cinste i suntem fermi în aplicarea
ei. Femeia este apatrid , i în acest fel ne încalc
legea.
N-a avut de ales, spuse Trevize. Eu sunt
pilotul navei, i eu am coborât-o pe Comporellon.
Era obligat s ne înso easc , Doamn Ministru.
Sau vrei s spui c trebuia abandonat în spa iu?
Asta înseamn c i dumneata ai înc lcat
legea, Domnule Consilier.
Nu, Doamn Ministru. Eu nu sunt Str in.
Sunt cet ean al Funda iei, iar Comporellon
împreun cu lumile pe care le are în st pânire este
Putere Asociat Funda iei. Deci pot c tori aici în
libertate.
Desigur, Domnule Consilier, atâta vreme cât
ai documente care s dovedeasc faptul c e ti
într-adev r cet ean al Funda iei.
Am aceste documente, Doamn Ministru.
Totu i, chiar i în calitate de cet ean al
Funda iei, nu ai dreptul s ne încalci legea
aducând împreun cu dumneata o persoan
apatrid .
Trevize ov i. Sentinela de la frontier ,
Kendray, nu- i inuse cuvântul dat, a a c nu mai
avea nici un rost s -l protejeze.
Nu am fost opri i la sta ia de intrare, spuse
el. Am considerat aceasta ca pe o permisiune
implicit , Doamn Ministru.
Este adev rat c nu ai fost oprit, Domnule
Consilier. Este adev rat c femeia nu a fost
raportat , i i s-a permis s intre. Probabil, ofi erii
de la sta ia de intrare au hot rât în mod foarte
corect c era mai important ca nava ta s fie
adus pe suprafa . Ceea ce au f cut ei a fost,
strict vorbind, o nerespectare a legilor, iar aceast
problem va fi rezolvat a a cum se cuvine. Îns
nu am nici o îndoial , verdictul va fi c
infrac iunea a fost justificat . Suntem o lume
rigid în respectarea legii, Domnule Consilier, dar
nu suntem rigizi pân dincolo de argumentele
ra iunii.
În acest caz, Doamn Ministru, interveni
imediat Trevize, apelez acum la ra iune pentru a- i
înmuia rigoarea. Dac de la sta ia de intrare nu ai
primit nici o informa ie despre vreo persoan
apatrid , nu tiai c înc lcaser m legea. i totu i,
este evident c ai fost preg tit s ne iei în primire
înc din momentul ateriz rii noastre. De ce, dac
nu aveai nici un motiv s crezi c a fost înc lcat
legea?
Doamna Ministru zâmbi:
Î i în eleg nedumerirea, Domnule Consilier.
Te asigur c pasagera ta nu are nimic de-a face cu
aducerea voastr sub escort . Noi am ac ionat în
interesul Funda iei, c reia, a a cum ai ar tat, îi
suntem Putere asociat .
Trevize se holb la ea:
Dar este imposibil, Doamn Ministru. De
fapt, este chiar mai r u. Este ridicol.
Chicotitul Doamnei Ministm era ca o lin
rev rsare de miere:
A dori s aflu motivul pentru care consideri
ridicolul este mai r u decât imposibilul,
Domnule Consilier. Cu asta sunt de acord i eu.
Îns din p cate pentru dumneata nu este nici
ridicol, nici imposibil. De ce ar fi?
Pentru c eu sunt demnitar în guvernul
Funda iei, trimis în misiune, i este pur i simplu
de neconceput ca ei s doreasc s m aresteze,
sau c m car ar avea puterea de a face acest
lucru. Am imunitate parlamentar .
Aha, iar mi-ai omis titlul, îns e ti adânc
tulburat i poate c acest lucru este scuzabil.
Trebuie s tii îns c nu mi s-a cerut în mod
direct s te arestez. Am f cut acest lucru doar
pentru a respecta adev rata cerere a Funda iei,
Domnule Consilier.
Adic , Doamn Ministru? spuse Trevize
încercând s i in emo ia sub control în fa a
acestei formidabile femei.
Adic s i rechizi ionez nava, Domnule
Consilier, i s o înapoiez Funda iei.
Ce?
Iar i mi-ai omis titlul, Domnule Consilier.
Este o neglijen deloc de natur a- i îmbun i
situa ia. Nava nu î i apar ine, presupun. A fost
proiectat , construit , pl tit de dumneata?
Bineîn eles c nu, Doamn Ministru. Mi-a
fost repartizat de c tre guvernul Funda iei.
Guvernul Funda iei are dreptul de a anula
aceast reparti ie, Domnule Consilier. Îmi imaginez
este o nav valoroas .
Trevize nu r spunse.
Este o nav gravitic , o raritate, Domnule
Consilier, spuse Doamna Ministru. Funda ia
regret c i-a repartizat-o. Probabil îi po i
convinge s î i dea o alt nav , mai pu in
valoroas , care îns te va satisface din plin în
misiunea dumitale... Dar noi trebuie s recuper m
nava în care ai sosit.
Nu, Doamn Ministru. Nu pot preda nava. Nu
pot crede c Funda ia i-a cerut a a ceva.
Doamna Ministru zâmbi:
Nu mi-a cerut numai mie, Domnule Consilier.
Nu numai Comporellon-ului, în mod special. Avem
motive s credem c aceast cerere a fost
transmis fiec reia dintre multele lumi i regiuni
aflate sub jurisdic ia Funda iei sau asociate cu ea.
De aici deduc c Funda ia nu î i cunoa te
itinerariul i te caut cu înver unare. De unde
deduc în continuare c nu ai venit pe Comporellon
în misiune din partea Funda iei... pentru c în
acest caz ar fi tiut unde te afli. Pe scurt, Domnule
Consilier, m-ai min it.
Trevize spuse, cu o oarecare dificultate:
A vrea s v d o copie a cererii pe care ai
primit-o de la guvernul Funda iei, Doamn
Ministru. Am acest drept, cred.
Bineîn eles, dac ajungem la o ac iune legal .
Noi lu m foarte în serios procedurile legale, i
drepturile dumitale vor fi respectate în întregime,
te asigur. Totu i, ar fi mai bine i mai simplu
dac am ajunge la o în elegere f s ne
confrunt m cu publicitatea i întârzierea unei
ac iuni legale. Am prefera aceast variant , i cred
Funda ia ar fi la fel de satisf cut . Nu i-ar
conveni s afle toat Galaxia despre un
Parlamentar evadat. A a ceva ar pune-o într-o
lumin ridicol , ceea ce, dup p rerea mea i a
dumitale, ar fi mai r u decât imposibilul.
Trevize r mase din nou t cut.
Doamna Ministru a tept un moment, apoi
continu , imperturbabil ca întotdeauna:
Haide, Domnule Consilier, indiferent de
modalitate prin în elegere amiabil sau prin
ac iune legal noi inten ion m s recuper m
nava. Pedeapsa pentru aducerea unui pasager
apatrid va depinde de calea urmat . Dac pretinzi
aplicarea legii, femeia va reprezenta o acuza ie în
plus împotriva voastr i ve i primi cu to ii
pedeapsa maxim . V asigur c nu va fi u oar .
Dac ajungem la o în elegere, pasagera voastr va
fi trimis printr-un zbor comercial spre orice
destina ie dore te, i ave i posibilitatea s o
înso i, dac dori i. Sau, dac Funda ia este de
acord, v punem la dispozi ie una din navele
noastre, care s te satisfac . Bineîn eles cu
condi ia ca Funda ia s o înlocuiasc , dându-ne o
nav de-a lor echivalent . Sau dac , din cine tie
ce motiv, nu dori i s v întoarce i în teritoriul
controlat de Funda ie, poate am fi dispu i s v
oferim un refugiu aici i chiar cet enia
Comporellian . Vezi, ave i multe posibilit i de a
ie i avantajos din aceast situa ie dac ajungem la
o în elegere amiabil , dar absolut nici un avantaj
dac insista i asupra drepturilor voastre legale.
Te aprinzi prea tare, Doamn Ministru, spuse
Trevize. Promi i ceva ce nu po i respecta. Nu îmi
po i oferi refugiu dac Funda ia a cerut s le fiu
predat.
Domnule Consilier, spuse Doamna Ministru,
nu promit niciodat ceva dac nu m pot ine de
cuvânt. Cererea Funda iei se refer doar la nav .
Asupra dumitale, ca individ, nu au formulat nici o
cerere, i nici asupra altcuiva de la bordul navei.
Singura lor cerere se refer la nav .
Trevize schimb o privire rapid cu Bliss, apoi
spuse:
Î i cer permisiunea, Doamn Ministru, de a
consulta câteva momente cu Dr. Pelorat i cu
Domni oara Bliss.
Desigur, Domnule Consilier. Ai la dispozi ie
cincisprezece minute.
A dori s nu mai fie altcineva de fa ,
Doamn Ministru.
Ve i fi condu i într-o camer , i dup
cincisprezece minute ve i fi adu i înapoi, Domnule
Consilier. Cât timp v ve i afla în acea camer nu
ve i fi deranja i i nici nu vom încerca s v
spion m conversa ia. Ai cuvântul meu, i s tii c
eu m in de cuvânt. Îns ve i fi p zi i cu
str nicie; s nu- i închipui c pute i evada.
În elegem, Doamn Ministru.
Dup aceea, a tept acordul vostru liber
consim it de a preda nava. Altfel, legea î i va urma
cursul, i ve i avea mult de suferit, Domnule
Consilier. Ai în eles?
Am în eles, Doamn Ministru.
Trevize î i st pâni furia. Situa ia nu s-ar fi
îmbun it deloc dac i-ar fi dat frâu liber.

18

Camera era micu , îns bine luminat ,

mobilat cu o canapea i dou scaune. Se putea
auzi zumzetul slab al unui ventilator. Pe
ansamblu, era mai confortabil decât biroul mare
i steril al Doamnei Ministru.
Fuseser adu i acolo de o straj , un tip serios
i înalt, care- i plimba mereu mâinile pe lâng
tocul blasterului. Intraser în camer , iar el
sese în afara u ii spunând, cu voce sumbr :
Ave i cincisprezece minute.
a alunecase închizându-se cu un zgomot
surd.
Sper c nu vom fi spiona i, spuse Trevize.
Ne-a dat cuvântul, Golan, spuse Pelorat.
Tu ai impresia c to i ceilal i sunt ca tine,
Janov. A a-zisul ei "cuvânt" nu este suficient. Dac
dore te, îl poate înc lca f nici o ezitare.
Nu conteaz , spuse Bliss. Eu pot ecrana
acest spa iu.
Ai vreun echipament de protec ie? întreb
Pelorat.
Bliss zâmbi, i din ii ei albi str lucir :
Mintea Gaiei este un echipament de ecranare,
Pel. Mintea Gaiei este enorm .
 Ne afl m în situa ia asta, spuse mânios
Trevize, tocmai din cauza limitelor acestei min i
enorme.
Ce vrei s spui? se mir Bliss.
Dup ce s-a terminat tripla confruntare, m-ai
scos din min ile Primarului i a lui Gendibal din A
Doua Funda ie. Nici unul nu trebuia s se mai
gândeasc la mine, decât vag i cu indiferen .
Trebuia s fiu l sat în pace.
Am fost obliga i s proced m astfel, spuse
Bliss. Tu e ti extrem de important pentru noi.
Da, eu sunt Golan Trevize, cel-care-are-
întotdeauna-dreptate. Dar nava nu ai scos-o din
mintea lor, nu-i a a? Primarul Branno nu m-a
cerut pe mine; pe ea nu o intereseaz persoana
mea, dar a cerut nava. Nava nu a uitat-o.
Bliss se încrunt .
Gânde te-te pu in, spuse Trevize. Gaia a
presupus, cu prea mare u urin , c eu includ i
nava; c form m un întreg. Dac Branno nu se
gânde te la mine, nu se va gândi nici la nav .
Necazul este c Gaia nu în elege individualitatea.
S-a gândit la nav i la mine ca la un singur
organism, iar asta a fost o gre eal .
Este posibil, spuse încet Bliss.
Bun, în cazul sta, spuse Trevize, trebuie s
îndrep i gre eala. Trebuie s r mân cu nava
gravitic i cu computerul. Nimic altceva nu le
poate ine locul. În consecin , Bliss, ai grij s îmi
strez nava. Tu po i controla min ile.
Da, Trevize, dar nou nu ne este u or s
exercit m un astfel de control. Am f cut-o la tripla
confruntare, dar tii de cât vreme fusese pl nuit
acea confruntare? Calculat ? Cânt rit ? A fost
nevoie de nu glumesc deloc mul i ani. Nu m
pot apropia pur i simplu de o femeie ca s -i
"lucrez" mintea pentru a-i face cuiva pe plac.
 Dar momentul sta...
Bliss continu , încercând s fie cât mai
conving toare:
Dac a începe s ac ionez în acest mod,
unde ne-am opri? Puteam influen a mintea
agentului de la sta ia de intrare, i nu am fi avut
nici o problem . Puteam influen a mintea
agentului din vehicul, i ne-ar fi dat drumul.
Aha, c tot ai adus vorba, de ce n-ai f cut-o?
Pentru c nu tiu unde am putea ajunge. Nu
cunoa tem efectele secundare. Acestea ar putea
duce la înr ut irea situa iei. Dac a "lucra" acum
mintea Doamnei Ministru, asta ar putea afecta
rela iile ei cu ceilal i, i din moment ce este un
înalt demnitar, ar putea fi afectate de asemenea i
rela iile interstelare. Pân când nu lu m în calcul
toate posibilit ile, nu îndr znim s ne atingem de
mintea ei.
Atunci, pentru ce ai mai venit cu noi?
Pentru c s-ar putea s vin un moment în
care î i va fi amenin at via a. Eu trebuie s i
protejez via a cu orice pre , chiar i cu sacrificiul
meu sau al lui Pel. Via a ta nu a fost în pericol la
sta ia de intrare. Nici acum nu este în pericol.
Trebuie s te descurci singur, cel pu in pân când
Gaia va putea estima consecin ele unei anumite
ac iuni.
Trevize c zu pe gânduri o vreme. Apoi spuse:
În cazul sta, va trebui s improvizez. S-ar
putea s nu mearg .
a se deschise, intrând în l ca cu un zgomot
asem tor celui cu care se închisese.
Ie i, spuse straja.
Ce-ai de gând s faci, Golan? opti Pelorat.
Trevize d du din cap i opti la rândul lui:
Nu sunt foarte sigur.
 19

Doamna Ministru Lizalor st tea în continuare la

birou. La vederea lor, figura ei abord un zâmbet
neîndur tor.
Am speran a, Domnule Consilier Trevize,
spuse ea, c acum îmi vei preda nava Funda iei.
Am venit, Doamn Ministru, spuse calm
Trevize, pentru a negocia.
Nu avem ce negocia, Domnule Consilier. Un
proces, dac insi ti s ai unul, poate fi aranjat
foarte repede, i se poate termina chiar i mai
rapid. Garantez c vei fi condamnat chiar i într-
un proces foarte impar ial, întrucât vina de a fi
adus aici o persoan apatrid este evident i
indiscutabil . Dup aceea, vom fi legal îndrept i
recuper m nava, iar voi trei ve i suferi pedepse
grele. Nu are rost s risca i numai pentru a ne
întârzia pe noi cu o zi.
Cu toate acestea, avem ce negocia, Doamn
Ministru, deoarece oricât de repede ne-ai
condamna, nu po i pune mâna pe nav f
consim mântul meu. Orice încercare de a intra cu
for a în nav va duce la distrugerea ei i a
cosmoportului, bineîn eles împreun cu to i
oamenii care se afl în perimetrul acestuia.
Funda ia s-ar înfuria cumplit, deci va trebui s
se ti o alt solu ie. Legile voastre nu- i permit s
folose ti amenin area sau maltratarea ca metode
de convingere. Dac din disperare î i încalci
propria lege i ne supui torturilor sau unui
prizonierat în condi ii dure, Funda ia s-ar înfuria
chiar i mai tare. Oricât de mult î i dore te nava,
nu poate admite maltratarea cet enilor
Funda iei... Deci, negociem?
Dar este absurd, vorbi Doamna Ministru cu
mânie. Dac va fi nevoie, vom apela chiar la
Funda ie. Ei vor ti cum s i deschid propria
nav , sau te vor for a s o deschizi.
Nu mi-ai folosit titlul, Doamn Ministru,
spuse Trevize. Dar e ti puternic emo ionat , a a c
se poate trece cu vederea. tiu foarte bine c
ultimul lucru pe care l-ai face ar fi s apelezi la
Funda ie. Asta pentru c nu ai inten ia s le predai
nava.
Zâmbetul pieri de pe fa a Doamnei Ministru:
Ce aiureli sunt astea, Domnule Consilier?
Genul de aiureli, Doamn Ministru, care
poate ar fi mai bine s nu fie auzite de alte urechi.
-le prietenilor mei voie s mearg într-o camer
confortabil , la un hotel, s se bucure de odihn .
i spune-le str jilor s plece. N-au decât s
mân imediat în spatele u ii. Cere-le s i dea un
blaster. Nu pari o femeie sfrijit ; cu blasterul, nu ai
nici un motiv s te temi de mine. Eu sunt
neînarmat.
Doamna Ministru se aplec pe deasupra
biroului, înspre el:
Fii sigur c nu m tem de tine!
a privi în spate, f cu un semn uneia dintre
str ji. Aceasta porni imediat, oprindu-se lâng ea
cu un pocnet din c lcâie.
Gard , spuse ea, ia-i pe aceia doi i du-i în
Grupul 5. Vor locui acolo i vor trebui s se simt
bine. Ai grij s fie bine p zi i. R spunzi pentru
orice maltratare a lor, sau pentru orice înc lcare a
securit ii.
Se ridic în picioare. Trevize, cu toat hot rârea
lui de a- i p stra un calm absolut, nu reu i s i
reprime o u oar tres rire. Era înalt ; cel pu in la
fel de înalt ca i el, care avea l,85 metri. Cele
dou benzi albe care-i traversau pieptul se
prelungeau înconjurându-i talia, facând-o s par
foarte sub ire. Avea o aur de gra ie masiv .
Declara ia ei cum c nu avea nici un motiv de
team nu era deloc l ud ro enie, gândi el. Într-o
lupt corp la corp, Doamna Ministru îl putea pune
foarte u or cu umerii la podea.
Vino cu mine, Domnule Consilier, spuse ea.
Dac tot ai de gând s spui prostii, atunci, pentru
binele t u, ar fi bine s le aud cât mai pu ine
urechi.
Porni prima, cu un pas energic. Trevize se
sim ea mic în umbra ei masiv ; o senza ie pe care
nu o mai experimentase niciodat în compania
unei femei.
Intrar într-un ascensor. U a se închise în
urma lor, i Doamna Ministru spuse:
Acum suntem singuri, Domnule Consilier, i
dac î i faci cumva iluzia c te po i folosi de for
asupra mea, s tii c te în eli.
Vocea ei devenea din ce în ce mai cântat .
Spuse, cu un amuzament nedisimulat:
Pari un specimen destul de puternic, dar te
asigur c i pot rupe bra ul f nici o problem .
Sunt înarmat , dar nu am nevoie de arm .
Trevize î i frec obrazul i î i plimb ochii peste
trupul ei, de jos în sus.
Doamn Ministru, spuse el, m pot lua la
trânt cu orice b rbat de talia mea, f a m face
de râs, dar am hot rât deja s renun la pl cerea
unei trânte cu tine. Îmi dau bine seama c n-am
nici o ans .
Bine, spuse Doamna Ministru p rând
satisf cut .
Unde mergem, Doamn Ministru? întreb
Trevize.
Jos! Jos de tot. Îns nu e cazul s i faci griji.
În hiperdrame, acesta ar fi preludiul la o
încarcerare în subteran, dar noi nu avem carcere
pe Comporellon... doar închisori decente. Mergem
în apartamentul meu; nu la fel de romantic ca o
carcer din vremurile vechiului Imperiu, dar mai
confortabil.
a ascensorului se deschise alunecând într-o
parte i ie ir . Trevize estim c se aflau la cel
pu in cincizeci de metri sub suprafa a planetei.

20

Trevize cercet apartamentul cu privirea, f a

încerca s i ascund surprinderea.
Nu- i plac camerele mele, Domnule Consilier?
întreb Doamna Ministru pe un ton aspru.
Ba da, n-am nici un motiv s nu-mi plac ,
Doamn Ministru. Numai c sunt surprins.
Impresia pe care o aveam despre Comporellon, din
pu inul pe care l-am v zut i auzit de la sosire, era
una de... de cump tare, de evitare a luxului inutil.
Impresia dumitale este corect , Domnule
Consilier. Resursele sunt limitate, iar via a noastr
trebuie s fie la fel de aspr ca i clima.
Dar aici, Doamn Ministru..., spuse Trevize.
i desf cu bra ele ar tând spre camera unde,
pentru prima oar de la sosirea sa în aceast
lume, vedea culoare; unde canapelele erau bine
tapi ate; unde lumina care provenea de la pere ii
lumino i era blând ; i unde podeaua era
acoperit cu un covor de for astfel încât pa ii s
fie elastici i silen io i.
Aici este de-a dreptul lux, spuse el.
A a cum spui dumneata, Domnule Consilier,
evit m luxul inutil; luxul ostentativ; luxul excesiv
i extravagant. Acesta îns este un lux privat, i
are un scop precis. Eu muncesc din greu i port o
mare responsabilitate. Am nevoie de un loc unde
 pot uita, pentru o vreme, greut ile muncii
mele.
To i Comporellienii beneficiaz de un astfel de
lux privat, Doamn Ministru? întreb Trevize.
Depinde cât de mult muncesc i ce
responsabilit i au. Pu ini î i pot permite; pu ini
merit , sau mul umit codului nostru etic
doresc.
Dar tu, Doamn Ministru, î i po i permite,
meri i, i... Î i dore ti?
—. Rangul, pe lâng îndatoriri, are i privilegii,
spuse Doamna Ministru. Acum ia loc, Domnule
Consilier. Poveste te-mi despre aiurelile tale.
Se a ez pe canapea, care se înfund u or sub
greutatea ei; apoi ar cu degetul spre un fotoliu
la fel de moale, din care Trevize o putea privi din
fa , de la o distan nu prea mare.
Trevize lu loc:
Aiureli, Doamn Ministru?
Doamna Ministru adopt o pozi ie relaxant ,
sprijinindu- i cotul drept pe o pernu :
Într-o discu ie particular nu e cazul s
respect m cu prea hiare scrupulozitate regulile
unui dialog oficial. Po i s -mi spui Lizalor. Iar eu î i
voi spune Trevize... Spune-mi ce ai în minte,
Trevize, i hai s analiz m împreun .
Trevize puse picior peste picior i se l pe
spate în scaun:
Vezi tu, Lizalor, mi-ai dat de ales între a
preda nava de bun voie i a face fa unui proces
oficial. În ambele cazuri, te alegi cu nava... Cu
toate acestea, ai f cut tot posibilul s m convingi
prima variant e mai bun . E ti dispus s -mi
oferi o alt nav , astfel încât prietenii mei i cu
mine s putem merge oriunde am dori. Ba chiar
am putea r mâne aici, pe Comporellon, primind
cet enie. Înc un mic detaliu: mi-ai acordat
cincisprezece minute pentru a m consulta cu
prietenii mei. M-ai adus aici, în propriul t u
apartament, în timp ce prietenii mei se bucur i ei
acum, probabil, de apartament confortabil. Pe
scurt, Lizalor, m mituie ti cu disperare, pentru ca
i încredin ez nava f a trece printr-un proces
public.
Haide, Trevize, nu crezi c pot avea i eu
impulsuri umane?
Nu.
Sau nu crezi c o în elegere amiabil ar fi mai
rapid i mai convenabil decât un proces?
Nu în condi iile tale! A putea oferi o cu totul
alt sugestie.
i anume?
Procesul are un mare dezavantaj: este o
afacere public . Te-ai referit de câteva ori la
sistemul legal foarte riguros, i b nuiesc c ar fi
greu de aranjat un proces f ca acesta s fie
înregistrat în întregime. Dac lucrurile sau a a,
Funda ia va afla de el, i va trebui s le predai
nava imediat ce se încheie procesul.
Bineîn eles, spuse Lizalor cu o expresie
neutr . Nava apar ine Funda iei.
Îns , spuse Trevize, un acord neoficial cu
mine nu ar trebui înregistrat ca document oficial.
Tu ai ob ine nava i, din moment ce Funda ia nu
va afla nimic nu tie nici m car c noi ne g sim
acum pe aceast planet Comporellon ar putea-o
stra. Sunt sigur c aceasta este inten ia voastr .
De unde i-a venit o astfel de idee?
Expresia ei era în continuare impasibil :
Nu facem parte din Confedera ia Funda iei?
Nu chiar. Statutul vostru este acela de Putere
Asociat . Pe orice hart Galactic în care lumile
membre ale Funda iei ar fi prezentate în ro u,
Comporellon i lumile care depind de ea ar fi
prezentate ca un petic roz.
Chiar i a a, ca Putere Asociat , suntem
dispu i s colabor m în condi ii bune cu Funda ia.
Serios? Oare Comporellon nu viseaz la
independen total ? Poate chiar la rolul de
conduc tor? Sunte i o lume veche. Aproape toate
lumile se pretind mai vechi decât sunt în realitate,
dar Comporellon chiar este o lume veche.
Un zâmbet rece primi permisiunea de a traversa
fa a Doamnei Ministru Lizalor:
Cea mai veche, dac ar fi s -i credem pe unii
dintre exalta ii no tri.
S nu fi existat oare o vreme când
Comporellon conducea un grup relativ mic de
lumi? Oare nu visa i înc la recuperarea acelei
puteri, acum pierdut ?
Crezi c vis m la un el atât de imposibil? i-
am spus c aiurezi, chiar înainte de a- i cunoa te
gândurile, îns acum, c le cunosc, am
convingerea spui prostii.
Visurile pot fi imposibile, îns nu pot fi
împiedicate. Terminus, plasat la marginea
Galaxiei i cu o istorie de doar cinci secole, mai
scurt decât a oric rei arte lumi, conduce toat
Galaxia. i Comporellon s nu fie în stare? Ei?
Zâmbea.
Lizalor p stra o expresie de seriozitate:
Ni s-a dat de în eles c Terminus a ajuns în
aceast pozi ie prin derularea Planului Seldon.
Acesta este fundamentul psihologic al
superiorit ii sale, care va dura doar atâta vreme
cât oamenii vor crede în el. S-ar putea ca guvernul
Comporellon s nu cread . Chiar i a a, îns ,
Terminus-ul se mai bucur de avantajul
tehnologic. Pozi ia privilegiat a Terminus-ului se
bazeaz , f îndoial , pe tehnologia sa avansat ...
un exemplu este nava gravitic pe care voi sunte i
dornici s pune i mâna. Nici o alt lume în afar
de Terminus nu dispune de nave gravitice.
Comporellon, dac ar avea una i ar afla în detaliu
cum func ioneaz , ar face un enorm pas tehnologic
înainte. Nu cred c ar fi suficient pentru a trece
înaintea Terminus-ului, dar poate c a a î i
închipuie guvernul vostru.
Nu- i dai seama ce spui, f cu Lizalor. Orice
guvern care ar p stra nava pe ascuns ar avea de
înfruntat mânia Funda iei. Iar istoria arat c nu-i
bine s superi Funda ia.
Mânia Funda iei nu s-ar putea manifesta
decât dac ar ti c are un motiv întemeiat, spuse
Trevize.
În acest caz, Trevize presupunând c ceea
ce spui tu nu este o simpl aiureal n-ar fi spre
binele t u s ne predai nava i s începi
negocierea? Conform ra ionamentului t u, am pl ti
bine pentru ansa de a o ob ine pe ascuns.
i dup aceea, ve i avea încredere în mine c
n-am s v pâr sc Funda iei?
Bineîn eles. Pentru c va trebui s aminte ti
i rolul jucat de tine.
A putea spune c am fost constrâns.
Da. Îns bunul t u sim î i spune c Primarul
nu te va crede niciodat ... Hai s ajungem la o
în elegere.
Trevize d du din cap:
Nu, Doamn Lizalor. Nava este i trebuie s
mân a mea. Dup cum i-am spus, în caz c
încerca i s intra i în ea cu for a, va exploda cu o
putere extraordinar . Te asigur c spun adev rul.
nu crezi c este o cacialma.
Tu ai putea-o deschide, i ai putea
reprograma computerul.
Bineîn eles, dar n-am s-o fac.
Lizalor oft adânc:
 tii, te-am putea obliga s i schimbi
rerea... m gândesc c poate ii la prietenii t i.
Vrei s -i torturezi, Doamn Ministru? Asta
este legea voastr ?
Nu, Domnule Consilier. Nu vom fi obliga i s
recurgem te ceva atât de crud. Exist întotdeauna
posibilitatea Testului Psihic.
Pentru prima oar de la intrarea în
apartamentul Doamnei Ministru, Trevize se sim i
traversat de un fior rece. Spuse:
Nu vei îndr zni. În întreaga Galaxie, Testul
Psihic nu este permis decât în scopuri medicale.
Dar dac suntem adu i la disperare...
Îmi asum riscul, spuse calm Trevize, pentru
voi tot n-o s ob ine i nimic. Hot rârea mea este
atât de ferm , încât Testul Psihic mai degrab mi-
ar distruge creierul decât s m aduc în situa ia
de a v da nava.
(Asta chiar era o cacialma, gândi el, i fiorul
crescu în intensitate.)
Chiar dac m-a i putea for a s deschid nava,
dezarmând-o i predând-o în mâinile voastre, tot
nu v-ar folosi la nimic. Computerul navei este mai
perfec ionat decât nava, i este proiectat nu tiu
cum s lucreze la poten ialul s u maxim doar
împreun cu mine. Este ceea ce a putea numi
computer personal.
Atunci s presupunem c p strezi nava i
mâi în continuare pilotul ei. N-ai vrea s o
pilotezi pentru noi... ca onorabil cet ean al
Comporellon-ului? Salariu mare. Lux considerabil.
La fel i prietenii t i.
Nu.
i atunci, ce propui? S v urca i în nav i
disp re i în Galaxie? Mai bine anun m
Funda ia, i l m totul în seama lor.
Renun i atât de u or la nav ?
 Dac tot este s o pierdem, mai degrab s se
întoarc în mâinile Funda iei decât s r mân
proprietatea unui Str in obraznic.
D -mi voie s i sugerez eu un compromis.
Un compromis! Bine, te ascult. D -i drumul.
M aflu într-o misiune important . Aceast
misiune a început cu sprijinul Funda iei. Sprijinul
se pare c a încetat, îns misiunea r mâne în
continuare important . Oferi i-mi sprijinul
Comporellian, i dac reu esc s -mi duc misiunea
la bun sfâr it, nu ve i avea decât de câ tigat.
Lizalor aborda o expresie de neîncredere:
i nu vei înapoia Funda iei nava?
Niciodat n-am avut aceast inten ie.
Funda ia nu ar c uta-o cu atâta disperare dac ar
ti c vreau s le-o înapoiez.
Nu e ca i cum ai spune c ne dai nou nava.
Dup ce termin misiunea, nava s-ar putea s
nu-mi mai fie de nici un folos. Caz în care n-a
avea nimic împotriv s o lua i voi.
Cei doi se privir câteva momente în lini te.
Ai folosit condi ionalul, spuse Lizalor. Nava
"s-ar putea s ..." Nu ne-ai oferit nimic sigur.
A putea face promisiuni în vânt, dar la ce v-
ar folosi? Faptul c promisiunile mele sunt
prudente i limitate ar putea s v arate c cel
pu in sunt sincere.
Inteligent, aprob Lizalor cu o mi care a
capului. Îmi place. Bine, care este misiunea ta, i
cum ar putea beneficia Comporellon-ul dac ea
este îndeplinit cu succes?
Nu, nu, spuse Trevize, acum e rândul t u.
Îmi acorda i sprijinul dac v demonstrez c
misiunea este important pentru Comporellon?
Doamna Ministru Lizalor se ridic de pe
canapea. O alur înalt , impun toare.
Mi-e foame, Domnule Consilier Trevize, spuse
ea, i n-am de gând s continui discu ia pe
stomacul gol. Î i ofer ceva de mâncare i de b ut...
ceva modest. Dup aceea relu m de unde am
mas.
În acel moment, Trevize avu impresia c z re te
în ochii ei o und de poft carnivor ; strânse din
buze, pu in tulburat.

21

Masa poate c fusese hr nitoare, dar în nici un

caz gustoas . Felul principal constase din carne de
vac fiart în sos de mu tar, pus pe un strat de
legume cu frunze, pe care Trevize nu reu ise s le
indentifice. Avuseser un gust s rat-am rui, i nu
îi pf cuser . Mai târziu avea s afle c era vorba de
o specie de alg .
Dup aceea, urmar o fruct care aducea la
gust cu un m r altoit cu piersic (deloc r u, de
fapt) i o b utur fierbinte, neagr la culoare, atât
de amar încât Trevize nu b u decât jum tate i
ceru în schimb ni te ap rece. Por iile erau mici,
dar Trevize nu avu nimic împotriv .
Masa fusese intim , nu ap ruse nici un
servitor. Doamna Ministru înc lzise i servise
singur mâncarea, dup care f cuse curat pe
mas .
Sper c i-a pl cut mâncarea, spuse Lizalor
în timp ce p seau înc perea destinat mesei.
Foarte mult, spuse Trevize cu jum tate de
gur .
Doamna Ministru î i ocup din nou locul pe
canapea.
S ne întoarcem, deci, la discu ia anterioar ,
spuse ea. Comporellon, a a cum ai spus, ar putea
fi nemul umit de avansul tehnologic al Funda iei i
de pozi ia ei de conduc tor în Galaxie. Într-un fel
este adev rat, dar asta îi intereseaz doar pe aceia
care se ocup de politica interstelar , i sunt
relativ pu ini. Îns se poate spune cu certitudine
omul obi nuit de pe Comporellon este îngrozit
de imoralitatea Funda iei. Imoralitatea afecteaz
majoritatea lumilor, dar pe Terminus este cel mai
puternic prezent . Sentimentele anti-Funda ie ale
Comporellienilor, de aici se trag.
Imoralitate? f cu nedumerit Trevize. Oricare
ar fi gre elile Funda iei, trebuie s recunosc c
guverneaz cu o eficacitate rezonabil i cu
corectitudine din punct de vedere fiscal. Drepturile
civile sunt în general respectate i...
Domnule Consilier Trevize, m refeream la
imoralitatea sexual .
Acum chiar c nu te mai în eleg. Noi form m
o societate perfect moral din punct de vedere
sexual. Femeile sunt bine reprezentate în fiecare
aspect al vie ii sociale. Primarul nostru este femeie,
i aproape jum tate din Consiliu este alc tuit din...
O expresie de exasperare trecu pe fa a Doamnei
Ministru:
Domnule Consilier, î i ba i joc de mine? Sunt
sigur c tii ce înseamn moralitatea sexual .
toria pe Terminus, este sau nu un leg mânt
solemn?
Ce în elegi prin leg mânt solemn?
Exist un contract de c torie destinat
unirii cuplului?
Desigur, dac oamenii doresc. Un astfel de
contract simplific problemele de impozite i
mo tenire.
Dar divor ul este posibil.
Bineîn eles. Ar fi o imoralitate din punct de
vedere sexual s ii oamenii lega i unul de altul
atunci când...
 Nu exist restric ii religioase?
Religioase? Unii oameni respect filozofiile
bazate pe credin e str vechi, dar ce leg tur are
asta cu c toria?
Domnule Consilier, aici, pe Comporellon,
fiecare aspect al sex-ului este perfect controlat.
Sex-ul nu poate avea loc în afara c toriei. i
chiar în cadrul c toriei, formele sale de
exprimare sunt limitate. Suntem nepl cut oca i
de acele lumi în special de Terminus în care
sex-ul este considerat o simpl distrac ie social
prea mare importan , i care poate fi
practicat oricând, oricum, cu oricine, neglijând
valorile religiei.
Trevize d du din umeri:
Îmi pare r u, nu m pot angaja s introduc
reforma sexual în Galaxie, nici m car pe
Terminus... dar ce leg tur are sex-ul cu nava
mea?
M refeream la faptul c opinia public îmi
poate limita libertatea de a face un compromis.
Comporellienii s-ar îngrozi dac ar afla c a i luat
la bord o tân atr toare pentru a v satisface,
ie i prietenului t u, necesit ile desfrânate. E
mult mai bine pentru voi s alege i o renun are
pa nic în locul unui proces public.
V d ca te-ai folosit de r gazul din timpul
mesei pentru a te gândi la un nou mod de
convingere: prin amenin are, spuse Trevize. Acum
trebuie s m tem de lin aj?
Am vrut doar s i ar t care sunt
inconvenientele. E ti în stare s negi c femeia pe
care ai luat-o la bordul navei este altceva decât
surs de pl ceri sexuale?
Bineîn eles c neg. Bliss este iubita
prietenului meu, Dr. Pelorat. El nu are alt
obliga ie conjugal . Situa ia lor nu poate fi numit
 torie, dar cred c în mintea lui Pelorat i a lui
Bliss, ei se consider c tori i.
Vrei s -mi spui c nu e ti deloc implicat?
Bineîn eles c nu sunt implicat, spuse
Trevize. Drept cine m iei?
Nu prea tiu. Nu- i cunosc no iunile despre
moralitate.
Atunci d -mi voie s i spun c no iunile
mele despre moralitate nu-mi permit s -mi bat joc
de posesiunile sau rela iile prietenului meu.
Nu e ti nici m car tentat?
Pot rezista tenta iei dac ar apare.
Serios? Poate nu- i plac femeile.
Ba cum s nu? Îmi plac.
De cât timp nu ai mai f cut dragoste cu o
femeie?
De câteva luni. De când am p sit
Terminus-ul.
Desigur c situa ia asta nu te încânt .
Sigur c nu m încânt , spuse Trevize
puternic tulburat, dar n-am ce face.
Poate c prietenul t u, Dr. Pelorat,
obsevându- i suferin a, ar fi dispus s împart
femeia cu tine.
Comportamentul meu nu tr deaz o astfel de
suferin , dar chiar i a a, Pelorat nu ar fi dispus
o împart pe Bliss. i nici femeia nu ar fi
dispus , cred. Nu prezint interes pentru ea.
Spui asta din cauz c ai tatonat terenul?
Nu. Am tras concluzia f a tatona. În orice
caz, nu m atrage în mod deosebit.
Curios! Orice b rbat ar considera-o
atr toare.
Din punct de vedere fizic, este atr toare.
Cu toate acestea, nu m atrage. În primul rând,
este prea tân , prea copil roas în anumite
privin e.
 Deci preferi femeile mature?
Trevize se opri. I se întindea o capcan ? Spuse,
cu pruden :
Sunt suficient de în vârst pentru a aprecia
unele femei mature. Dar ce leg tur are asta cu
nava mea?
Pentru moment, spuse Lizalor, s l m
nava... Am patruzeci i ase de ani, i nu sunt
torit . Am fost prea ocupat pentru a acorda
aten ie c toriei.
În acest caz, dup legile societ ii voastre,
înseamn c ai practicat abstinen a întreaga ta
via . De-asta m-ai întrebat de cât timp nu am mai
cut dragoste? Îmi ceri un sfat în aceast
privin ?... Dac da, am s i spun c sex-ul nu
este nici mâncare, nici b utur . Este nepl cut s
te descurci f el, dar nu imposibil.
Doamna Ministru zâmbi, i în ochii ei se z ri
din nou acea privire carnivor .
Nu m în elege gre it, Trevize, spuse ea.
Rangul are privilegiile lui, i pot impune p strarea
discre iei. Nu sunt chiar abstinent . Totu i,
rba ii de pe aici sunt nesatisf tori. Accept
faptul c moralitatea este un bine absolut, dar îi
împov reaz pe b rba i cu un sentiment de
vinov ie, astfel încât devin neaventuro i,
neîntreprinz tori, se aprind greu, termin repede,
i sunt, în general, nepricepu i.
Nici aici nu te pot ajuta, spuse Trevize cu
foarte mare precau ie.
Vrei s insinuezi c gre eala ar fi a mea? C
nu sunt în stare s stârnesc dorin a b rba ilor?
Trevize ridic o mân :
N-am spus deloc a a ceva.
Bine, atunci cum ai reac iona tu, dac ai avea
ocazia s profi i de mine? Tu, un b rbat dintr-o
lume imoral , care ai avut probabil experien e
sexuale de toate felurile, i care ai fost supus de
câteva luni la o abstinen for at , de i ai avut
permanent lâng tine o femeie tân i
atr toare? Cum ai reac iona tu în prezen a unei
femei ca mine, matur , a a cum pretinzi c î i
place?
M-a comporta cu respectul i decen a
cuvenite rangului i importan ei tale, spuse
Trevize.
Nu fi tâmpit! spuse Doamna Ministru.
Duse mâna spre partea dreapt a taliei. Banda
alb care o încercuia se desf cu i îi eliber pieptul
i ceafa. Gulerul negru se pr bu i.
Trevize înghe ase. De cât vreme avea chestia
asta în minte? Sau era doar o momeal pentru a
reu i acolo unde amenin rile nu avuseser nici
un efect?
Partea de sus a bluzei alunec în jos, împreun
cu sutienul rigid. Doamna Ministru st tea în capul
oaselor, arogant , i goal de la talie în sus. Sânii
erau o versiune mai redus a femeii... masivi,
fermi, i teribil de agresivi.
Ei bine? spuse ea.
Minuna i! spuse Trevize cu sinceritate.
i ce-ai de gând s faci?
Ce dicteaz moralitatea pe Comporellon,
Doamn Lizalor?
Ce importan are, pentru un b rbat de pe
Terminus? Ce dicteaz moralitatea ta?... Haide
odat ! Pieptul meu este rece i tânje te dup
ldur .
Trevize se ridic i începu s se dezbrace.

CAPITOLUL 6
Despre P mânt
 22

TREVIZE SE SIM EA CA DROGAT; oare cât

timp trecuse?
Lâng el se odihnea Mitza Lizalor, Ministrul
Transporturilor. Dormea pe burt , cu capul într-o
parte, cu gura deschis , sfor ind u or. Trevize era
mul umit; î i dorea i el s doarm , dar sim ea c
e important s nu cedeze impulsului. În acest fel,
când se va trezi, Mitza Lizalor îi va aprecia
rezisten a fizic .
Într-un fel, se descurcase bine. Î i spusese c
Lizalor, cu alura i for a sa fizic , cu puterea ei
politic , cu dispre ul fa de b rba ii
Comporellieni, cu amestecul de oroare i fascina ie
fa de legendele despre ispr vile sexuale ale
desfrâna ilor de pe Terminus, î i va dori s fie
dominat . Spre norocul s u, avusese dreptate.
(Trevize, cel-care-are-întotdeauna-dreptate, se
persifl el). Femeii îi pl cuse, iar el reu ise s
aleag pozi ii avantajoase, care s o epuizeze pe ea,
strându-i lui vigoarea intact .
Nu fusese u or. Lizalor avea un corp minunat
(patruzeci i ase, spusese, dar ar fi stârnit invidia
unei atlete de dou zeci i cinci) i o vitalitate
enorm ... dep it doar de frenezia nechibzuit cu
care i-o cheltuise.
Într-adev r, dac ar putea fi st pânit i
înv at ce este aceea modera ia, dac practica
(dar ar putea el supravie ui practicii?) ar putea-o
aduce la o mai bun în elegere a capacit ii sale,
i, chiar mai important, a capacit ilor lui, ar fi
pl cut s ...
Sfor itul încet brusc i femeia tres ri. El îi
puse mâna pe um r i începu s -l mângâie cu
blânde e... Lizalor deschise ochii. Trevize se
sprijinea într-un cot, i f cea tot posibilul s par
plin de energie i bun dispozi ie.
Îmi pare bine c ai dormit, draga mea, spuse
el. Aveai nevoie de odihn .
Ea îi oferi un surâs somnoros i, pre de o clip
deloc confortabil , Trevize crezu c avea de gând
-i propun reluarea activit ii... dar ea se
întoarse cu fa a în sus. Spuse, cu o voce blând i
satisf cut :
Te-am apreciat corect, de la bun început. E ti
un rege al amorului.
Ar fi trebuit s fiu ceva mai cump tat, spuse
pref cut Trevize.
Prostii! Ai f cut exact ceea ce trebuia. Mi-era
team s nu fi fost folosit i vl guit de tân ra
aceea, dar mi-ai dovedit c m-am în elat.
M-am comportat eu ca un b rbat pe jum tate
satisf cut?
Nu, deloc, spuse ea i râse puternic.
Mai ai de gând s ne supui la Testele Psihice?
Ea râse din nou:
E ti nebun? Crezi c a vrea s te pierd
acum?
Totu i, ar fi mai bine dac m-ai pierde pentru
o vreme...
Ce? se încrunt ea.
Dac ar fi s r mân aici definitiv, dr... draga
mea, cât timp crezi c ar trece pân ca ochii s
vad , i gurile s oteasc ? Îns dac a merge
în misiune, m-a întoarce periodic pentru a da
raportul, i ar fi foarte normal ca atunci s st m
ascun i o vreme, în secret... iar misiunea mea este
important .
Ea se gândi pu in, frecându- i în doar coapsa
dreapt . Apoi spuse:
Cred c ai dreptate. Ur sc gândul, dar... cred
ai dreptate.
i nu trebuie s te temi c n-am s m
întorc, spuse Trevize. Nu sunt atât de prost încât
uit ce m a teapt aici.
Ea îi zâmbi, îi atinse cu ging ie obrazul i
spuse, privindu-l în ochi:
A fost pl cut, iubitule?
Mai mult decât pl cut, draga mea.
i totu i, tu apar ii Funda iei. Un b rbat în
floarea tinere ii, de pe Terminus. Probabil c e ti
obi nuit cu tot felul de femei, de toate calit ile...
N-am întâlnit nici o femeie nici m car una
care s semene chiar de departe cu tine, spuse
Trevize.
i spunea adev rul.
Lizalor gânguri, flatat :
Bine, dac spui tu. Totu i, n ravurile dispar
greu, i nu cred c a putea avea încredere în
cuvântul unui b rbat f a-mi lua m suri de
siguran . Este de presupus c tu i prietenul t u,
Pelorat, pute i pleca în misiune, dup ce îmi
povesti i despre ea i dup ce o voi aproba, dar am
o in aici pe tân . Va fi bine tratat , nu v
face i nici o grij . Dr. Pelorat îi va duce dorul, i va
avea grij s v întoarce i des pe Comporellon.
Dar, Lizalor, este imposibil.
Serios?
nuiala se strecur imediat în ochii ei:
De ce imposibil? La ce- i trebuie femeia?
Nu pentru sex. i-am spus-o, i am fost
sincer. Ea îi apar ine lui Pelorat, iar pe mine nu
intereseaz deloc. În plus, sunt sigur c s-ar
rupe în dou dac ar încerca s fac ceea ce tu ai
reu it cu atât de mult succes.
Lizalor aproape c surâse, îns î i reprim
pornirea i spuse pe un ton aspru:
i atunci, ce te intereseaz pe tine dac ea
mâne pe Comporellon?
Pentru c este de o importan esen ial
pentru misiunea noastr . Iat pentru ce trebuie s
mearg cu noi.
Bine. Deci, care este misiunea ta? A sosit
momentul s -mi spui.
Trevize ezit pu in. Trebuia s spun adev rul.
Nu îi venea în minte nici o minciun mai eficace
decât adev rul.
Ascult , spuse el. Comporellon este o lume
veche, poate chiar dintre cele mai vechi, dar nu cea
mai veche. Nu aici î i are originea via a uman .
Primii oameni au ajuns aici venind de pe o alt
planet , i poate c nici pe acea planet nu a
ap rut pentru prima oar via a uman , ci pe alta,
mai veche. Totu i, aceast succesiune invers în
timp trebuie s se opreasc undeva, la prima lume,
lumea pe care s-a n scut omenirea. Caut
mântul.
Schimbarea care se produse deodat în Mitza
Lizalor îl l perplex: femeia holb ochii, începu
respire sacadat, i to i mu chii i se crispar .
St tea în continuare la orizontal . Împinse bra ele
în sus, vertical, încruci ând primele dou degete
de la fiecare mân .
Tu ai spus, opti ea r gu it .

23

Dup aceea, nu mai spuse nimic; nu îi arunc

nici o privire. Bra ele coborâr încet, picioarele
lunecar pe marginea patului; se ridic în capul
oaselor, cu spatele la el. Trevize r sese locului,
împietrit.
i aminti de Munn Li Compor, care îi spusese
despre fra ii s i Comporellieni: "Sunt foarte
supersti io i. De fiecare dat când este pomenit
cuvântul acesta, ridic in sus ambele mâini i
încruci eaz primele dou degete de la fiecare
mân , pentru a îndep rta blestemul."
Îns î i amintise prea târziu.
Cum ar fi trebuit s spun, Mitza? murmur
el.
Ea d du u or din cap, se ridic , se îndrept
spre o u , i trecu pragul. Închise u a în urma ei.
Dup o clip , se auzi curgând apa.
Nu putea decât s a tepte, gol, lipsit de
demnitate, întrebându-se dac s mearg dup ea
fac du împreun ; apoi î i spuse c mai bine
nu. i pentru c , într-un fel, avu împresia c i se
refuz du ul, sim i o acut nevoie de a face du .
Ea ie i în cele din urm i începu s i aleag
hainele, în t cere.
Te superi dac ..., spuse el.
Ea nu spuse nimic, iar el lu t cerea drept
consim mânt. Încerc s se îndrepte spre camera
de baie cu un pas viguros i masculin; dar se
sim ea penibil, la fel ca în zilele când mama sa,
sup rat de vreo n zbâtie de-a lui, îl pedepsea cu
cerea, f cându-l s se simt cople it de ru ine.
Cercet camera de baie. Pere i netezi... pustie...
complet pustie. Privi mai cu aten ie... Nimic!
Deschise din nou u a, scoase capul afar , i
spuse:
Auzi, cum se porne te du ul?
Ea puse jos deodorantul (asta trebuie s fi fost,
gândi Trevize), se îndrept spre camera de baie i,
s -l priveasc , ar cu degetul. Trevize
urm ri degetul i observ o pat pe perete,
rotund i foarte u or rozalie. Atât de slab
colorat , de parc decoratorului îi p ruse r u c
stricase albul imaculat pentru un motiv atât de
pu in important acela de a marca elementul de
pornire a du ului.
Trevize ridic u or din umeri, se aplec spre
perete i puse mâna pe locul marcat. Într-o clip fu
lovit din toate p ile de jeturi de ap fin
pulverizat , ca un potop. I se t ie respira ia i
atinse din nou pata, oprind torentul.
Deschise u a, con tient c ar ta i mai penibil
decât înainte, tremurând i articulând cu
dificultate cuvintele.
Cum se d drumul la ap cald ? or i el.
De data aceasta ea îl privi, i înf area lui
reu i s -i topeasc sup rarea (sau teama, sau ce
alt emo ie pusese st pânire pe ea). Începu s
chicoteasc i apoi, f avertisment, râse de el, în
hohote r sun toare.
Ce ap cald ? spuse ea. Crezi c ne permitem
risipim energia înc lzind apa pentru ap lat? Ai
ap bun , c ldu , atât cât s nu fie foarte rece.
Ce altceva mai vrei? Molâi mai sunte i voi,
Terminienii!... Intr înapoi i te spal !
Trevize ov i, dar nu mult. Nu avea de ales.
Cu inima îndoit , atinse din nou pata i de data
aceasta se încord , preg tindu-se s înfrunte
du ul ca de ghea . Ap ldu ? Pe corp începuse
se formeze o spum . Se frec în grab ici, colo,
peste tot, tr gând concluzia c acesta era ciclul de
punire i estimând c nu avea s dureze mult.
Apoi veni ciclul de cl tire. Aha, cald... adic nu
cald, dar nu chiar atât de rece, i aducând o
senza ie de c ldur trupului s u complet înghe at.
Chiar în momentul în care avea de gând s ating
din nou pata-contact pentru a opri apa,
întrebându-se cum f cuse Lizalor de ie ise uscat
(nu se vedea nici un prosop, sau ceva
asem tor)... apa se opri. Urm un jet de aer care
l-ar fi dat de-a rostogolul dac n-ar fî venit cu o
for egal din mai multe direc ii.
Era fierbinte; aproape prea fierbinte. Înc lzirea
aerului necesita mult mai pu in energie decât
înc lzirea apei. Apa se evapor sub jetul de aer
fierbinte, i în câteva minute reu i s ias afar ,
uscat de parc niciodat în via nu s-ar fi atins de
ap .
Lizalor p rea s i fi revenit complet.
Te sim i bine? întreb ea.
Foarte bine, spuse Trevize.
De fapt, se sim ea uimitor de revigorat.
N-a trebuit decât s m adaptez la
temperatur . Nu mi-ai spus...
Molâule, spuse Lizalor oc rându-l cu
blânde e.
Trevize se folosi de deodorantul ei, apoi începu
se îmbrace, deranjat de faptul c ea avea la
dispozi ie lenjerie sp lat i c lcat , iar el nu.
Cum ar fi trebuit s -i spun... acelei lumi?
întreb el.
Noi îi spunem Cea Mai Veche.
De unde s tiu c numele pe care l-am
folosit eu este interzis? întreb Trevize. M-ai
avertizat?
M-ai întrebat?
De unde s tiu c trebuia s întreb?
Acum tii.
S-ar putea s uit.
Ai face bine s nu ui i.
Dar ce importan are? spuse Trevize sim ind
cum începe s i piard cump tul. Este un simplu
cuvânt, o combina ie de sunete.
Sunt lucruri care nu trebuiesc pomenite,
spuse Lizalor pe un ton înc rcat de mister. Unele
cuvinte nu se pronun oricum i oricând, nu
crezi?
Unele cuvinte sunt vulgare, altele nepotrivite,
iar altele pot r ni. Din ce categorie face parte...
cuvântul folosit de mine?
Este un cuvânt trist, solemn, spuse Lizalor.
Desemneaz o lume care ne-a fost str bun
tuturora. Acum nu mai exist . Întrucât era departe
de noi, aceast moarte a ei o consider m tragic i
dureroas . Prefer m s nu vorbim despre ea sau,
dac trebuie, s nu îi folosim numele.
i încruci atul degetelor? Cum alung acest
gest durerea i triste ea?
Lizalor se f cu ro ie:
A fost o reac ie instinctiv , i nu- i sunt deloc
recunosc toare. Unii oameni cred c acel cuvânt,
chiar i gândul la el, aduce nenorocire... i cu
acest gest, o îndep rteaz .
Chiar crezi c încruci area degetelor
îndep rteaz nenorocirea?
Nu... Adic ba da, într-un fel. Nu m simt în
largul meu dac nu fac gestul.
Îi ocolea privirea. Apoi, pentru a schimba
subiectul, spuse repede:
i cum se face c bruneta aia a voastr este
de o importan vital pentru a ajunge la... lumea
de care ai vorbit?
Spune-i "Cea Mai Veche". Sau preferi s nu îi
spui nici m car a a?
A prefera s nu discut deloc despre ea. i-
am pus o întrebare.
Cred c planeta ei a fost colonizat de... Cea
Mai Veche.
La fel ca i Comporellon, spuse Lizalor cu
mândrie.
Semenii ei au anumite tradi ii care ar putea
reprezenta cheia în elegerii Celei Mai Vechi. Dar
numai dac ajungem acolo putem studia arhivele.
Minciuni.
Probabil, dar trebuie s verific m.
Dac o ai pe bruneta asta cu informa iile ei
dubioase, i dac vrei s ajungi pe Cea Mai Veche
împreun cu ea, de ce ai mai venit pe
Comporellon?
Pentru a afla unde se g se te Cea Mai Veche.
Am avut odat un prieten cu descenden
Comporellian . El m-a asigurat c mare parte din
istoria Celei Mai Vechi este bine cunoscut aici, pe
Comporellon.
Serios? Dar el i-a spus ceva despre istoria
Celei Mai Vechi?
Da. A spus c Cea Mai Veche este o lume
moart , în întregime radioactiv . Nu tia motivul,
dar credea c avusese loc o explozie nuclear . În
urma unui r zboi, poate.
Nu! explod Lizalor.
Nu, n-a fost nici un r zboi? Sau nu, Cea Mai
Veche nu este radioactiv ?
Este radioactiv , dar n-a fost nici un r zboi.
Atunci cum a devenit radioactiv ? Nu putea fi
a de la început, altfel via a nu ar mai fi ap rut
deloc.
Lizalor p ru s ov ie. St tea dreapt i respira
greu, aproape gâfâind.
A fost pedepsit , spuse ea. Din cauz c a
folosit robo i. tii ce sunt robo ii?
Da.
Au folosit robo i, i pentru asta au fost
pedepsi i. Toate lumile în care au existat robo i au
fost pedepsite cu moartea.
Cine le-a pedepsit, Lizalor?
Cel Care Pedepse te. For ele istorice. Nu tiu.
Privi într-o parte, stingherit , apoi spuse încet:
Întreab -i pe al ii.
A vrea eu, dar pe cine s întreb? Exist
Comporellieni care au studiat istoria primitiv ?
Exist . Nu sunt foarte populari printre noi,
Comporellienii obi nui i. Dar Funda ia, Funda ia
ta, insist asupra libert ii intelectuale, i se laud
cu acest lucru.
 Dup p rerea mea, nu face r u, spuse
Trevize.
Tot ceea ce este impus din afar este r u,
spuse Lizalor.
Trevize d du din umeri. Nu avea de gând s
polemizeze pe tema asta.
Prietenul meu, Dr. Pelorat, spuse el, este un
fel de istoric, i îl pasioneaz trecutul îndep rtat. I-
ar place, sunt sigur, s i întâlneasc colegii de pe
Comporellon. Po i aranja a a ceva, Lizalor?
Ea aprob cu o mi care a capului:
Este un istoric, pe nume Vasil Deniador,
membru al Universit ii din acest ora . Nu pred
cursuri, dar s-ar putea s v dea informa iile de
care ave i nevoie.
De ce nu pred cursuri?
Nu din cauz c i se interzice; pur i simplu,
studen ii nu îi agreaz cursurile.
Presupun, spuse Trevize încercând s nu
par ironic, c studen ii sunt încuraja i s ia o
astfel de atitudine.
De ce crezi asta? El este Sceptic. Avem i din
tia, s tii. Întotdeauna apar indivizi care se pun
de-a curmezi ul, cu mintea lor, împotriva tuturor
curentelor de gândire; sunt sup tor de arogan i,
închipuindu- i c ei au freptate i c ceilal i se
în eal .
În unele cazuri, au dreptate.
Niciodat ! se r sti Lizalor cu o convingere
care d dea clar de în eles c discu iile în aceast
direc ie erau inutile. Dar, în ciuda scepticismului
u, va fi obligat s v spun ceea ce v-ar spune
orice alt Comporellian.
i anume?
Anume c dac sunte i în c utarea Celei Mai
Vechi, nu o ve i g si.
 24

Se aflau în apartamentul pus la dispozi ie de

Lizalor. Pelorat îl ascult gânditor pe Trevize, cu
figura sa prelung i lipsit de expresie, apoi
spuse:
Vasil Deniador? Nu-mi aduc aminte s fi
auzit de el, dar poate c la bordul navei, în
bibliotec , a putea g si lucr ri de-ale lui.
E ti sigur c nu-l cuno ti? întreb Trevize.
Gânde te-te!
Nu, în acest moment nu-mi aduc aminte s fi
auzit de el, spuse Pelorat cu pruden . Dar la
urma urmelor, dragul meu prieten, sunt sute de
istorici respectabili despre care nu am auzit; sau
am auzit, dar nu-mi aduc aminte.
Totu i, asta înseamn c nu e mare lucru de
capul lui.
Studiul P mântului...
Obi nuie te-te s -i spui "Cea Mai Veche",
Janov, altfel s-ar putea s avem necazuri.
Studiul Celei Mai Vechi, spuse Pelorat, nu
este un domeniu foarte bine v zut, a a încât
istoricii str luci i nu se gr besc s apuce acest
drum. Sau, dac privim lucrurile invers, cei care
deja se ocup de Cea Mai Veche nu reu esc s i
fac un renume pe baza acestei lumi
neinteresante, deci nu li se recunoa te valoarea...
Eu, sunt sigur, nu trec drept un istoric str lucit în
ochii nim nui.
Bliss spuse tandru:
În ochii mei e ti, Pel.
Da, în ochii t i desigur, draga mea, spuse
Pelorat zâmbind u or, dar tu nu m judeci din
punct de vedere profesional.
Dup ceas, se f cuse aproape noapte, i Trevize
sim i cum devine din ce în ce mai nervos, ca
întotdeauna atunci când Bliss i Pelorat schimbau
cuvinte dr stoase.
Voi încerca s aranjez o întrevedere cu acest
Deniador, spuse el, dar dac tie tot atât de pu ine
lucruri ca i Doamna Ministru, n-o s ne fie de
mare folos.
S-ar putea s ne îndrume spre altcineva,
spuse Pelorat.
M îndoiesc. Atitudinea acestei lumi fa de
mânt... scuze, am uitat. Atitudinea acestei lumi
fa de Cea Mai Veche este prosteasc i
supersti ioas .
Apoi schimb subiectul:
Dar a fost o zi grea i ar trebui s ne gândim
la cin dac putem face fa meniurilor lor deloc
atr toare i apoi s tragem un pui de somn.
Voi doi a i aflat cum se folose te du ul?
Prietene, spuse Pelorat, am fost trata i cu
foarte mare amabilitate. Am primit tot felul de
instruc iuni, din care mare parte nu ne-au folosit
la nimic.
Stai pu in, Trevize, spuse Bliss. i nava?
Ce-i cu nava?
Guvernul Comporellian o confisc ?
Nu. Nu cred c o va face.
Aha! Minunat! De ce?
Din cauz c am convins-o pe Doamna
Ministru s i schimbe p rerea.
Uimitor, spuse Pelorat. Mie nu mi se p rea o
persoan foarte u or de convins.
Nu se tie, spuse Bliss. Câmpul ei emo ional
ar ta clar c Trevize o atrage.
Trevize arunc brusc o privire stupefiat spre
Bliss:
Tu ai f cut-o?
Ce anume, Trevize?
 Adic , ai "lucrat"-o?
N-am "lucrat"-o. Totu i, când am observat c
era atras de tine, n-am putut rezista, i i-am
înl turat una sau dou inhibi ii. O nimica toat .
Acele inhibi ii ar fi disp rut oricum, i era
important ca Doamna Ministru s fie plin de
bun voin fa de tine.
Binevoitoare? A fost mai mult decât atât! S-a
îmblânzit, nu zic nu, dar post-coital.
B trâne, doar nu vrei s spui..., începu
Pelorat.
De ce nu? spuse Trevize âfnos. Poate c a
trecut de prima tinere e, dar se pricepe foarte bine.
Nu este deloc o încep toare, te asigur. i nici n-am
fac pe gentleman-ul: Ea a venit cu ideea
pentru c Bliss s-a jucat cu inhibi iile ei. Iar eu nu
eram deloc în situa ia de a refuza, chiar daca mi-ar
fi trecut prin minte, ceea ce nu s-a întâmplat...
Haide, Janov, ce stai acolo i faci pe puritanul!
Sunt luni de când n-am mai avut ocazia. Tu...
i f cu un gest vag cu mâna, în direc ia lui
Bliss.
Stai pu in, f cu Pelorat stânjenit, dac
interpretezi expresia mea ca puritan , te în eli. N-
am nimic împotriv .
Dar ea este puritan , spuse Bliss. Eu am
dorit s aib sentimente mai calde fa de tine; nu
gândisem, în nici un caz, la un paroxism
sexual.
i totu i, exact asta ai declan at, micu a mea
Bliss, spuse Trevize. Probabil c Doamna Ministru
este obligat s fac pe puritana în public, ceea ce
pune paie pe foc.
Astfel încât, dac o scarpini acolo unde îi
place, va tr da Funda ia...
Ar fi tr dat-o oricum, spuse Trevize. Ea vroia
nava...
 Se opri, apoi spuse în oapt :
Suntem spiona i?
Nu! spuse Bliss.
E ti sigur ?
Sigur . Este imposibil s intri în contact
neautorizat cu mintea Gaiei.
Bine. Comporellon dore te s p streze nava.
Funda ia nu ar permite a a ceva.
Comporellon nu are deloc inten ia ca
Funda ia s afle.
Ciuda i mai sunte i voi, Izola ii, oft Bliss.
Doamna Ministru tr deaz Funda ia în numele
Comporellon-ului i, în schimbul unor satisfac ii
sexuale, î i va tr da propria lume... Cât despre
Trevize, el î i vinde trupul pentru a o convinge s
tr deze. Ce anarhie în Galaxia asta a voastr ! Ce
haos!
Trevize replic rece:
Te în eli, tinerico...
Adineauri a vorbit Gaia.
Atunci te în eli, Gaia. Eu nu-mi vând trupul.
Mi l-am oferit, cu pl cere. M-am bucurat, i nimeni
nu a avut de suferit. Cât despre consecin e,
recunosc c ele îmi sunt favorabile. Comporellon
dore te nava pentru sine, dar cine este în m sur
spun de care parte se afl dreptatea? Este
nava Funda iei, dar mi-a fost dat mie pentru a
uta P mântul. Deci, pân termin c utarea, nava
este a mea i Funda ia nu are nici un drept s
revin asupra în elegerii. Comporellon nu vede cu
ochi buni domina ia Funda iei, a a c viseaz s
ob in independen a. Din punctul lor de vedere,
este corect s procedeze astfel; pentru ei, acesta ar
fi nu un act de tr dare, ci unul de patriotism. Cine
tie?
Chiar a a! Cine tie? Cum s deosebe ti
ac iunile rezonabile de cele nerezonabile, într-o
Galaxie anarhic ? Cum s alegi între corect i
gre it, bine i r u, justi ie i crim , util i inutil? i
cum î i explici c Doamna Ministru î i tr deaz
propriul guvern, l sându-te s p strezi nava?
Tânje te dup propria independen într-o lume
opresiv ? Este o tr toare, sau o egoist ?
Ca s fiu sincer, spuse Trevize, nu tiu dac
mi-a l sat nava doar din recuno tin . Cred c a
luat decizia numai dup ce i-am spus c sunt în
utarea Celei Mai Vechi. Pentru ea, acea lume
este blestemat . Iar noi, împreun cu nava
noastr , suntem de asemenea aduc tori de
nenorocire. Î i închipuie c prin încercarea de a
pune mâna pe nav , urgia se va abate asupra
Comporellon-ului. În acest moment, nava s-ar
putea sa reprezinte o oroare. L sându-ne s
plec m împreun cu nava, î i închipuie c fere te
Comporellon-ul de nenorocire; deci, îndepline te
un act de patriotism.
Asta înseamn c motiva ia este dat de
supersti ie. Crezi c e de admirat?
Nici nu admir, nici nu condamn. În absen a
cunoa terii, ac iunea este întotdeauna dirijat de
supersti ie. Funda ia crede în Planul Seldon, de i
nimeni nu îl poate în elege, nu îi poate interpreta
detaliile, i nici nu îl poate folosi pentru a face
predic ii. Îl urm m orbe te, din ignoran i din
încredere. Asta nu este supersti ie?
Ba da, ar putea fi.
i Gaia se afl în aceea i situa ie. Voi crede i
am luat decizia corect : Gaia trebuie s
absoarb Galaxia i s devin un singur organism
integrator; dar nu ti i de ce am dreptate, sau cât
de bine ar fi s respecta i aceast decizie. Sunte i
dispu i s face i a a cum am hot rât eu, doar din
ignoran i încredere. Ba chiar v sup ra i pe
mine pentru c încerc s g sesc o dovad care s
înl ture ignoran a i s fac inutil încrederea
oarb . Asta nu este supersti ie?
Cred c aici te-a avut, Bliss, spuse Pelorat.
Nu chiar, spuse Bliss. Ori nu va g si nimic,
ori va g si ceva care s -i confirme decizia.
Convingerea ta se bazeaz pe ignoran i
încredere, spuse Trevize. Cu alte cuvinte, pe
supersti ie.

25

Vasil Deniador era un b rbat m runt, urâ el;

avea un fel ciudat de a privi în sus ridicând ochii
dar nu i capul. Acest lucru, combinat cu scurtele
zâmbete care îi luminau periodic fa a, d dea
impresia c în sinea lui î i râdea de lume.
Biroul era lung i îngust, plin de benzi
magnetice; acestea p reau a fi într-o dezordine
cumplit , dar numai din cauz c nu erau a ezate
la rând în loca urile lor; rafturile d deau impresia
unor maxilare cu din i lips . Cele trei scaune
rezervate vizitatorilor nu erau de acela i fel i
prezentau semne c fuseser de curând terse de
praf, îns cu neglijen .
Janov Pelorat, spuse el, Golan Trevize, i
Bliss... Nu cunosc care v este cel de-al doilea
nume, domni oar .
Bliss, a a mi se spune de obicei.
Dup care lu loc.
Este suficient, spuse Deniador f cându-i cu
ochiul. Chiar dac nu a i avea nici un nume,
sunte i destul de atr toare pentru a vi se trece
cu vederea aceast infrac iune.
Luar cu to ii loc pe scaune.
Am auzit de dumneavoastr , Dr. Pelorat,
spuse Deniador, de i nu am corespondat
niciodat . Veni i din Funda ie, nu-i a a? Din
Terminus?
Da, Dr. Deniador.
Iar dumneavoastr , sunte i Consilierul
Trevize. Parc am auzit de curând c a i fost exclus
din Consiliu i exilat. Nu cred c am în eles
motivul.
Nu am fost exclus, domnule. Fac în
continuare parte din Consiliu, de i nu tiu când
am s -mi reiau îndatoririle. Cât despre exil... Mi s-
a dat o misiune, în leg tur cu care dorim s v
cerem ajutor.
V stau bucuros la dispozi ie, spuse
Deniador. Dar aceast încânt toare domni oar ?
i dânsa vine de pe Terminus?
Trevize interveni cu promptitudine:
Ea este de altundeva, Doctore.
Aha! O lume ciudat , aceast Altundeva. De
acolo provin cele mai neobi nuite categorii de
oameni... Dar din moment ce dumneavoastr doi
veni i din Terminus, capitala Funda iei, a treia
persoan este o tân atr toare, iar Mitza
Lizalor nu se tope te nici dup Terminieni, nici
dup persoanele de Altundeva, cum se face c mi-
i fost totu i recomanda i cu atâta c ldur ?
Cred c pentru a sc pa de noi, puse Trevize.
Vede i, cu cât ne ajuta i mai repede, cu atât mai
curând vom p si Comporellon-ul.
Deniador îl studie cu interes pe Trevize (din nou
zâmbetul fugar) i spuse:
Desigur, un tân r viguros ca dumneavoastr
ar putea-o atrage, indiferent de unde veni i. Î i
joac bine rolul de vestal rece, dar nu la perfec ie.
Nu tiu nimic în aceast privin , spuse
eap n Trevize.
Bine ar fi s r mâne i în continuare
ne tiutor. Cel pu in, în public. Îns eu sunt
Sceptic, i am deformatia profesional de a nu
crede în aparen e. Deci, Domnule Consilier, care
este misiunea dumneavoastr ? A vrea s tiu
dac v pot ajuta.
În problema asta, spuse Trevize, purt torul
nostru de cuvânt este Dr. Pelorat.
N-am nimic împotriv , spuse Deniador. Dr.
Pelorat?
Ca s fiu cât mai scurt, drag Doctore, am
i spun c întreaga via de adult mi-am
petrecut-o încercând s aflu informa ii despre
lumea pe care s-a n scut specia uman . Am fost
trimis împreun cu bunul meu prieten Golan
Trevize de i, ca s fiu sincer, în acel moment nu
îl cuno team s descoperim, dac se poate...
hh... Cea Mai Veche, cred c a a îi spune i.
Cea Mai Veche? spuse Deniador. În eleg c v
referi i la P mânt.
Pelorat r mase cu gura c scat . Apoi îng im :
Aveam impresia... adic , mi se d duse de
în eles... c nu...
Privi neajutorat spre Trevize.
Doamna Ministru Lizalor mi-a spus c acest
cuvânt nu se folose te pe Comporellon, spuse
Trevize.
Adic a f cut a a?
Deniador coborî col urile gurii, strâmb din
nas, i arunc cu putere bra ele spre înainte,
încruci ând primele doua degete de la fiecare
mân .
Da, spuse Trevize. Exact a a.
Deniador se destinse i începu s râd :
Prostii, domnilor, destul sta se face doar din
obi nuin . Cei din regiunile mai pu in dezvoltate îl
iau în serios, îns pentru restul nu înseamn
nimic. Nu cunosc Comporellian care s nu spun
"P mânt" atunci când este nec jit sau luat prin
surprindere. Este vulgarismul cel mai des folosit.
Vulgarism? f cu Pelorat.
Sau expletiv, dac prefera i.
Oricum, spuse Trevize, Doamna Ministru
rea foarte tulburat dup ce am pronun at
cuvântul.
Ei, p i ea vine de la munte.
Ce vrea s însemne asta, domnule?
Ceea ce am spus. Mitza Lizalor vine din
Lan ul Muntos Central. Copiii de acolo sunt
crescu i dup metodele str vechi, cea ce înseamn
oricât de bine i-ai coli, n-o s po i scoate din ei
obi nuin a asta de a încruci a degetele.
Deci cuvântul "P mânt" nu v deranjeaz
deloc, Doctore, spuse Bliss.
Absolut de loc, drag domni oar . Eu sunt
Sceptic.
tiu ce înseamn cuvântul "sceptic" în
Galactic , spuse Trevize, dar dumneavoastr în ce
sens îl utiliza i?
Exact la fel ca i dumneavoastr , Domnule
Consilier. Accept numai ceea ce dovezile evidente
for eaz s accept, i numai pân la sosirea
unor dovezi ulterioare. Din cauza asta nu suntem
privi i cu ochi buni.
De ce? întreb Trevize.
Nic ieri în Galaxie nu am fi bine v zu i. Care
este lumea ai c rei oameni s renun e la o credin
confortabil , c ldu , str veche, oricât de ilogic ,
preferând adierile reci ale incertitudinii? Gândi i-v
cum crede i dumneavoastr în Planul Seldon, f
dovezi.
Da, spuse Trevize studiindu- i vârfurile
degetelor. Ieri am folosit i eu acela i exemplu.
Pot reveni la subiect, prietene? întreb
Pelorat. Din tot ceea ce se cunoa te despre
mânt, cât anume consider Scepticii c este
adev rat?
Foarte pu in, spuse Deniador. Putem
presupune c specia uman a luat na tere pe o
singur planet , deoarece este improbabil ca
acelea i specii, suficient de identice pentru a fi
interfertile, s ia na tere independent pe mai multe
lumi. Acestei planete îi putem da numele de
mânt. La noi exist credin a aproape general c
mântul se g se te în acest col de Galaxie,
deoarece lumile de aici sunt deosebit de vechi i
este probabil ca primele lumi colonizate s fie mai
apropiate de P mânt.
i în afar de faptul c este planeta de
origine, mai are P mântul i alte caracteristici
unice? întreb Pelorat cu aviditate.
V gândi i la ceva anume? întreb Deniador
cu zâmbetul s u vioi.
M gândesc la satelitul s u, pe care unii îl
numesc "Lun ". Are ceva deosebit, nu-i a a?
Iat o întrebare fundamental , Dr. Pelorat. S-
ar p rea c îmi citi i gândurile.
N-am spus i ce anume face din Lun un
satelit neobi nuit.
Dimensiunile sale, desigur. Am dreptate?...
Da, am. Toate legendele despre P mânt fac referiri
la imensul num r de specii vii i la giganticul s u
satelit... un satelit care are în jur de trei mii sau
trei mii cinci sute de kilometri în diametru.
Num rul mare de specii vii este u or de acceptat,
din moment ce poate rezulta dintr-o evolu ie
biologic natural , lipsit de constrângeri
artificiale. Un satelit gigantic este mai greu de
acceptat. Nici o alt lume locuit din Galaxie nu
are un asemenea satelit. Sateli ii mari sunt
invariabili asocia i gigantelor gazoase, nelocuite i
nelocuibile. Deci, ca Sceptic, prefer s nu accept
existen a Lunii.
 Dac P mântul este unic prin milioanele de
specii pe care le ad poste te, spuse Pelorat, nu ar
putea fi de asemenea unic i prin faptul c posed
un satelit gigant? Unul dintre aspectele unice l-ar
putea impliea pe cel lalt.
Deniador zâmbi:
Nu v d cum prezen a a milioane de specii ar
putea creea, din nimic, un satelit gigant.
Sau invers... Poate c un satelit gigant ar
putea favoriza apari ia a milioane de specii.
Nici asta nu v d cum.
Dar povestea despre radioactivitatea
mântului? întreb Trevize.
Este o poveste foarte larg r spândit în
întreaga Galaxie.
Dar, spuse Trevize, P mântul nu a putut fi
atât de radioactiv încât s împiedice apari ia vie ii.
Cum a devenit radioactiv? Un r zboi nuclear?
Este opinia cea mai r spândit , Domnule
Consilier Trevize.
Din felul în care o spune i, deduc c nu
crede i în aceast ipotez .
Nu exist nici o dovad c ar fi avut loc un
zboi. Opinie r spândit , sau chiar universal , ea
nu reprezint , în sine, o dovad .
Ce altceva s-ar fi putut întâmpla?
Nimeni nu tie dac s-a întâmplat ceva.
Radioactivitatea P mântului ar putea fi pur i
simplu o inven ie, la fel ca i legenda despre
marele s u satelit.
Care este versiunea general acceptat privind
istoria P mântului? întreb Pelorat. De-a lungul
carierei mele profesionale am adunat un mare
num r de legende referitoare la lumea de origine.
Multe dintre ele vorbesc despre o lume numit
mânt, sau cu un nume foarte asem tor. Nu
am reu it s ob in nimic de pe Comporellon; nimic
în afar de o vag men ionare a unuia, Benbally,
care ar fi venit de cine tie unde.
Nu e de mirare. Nu obi nuim s ne export m
legendele, i sunt surprins c a i g sit referin e la
Benbally. Supersti ie, înc o dat .
Dar dumneavoastr nu sunte i supersti ios,
i pute i vorbi despre aceste legende, nu-i a a?
Corect, spuse istoricul ridicând ochii spre
Pelorat. Dac se afl , popularitatea mea va coborî
periculos de mult, dar dumneavoastr trei ve i
si curând Comporellon-ul i sper c nu m
ve i cita niciodat ca surs de informa ii.
Ave i cuvântul nostru de onoare, spuse
repede Pelorat.
Atunci, iat pe scurt ceea ce se
presupune c s-a întâmplat, l sând la o parte
elementele supranaturale sau moraliste. P mântul
a fost mult vreme singura lume care ad postea
oameni. Apoi, cu aproximativ dou zeci i cinci de
mii de ani în urm , specia uman a pus la punct
toriile interstelare prin intermediul Saltului
hiperspa ial, i a colonizat un grup de planete.
Colonii de pe aceste planete s-au folosit de robo i.
Primii robo i au fost construi i pe P mânt, înaintea
epocii c toriilor hiperspa iale, i... apropo, ti i ce
sunt robo ii?
Da, spuse Trevize. Am mai fost întreba i, i
nu o singur dat . tim ce sunt robo ii.
Colonii, cu o societate complet robotizat , au
cucerit o tehnologie de vârf. Via a lor dura câteva
sute de ani. Au ajuns în cele din urm s i
dispre uiasc planeta-mam . Dup unele versiuni
mai dramatice, au dominat i oprimat lumea
str mo easc . În cele din urm , P mântul a trimis
în spa iu un nou grup de Coloni, c rora li s-a
interzis s foloseasc robo i. Dintre noile lumi,
Comporellon era printre primele. Patrio ii no tri
sus in c a fost prima, dar nu au nici o dovad
serioasa. Primul grup de Coloni a murit, i...
De ce a murit primul grupa, Dr. Deniador?
întreb Trevize.
De ce? Romanticii î i imagineaz c au fost
pedepsi i pentru crimele lor de c tre Cel Care
Pedepse te, dar nu- i bat capul s spun pentru
ce a a teptat atâta vreme. Îns nu e neap rat
necesar s apel m la basme pentru a ob ine o
explica ie. Este u or de demonstrat c o societate
dependent în totalitate de robo i devine flasc i
decadent , diminuîndu-se i pierind din pur
plictiseal sau, mai subtil, pierzându- i dorin a de
a tr i. Al doilea val de Coloni, cel f robo i, a
supravie uit i a pus st pânire pe întreaga Galaxie,
dar P mântul a devenit radioactiv, i a disp rut
încetul cu încetul de pe scen . În general se crede
tot din cauza robo ilor...
Bliss, care ascultase relatarea cu o ner bdare
vizibil , spuse:
Ei bine, Dr. Deniador, radioactivitate sau nu,
i oricâte valuri de Coloni or fi fost, problema
crucial este una simpl . Unde se afl P mântul?
Care sunt coordonatele sale?
Deniador spuse:
R spunsul la aceast întrebare este: nu
tiu... Dar haide i, a sosit vremea prânzului. Dup
aceea putem discuta despre P mânt oricât de mult
dori i.
Nu ti i? cu Trevize cu o voce strident .
Drept s spun, cred c nimeni nu tie.
Dar este imposibil.
Domnule Consilier, spuse Deniador oftând
or, dac dori i s califica i adev rul drept
imposibil, este dreptul dumneavoastr ; dar a a nu
ve i ajunge nic ieri.
 CAPITOLUL 7
sind Comporellon-ul

26

PRÂNZUL consta dintr-o gr joar de bule

crocante pe dinafar i moi pe din utru, de diferite
nuan e i cu diverse umpluturi.
Deniador ridic un obiect i îl desp turi,
ob inând o pereche de m nu i sub iri i
transparente, apoi le trase pe mâini. Oaspe ii îi
imitar .
V rog, cu ce sunt umplute aceste obiecte?
întreb Bliss.
Cele roz sunt umplute cu buc ele de pe te
condimentat, o mare delicates aici, pe
Comporellon. Acestea galbene con in o umplutur
pe baz de brânz foarte pu in aromat . Cele verzi
reprezint un amestec de legume. Mânca i-le cât
timp sunt calde. Dup aceea vom avea pl cint
cald cu migdale, i b uturile obi nuite. A
recomanda cidrul fierbinte. Climatul fiind rece,
mânc m hrana cald , chiar i desertul.
V d c v respecta i, spuse Pelorat.
Nu-i chiar a a, spuse Deniador. Îmi place s
fiu ospitalier cu invita ii mei. Eu unul, m
mul umesc cu foarte pu in. Nu am de hr nit o
mas corporal prea mare, cum probabil c a i
observat deja.
Trevize mu dintr-o bul roz i g si c avea,
într-adev r, o pl cut arom de pe te condimentat
dar gustul, gândi el, îi va r mâne în gur tot restul
zilei i, poate, chiar noaptea.
Dep rta de gur obiectul din care mu case,
observând c crusta se închisese deasupra
con inutului. Nu împro case zeam , nu cursese, i
se întreb ce rost aveau m nu ile. Mâinile nu
aveau cum s se ude sau s -i devin lipicioase,
chiar dac nu folosea m nu i. Decise c era o
problem de igien . M nu ile se foloseau în caz c
sp larea mâinilor era dificil de realizat. Protocolul
impunea, probabil, utilizarea lor indiferent de
situa ie. (Lizalor nu folosise m nu i cu o zi înainte,
când luaser masa împreun ... Poate din cauz c
era munteanc .)
Ar fi nepoliticos s discut m afaceri în timpul
mesei? întreb el.
Dup obiceiurile Comporelliene ar fi, îns
dumneavoastr sunte i oaspe ii, a a c vom face
cum dori i. Dac nu crede i sau nu v pas c
acest lucru v va diminua pl cerea de-a mânca, v
rog s începe i.
V mul umim, spuse Trevize. Doamna
Ministru Lizalor a l sat s se în eleag ba nu, a
spus-o foarte direct c Scepticii sunt impopulari
în aceast lume. A a este?
Buna dispozi ie a lui Deniador p ru s se
amplifice:
Desigur. Dar nu cred c este o nenorocire!
Vede i, Comporellon este o lume frustrat . Exist o
credin mistic generalizat i deloc
fundamentat conform c reia, odat , cu multe
milenii în urm , când Galaxia locuit nu avea
dimensiuni mari, Comporellon domnea peste toate
lumile. Faptul c în istoria oficial nu se
men ioneaz acest lucru ne irit , ne d e vorba
de popula ie, în general un sentiment de
nedreptate. Dar ce putem face? Guvernul a fost
obligat s se supun Imperiului trecut, iar acum
este un Asociat loial Funda iei. i cu cât ni se
aminte te mai mult de pozi ia noastr de
subordona i, cu atât devine mai influent credin a
în zilele m re e i misterioase ale trecutului.
Comporellienii nu au putut înfrunta Imperiul în
vremurile trecute, iar acum nu pot înfrunta
Funda ia. Deci se descarc atacându-ne i
urându-ne pe noi, pentru c nu credem în legende
i râdem de supersti ii. Cu toate acestea, suntem
feri i de efectele violente ale persecu iei. Noi
control m tehnologia, noi reprezent m
Universit ile. Cei mai sinceri dintre noi au
dificult i în a preda liber. Am i eu aceea i
dificultate, de i in conferin e pa nice cu studen ii
mei, în afara câmpus-ului. Dac am fi cu adev rat
sco i din viata public , tehnologia s-ar pr bu i iar
Universit ile i-ar pierde acreditarea în aproape
toat Galaxia. Probabil c prostia oamenilor este
atât de mare încât perspectiva unei sinucideri
intelectuale nu i-ar împiedica s i dea frâu liber
urii, îns Funda ia ne sprijin . A a c suntem în
permanen oc râ i, batjocori i, i denun i... Îns
nimeni nu se atinge de noi.
Deci teama de reac ia violent a popula iei v
împiedic s ne spune i unde se afl P mântul? îl
întreb Trevize. V teme i cumva c , în ciuda
protec iei, sentimentul anti-Sceptici va duce la
consecin e fatale, dac merge i chiar atât de
departe?
Deniador d du din cap:
Nu. Nimeni nu tie unde se afl P mântul.
Nu v ascund nimic. Nici de fric , nici din vreun
alt motiv.
E ceva care m intrig , insist Trevize. În
acest sector al Galaxiei exist un num r limitat de
planete locuibile; majoritatea lor sunt locuite, deci
le cunoa te i bine. Cât de greu v-ar fi s explora i
sectorul în c utarea unei planete care s fie
locuibil , (dac nu ar fi radioactiv ), i s aib în
plus un satelit uria ? Cu radioactivitatea i
satelitul gigantic, P mântul ar fi imposibil de
confundat, i ar putea fi descoperit chiar i într-o
utare superficial . Ar fi nevoie de ceva timp, îns
asta este singura dificultate.
Din punct de vedere al Scepticilor,
radioactivitatea P mântului i satelitul s u uria
sunt simple legende, spuse Deniador. S c ut m
a ceva, ar însemna s c ut m lapte de vrabie
sau pene de iepure.
Poate, dar asta nu ar trebui s împiedice
Comporellon-ul în c utare. Dac ar g si o lume
radioactiv cu o m rime adecvat pentru a fi
locuibil , cu un satelit uria , gândi i-v ce
credibilitate ar c ta legendele Comporelliene.
Deniador râse:
S-ar putea ca exact pentru acest motiv
Comporellon s nu caute. Dac rat m, sau g sim
un P mânt diferit de cel din legende, s-ar produce
contrariul. Legendele Comporelliene ar fi distruse
i ar deveni obiect de batjocur . Comporellon nu ar
risca a a ceva.
Dup o pauz , Trevize continu cu
argumentele:
În plus, chiar dac nu inem cont de
radioactivitate i satelitul uria , exist un al treilea
aspect unic care, prin defini ie, trebuie existe,
indiferent ce spun legendele. P mântul
ad poste te o via înfloritoare de o incredibil
diversitate, sau r ele ei, sau, în cel mai r u
caz, urmele fosilizate ale unei astfel de vie i.
Domnule Consilier, spuse Deniador, de i
Comporellon nu a trimis nici o expedi ie în
utarea P mântului, avem totu i ocazia s
torim prin spa iu, i primim din când în când
rapoarte de la nave care s-au ab tut de la ruta
dorit , dintr-un motiv sau altul. Salturile nu sunt
întotdeauna perfecte, dup cum probabil ti i. Cu
toate acestea, nimeni nu a pomenit despre vreo
planet care s aib caracteristici asem toare
mântului. i nici nu este de presupus ca vreo
nav s aterizeze pe o planet nefocuit , pentru ca
echipajul s caute fosile. Deci, dac în mii de ani
nu s-a raportat nimic de acest gen, sunt dispus s
accept cu toat convingerea c P mântul nu poate
fi g sit.
Trevize spuse, cu un sentiment de frustrare:
Dar P mântul trebuie fie undeva. Undeva
exist o planet pe care au evoluat omenirea i
toate formele de via . Chiar dac P mântul nu se
afl în aceast parte a Galaxiei, el exist .
Poate, spuse Deniador, dar în tot acest timp,
nu s-a ar tat nic ieri.
Oamenii nu l-au c utat cu adev rat.
Ei, bine, se pare c dumneavoastr îl c uta i.
urez noroc, dar nu a paria pe succesul acetei
misiuni.
S-a încercat aflarea coordonatelor
mântului prin metode indirecte, altele decât o
utare direct ?
Da, spuser dou voci simultan.
Deniador, proprietarul uneia dintre ele, spuse
tre Pelorat:
V gândi i la proiectul lui Yariff?
Da.
Atunci, sunte i bun s i-l explica i Domnului
Consilier? Am impresia c mai repede v-ar crede pe
dumneavoastr decât pe mine.
Golan, spuse Pelorat, în ultimele zile ale
Imperiului a existat o perioad când C utarea
Originilor a a era numit devenise o distrac ie
la mod , poate pentru c reprezenta un mijloc de a
pune un paravan între tine i cruda realitate
înconjur toare. tii, Imperiul era în acea vreme în
plin proces de dezintegrare. Un istoric Livian,
Humbal Yariff, s-a gândit c oricare ar fi planeta de
origini, aceasta ar fi colonizat la început lumile
care se g seau în apropierea ei, în loc s se
îndrepte spre planete mai îndep rtate. În general,
cu cât o lume este mai departe de punctul de
origine, cu atât mai târziu a fost colonizat . S
presupunem, deci, c cineva înregistreaz data
coloniz rii fiec rei planete locuite din Galaxie, i
deseneaz re ele care cuprind, fiecare, lumile cu
un anumit num r de ani vechime. Ar putea exista
o re ea care trece prin toate planetele vechi de zece
mii de ani; o alt re ea care s treac prin cele
vechi de cincisprezece mii de arii. Re elele ar trebui
fie, teoretic, aproximativ sferice i aproximativ
concentrice. Re elele mai vechi formeaz sfere cu
raz mai mic decât cele mai tinere, i dac am
uta centrul, am ob ine un volum de spa iu
relativ restrâns, care ar trebui s includ planeta
originior P mântul.
Pelorat începuse s deseneze sfere concentrice
prin aer, cu mâinile f cute cup :
În elegi ce vreau s spun, Golan?
Da, încuviin Trevize. Dar trag concluzia c
n-a mers.
Teoretic ar fi trebuit s mearg . Unul dintre
necazuri era c momentul coloniz rii nu se
cuno tea foarte precis. Fiecare lume exagera într-
un grad mai mic sau mai mare, i nu era deloc
or s determini vechimea f când abstrac ie de
legende.
Descompunerea carbonului-l4 în trunchiul
copacilor, spuse Bliss.
Desigur, drag , spuse Pelorat, dar pentru a a
ceva era nevoie de acceptul lumilor respective, iar
acest lucru nu se ob inea niciodat . Nici o lume nu
dorea ca declara ia exagerat asupra vârstei sale
fie pulverizat , iar Imperiul nu era atunci în
sur s se certe cu localnicii într-o problem
atât de neînsemnat . Avea alte lucruri pe cap. Tot
ceea ce a putut face Yariff a fost s se foloseasc
de lumile vechi de cel mult dou mii de ani, a c ror
colonizare fusese înregistrat precis. Nu erau decât
câteva, distribuite pe o suprafa aproximativ
sferic , cu centrul relativ aproape de Trantor,
capitala Imperiului. Deoarece de acolo porniser
expedi iile de colonizare ale acelor lumi. Asta,
desigur, era o alt problem . P mântul nu fusese
singurul punct de plecare în colonizarea lumilor.
Pe m sur ce a trecut timpul, lumile mai vechi au
trimis Coloni pe cont propriu. Trantor colonizase o
mul ime de planete. Yariff a fost, foarte pe nedrept,
batjocorit i ridiculizat, iar reputa ia profesional i-
a fost distrus .
Trevize spuse:
Am în eles cum stau lucrurile, Janov... Dr.
Deniador, deci nu-mi pute i oferi nici cea mai slab
raz de speran ? Exist vreo alt lume unde ar fi
posibil s ob in informa ii privind P mântul?
Deniador se cufund o vreme în gânduri. Spuse
în cele din urm , alegându- i cu grij cuvintele:
P i... ei bine, ca Sceptic trebuie s v spun c
eu nu sunt sigur c P mântul exist , sau c a
existat vreodat . Totu i...
cu din nou.
Într-un târziu, Bliss spuse:
Cred c v-a i gândit la ceva care ar putea fi
important, Doctore.
Important? M îndoiesc, spuse Deniador.
Poate amuzant, totu i. P mântul nu este singura
planet ale c rei coordonate reprezint un mister.
Mai sunt i lumile primului grup de Coloni,
Spa ienii. Unii le-au numit "lumile Spa iene"; al ii
le numesc "Lumile Interzise". Al doilea nume este
cel mai r spândit. Când se aflau la apogeul
civiliza iei lor, spun legendele, Spa ienii aveau o
durat de via care ajungea pân la câteva secole,
i refuzau s -i primeasc în lumile lor pe str mo ii
no tri, cei cu via scurt . Dup ce i-am învins,
situa ia s-a inversat. Noi am refuzat s mai inem
leg tura cu ei, i i-am l sat s se descurce singuri,
interzicând navelor i Comercian ilor no tri s îi
mai contacteze. În consecin , acele lumi au
devenit Lumile Interzise. Eram siguri, a a spun
legendele, c Cel Care Pedepse te îi va distruge i
interven ia noastr ; se pare c a a a i f cut.
Din câte tim noi, nici un Spa ian nu a mai ap rut
în Galaxie, de multe milenii.
Crede i c Spa ienii tiu ceva despre P mânt?
întreb Trevize.
Asa e de presupus, din moment ce lumile lor
erau mai vechi decât oricare dintre lumile noastre.
Îns nu cred s mai existe Spa ieni.
Chiar i a a, lumile lor exist i ar putea avea
documente.
Dar pute i g si acele lumi?
Pe Trevize îl cuprinse exasperarea:
Vre i s spune i c cheia spre P mânt, a
rui localizare este necunoscut , poate fi g sit
pe lumile Spa iene, a c ror pozi ie este de asemeni
necunoscut ?
Deniador în din umeri:
De dou zeci de mii de ani nu am mai avut de-
a face cu ei. Nu ne-am mai gândit la ei. Ca i
mântul, au disp rut în cea a istoriei.
Pe câte lumi tr iau Spa ienii?
Legendele vorbesc de cincizeci... un num r
suspect de rotund. Probabil c erau mult mai
pu ine.
i nu cunoa te i pozi ia nici m car a uneia
din cele cincizeci?
Ei bine, stau acum i m întreb...
Ce anume?
 Întrucât istoria primitiv este hobby-ul meu,
ca i al Doctorului Pelorat, am cercetat din când în
când vechile documente, c utând ceva care s-ar
putea referi la vremurile de demult; ceva mai
credibil decât ni te simple legende. Anul trecut am
dat peste jurnalul de bord al unei nave vechi,
înregistr rile erau aproape indescifrabile, i datau
din vremurile str vechi, pe când lumea noastr nu
era cunoscut sub numele de Comporellon. Se
folosea numele de "Planeta lui Baley" care, dup
mine, poate fi o form chiar mai veche decât
"Lumea lui Benbally" din legendele noastre.
A i publicat? întreb entuziasmat Pelorat.
Nu, spuse Deniador. Nu plonjez decât dup
ce m asigur c exist ap în piscin , dup cum
spune vechea zical . Vede i dumneavoastr ,
înregistrarea spune c eful acestei nave a vizitat o
lume Spa ian i a luat cu el o femeie de acolo.
Dar spunea i c Spa ienii nu permiteau
altora s -i viziteze, interveni Bliss.
Exact, i acesta este motivul pentru care nu
public materialul. Sun incredibil. Avem câteva
basme care se refer la Spa ieni i la conflictul lor
cu Colonii str mo ii no tri... Astfel de basme
exist nu numai pe Comporellon ci i pe multe alte
lumi, în diverse variante, dar toate spun acela i
lucru: cele dou grupuri, Spa ienii i Colonii, nu s-
au amestecat. Nu existau contacte sociale, cu atât
mai pu in sexuale, i cu toate acestea c pitanul
Colon i femeia Spa ian s-au legat unul de altul
prin firele iubirii. Este atât de incredibil încât nu
d nici o ans ca aceast poveste s fie acceptat
decât, în cel mai bun caz, ca pies de fic iune.
Trevize spuse dezam git:
Asta-i tot?
Nu, Domnule Consilier, mai este înc ceva. În
ele jurnalului de bord am dat peste ni te
numere care ar putea reprezenta coordonate
spa iale. Dac ar fi coordonate i repet, pentru
onoarea mea de Sceptic m oblig , ar putea s
nu fie atunci, intui ia m face s trag concluzia
reprezint coordonatele a trei dintre lumile
Spa iene. Una dintre ele ar putea fi lumea
Spa ian pe care s-a n scut iubita c pitanului.
Chiar dac povestea este fic iune,
coordonatele ar putea fi reale? întreb Trevize.
S-ar putea, f cu Deniador. V voi da
numerele, i sunte i liberi s le folosi i; dar s-ar
putea s nu ajunge i nic ieri... i totu i, mi-a venit
o idee amuzant .
Zâmbetul lui vioi î i f cu din nou apari ia.
Care anume? spuse Trevize.
Ce-ar fi dac una dintre acele grupe de
coordonate define te chiar pozi ia P mântului?

27

Soarele Comporellon-ului, de un portocaliu

limpede, ap rea mai mare decât soarele Terminus-
ului, dar era jos pe cer i oferea c ldur pu in .
Vântul, din fericire slab, atingea obrajii lui Trevize
cu degete de ghea .
Tremura în untrul mantalei înc lzit electric,
primit de la Mitza Lizalor. Doamna Ministru se
afla acum al turi de el.
Probabil c exist i zile mai c lduroase,
Mitza.
Ea ridic ochii i arunc soarelui o privire
scurt . St tea dreapt în cosmoportul pustiu,
nedând vreun semn de disconfort înalt ,
impozant , purtând o manta mai sub ire decât
Trevize. i chiar dac nu era insensibil la frig, cel
pu in nu-i acorda aten ie.
 Avem o var minunat , spuse ea. Nu este
lung , dar plantele noastre de cultur sunt
adaptate. Speciile sunt alese cu grij , se dezvolt
repede la soare i rezist la înghe . Animalele
domestice au blan bogat , i toat lumea din
Galaxie recunoa te c lâna Comporellian este cea
mai bun . Mai avem ferme, plasate pe orbit în
jurul planetei, care cresc fructe tropicale. De fapt,
chiar export m ananas în conserve, cu o arom
deosebit . Majoritatea celor care tiu despre noi c
suntem o lume rece habar n-au de a a ceva.
Mitza, î i mul umesc c ai venit s ne vezi la
plecare, spuse Trevize. i î i sunt recunoasc tor c
ai fost dispus s colaborezi cu noi în aceast
misiune. Totu i, pentru lini tea mea sufleteasc ,
trebuie s te întreb dac nu cumva vei avea
necazuri din aceast cauz .
Nu! d du ea din cap cu mândrie. Nici un fel
de necaz. În primul rând, nimeni nu-mi va cere
vreo explica ie. Eu controlez transportul, ceea ce
înseamn c eu singur stabilesc regulile pentru
acest cosmoport i pentru celelalte, pentru sta iile
de intrare, pentru navele care vin i pleac . Primul
Ministru depinde de mine în toate aceste privin e,
i este foarte bucuros c nu trebuie s afle
detaliile... i chiar daca mi s-ar pune întreb ri, nu
va trebui s spun decât purul adev r. Guvernul
va aplauda pentru c nu am predat Funda iei
aceast nav . La fel i popula ia, dac s-ar hot rî
este bine sa afle. Iar Funda ia nu va afla nimic.
Poate c guvernul este de acord s nu predea
Funda iei nava, spuse Trevize, dar aprob faptul
ne-ai l sat s plec m cu ea?
Lizalor zâmbi:
E ti un tip de treab , Trevize. Ai luptat cu
tenacitate s i p strezi nava, iar acum c o ai, î i
faci griji pentru mine.
 Întinse mâna spre el ca i cum ar fi dorit s -l
mângâie, îns , cu o dificultate vizibil , reu i s i
controleze impulsul.
Relu , cu brutalitate:
Chiar dac îmi vor pune la îndoial decizia,
nu va trebui s le spun decât c era i, i sunte i în
continuare, în c utarea Celei Mai Vechi. Vor spune
am f cut bine sc pând atât de repede de voi, cu
nav cu tot. i vor participa la ceremonii de
alungare a demonilor, de i nu aveam cum ghici
dinainte care erau inten iile voastre.
Chiar te temi c nenorocirea se va abate
asupra ta i a Comporellon-ului, din cauza
prezen ei mele?
Desigur, f cu Lizalor cu înc ânare.
Apoi spuse, cu ceva mai mult blânde e:
Mie mi-ai adus deja nefericirea, pentru c
acum, dup ce te-am cunoscut, b rba ii
Comporellieni îmi vor p rea i mai insipizi. Voi
mâne cu un dor nealinat. Cel Care Pedepse te a
avut deja grij de mine.
Trevize ezit , apoi spuse:
N-a vrea s i schimbi p rerea în privin a
mea, dar nici nu vreau s suferi inutil. Trebuie s
tii c ideea asta cu nefericirea este o simpl
supersti ie.
Presupun c Scepticul i-a spus-o.
tiam i f s mi-o spun el.
Lizalor î i terse fa a, deoarece sprâncenele îi
fuseser acoperite de un strat sub ire de chiciur .
Apoi spuse:
tiu c mai sunt unii care cred c este
supersti ie. Faptul c Cea Mai Veche aduce, totu i,
nefericirea, este o realitate. S-a demonstrat de
multe ori, i toate argumentele iste ilor de Sceptici
nu pot împiedica existen a adev rului.
Îi întinse deodat mâna:
 La revedere, Golan. Urc -te în nav , înainte
ca trupul t u de Terminian sensibil s înghe e în
suflarea vântului nostru, rece dar binevoitor.
La revedere, Mitza, i sper s ne întâlnim la
întoarcere.
Da, ai promis c te vei întoarce, i mi-am
impus s cred c a a va fi. Ba mi-am spus chiar c
voi veni eu la tine pe nav , în spa iu, astfel încât
nenorocirea s cad doar asupra mea, nu i
asupra lumii mele... dar nu vei reveni.
Te în eli! Am s revin! N-am s renun la tine
chiar atât de u or, dup pl cerea pe care mi-ai
oferit-o.
În acel moment, Trevize era foarte convins de
ceea ce spunea.
Nu pun la îndoial impulsurile tale
romantice, scumpul meu Terminian. Îns cei care
se aventureaz în c utarea Celei Mai Vechi nu se
mai întorc niciodat ... dispar. Simt asta în adâncul
sufletului meu.
Era frig, i Trevize încerca s i st pâneasc
cl nitul din ilor. Nu vroia s se cread c îi
cl neau de fric .
i asta e tot supersti ie, spuse el.
O fi, spuse ea, dar este adev rat.

28

Era pl cut întoarcerea în cabina de pilotaj de

pe Far Star! Ce dac era înghesuit ? Ce dac era
ca o celul de închisoare în spa iul infinit? Era
familiar , prietenoas , i cald .
M bucur c în sfâr it ai urcat i tu la bord,
spuse Bliss. M întrebam cât aveai de gând s mai
stai cu Doamna Ministru.
Nu mult, spuse Trevize. E frig afar .
 Am avut impresia, spuse Bliss, c i-ar fi
pl cut s mai r mâi cu ea, amânând c utarea
mântului. Nu-mi face pl cere s i sondez
mintea, nici m car la suprafa , îns eram
îngrijorat din cauza ta, i tenta ia care te
st pânea era evident .
Ai dreptate, spuse Trevize. Am fost încol it de
aceast tenta ie, timp de câteva momente. Doamna
Ministru este o femeie remarcabil , n-am mai
întâlnit vreuna care s -i semene... Mi-ai amplificat
rezisten a la tenta ie, Bliss?
i-am spus de mai multe ori, Trevize, c nu
trebuie, i nici nu sunt dispus , s i "lucrez"
mintea în vreun fel. Presupun c ai rezistat
tenta iei datorit puternicului t u sim al datoriei.
Nu, nu cred c sta a fost motivul, zâmbi el
strâmb. N-a fost nimic dramatic, sau nobil. Am
rezistat în primul rând pentru c era frig. În al
doilea rând, mi-a trecut prin minte o perspectiv
trist , i anume c femeia asta nu are nevoie de
prea multe edin e de amor pentru ca s m
termine. Nu i-a putea face fa .
În sfâr it, acum te afli în siguran , la bord, îi
întrerupse Pelorat. Ce vom face în continuare?
În viitorul imediat vom traversa rapid
sistemul planetar, pân când ne vom dep rta
suficient de mult de soarele Comporellon-ului
pentru a putea efectua Saltul.
Te temi s nu fim opri i, sau urm ri i?
Nu, sunt convins c Doamna Ministru î i
dore te s plec m de aici cât mai repede posibil i
nu ne mai apropiem de ei, pentru a scuti
planeta de r zbunarea Celui Care Pedepse te. De
fapt...
Da?
Ea crede c noi oricum nu vom putea sc pa
de pedeaps . Este foarte convins c nu vom
reveni niciodat . Asta, m gr besc s adaug, nu
din cauz c m-ar considera infidel. A vrut s
spun c P mântul are o aur de nenorocire atât
de puternic , încât oricine pleac s îl caute î i va
si moartea.
De unde tie ea? întreba Bliss. Câ i au plecat
de pe Comporellon s caute P mântul?
M îndoiesc c vreun Comporellian a plecat
vreodat într-o astfel de c utare. De fapt, i-am i
spus c temerile ei sunt simple supersti ii.
E ti convins de ceea ce spui? Nu cumva i-a
strecurat o urm de team ?
tiu c temerile ei sunt cea mai pur
supersti ie. Îns asta nu le împiedic s aib de
asemenea i un fundament real.
Vrei s spui c radioactivitatea ne va ucide?
Nu cred c P mântul este radioactiv. Îns
cred se protejeaz . Adu- i aminte c toate
referirile la P mânt aflate în biblioteca de pe
Trantor au fost sustrase. Adu- i aminte c
minunata memoria a Gaiei, la care contribuie
întreaga planet , inclusiv straturile de roc de la
suprafa i metalul topit din nucleu, nu reu te
penetreze suficient de mult înapoi în timp
pentru a ne da vreo informa ie despre P mânt.
Este clar c dac P mântul are puterea de a face
asta, atunci poate influen a min ile astfel încât s
impun credin a în radioactivitate. Probabil c ,
fiind atât de aproape de P mânt, Comporellon
reprezint un pericol mai mare, i de aceea este
amplificat i mai puternic aceast indiferen .
Deniador, Sceptic i om de tiin , este extrem de
convins c nu are nici un rost s cau i P mântul.
Spune c nu poate fi g sit... Iat motivul pentru
care supersti ia Doamnei Ministru ar putea avea
un fundament real. Dac P mântul face totul
pentru a se ascunde, oare nu ne-ar putea omorî,
sau mutila min ile?
Bliss se încrunt i spuse:
Gaia...
Nu spune c Gaia ne va proteja, interveni
prompt Trevize. Din moment ce P mântul a fost
capabil s tearg amintirile cele mai vechi ale
Gaiei, este clar c , în cazul unui conflict între
aceasta i P mânt, P mântul ar câ tiga.
De unde tii c amintirile au fost terse? f cu
Bliss cu r ceal . Poate c pur i simplu Gaia a
avut nevoie de timp pentru a creea o memorie
planetar , iar acum nu putem sonda decât pân la
momentul des vâr irii acestui proces. Iar dac
amintirile au fost într-adev r terse, de unde tii c
mântul a f cut-o?
Nu tiu, spuse Trevize. Nu fac decât s
avansez ni te specula ii.
Pelorat interveni, cu oarecare timiditate:
Dac P mântul este atât de puternic, i ine
atât de mult s i p streze anonimatul, la ce mai
folose te c utarea noastr ? Pari a crede c nu ne
va permite s mergem cu succes pân la cap t, i
ne va ucide dac nu ne va putea împiedica pe alte
i. În cazul sta, ce rost mai are s continu m?
S-ar p rea c cel mai în elept ar fi s
renun m, recunosc, dar sunt foarte puternic
convins c P mântul exist , c trebuie s îl g sesc,
i c îl voi g si. Iar Gaia mi-a spus c ori de câte
ori am o convingere foarte puternic , de acest gen,
am întotdeauna dreptate.
Dar cum vom supravie ui acestei descoperiri?
S-ar putea, spuse Trevize f când efortul s
par degajat, ca i P mântul s recunoasc
valoarea extraordinar a deciziei mele, i s m
lase în pace. Dar i asta este concluzia la care
doream s ajung nu pot fi sigur c voi doi ve i
supravie ui. Cred c ar trebui s v duc înapoi pe
Gaia, dup care s continui de unul singur. Eu, i
nu voi, am hot rât primul c trebuie s caut
mântul; eu, i nu voi, am interesul s îl g sesc;
eu, i nu voi, sunt atras de el. Deci eu trebuie s -
mi asum riscul, i nu voi. Trebuie s merg singur...
Janov?
Pelorat î i înfund b rbia în gât, iar fa a sa
deveni parc i mai prelunga decât de obicei:
Nu neg c sunt îngrijorat, Golan, dar mi-ar fi
ru ine de mine dac te-a abandona. M-a
dezonora în proprii mei ochi.
Bliss?
Orice ai face, Trevize, Gaia nu te va
abandona. Dac P mântul se va dovedi periculos,
Gaia va face tot ce-i st în putin pentru a te
proteja. i oricum, în rolul meu de Bliss, nu îl voi
abandona pe Pel. Dac se aga de tine, atunci eu
voi ag a de el.
Foarte bine. S nu spune i c nu v-am oferit
o ans . Deci mergem împreun .
Împreun , spuse Bliss.
Pelorat zâmbi u or, i îl strânse pe Trevize de
um r:
Împreun . Mereu.

29

Prive te, Pel, spuse Bliss.

Umbla la telescopul navei, în joac , pentru a
mai face i altceva decât s studieze biblioteca lui
Pelorat, plin cu legende despre P mânt.
Pelorat se apropie, îi puse un bra pe dup
um r, apoi privi ecranul. Se putea vedea una
dintre gigantele gazoase ale sistemului planetar
Comporellian, de dimensiuni impresionante.
Avea o culoare portocalie blând , br zdat de
benzi mai pale. P rea un cerc de lumin aproape
perfect.
Minunat, spuse Pelorat.
Banda central se extinde dincolo de planet ,
Pel.
Pelorat ridic sprâncenele i spuse:
tii, Bliss, cred c ai dreptate.
Crezi c e o iluzie optic ?
Nu tiu, spuse el. În problemele astea sunt la
fel de novice ca i tine... Golan!
Trevize r spunse apelului cu un "Ce s-a
întâmplat?" anemic, i intr în cabina de pilotaj.
rea un pic ifonat, ca i cum ar fi dormit
îmbr cat în pat... ceea ce de fapt i f cuse.
Spuse, pe un ton în care se putea distinge o
urm de iritare:
V rog! Nu mai umbla i la instrumente.
N-am f cut decât s privim prin telescop,
spuse Pelorat. Ia uite aici.
Trevize privi, dup care spuse:
Este o gigant gazoas . I se spune Gallia.
De unde tii c e chiar Gallia, doar dintr-o
privire?
În primul rând, spuse Trevize, inând cont de
dimensiunile planetelor, de pozi iile lor orbitale pe
care le-am studiat când am calculat traseul, i de
distan a fa de soare, aceasta este singura care
poate fi m rit pe ecran în asemenea m sur , în
acest moment. În al doilea rând, este inelul.
Inelul? f cu Bliss peste m sur de uimit .
Nu pute i z ri decât o urm sub ire i palid ,
din cauz c privim chiar din planul inelului.
Putem ie i din planul orbital pentru a avea un
unghi mai favorabil. Vre i?
N-a vrea ca din cauza noastr s recalculezi
pozi iile i traseele, Golan, spuse Pelorat.
Nici o problem ! Computerul se va ocupa de
toate astea, în locul meu.
Se a ez în fa a computerului i puse palmele
pe contururile de pe pupitru. Computerul, bine
acordat pe frecven ele min ii sale, se ocup de
restul.
Far Star, scutit de problema combustibilului i
de senza iile iner iale, acceler rapid. Înc o dat ,
Trevize sirn i un val de afec iune pentru acest
computer-nav care îi r spundea astfel ca i
cum era ac ionat i direc ionat de gândul s u; ca i
cum ar fi fost o puternic i docil extensie a
organelor sale de ac iune.
Nu era de mirare c Funda ia o vroia înapoi; nu
era de mirare c i Comporellon-ul o dorise.
Singura surpriz era c for a supersti iei fusese
suficient de puternic pentru a-i determina pe
Comporellieni s renun e la ea.
Înarmat cum se cuvine, ar fi putut lupta mai
bine decât oricare nav sau grup de nave... cu
condi ia s nu se confrunte cu una la fel ca i ea.
Desigur, nu era înarmat . Primarul Branno,
când îi d duse nava pe mân , î i luase totu i
aceast elementar m sur de precau ie.
Pelorat i Bliss priveau cu aten ie cum Gallia se
rotea spre ei, încet, încet. Polul de deasupra
(oricare o fi fost) deveni vizibil, înconjurat de o zon
turbulent extins , circular . Polul de jos disp ru
în spatele sferei.
Observar cum, în partea superioar , zona de
umbr invada zona de lumin portocalie,
diminuând progresiv superbul disc.
Cel mai tare îi uimea faptul c banda central
nu mai era o linie dreapt , ci se curbase, la fel ca
i celelalte benzi dinspre nord i dinspre sud, îns
de o manier mult mai vizibil . Era limpede c se
continua i în spatele planetei. Nu se punea
problema unei iluzii optice. Natura sa era evident :
un inel de materie, înconjurând planeta, invizibil
în partea întunecat a sferei.
Cred c este suficient pentru a v face o idee,
spuse Trevize. Dac am trece pe deasupra axei de
rota ie a planetei, a i vedea c inelul are o form
circular , este concentric cu planeta, i nu o atinge
nic ieri. Probabil a i mai observa i c nu este
unul singur, ci mai multe inele concentrice.
N-a fi crezut c a a ceva este posibil, spuse
Pelorat cople it. Ce anume le ine in spa iu?
Acelea i for e ca i în cazul sateli ilor, spuse
Trevize. Inelele sunt constituite din particule mici,
fiecare orbitând în jurul planetei. Sunt atât de
aproape de planet , încât efectele mareelor le
împiedic s se condenseze într-un singur corp.
Pelorat d du din cap:
M îngrozesc când m gândesc la mine,
trâne. Cum este posibil s -mi fi petrecut
întreaga via încercând s devin un erudit, i
totu i s tiu atât de pu ine lucruri despre
astronomie?
Iar eu nu tiu nimic despre miturile omenirii.
Nimeni nu poate cuprinde întreaga cunoa tere...
Chestia este c aceste inele planetare nu
reprezint ceva neobi nuit. Toate gigantele gazoase
au a a ceva, chiar dac uneori se prezint sub
forma unor curbe sub iri formate din praf.
Întâmpl tor, soarele Terminus-ului nu are o
gigant gazoas veritabil în sistemul s u
planetar, a a c Terminienii nu prea tiu despre
inelele planetare. Totu i, l imea acestui inel, de
peste dou sute de kilometri, este neobi nuit .
Pelorat pocni deodat din degete:
Deci asta vroia s spun !
Ce s-a întâmplat, Pel? tres ri Bliss.
Am dat mai demult peste un fragment dintr-o
poezie foarte veche, spuse Pelorat. Era într-o
versiune arhaic a limbajului Galactic, greu de
descifrat, îns asta era o dovad foarte bun a
vechimii... De i nu ar trebui s m plâng, b trâne.
Profesia mea a f cut din mine un expert în
diversele variante ale Galaticii Vechi, iar asta îmi
aduce destule satisfac ii, chiar dac nu îmi
folose te la nimic altceva... Despre ce vorbeam?
Un fragment de poezie veche, Pel drag ,
spuse Bliss.
Mul umesc, Bliss, spuse el.
Apoi, spre Trevize:
Ea m readuce pe traseu când o iau razna...
ceea ce se întâmpl aproape tot timpul.
Asta face parte din farmecul t u, Pel, spuse
Bliss zâmbind.
În sfâr it, acel fragment de poezie se dorea o
descriere a sistemului planetar din care f cea parte
mântul. Nu tiu în ce scop. Nu a supravie uit
decât aceast mic parte, probabil din cauza
elementelor de astronomie pe care le con ine. În
orice caz, era vorba despre str lucitorul inel triplu
al celei de-a asea planete, "atât de mare i de lat,
încât planeta parc se chirce te când o compari cu
el." Dup cum vezi, înc mai pot cita din memorie.
Nu în elesesem ce putea fi acel "inel planetar". Îmi
aduc acum aminte c îmi imaginam trei cercuri în
linie, dispuse pe o parte a planetei. P rea atât de
absurd, încât nu m-am mai obosit s îl includ în
biblioteca mea. Acum îmi pare r u c n-am insistat
aflu mai multe.
Poate c ai f cut bine ignorând-o, Janov,
încerc Trevize s îl consoleze. E o gre eal s iei
de bune toate p vr gelile dintr-o poezie.
Dar la asta se referea, spuse Pelorat ar tând
cu degetul înspre ecran. Despre asta vorbea
poezia. Trei inele, concentrice, mai largi decât
planeta îns i.
 N-am mai auzit de a a ceva, spuse Trevize.
Nu cred c inelele pot fi atât de largi. În compara ie
cu planeta pe care o înconjoar , ele sunt
întotdeauna foarte sub iri.
Da, dar pân acum nu am mai auzit nici de
planete locuibile cu sateli i gigantici, spuse Pelorat.
Sau cu crust radioactiv . Iat caracteristica unic
num rul trei. Dac descoperim o planet
radioactiv (care altfel ar putea fi locuibil ), cu un
satelit gigantic, i dac mai g sim în sistem o
planet înconjurat de un inel uria , atunci putem
fi siguri c am dat peste P mânt.
Sunt de acord, Janov, zâmbi Trevize. Dac
m peste toate aceste trei caracteristici unice,
atunci cu siguran c este vorba de P mânt.
Dac ! oft Bliss.

30

Trecuser de principalele lumi ale sistemului

planetar, n pustindu-se în spa iul dintre cele dou
planete aflate la periferia sistemului. În jurul lor,
pe o raz de l,5 miliarde de kilometri, nu se afla
nici o mas important . În fa se întindea un vast
nor, nesemnificativ din punct de vedere
gravita ional.
Far Star accelerase pân la o vitez de 0,1c.
Adic o zecime din viteza luminii. Trevize tia bine
, teoretic, nava putea fi accelerat pân în
vecin tatea vitezei luminii, dar mai tia de asemeni
, în practic , 0,lc era limita rezonabil .
La aceast vitez , obiectele cu mas apreciabil
puteau fi ocolite, îns nu aveai cum s evi i
nenum ratele particule de praf din spa iu i, mai
ales, atomii i moleculele. La viteze foarte mari,
aceste obiecte infime puteau provoca avarii,
erodând i zgâriind înveli ul navei. La viteze
apropiate de cea a luminii, fiecare atom care
ciocnea înveli ul avea propriet ile unei particule
de raz cosmic . Supus acestei radia ii penetrante,
nimeni de la bordul navei nu ar fi putut
supravie ui mult vreme.
De i nava se deplasa cu treizeci de mii de
kilometri pe secund , stelele din dep rtare d deau
impresia c sunt fixe.
Computerul cerceta spa iul pe o raz mare,
detectând obiectele de dimensiuni importante iar
nava vira u or pentru a le evita.
Trevize î i concentrase întreaga aten ie asupra
celor trei seturi de coordonate primite de la
Deniador.
Este ceva în neregul cu numerele? întreb
nelini tit Pelorat.
Deocamdat nu-mi pot da seama, r spunse
Trevize. Coordonatele în sine nu sunt utile decât
dac tii originea, conven iile de calcul... direc ia
dup care este m surat distan a echivalentul
primului meridian, ca s spun a a i altele.
i cum ai s afli toate astea? întreb
dezam git Pelorat.
Am ob inut coordonatele Terminus-ului i ale
altor câteva puncte cunoscute, fa de
Comporellon. Dac le introduc în computer, acesta
îmi va determina conven iile. Încerc s -mi fac
ordine în minte pentru a putea programa
computerul s fac un calcul corect. Odat
determinate conven iile, numerele referitoare la
Lumile Interzise ar putea c ta un sens.
Ar putea? Doar atât? întreb Bliss.
M tem c doar atât, spuse Trevize. La urma
urmelor, sunt numere vechi... probabil
Comporelliene, dar nu obligatoriu. Dac se bazeaz
pe alte conven ii?
 i atunci?
Atunci vom avea doar ni te numere f
semnifica ie. Dar... asta vom afla în curând.
Degetele sale alunecar deasupra tastelor
computerului, introducând informa iile necesare.
Dup aceea î i a ez mâinile deasupra
contururilor de pe pupitru. A tept pân ce com-
puterul determin conven iile, apoi interpret
coordonatele celei mai apropiate dintre Lumile
Interzise în acelea i conven ii, i în cele din urm
raport acele coordonate la harta Galactic aflat
în memoria computerului.
Pe ecran ap ru un câmp de stele, evoluând
rapid pentru a se potrivi cu informa iile transmise.
Odat ajuns în staz se m ri, i stelele începur s
alerge înspre margini în toate direc iile, pân când
majoritatea disp rur . Ochiul nu putea urm ri
aceast mi care rapid ; totul era ca o cea
pestri . În cele din urm , pe ecran nu r mase
decât un spa iu de o zecime de parsec pe fiecare
latur (conform indexului de cifre de sub ecran).
Doar ase puncte slab str lucitoare p tau
întunecimea ecranului.
Care dintre ele este Lumea Interzis ? întreb
încet Pelorat.
Nici una, r spunse Trevize. Patru sunt pitice
ro ii, una este o pitic aproape ro ie, iar ultima
este o pitic alba. Nici una dintre ele nu poate avea
pe orbit vreo lume locuibil .
Cum î i dai seama c sunt pitice ro ii doar
uitându-te la ele?
Acum nu privim stele adev rate, spuse
Trevize. Privim o sec iune a h ii Galactice stocat
în memoria computerului. Fiecare stea are o
etichet . Tu nu o po i vedea, dar atâta vreme cât
mâinile mele sunt în contact, ca acum, primesc o
cantitate considerabil de informa ii.
 Pelorat spuse, pe un ton jalnic:
Atunci, coordonatele sunt inutile.
Trevize ridic privirea spre el.
Nu, Janov. Înc nu am terminat. Mai exist
problema timpului. Coordonatele Lumii Interzise
sunt cele de acum dou zeci de mii de ani. În acea
vreme, atât ea cât i Comporellon se roteau în
jurul Centrului Galactic, i este posibil ca rota ia
fi fost efectuat cu viteze diferite, pe orbite cu
diferite înclin ri i excentricit i. Deci, cu timpul,
cele dou lumi probabil s-au apropiat sau
îndep rtat una de alta. Cu siguran c nu a mai
mas în acest cub cu latura de o zecime de
parsec.
i atunci, ce facem?
Punem computerul s întoarc Galaxia cu
dou zeci de mii de ani în urm , relativ la
Comporellon.
Poate face a a ceva? întreb Bliss uluit .
Nu poate muta Galaxia real , îns poate
deplasa harta din b ncile sale de date.
Vom vedea ceva? întreb din nou Bliss.
Privi i, îi îndemn Trevize.
Foarte încet, cele ase stele începur s alunece
pe ecran. O nou stea ap ru în marginea din
stânga, i Pelorat o ar cu degetul, entuziasmat:
Acolo! Acolo!
Îmi pare r u, spuse Trevize. Înc o pitic
ro ie. Cel pu in trei p trimi din stelele Galaxiei
sunt pitice ro ii.
Imaginea de pe ecran se stabiliz .
Ei? f cu Bliss.
Asta e, spuse Trevize. Iat imaginea acestei
por iuni de Galaxie, a a cum ar fi ar tat acum
dou zeci de mii de ani. Exact în centru ecranului
se afl un punct unde ar trebui s fie Lumea
Interzis .
 Ar trebui, dar nu este, spuse ironic Bliss.
Nu este, fu de acord Trevize.
Nu p rea foarte decep ionat.
Pelorat d du aerul afar din pl mâni, oftând
prelung:
Of, Golan, ce p cat!
A teapt , nu dispera, spuse Trevize. Nici nu
a teptam s v d vreo stea acolo.
Nu te a teptai? f cu uimit Pelorat.
Nu. i-am spus c asta nu este Galaxia real ,
ci harta computerului. Dac o stea adev rat nu
este inclus în hart , atunci nu o putem vedea.
Dac planeta se nume te "Interzis ", i a fost
numit a a timp de dou zeci de mii de ani, sunt
anse ca ea s nu apar pe hart .
Poate c nu exist , spuse Bliss. Legendele
Comporelliene pot fi false, sau coordonatele
inexacte.
Foarte adev rat. Îns computerul poate face
acum o estimare privind valoarea coordonatelor în
momentul de fa . Folosind coordonatele corectate
cu factorul timp, o corec ie pe care nu o putem
face decât prin utilizarea h ii stelare, putem s
arunc m acum o privire asupra câmpului stelar al
Galaxiei reale.
Dar tu ai presupus c Lumea Interzis a
deviat cu o vitez medie, spuse Bliss. Dac viteza
nu a fost medie?
Adev rat, îns o corec ie folosind viteza medie
ne duce mai aproape de pozi ia real decât dac
nu facem nici o corec ie.
Asta speri tu! f cu neîncrez toare Bliss.
Da, exact asta fac, spuse Trevize. Sper... i
acum, hai s privim Galaxia adev rat .
Cei doi spectatori priveau cu aten ie, în timp ce
Trevize (poate pentru a- i diminua propria
nelini te interioar i a întârzia momentul crucial)
vorbea încet, de parc ar fi inut o prelegere:
Galaxia real este mai dificil de observat.
Harta din computer este o construc ie artificial ,
capabil s elimine elementele nesemnificative.
Dac o nebuloas întunec imaginea, o pot scoate.
Dac unghiul de vedere este nepotrivit pentru ceea
ce am eu în minte, pot schimba unghiul. i a a
mai departe. Îns Galaxia real trebuie s o iau
a cum este, iar dac doresc o modificare a
imaginii trebuie s m deplasez fizic prin spa iu,
ceea ce îmi va lua mult mai mult timp decât
modificarea unei h i.
În timp ce vorbea, ecranul afi un nor de stele
atât de compact, încât p rea o gr mad neregulat
de pudr .
Iat Calea Lactee v zut dintr-un unghi cu
deschidere mare, continu Trevize. Bineîn eles, eu
doresc un prim-plan. Dac m resc prim-planul,
fundalul va pierde din luminozitate. Punctul dat de
coordonate este suficient de aproape de
Comporellon, a a c pot face o m rire, ob inând
aproximativ aceea i situa ie pe care mi-a oferit-o
harta. Sta i pu in s introduc intruc iunile
necesare... Acum!
Câmpul de stele se m ri dintr-o dat , mii de
stele disp rur în fug pe la toate marginile
ecranului, dând privitorilor o senza ie atât de real
se mi cau înspre ecran, încât se traser cu to ii
înapoi, ca o reac ie la acest fals salt puternic spre
înainte.
Vechea imagine reveni, nu la fel de întunecat
ca pe hart , dar cu cele ase stele dispuse în
aceea i pozi ie. i, aproape de centru, se afla o alt
stea, str lucind mult mai puternic decât celelalte.
Uite-o, opti înfiorat Pelorat.
Este posibil. Am s pun computerul s -i
analizeze spectrul.
 Urm o pauz destul de lung .
Clasa spectral G-4, spuse în cele din urm
Trevize, ceea ce înseamn c este o idee mai slab
i mai mic decât soarele Terminus-ului, dar mult
mai str lucitoare decât soarele Comporellon-ului.
i nici o stea de clas G nu ar trebui în mod
normal s fie omis din harta Galactic a
computerului. Iat un indiciu destul de puternic c
ar putea fi soarele în jurul c ruia se rote te Lumea
Interzis .
Totu i, exist vreo ans ca în jurul acestei
stele s nu se roteasc nici o planet locuibil ?
întreb Bliss.
Presupun c da. În acest caz, vom încerca s
sim celelalte dou Lumi Interzise.
i dac i celelalte dou sunt alarme false?
insist Bliss.
Atunci vom încerca altceva.
Ca de exemplu?
Tare as vrea s tiu i eu! f cu Trevize pe un
ton mohorât.

Partea a treia
AURORA

CAPITOLUL 8
Lumea interzis

3l

GOLAN, spuse Pelorat. Te deranjeaz dac

privesc?
Nu.
i dac pun întreb ri?
 D -i drumul.
Ce faci?
Trevize î i lu ochii de pe eccan:
M sor distan a pân la fiecare stea care pe
ecran pare apropiat de Lumea Interzis . Trebuie
cunosc intensitatea câmpurilor lor
gravita ionale, deci am nevoie de mase i distan e.
aceste informa ii, nu putem fi siguri c vom
efectua un Salt precis.
i acum faci?
P i, fiecare stea de pe ecran are coordonatele
stocate în memoria computerului, iar acestea pot fi
convertite în sistem Comporellian. Dup care,
cunoscând pozi ia lui Far Star fa de soarele
Comporellon-ului, ob in distan a pân la fiecare
dintre ele, Acele pitice ro ii par pe ecran foarte
apropiate de Lumea Interzis , dar unele pot fi mult
mai apropiate, iar altele, mult mai îndep rtate.
În elegi, avem nevoie de pozi ia lor tridimensional .
i ai deja coordonatele Lumii Interzise...
Da, dar nu este suficient. Am nevoie de
distan ele pân la celelalte stele, cu eroare de
maximum unu la sut . Intensitatea câmpului lor
gravita ional în vecin tatea Lumii Interzise este
atât de slab , încât o mic eroare nu duce la o
diferen sesizabil . Soarele în jurul c ruia
orbiteaz oare? Lumea Interzis prezint în
vecin tatea lui o atrac ie gravita ional enorm , i
trebuie s -i aflu distan a cu precizie de o mie de ori
mai mare în compara ie cu celelalte astre
apropiate. Nu-mi sunt suficiente doar
coordonatele.
i atunci?
M sor distan a aparent dintre Lumea
Interzis sau, mai degrab , soarele ei i trei
stele apropiate de pe ecran. Acestea trebuie s aib
o str lucire atât de slab încât s fie nevoie de o
focalizare puternic pentru a le distinge. În mod
normal, aceste trei stele vor fi în realitate foarte
departe de ea. Dup care p str m în centrul
ecranului una dintre aceste stele i facem un Salt
de o zecime de parsec într-o direc ie
perpendicular pe linia de vedere spre Lumea
Interzis . Putem face asta în deplin siguran ,
a ti neap rat distan ele fa de stelele
îndep rtate. Dup Salt, men inem în centrul
ecranului steaua de referin . Celelalte dou stele
slabe, dac toate trei sunt cu adev rat foarte
îndep rtate, nu- i vor schimba semnificativ
amplasarea pe ecran. Îns Lumea Interzis este
suficient de apropiat pentru ca paralaxa s -i
afecteze pozi ia. Pe baza acestei modific ri,
determin m distan a pân la ea. Dac vreau s m
asigur de dou ori, aleg alte trei stele i încerc înc
o dat .
Cât de mult timp ne va lua aceast
procedur ? întreb Pelorat.
Nu foarte mult. Treaba cea mai grea o va face
computerul. Eu doar îi spun ce anume vreau de la
el. Îns dup aceea, analiza rezultatelor îmi va lua
mult timp, trebuie s m asigur c sunt corecte i
instruc iunile mele nu au vreo gre eal pe
undeva. Dac a fi mai pu in preten ios, i a avea
încredere deplin în computer, totul ar fi gata în
câteva minute.
Este de-a dreptul uimitor, spuse Pelorat.
Gânde te-te câte face computerul pentru noi!
Tot timpul m gândesc.
Cum te-ai descurca f el?
Cum m-a descurca f o nav gravitic ? Ce
m-a face f preg tirea de astronaut? Ce m-a
face f cei dou zeci de mii de ani de tehnologie
hiperspa ial pe care îi avem în spate? Cert este c
eu sunt... aici... acum. Ce-ar fi s i închipui c ne-
am afla cu înc dou zeci de mii de ani în viitor?
Pentru ce minun ii tehnologice ar trebui s fim
recunosc tori? Sau poate c peste dou zeci de mii
de ani, omenirea nu va mai exista?
Pu in probabil, spuse Pelorat. Chiar dac nu
vom face parte din Galaxia, vom avea totu i
psihoistoria, care s ne dirijeze.
Trevize se întoarse în scaun, întrerupând
contactul cu computerul.
Hai s -l l m s calculeze distan ele, spuse
el. S-o fac de mai multe ori. Nu avem motiv s ne
gr bim.
Îi arunc lui Janov o privire intrigat , i
continu :
Psihoistoria. tii, Janov, subiectul asta a fost
de dou ori adus în discu ie pe Comporellon, i de
fiecare dat a fost descris ca o supersti ie. Prima
dat de mine, apoi de c tre Deniador. Cum altfel
po i descrie psihoistoria decât ca pe o supersti ie a
Funda iei? Nu este o credin f certitudini? Tu
ce crezi, Janov? ine mai mult de domeniul t u
decât de al meu.
De ce spui c nu exist nici o certitudine,
Golan? Simulacrul lui Hari Seldon a ap rut de mai
multe ori în Cripta Timpului i a comentat
evenimentele, exact a a cum urmau s se
întâmple. La vremea lui nu putea ti care vor fi
acele evenimente, dac nu ar fi fost în stare s le
prevad .
Da, sun conving tor, d du din cap Trevize.
S-a în elat în privin a Catârului, dar chiar i a a
pare conving tor. Îns este înconjurat de o aur
misterioas , care pe mine m irit . Orice magician
poate face mecherii.
Nu exist magician care s poat prezice ce
se va întâmpla peste câteva secole, în viitor.
Nu exist magician care s poat face ceea ce
 id ie impresia face.
Haide, Golan. Nu-mi trece prin minte nici o
mecherie cu care s prezic ce se va întâmpla peste
cinci secole.
La fel cum nu- i imaginezi vreo mecherie
care s permit unui magician citirea con inutului
unui mesaj ascuns într-un recipient de pe un
satelit orbital f om la bord. i cu toate acestea,
am v zut pe unul f când-o. Te-ai gândit vreodat
simulacrul lui Hari Seldon, împreun cu Cripta
Timpului, pot fi trucate de c tre guvern?
Pelorat p ru revoltat de idee:
Nu ar face a a ceva!
Trevize scoase un sunet dispre uitor.
S-ar da de gol, dac ar încerca, mai spuse
Pelorat.
Nu sunt foarte sigur. Cert este c noi nu tim
deloc cum func ioneaz psihoistoria.
Nici eu nu tiu cum func ioneaz un
computer, dar tiu c func ioneaz .
Din cauz c al ii tiu cum func ioneaz .
Cum ar fi ca nimeni nu tie cum func ioneaz ?
Atunci, dac dintr-un motiv oarecare s-ar opri, ne-
am uita nejutora i la el. Dac psihoistoria ar înceta
brusc s func ioneze...
Cei din A Doua Funda ie cunosc mecanismele
psihoistoriei.
De unde tii, Janov?
A a se spune.
Orice se poate spune... Aha, iat distan a
pân la soarele Lumii Interzise, i sper c este
foarte precis . Stai s m uit pe cifre.
Le cercet mult vreme, mi cându- i buzele din
când în când, ca i cum ar fi f cut unele calcule
simple în minte. În cele din urm spuse, f a- i
ridica ochii de pe ele:
Ce face Bliss?
 Doarme, b trâne, r spunse Pelorat.
Apoi, ca scuz :
Are nevoie de somn, Golan. Consum foarte
mult energie pentru a men ine contactul cu Gaia
prin hiperspa iu.
Îmi imaginez, spuse Trevize.
Dup care se întoarse spre computer. Puse
mâinile pe pupitru, i murmur :
Îl voi pune s fac mai multe Salturi, i s
verifice calculele de fiecare dat .
Apoi reveni la vechea discu ie:
Vorbesc serios, Janov. Ce tii tu despre
psihoistorie?
Pelorat spuse, luat prin surprindere:
Nimic. Este o diferen enorm între un
istoric ceea ce, într-un fel, sunt i un
psihoistoric... Desigur, cunosc cele dou condi ii
fundamentale ale psihoistoriei, dar toat lumea le
cunoa te.
Chiar i eu. Prima cerin este ca num rul
oamenilor implica i s fie suficient de mare pentru
a valida un tratament statistic. Dar ce înseamn
"suficient de mare"?
Ultima estimare a popula iei Galaxiei este de
aproximativ zece cvadrilioane, ceea ce probabil
reprezint o subestimare. Num rul este suficient
de mare.
De unde tii?
Pentru c psihoistoria func ioneaz , Golan.
Indiferent cum suce ti tu logica, psihoistoria
func ioneaz .
Iar a doua cerin , spuse Trevize, este ca
oamenii s nu tie de psihoistorie, pentru ca
aceast cunoa tere s nu le altereze reac iile... Dar
oamenii sunt la curent cu existen a psihoistoriei.
Sunt la curent doar cu existen a sa, b trâne.
Nu asta conteaz . A doua cerin este ca oamenii
 nu cunoasc predic iile psihoistoriei. i nu le
cunosc, cu excep ia celor din A Doua Funda ie,
îns ei reprezint un caz special.
i psihoistoria a fost creat doar pe baza
acestor dou ipoteze! Greu de crezut.
Nu doar pe baza acestor dou ipoteze, spuse
Pelorat. Sunt implicate matematica, i metode
statistice complicate. Se spune dac te
intereseaz pove tile c Hari Seldon a conceput
psihoistoria pornind de la teoria cinetic a gazelor.
Fiecare atom sau molecul dintr-un gaz se mi
aleator, i nu putem cunoa te pozi ia sau viteza
nici unei particule. Totu i, folosind statistica,
putem determina cu mare precizie regulile care
guverneaz comportamentul lor ca ansamblu. În
acela i mod, Seldon a inten ionat s deduc
comportamentul societ ilor umane în ansamblu,
chiar dac rezultatele nu se pot aplica indivizilor.
Poate, dar oamenii nu sunt atomi.
Este adev rat, spuse Pelorat. Omul are
con tiin , iar comportamentul pare determinat de
liberul arbitru. Cum a rezolvat asta Seldon, nu am
nici o idee, i sunt sigur c nu a în elege chiar
dac cineva ar încerca s îmi explice. Totu i, a
reu it.
Deci totul depinde de o popula ie numeroas
i care s nu cunoasc predic iile, spuse Trevize.
Nu i se pare un edificiu matematic uria , construit
pe nisipuri mi toare? Dac aceste cerin e nu
sunt satisf cute, totul se pr bu te.
Dar din moment ce Planul nu a e uat...
Sau, chiar dac cerin ele nu sunt false sau
inadecvate, ci pur i simplu nesatisf cute pe
deplin, psihoistoria ar putea func iona corect
câteva secole dup care, ajungând la o anumit
criz , s-ar putea pr bu i... a a cum a f cut pentru
scurt vreme când a ap rut Catârul... Daca exist
 i o a treia cerin ?
Care a treia cerin ? întreb Pelorat
încruntându-se u or.
Nu tiu, spuse Trevize. O demonstra ie poate
fi foarte logic i elegant , i totu i s cuprind
unele ipoteze neformulate. Poate a treia condi ie
este atât de evident încât nimeni nu se gânde te
o exprime.
O ipotez atât de evident este de obicei
suficient de adev rat , altfel nu ar fi unanim
acceptat .
Trevize pufni:
Dac ai cunoa te istoria tiin ei la fel de bine
cum cuno ti istoria omenirii, Janbv, i-ai da seama
cât de mult te în eli... Dar observ c am ajuns în
apropierea soarelui Lumii Interzise.
Într-adev r, în centrul ecranului se afla o stea
str lucitoare atât de str lucitoare încât ecranul
fu obligat s filtreze automat lumina; celelate stele
disp rur .

32

Cabina destinat sp rii i igienei personale

era strâmt , iar consumul apei men inut
întotdeauna la un minimum rezonabil, pentru a
evita suprasolicitarea sistemelor de reciclare. Atât
Pelorat cât i Bliss fuseser preveni i cu fermitate
în acest sens.
Dar chiar i a a, Bliss p stra întotdeauna un
aer proasp t; p rul s u lung i negru str lucea
mereu, unghiile erau îngrijite cu cea mai mare
aten ie.
Intr în cabina de pilotaj i spuse:
Aha! Iat -v !
Trevize ridic privirea i spuse:
 Ce te mir ? Nu putem p si nava, i ne po i
si oriunde ne-am afla, în mai pu in de jum tate
de minut... asta în caz c nu te folose ti de
tentaculele mentale.
N-am vrut decât s v salut, dup cum cred
tii foarte bine, spuse Bliss. Unde ne afl m?...
nu-mi spui: "În cabina de pilotaj".
Bliss drag , spuse Pelorat întinzând un bra
spre ea, suntem la periferia sistemului planetar al
uneia dintre cele trei Lumi Interzise.
Ea se apropie de el, îi puse u or mâna pe um r,
în timp ce bra ul lui o cuprinse dup talie.
Nu poate fi foarte Interzis , remarc ea. Nimic
nu ne-a oprit.
Este Interzis numai în sensul c celelalte
lumi din al doilea val de Coloni, inclusiv
Comporellon-ul, au pus inten ionat în carantin
lumile primului val Spa ienii. Dac noi nu ne
sim im obliga i s respect m acest acord, ce ne-ar
putea opri?
Spa ienii, dac a mai r mas vreunul, puteau
foarte bine s pun i ei în carantin lumile celui
de-al doilea val. Faptul c pe noi nu ne deranjeaz
ne b m nasul în treburile lor, nu înseamn
neap rat c i ei sunt de acord cu asta.
Adev rat, spuse Trevize, dac exist . Îns
pân acum nu tim nimic sigur. Deocamdat nu
vedem decât obi nuitele gigante gazoase. Dou , i
nu deosebit de mari.
Pelorat se gr bi s intervin :
Dar asta nu înseamn c lumea Spa ial nu
exist . Orice lume locuibil se afl aproape de
soare i este destul de mic , deci foarte greu de
detectat de la aceast distan , datorit str lucirii
soarelui. Va trebui s înaint m în micro-Salturi
pentru a o descoperi.
rea foarte mândru de el; vorbise ca un c tor
spa ial experimentat.
În cazul sta, spuse Bliss, de ce nu înaint m?
Nu înc , spuse Trevize. Am pus computerul
caute cât poate el de departe vreun semn al
unei construc ii artificiale. O s înaint m în etape
mai mici chiar i o duzin , dac este necesar
i vom face verific ri în fiecare etap . Nu vreau s
cad înc o dat în capcan , a a cum s-a întâmplat
când ne-am apropiat pentru prima oar de Gaia.
i aduci aminte, Janov?
În capcane ca aceea a intra oricând. Gaia
mi-a adus-o pe Bliss.
Pelorat o privi cu tandre e.
Trevize spuse:
Speri s g se ti de fiecare dat câte o nou
Bliss?
Pelorat p ru ofensat iar Bliss spuse, cu o urm
de iritare:
B trâne sau cum altfel î i mai spune Pel
po i avansa repede. Cât timp sunt eu cu tine, nu
vei intra în nici o capcan .
Puterea Gaiei?
Pentru a detecta prezen a altor min i?
Desigur.
Ai chiar atât de mare încredere în puterea ta,
Bliss? Îmi imaginez c a trebuit s dormi destul de
mult ca s recuperezi for ele cheltuite pentru a
men ine contactul cu Gaia. Cât de mult m pot
baza pe capacit ile tale, probabil destul de
limitate la aceast distan fa de Gaia?
Bliss ro i:
Puterea leg turii este foarte mare.
N-am vrut s te ofensez, spuse Trevize. N-am
cut decât s pun o întrebare... Nu i se pare c
sta este un dezavantaj al Gaiei? Eu nu sunt Gaia?
Sunt un individ complet i independent. Ceea ce
înseamn c m pot îndep rta de lumea mea i de
semenii mei oricât de mult doresc, r mânând în
continuare acela i Golan Trevize. Puterile mele,
slabe cum sunt, mi le p strez oriunde m-a duce.
Dac a fi singur în spa iu, la mul i parseci
dep rtare de orice fiin omeneasc , i incapabil,
dintr-un motiv sau altul, s comunic cu cineva,
sau m car s disting pe cer str lucirea unei stele,
fi i a r mâne Golan Trevize. Poate c nu a
putea supravie ui, poatec a muri. Dar a muri
Golan Trevize.
Singur în spa iu i departe de ceilal i nu vei
putea cere ajutor de la semenii t i, nu vei putea
beneficia de capacit ile i cuno tin ele lor. Singur,
ca individ izolat, vei fi jalnic diminuat în
compara ie cu ceea ce ai fi dac ai face parte dintr-
o societate integrat . tii foarte bine asta, spuse
Bliss.
Totu i, diminuarea nu va fi la fel de
accentuat ca în cazul t u. Între tine i Gaia exist
o leg tur mult mai puternic decât cea dintre
mine i societatea mea. Aceast leg tur se extinde
prin hiperspa iu i are nevoie de energie pentru a fi
men inut , iar efortul mental te epuizeaz . E ti o
entitate diminuat mult mai mult decât mine.
Figura tân a lui Bliss c tr turi aspre.
Parc nu mai avea vârst , p rea mai mult Gaia
decât Bliss, ca pentru a spulbera argumentele lui
Trevize.
Chiar dac tot ceea ce spui tu este adev rat,
Golan Trevize, spuse ea, pentru a avea ceva mai
bun, trebuie s pl te ti un pre . Nu este mai bine
fii o creatur cu sânge cald, ca tine, decât una
cu sânge rece, cum ar fi un pe te, sau altceva?
Broa tele estoase au sângele rece, spuse
Trevize. Pe Terminus nu exist , îns pot fi g site pe
alte lumi. Sunt creaturi cu carapace, foarte lente,
îns au o longevitate mare.
 Bine, deci, nu este mai bine s fii om decât
broasc estoas ? S te mi ti repede indiferent de
temperatur , în loc s te mi ti încet? Nu este mai
bine s po i efectua activit i energice, s i
contrac i rapid mu chii, s ai fibre nervoase
rapide, gânduri intense i sus inute... În loc s te
târ ti încet, s ai senza ii gradate, i s nu
con tientizezi decât vag ceea ce se întâmpl în
jurul t u? Nu e mai bine?
Ba te cred c este mai bine, fu de acord
Trevize. i ce-i cu asta?
P i, nu tii c trebuie s pl te ti pentru a
avea sângele cald? Pentru a- i men ine
temperatura deasupra temperaturii mediului
înconjur tor, trebuie s cheltuie ti mult mai mult
energie decât o broasc estoas . M nânci des
pentru a introduce energie în organism, înlocuind-
o pe cea care se consum . Ai muri de foame mult
mai repede decât o broasc estoas . Ai prefera s
fii o broasc estoas , tr ind mai încet i mai
mult? Sau ai prefera s pl te ti pre ul i s fii un
organism rapid, activ, i inteligent?
Crezi c analogia este valabil , Bliss?
Nu, Trevize, deoarece situa ia cu Gaia este
mult mai favorabil . Atunci când suntem cu to ii
împreun , nu cheltuim cantit i deosebite de
energie. Consumul cre te numai când o parte din
Gaia se afl la distan e hiperspa ialede restul
Gaiei... i ine cont c tu ai votat nu doar pentru o
Gaia mai mare, nu doar pentru o singur planet
mai mare. Ai votat în favoarea Galaxiei, un enorm
complex de planete. Oriunde te vei afla în Galaxie,
vei face parte din Galaxia i vei fi înconjurat
îndeaproape de entit i din diverse categorii, de la
atomii de gaz interstelar pân la gaura neagr
central . În consecin , va fi necesar o cantitate
redus de energie pentru a men ine întregul. Nici o
parte nu se va afla la distan mare de celelalte
i. Iat ce ai ales, Trevize. Cum te po i îndoi c
alegerea ta a fost just ?
Trevize coborî capul, cugetând. În cele din
urm , ridic privirea i spuse:
Poate c am ales bine, dar trebuie s m
conving. Decizia pe care am luat-o este cea mai
important din istoria omenirii, i nu este suficient
ca ea s fie bun . Trebuie s fiu sigur este bun .
i ce alte argumente î i mai trebuie, în afar
de cele pe care i le-am oferit?
Nu tiu, dar voi afla dup ce voi descoperi
mântul.
Vorbise cu o convingere nepref cut .
Golan, spuse Pelorat, steaua are câteva
planete mai mici.
Într-adev r. Computerul, ocupat cu treburile lui
i deloc atent la discu iile care se purtau lâng el,
se apropiase de stea, ajungând la distan a pe care
i-o indicase Trevize.
Erau în continuare mult în afara planului
planetar; computerul împ i imaginea de pe ecran
pentru a prezenta în fiecare fereastr câte una
dintre cele trei mici planete interioare.
Ultima dintre ele, cea mai apropiat de soare,
avea o temperatur superficial compatibil cu apa
în faz lichid ; în atmosfer era prezent oxigenul.
Trevize a tept pân i se calcul orbita, i prima
estimare grosier p ru rezonabil . L calculul s
se deruleze, deoarece cu cât se observa mai mult
mi carea planetar , cu atât era mai precis
determinarea elementelor orbitale.
Avem în fa o planet locuibil , spuse el
calm. Foarte probabil, locuibil .
Aha!
Pelorat avea aerul cel mai încântat pe care îl
zuse vreodat Trevize.
 M tem totu i c nu are un satelit gigantic,
continu Trevize. În consecin , nu este P mântul.
Cel pu in, dac ne lu m dup legende.
Nu- i face griji, Golan, spuse Pelorat. Dup ce
am v zut c nici una dintre gigantele gazoase nu
are vreun sistem neobi nuit de inele, am b nuit c
nu vom g si P mântul.
Foarte bine atunci, spuse Trevize. Urm torul
pas va fi s afl m natura vie ii de pe planet . Din
faptul c are o atmosfer cu oxigen, putem fi
absolut siguri c exist via vegetal , dar...
Exist i via animal , interveni brusc Bliss.
Din abunden .
Ce? f cu Trevize întorcându-se spre ea.
O simt. Foarte slab de la aceast distan ,
dar planeta este f îndoial nu numai locuibil ,
ci i locuit .

33

Far Star se deplasa pe o orbit polar în jurul

Lumii Interzise, la o distan suficient de mare
pentru a p stra perioada orbital la pu in peste
ase zile. Trevize nu p rea deloc gr bit s se
apropie.
Planeta este locuit , explic el. Dac inem
cont c , a a cum a spus Deniador, locuitorii de
acum dou zeci de mii de ani erau avansa i din
punct de vedere tehnologic f când parte din
primul val de Coloni, a a-zi ii Spa ieni s-ar
putea ca i urma ii lor s de in o tehnologie
avansat . De asemenea, s-ar putea s nu ne
iubeasc din cale afar pe noi, cei din al doilea val,
care i-am învins. A vrea s aflu câte ceva despre
ei, înainte de aterizare.
Poate c nu ne-au detectat prezen a, spuse
Pelorat.
Noi i-am detecta, dac am fi în locul lor. În
consecin , dac exist locuitori, trebuie s
presupunem c este posibil s încerce stabilirea
unui contact cu noi. Poate chiar s ne captureze.
Dar dac vin dup noi i sunt avansa i
tehnologic, poate vom fi incapabili s ...
Nu cred, spuse Trevize. Progresul tehnologic
nu se face neap rat într-un singur sens. Ar fi
posibil ca în câteva domenii s fie mult înaintea
noastr , dar este cert c nu se ocup de c toriile
interstelare. Noi am colonizat Galaxia, nu ei, i nu
cunosc s existe în întreaga istorie a Imperiului
vreun eveniment care s ne atrag aten ia asupra
lor, deci care s arate c i-au p sit lumile. Dac
nu au c torit prin spa iu, cum s i imaginezi c
au f cut progrese importante în astronauticâ? i
dac n-au f cut progrese în astronautic , este
imposibil s fi pus la punct ceva care s semene cu
o nav gravitic . Om fi noi aproape neînarma i, dar
dac se pun pe urma noastr cu vreo hodoroag de
nav de r zboi, nu au cum s ne prind ... Nu, nu
vom fi neajutora i.
Poate c au f cut progrese în plan mental.
Catârul, de exemplu, poate c a fost un Spa ian...
Trevize ridic din umeri, vizibil iritat:
Multe s-au zis despre Catâr. Gaianii l-au
descris ca pe un Gaian aberant. De asemenea, a
fost considerat un mutant n scut întâmpl tor.
Ca s fiu sincer, spuse Pelorat, s-au mai
avansat unele specula ii nu prea luate în serios,
bineîn eles cum c era o creatur artificial . Cu
alte cuvinte, un robot. De i nu acesta a fost
cuvântul folosit.
Dac exist ceva care s par periculos din
punct de vedere mental, va trebui s ne baz m pe
protec ia lui Bliss. Poate s ... apropo, ce face
acum, doarme?
A dormit, spuse Pelorat, îns când am venit
eu încoace, tocmai începuse s dea semne c se
treze te.
A a deci. Ei bine, dac se întâmpl ceva, va
trebui s se dea rapid jos din pat. Sper c vei avea
tu grij de asta, Janov.
Da, Golan, spuse calm Pelorat.
Trevize î i îndrept aten ia spre computer:
Pe mine m intrig sta iile de intrare. De
obicei, ele arat clar c o planet este locuit de
oameni cu tehnologie avansat . Dar astea...
E ceva în neregul cu ele?
Mai multe lucruri. În primul rând, sunt foarte
primitive. Vechi de mii de ani. În al doilea rând, nu
emit decât radia ie termic .
Ce este radia ia termic ?
Orice obiect mai cald decât mediul
înconjur tor emite radia ie termic . Este o
caracteristic a tuturor corpurilor i const dintr-o
radia ie cu band larg , iar amprenta seam în
mare cu forma respectivului obiect, depinzând de
temperatura lui. Aceste sta ii de intrare nu emit alt
tip de radia ii. Dac la bordul lor ar exista
echipamente în stare de func ionare, ar trebui s
se produc o scurgere de radia ie ne-termic , ne-
aleatoare. Din moment ce nu sunt prezente decât
radia iile termice, putem presupune fie c sta iile
sunt p site, probabil de mii de ani de zile, fie c ,
dac sunt ocupate de oameni, ace tia au o
tehnologie atât de avansat încât nu se produce
nici o scurgere de radia ii.
Poate c planeta are o civiliza ie evoluat ,
spuse Pelorat, dar sta iile de intrare sunt p site
deoarece au fost izola i atât de strict i de atât de
mult vreme, încât nu- i mai fac probleme c
cineva se poate apropia de ei.
 Cine tie?... Poate c este vreun fel de
capcan .
i f cu apari ia Bliss, iar Trevize, observând-o
cu coada ochiului, spuse âfnos:
Da, iat -ne.
Am remarcat, spuse Bliss, pe aceea i orbit .
car de atâta lucru îmi pot da seama.
Pelorat se gr bi s -i explice:
Golan este prudent, drag . Sta iile de intrare
par pustii, i nu suntem siguri ce vrea s însemne
asta.
Nu e cazul s v face i probleme, spuse
indiferent Bliss. Pe planeta în jurul c reia orbit m
nu sunt detectabile semne de via inteligent .
Trevize îi arunc o privire stupefiat :
Ce tot vorbe ti acolo? Doar ai spus...
Am spus c pe planet exist via animal ,
i este adev rat. Dar unde ai înv at tu c via a
animal implic obligatoriu via a uman ?
De ce n-ai spus asta de la început?
Pentru c de la distan a aceea nu puteam
face distinc ie. De-abia am putut detecta urma
unor activit i neurale animale, dar la acea
intensitate nu puteam s fac deosebirea dintre
oameni i fluturi.
i acum?
Acum suntem mult mai aproape. Probabil î i
închipui c am dormit, dar nu este a a... de-abia
am a ipit pu in. Ca s folosesc un cuvânt
nepotrivit, am "ascultat" cu cea mai mare aten ie
orice semn care s dea în vileag prezen a
inteligen ei.
i? Nu exist ?
Bliss deveni deodat prudent :
A spune c dac de la aceast distan nu
detectez nimic, pe planet nu pot exista mai mult
decât câteva mii de oameni... dac exist . S ne
apropiem; mi-a putea da seama cu mai mult
precizie.
P i, asta schimb situa ia, spuse Trevize cu o
oarecare confuzie.
Te cred, spuse Bliss care ar ta foarte
somnoroas i prin urmare iritabil . Las la o
parte toate treburile astea cu analiza radia iilor, i
ipotezele, i deduc iile, i cine tie ce altceva mai
faci. Sim urile mele Gaiane sunt mult mai eficiente
i mai sigure. Probabil în elegi acum la ce m refer
când spun c este mai bine s fii Gaian decât
Izolat.
Trevize ezit înainte de a r spunde, f când
eforturi evidente pentru a- i p stra cump tul.
Când vorbi, tonul s u era politicos, aproape oficial:
Î i sunt recunosc tor pentru informa ie.
Totu i, trebuie s în elegi c pentru a folosi o
analogie gândul la avantajul îmbun irii
sim ului mirosului nu este un motiv suficient de
puternic pentru a-mi abandona condi ia de om,
devenind un câine de vân toare.

34

Intraser sub stratul de nori, plutind în deriv

prin atmosfer . Acum puteau observa Lumea
Interzis ; avea un aspect ciudat, ca o hain
mâncat de molii. Regiuni polare acoperite de
ghea , îns ocupând o suprafa restrâns .
Regiuni muntoase aride, cu câte un ghe ar. Câteva
mici zone de ertice, rare i la distan e mari una de
alta.
Abstrac ie f când de acestea, planeta era
superb , ca poten ial: zone continentale foarte
vaste, dar sinuoase, cu rmuri lungi, i litoraluri
întinse; p duri tropicale i temperate pe o
suprafa foarte mare, m rginite de esuri... i
totu i, peste tot aveai impresia de hain mâncat
de molii.
Din loc în loc, p durile erau pres rate cu zone
semi-de er-tice, i unele por iuni din câmpii
reau uscate sau lipsite de vegeta ie.
S fie oare o boal a plantelor? se întreb
Pelorat.
Nu, spuse încet Bliss. Ceva mult mai r u, i
permanent.
Am v zut multe lumi, spuse Trevize, dar nici
una care s semene cu asta.
Eu am v zut foarte pu ine lumi, spuse Bliss,
dar cam a a te-ai putea a tepta s arate o lume de
pe care au disp rut oamenii.
De ce? întreb Trevize.
Nici o lume locuit nu are un veritabil
echilibru ecologic. Doar P mântul trebuie s fi
avut unul la început, întrucât dac pe el a ap rut
i evoluat omenirea, trebuie s fi existat o foarte
mare perioad când omenirea înc nu exista, deci
nu avea cine s modifice mediul înconjur tor. În
acest caz, trebuie s fi existat un echilibru natural
care se modifica continuu, bineîn eles. Pe toate
celelalte lumi locuite, oamenii i-au creeat cu grij
mediul înconjur tor, au aclimatizat via a vegetal
i animal . Îns sistemul ecologic introdus de ei
este dezechilibrat. Nu cuprinde decât un num r
limitat de specii, acelea pe care oamenii le-au dorit,
sau au fost obliga i s le aclimatizeze.
tii, asta îmi aduce aminte..., f cu Pelorat.
Scuz -m , Bliss, c te-am întrerupt, dar se
potrive te atât de bine încât nu rezist s nu- i
spun, de team s nu uit. Am dat odat peste un
vechi mit al crea iei; un mit în care pe o planet s-
a format via a, iar aceasta era alc tuit numai
dintr-o varietate restrâns de specii, doar acelea
utile sau pl cute omenirii. Primii oameni au f cut
atunci o prostie nu conteaz ce anume, pentru
miturile astea vechi sunt de obicei simbolice i
te z cesc dac le iei literal i solul planetei a
fost blestemat i invadat de nenorociri. "Iar el nu-
i va oferi de azi înainte decât m cini i scaie i",
a era citat blestemul; sun mult mai bine în
Galactica arhaic . Problema este, totu i, a existat
într-adev r un blestem? Lucruri pe care oamenii
nu le ageeaz i nu le doresc, cum ar fi m cinii i
scaie ii, ar putea fi necesare totu i pentru a
echilibra balan a ecologic .
Bliss zâmbi:
Este de-a dreptul uimitor, Pel, cum mereu î i
aduci aminte de o legend revelatoare. Oamenii,
atunci când î i construiesc mediul înconjur tor,
las deoparte m cinii i scaie ii, sau ce or mai fi,
dup care fac eforturi s îl men in în echilibru.
ci acesta nu este un organism autonom, ca
Gaia. Este mai degrab o colec ie eterogen de
Izola i, iar colec ia nu este suficient de diversificat
pentru a permite restabilirea automat a echili-
brului ecologic. Dac oamenii dispar, dac nu mai
exist mâna c uzitoare a omului, formele de
via ale planetei î i încep inevitabil dec derea.
Planeta se de-terraformeaz singur .
Dac acesta este fenomenul care are loc
acum, atunci cred c dureaz de foarte mult timp,
spuse sceptic Trevize. Lumea asta poate c nu mai
ad poste te oameni, i totu i se pare c , în
general, echilibrul ecologic se men ine.
Desigur, spuse Bliss, asta depinde de cât de
bine a fost stabilit echilibrul ecologic la început.
Dac echilibrul ini ial a fost foarte bun, s-ar putea
men ine mult vreme i f prezen a oamenilor.
La urma urmelor, dou zeci de mii de ani, de i
pentru oameni este o perioad extrem de lung , la
scar planetar ar putea reprezenta doar o noapte.
Pelorat spuse, privind cu aten ie panorama:
Dac planeta este în proces de degenerare,
putem fi siguri c oamenii au disp rut.
Înc nu detectez activitate mental uman ,
spuse Bliss. Exist îns zumzetul i iuitul
caracteristic nivelurilor joase ale con tiin ei,
suficient de intense pentru a indica prezen a
rilor i mamiferelor. Totu i nu sunt sigur c
de-terraformarea este suficient pentru a putea
spune c oamenii au disp rut. O planet s-ar
putea deteriora chiar i în prezen a oamenilor,
dac societatea ar fi ea îns i anormal i nu ar
în elege importan a protej rii mediului
înconjur tor.
F îndoial c o astfel de societate s-ar
autodistruge foarte curând, observ Pelorat. Nu
cred c este posibil ca oamenii s nu în eleag
importan a men inerii factorilor esen iali care le
garanteaz via a.
Eu nu am aceea i încredere reconfortant în
ra iunea uman , Pel, spuse Bliss. Mi se pare foarte
posibil ca într-o societate planetar constituit
numai din Izola i, interesele locale i chiar
individuale s treac u or înaintea celor planetare.
La fel ca i Pelorat, spuse Trevize, nici eu nu
cred c a a ceva ar fi posibil. De fapt, din moment
ce lumi populate cu oameni exist cu milioanele, i
nici una dintre ele nu s-a deteriorat pân la pragul
de-terraform rii, teama de Izolare cred c este
exagerat , Bliss.
Nava p sea acum emisfera luminat de soare,
trunzând în cea întunecat . Efectul era acela al
unui asfin it rapid; fur înconjura i de un
întuneric complet, cu excep ia unor lic riri ale
stelelor printre nori.
Nava î i men inea altitudinea, controlând
presiunea atmosferic i intensitatea câmpului
gravita ional. Se aflau la o în ime prea mare
pentru a se ciocni de crestele vreunui masiv
muntos. Totu i, pentru orice eventualitate,
computerul pip ia drumul cu degetele sale formate
din microunde.
Trevize privi întunericul catifelat i spuse,
gânditor:
Într-un fel, cel mai conving tor indiciu c
planeta este p sit , îl reprezint absen a
luminilor pe partea întunecat . Nici o societate
tehnologic nu ar putea suporta întunericul...
Imediat ce ajungem în partea luminat de soare,
coborâm.
La ce bun? întreb Pelorat. Nu exist nimic,
acolo jos.
Cine a spus c nu exist nimic?
Bliss. i tu.
Nu, Janov. Am spus c nu exist radia ii de
origine tehnologic , iar Bliss a spus c nu exist
semne ale vreunei activit i umane, dar asta nu
înseamn c nu exist nimic. Chiar dac pe
planet nu sunt oameni, trebuie s fi r mas urme
ale prezen ei lor. Eu caut informa ii, Janov, iar
vestigiile unei civiliza ii mi-ar putea fi utile în acest
sens.
Dup dou zeci de mii de ani? se mir Pelorat.
Ce crezi c poate supravie ui timp de dou zeci de
mii de ani? Nu vei g si nici filme, nici hârtie, nici
tip rituri; metalul a ruginit, lemnul a putrezit,
plasticul s-a transformat în pulbere, chiar i piatra
s-a erodat i f râmi at.
Poate c nu e vorba de dou zeci de mii de
ani, spuse calm Trevize. Am amintit acest interval
deoarece legendele Comporelliene spun c în acea
vreme Lumea Interzis era înfloritoare. Dar, ce-ar fi
ne imagin m c ultimul om a murit, a disp rut,
sau a fugit de aici doar în urm cu o mie de ani?
Ajunser la cel lalt cap t al emisferei
întunecate, ap rur zorii i aproape instantaneu
fur sc lda i de himina str lucitoare a soarelui.
Far Star plonj ; apoi î i încetini coborârea pân
când detaliile de pe suprafa a planetei devenir
foarte clar vizibile. Micu ele insule de culoare care
tau zona continental erau în marea lor
majoritate constituite din vegeta ie.
Ideea mea este c ar trebui s studiem în
mod special zonele de ertice, spuse Trevize. Cred
locurile cu cea mai mare concentrare de oameni
sunt susceptibile s prezinte cel mai puternic
dezechilibru ecologic. Acele zone ar putea constitui
nucleul din care s porneasc aceast molim a
de-terraform rii. Tu ce crezi, Bliss?
Este posibil. În orice caz, în absen a oric rei
informa ii precise, ar fi bine s începem c utarea
în locurile cele mai accesibile. Câmpurile i
durile au înghi it probabil cea mai mare parte a
semnelor prezen ei umane, a a c dac am începe
de acolo am putea pierde timpul.
M gândesc, spuse Pelorat, c o lume ar
putea ajunge în cele din urm la un echilibru
ecologic, doar cu ceea ce are; c pot lua na tere noi
specii; i c zonele distruse ar putea fi recolonizate
pe baze noi.
Posibil, Pel, spuse Bliss. Îns depinde de
amploarea ini ial a dezechilibrului ecologic. Iar
pentru ca o lume s se îns to easc i s ating
un nou echilibru este nevoie de mult timp; poate
de milioane de ani.
Far Star plana u or deasupra unui câmp lat de
cinci sute de kilometri, p tat din loc în loc cu iarb
neagr i rare pâlcuri de copaci.
Ce zici de asta? f cu deodat Trevize ar tând
cu degetul.
 Nava se opri plutind în aer. Se auzea zumzetul
slab dar persistent al motoarelor gravitice care
trecuser într-un regim mai înalt, neutralizând
aproape în întregime câmpul gravita ional.
Nu erau prea multe de v zut acolo unde ar tase
Trevize cu degetul. Nimic altceva decât movile
neregulate de p mânt i câteva tufi uri de iarb .
Nu v d nimic deosebit, spuse Pelorat.
Este un aranjament în linii drepte. Linii
paralele, i se pot distinge slab unele linii
perpendiculare. Vezi? Vezi? A a ceva nu se poate
forma în mod natural. Este o construc ie
omeneasc , marcând funda ii i ziduri; cu pu in
imagina ie i le po i închipui înc stând drepte,
neafectate de trecerea timpului.
S zicem, spuse Pelorat. Dar nu este decât o
ruin . Dac ne apuc m de investiga ii arheologice,
va trebui s s m mult i bine. Profesioni tilor le
trebuie ani întregi pentru a face totul cum se
cuvine...
Da, dar noi nu avem suficient timp pentru a
face totul cum se cuvine. Aceasta ar putea fi urma
unui ora antic, i poate c ceva din el a mai
mas înc în picioare. S urm rim liniile acelea i
vedem unde ne conduc.
La cap tul zonei, într-un loc unde copacii erau
ceva mai de i, d dur peste ni te ziduri care
st teau în picioare... par ial.
Destul de bine pentru început, spuse Trevize.
Ateriz m.

CAPITOLUL 9
Înfruntând haita

35
 FAR STAR OPRI la poalele unei coline, într-o
regiune în general plat . Trevize o apreciase ca
fiind cel mai bun loc de amplasare a navei.
Temperatura exterioar este de 24 grade
Celsius, anun el. Vântul sufl dinspre vest cu
aproximativ unsprezece kilometri pe or , iar cerul
este par ial acoperit. Computerul nu are suficiente
informa ii privind circula ia general a aerului,
pentru a putea prognoza vremea. Îns , întrucât
umiditatea este în jur de patruzeci la sut , e foarte
pu in probabil s plou . Pe ansamblu, se pare c
am ales o latitudine confortabil sau un anotimp
pl cut al anului i, dup ce am f cut cuno tin
cu clima Comporellian , acest loc mi se pare de-a
dreptul încânt tor.
B nuiesc, spuse Pelorat, c pe m sur ce
planeta va continua s se de-terraformeze,
condi iile meteo vor oscila din ce în ce mai mult
între extreme.
Sunt sigur , aprob Bliss.
Fii cât de sigur vrei, spuse Trevize. Pân
atunci vor mai trece mii de ani. Deocamdat este o
planet pl cut i va continua s fie a a pân la
sfâr itul vie ilor noastre, ba chiar mult timp dup
aceea.
În timp ce vorbea, î i strânse o centur lat în
jurul taliei. Bliss spuse, surprins :
Ce faci, Trevize?
A a mi-am format eu un obicei, înc din
marin . Nu cobor niciodat neînarmat pe o planet
necunoscut .
Vrei s iei arme cu tine?
Categoric. Aici în dreapta..., i lovi cu palma
holsterul în care inea o arm masiv de calibru
mare, ... este blasterul; iar aici, in stânga..., o arm
mai micu , cu eava sub ire i f nici o
deschiz tur ,... am biciul neuronic.
 Dou moduri de a ucide, f cu Bliss cu
dezgust.
Unul singur. Numai blasterul omoar . Biciul
neuronic nu. Doar stimuleaz nervii durerii, i
doare atât de tare încât î i dore ti s mori. Din
fericire, nu m-am aflat niciodat la cap tul
periculos al evii unui bici neuronic.
De ce le iei cu tine?
i-am spus. Este o lume ostil .
Trevize, este o lume sit .
Serios? Dup câte se pare, societatea
tehnologic a disp rut, dar dac a fost continuat
de un primitivism post-tehnologic? Poate c nu au
la dispozi ie decât bâte sau pietre, dar i acestea
pot ucide.
Bliss era exasperat , dar coborî vocea, într-un
efort de a fi rezonabil :
Nu detectez nici un fel de activitate
neuronic , Trevize. Asta înseamn c nu exist
primitivi de nici un fel, post-tehnologici sau
altceva.
Atunci nu voi fi pus în situa ia de a folosi
armele, spuse Trevize. Totu i, ce r u vezi în faptul
le port cu mine? Adev rat, atârn pu in mai
greu, dar din moment ce atrac ia gravita ional la
suprafa este cam de nou zeci i unu la sut din
cea a Terminus-ului, îmi pot permite acest surplus
de mas ... Ascult , nava este neînarmat , dar are
la bord o rezerv suficient de arme de mân . V
sugerez s lua i i voi...
Nu, spuse imediat Bliss. Nu voi face nici un
gest pentru a ucide... sau pentru a provoca
durerea.
Nu se pune problema de a ucide, ci de a evita
fii ucis, dac în elegi ce vreau s spun.
Am mijloacele mele de protec ie.
Janov?
 Pelorat ov i:
Pe Comporellon nu am avut arme.
Haide, Janov. Comporellon era o lume
cunoscut , o lume asociat Funda iei. În plus, am
fost lua i imediat în primire. Dac am fi avut arme,
ne-ar fi fost confiscate. Vrei un blaster?
Pelorat neg cu un gest al capului:
N-am fost niciodat în Marin , b trâne. Nu
tiu s m folosesc de chestiile astea i, într-o
situa ie disperat , nici nu m-a gândi la ele. Pur i
simplu a fugi... i a fi omorât.
Nu vei fi omorât, Pel, spuse Bliss. Gaia te are
sub protec ia mea/noastr /ei, ca de altfel i pe
individul la care face pe eroul.
Bine, spuse Trevize. Nu am nimic împotriv
fiu protejat, dar nu fac deloc pe grozavul. Pur i
simplu m asigur de dou ori, iar dac nu va
trebui s fac vreun gest spre aceste arme, voi fi
foarte mul umit, v asigur. Totu i, trebuie le iau
cu mine.
tu armele cu ambele palme, într-un gest
afectuos, apoi continu :
i acum hai s coborâm pe aceast lume care
s-ar putea s nu mai fi sim it de mii de ani pa i de
oameni pe solul ei.

36

Am senza ia, spuse Pelorat, c trebuie s fie

aproape sear , îns soarele se afl destul de sus pe
cer. Probabil s este de-abia miezul zilei.
Da, spuse Trevize privind panorama t cut ,
cred c senza ia ta vine de la culoarea portocalie a
soarelui, i dac forma iunile noroase ne vor
permite, la apus ar trebui s remarc m un ro u
mai profund decât cel cu care suntem obi nui i.
Nu tiu dac va fi minunat sau deprimant... Ca s
fiu drept, ro ul trebuie s fi fost chiar mai
accentuat pe Comporellon, dar acolo ne aflam
practic aproape tot timpul în zone acoperite.
Se roti u or, contemplând împrejurimile, în
toate direc iile. În plus fa de stranietatea aproape
subliminal a luminii, lumea aceasta avea un
miros deosebit... cel pu in în aceast regiune. Un
miros slab de mucegai, dar departe de a fi
nepl cut.
Copacii din apropiere aveau o în ime medie i
reau b trâni, cu scoar a noduroas i trunchiul
or aplecat. Nu- i putea da seama dac acest fapt
se datora vânturilor puternice sau proastei calit i
a solului. Ambian a aceasta, oarecum
amenin toare, era creat de copaci, sau de
altceva, mai subtil?
Ce-ai de gând s faci, Trevize? întreb Bliss.
Doar n-am parcurs atâta drum doar pentru a
admira priveli tea.
De fapt, poate chiar asta ar trebui s i fac în
acest moment, spuse Trevize. A sugera ca Janov
cerceteze locul. În direc ia aceea sunt ni te
ruine, i doar el poate aprecia valoarea
documentelor pe care... cine tie?... le va g si.
nuiesc c poate în elege scrisul sau filmele în
Galactica veche, lucru de care eu nu sunt în stare.
i presupun c vrei s mergi cu el, Bliss, pentru a-
l proteja. Cât despre mine, voi sta aici de paz , la
marginea ruinelor.
De paz împotriva cui? A primitivilor cu
pietre i ciomege?
Poate.
Apoi zâmbetul care îi fluturase pe buze disp ru:
E destul de ciudat, Bliss, dar locul sta îmi
provoac un fel de nelini te. Nu-mi dau seama de
ce.
 Haide, Bliss, spuse Janov. Toat via a mea
am fost un colec ionar casnic de legende vechi, i
în consecin nu am pus niciodat cu adev rat
mâna pe documente str vechi. Imagineaz i ce-ar
fi s g sim...
Trevize îi privi în timp ce se îndep rtau, vocea
lui Pelorat devenind din ce în ce mai slab . Bliss
mergea cu un pas degajat al turi de el.
Îi ascult f prea mare aten ie, apoi se
întoarse s i continue studiul asupra
împrejurimilor. Ce anume îi putea provoca acest
sentiment de nelini te?
Nu pusese niciodat piciorul pe o lume lipsit
de popula ie uman , dar observase multe astfel de
lumi, din spa iu. De obicei erau prea mici pentru a
putea p stra apa sau aerul, dar foloseau drept
baze de regrupare în timpul manevrelor navale (de
când se n scuse el, nu avusese loc nici un r zboi,
dar manevrele continuau), sau pentru exerci ii de
repara ie în cazuri de avarie simulat . Fusese pe
nave care orbitau în jurul unor astfel de lumi, ba
chiar aterizaser pe ele, îns nu avusese niciodat
ocazia de a ie i afar , sub cerul liber.
Era oare din cauz c se afla cu adev rat pe o
lume pustie? S-ar fi sim it la fel dac ar fi stat pe
una dintre numeroasele lumi mici, f atmosfer ,
pe care le întâlnise în studen ie i chiar dup
aceea?
Scutur din cap. Nu l-ar fi deranjat, cu
siguran . Ar fi purtat un costum spa ial, ca în
nenum rate alte ocazii când ie ise afar din nav ,
în spa iu. Era o situa ie obi nuit , i contactul cu
un banal bloc de piatr nu ar fi produs alterarea
acestui sentiment familiar. Cu siguran !
Desigur... Acum nu purta un costum spa ial.
Se afla pe o lume locuibil , la fel de confortabil
ca i Terminus... mult mai confortabil decât
Comporellon. Sim ea vântul în obraji, c ldura
soarelui în spate, fo netul vegeta iei în urechi.
Totul era familiar, cu excep ia faptului c nu erau
oameni... sau, cel pu in, nu mai erau.
Asta era? Asta f cea ca lumea s par atât de
amenin toare? Faptul c nu era o simpl lume
nelocuit , ci una sit ?
Nu fusese niciodat pe o lume p sit ; nu
auzise c o lume ar putea fi p sit ; nu se
gândise vreodat c o lume putea fi p sit . Toate
planetele pe care le cunoscuse sau de care auzise
pân acum, odat populate cu oameni, r mâneau
a de-a pururi.
Ridic privirea spre cer. O pas re p trunse ca
din întâmplare în câmpul s u vizual, p rând
oarecum mai natural decât cerul albastru palid
care ap rea printre norii portocalii, de vreme
frumoas . (Trevize era sigur c dup câteva zile
petrecute pe planet se va obi nui cu ciud eniile,
cerul i norii i se vor p rea normali.)
Auzea cântecul p rilor în copaci, i zumzetul
mai estompat al insectelor. Bliss vorbise mai
devreme de fluturi i acum iat -i... surprinz tor de
mul i, plini de culoare.
Se mai auzeau din când în când fo nete prin
tufele de iarb care înconjurau copacii, dar nu
reu ea s i dea seama ce anume le provoca.
Nici prezen a evident a vie ii în jurul s u nu îi
creea starea de nelini te. Dup cum spusese Bliss,
lumile terraformate erau, de la bun început, lipsite
de animale periculoase. Basmele din copil rie,
epopeile eroice din adolescen , aveau invariabil ca
loc de desf urare o lume legendar , pl smuit
pornind de la miturile P mântului. Holo-
hiperdramele erau pline de mon tri lei, inorogi,
dragoni, balene, brontozauri, ur i. Erau o
gr mad , dar nu- i aducea aminte numele tuturor;
unele dintre ele imaginare, poate chiar toate. Erau
i animale mai mici, care mu cau i în epau, i
chiar plante periculoase la atingere dar numai în
imagina ie. Auzise odat c albinele primitive
în epau, îns desigur c era o exagerare; în
realitate, nici o albin nu putea fi periculoas .
O lu încet înspre dreapta, înconjurând baza
colinei. Iarba era înalt i încâlcit , dar rar ,
crescând în tufe. Î i f cu drum printre copaci, care
i ei cre teau în pâlcuri.
Apoi c sc . Da, era clar, nu se întâmpla nimic
interesant, i se întreb dac nu era mai bine s se
retrag în nav i s trag un pui de somn. Nu,
nici gând. Trebuia s stea de paz .
Poate c trebuia s fac pe santinela
luind, unu-doi, unu-doi, o întoarcere brusc ,
apoi manevre complicate cu un elecro-baston
imaginar. (Era o arm pe care nici un r zboinic n-o
mai folosise de trei secole încoace, îns era
esen ial la antrenamente, f ca cineva s poat
spune din ce motiv.)
Gândul îl f cu s zâmbeasc , apoi se întreb
dac s se al ture celorlal i doi în ruine. La ce
bun? Cu ce îi putea ajuta?
i dac observa ceva peste care Pelorat trecuse
cu neglijen ?... Nu-i nimic, avea tot timpul la
dispozi ie s fac asta, dup ce se întorcea Pelorat.
Dac era ceva care putea fi descoperit cu u urin ,
mai bine s -l descopere Pelorat!
Poate c aveau necazuri? Prostii! Ce fel de
necazuri?
i dac aveau necazuri, atunci ar fi strigat.
Se opri s asculte. Nu auzi nimic.
Apoi dorin a irezistibil de a face pe santinela îi
reveni; se trezi m luind, ridicând piciorul i
coborându-l cu putere; un electro-baston imaginar
plec de pe um r, rotindu-se, i se opri în fa ,
drept, vertical... din nou rotire, i oprire pe cel lalt
um r. Apoi întoarcere rapid cu l80 grade, privirea
înc o dat înspre nav (care acum era destul de
departe)...
Dup care împietri de-adev ratelea, i nu din
cauz c f cea pe santinela.
Nu era singur.
Pân atunci nu v zuse alte creaturi vii în afar
de vegeta ie, insecte, i câte o pas re. Nu v zuse i
nu auzise nimic apropiindu-se. Îns acum, între el
i nav se afla un animal.
Surpriza total în fa a acestui eveniment
nea teptat îi r pi, pentru moment, capacitatea de a
recunoa te ceea ce vedea. De-abia dup câteva
clipe î i d du seama la ce anume se holba.
Era doar un câine.
Lui Trevize nu îi pl ceau câinii. Se gândi,
nemul umit, c nu exista lume în care oamenii s
nu fie înso i de aceste creaturi.
Se cuno teau nenum rate rase, i era convins
fiecare lume avea cel pu in o ras caracteristica.
Totu i, toate rasele aveau un punct comun:
indiferent c erau inu i pentru distrac ie,
spectacol, sau vreo form de activitate util , câinii
erau educa i s iubeasc omul i s aib încredere
în el.
Iubire i încredere pe care Trevize nu le
apreciase niciodat . Tr ise odat cu o femeie care
avea un câine; de dragul ei, Trevize îl tolerase. Acel
câine ajunsese s îl adore profund, îl urm rea
peste tot, se culca pe el când încerca s se
odihneasc (cânt rea dou zeci i cinci de
kilograme), îl umplea cu saliv i p r în cele mai
nea teptate momente, se culca de cealalt parte a
ii i începea s scheune când încerca s fac
dragoste cu iubita.
Din acea experien , Trevize ie ise cu
convingerea ferm c , din motive cunoscute doar
de câini, el devenise un obiect sacru al devo iunii
canine.
În consecin , odat dep it surpriza ini ial ,
studie câinele f nici un fel de team . Mare,
sub ire i sprinten, cu picioare lungi. Îl privea, fix,
a da semne de adora ie. Botul era deschis în
ceea ce se putea lua drept un zâmbet de "bine ai
venit", îns din ii ie eau la iveal , mari i
periculo i. Trevize decise c s-ar fi sim it mult mai
bine dac nu l-ar fi avut în câmpul vizual.
Apoi se gândi c acest câine nu v zuse
niciodat un om. Trebuie s fi fost la fel de
surprins i de nesigur pe el la brusca apari ie a
unei fiin e umane, pe cât fusese Trevize la apari ia
câinelui. Trevize, cel pu in, recunoscuse repede
animalul, îns câinele nu avea acest avantaj. Era
în continuare z cit, i prebabil în stare de
alarm .
Desigur, nu era în elept s la i în stare de
alarm un animal a a de mare, cu asemenea din i.
Trevize î i d du seama c se impunea stabilirea
urgent a unei rela ii de prietenie.
Foarte încet, se apropie de câine (f mi ri
bru te), întinse mâna, preg tit s lase câinele s i-
o miroas , i începu s spun "cu u-cu u"... lucru
pe care îl g sea deosebit de penibil.
Câinele, cu ochii mereu fixa i asupra lui
Trevize, se d du înapoi cu un pas sau doi, de
parc ar fi fost cuprins de neîncredere. Apoi ridic
buza de sus dezgolindu- i col ii, i scoase un
mârâit puternic. De i nu v zuse niciodat un câine
comportându-se astfel, Trevize nu putea interpreta
aceast atitudine decât ca pe o amenin are.
Se opri din înaintare i înghe . Prinse cu coada
ochiului o mi care lateral , i întoarse u or capul.
Din acea direc ie se apropiau înc doi câini.
 reau la fel de criminali ca i primul.
Criminali? Adjectivul îi venise spontan, îns li
se potrivea de minune. Chiar c avea motive s se
team .
Inima începu deodat s -i bat cu putere. Calea
spre nav era blocat . Nu putea alerga la
întâmplare, c ci acei câini cu picioare lungi l-ar fi
ajuns imediat. Dac r mânea pe loc i î i folosea
blasterul, atunci în timp ce omora unul, ceilal i doi
ar fi s rit pe el. Undeva, departe, v zu al i câini
apropiindu-se. Oare comunicau în vreun fel?
Vânau în haite?
Încet, o lu înspre stânga, într-o direc ie în care
nu erau câini... deocamdat . Încet. Încet.
Câinii avansau odat cu el. tia sigur c ceea
ce îl salva de la un atac imediat era faptul c ace ti
câini nu v zuser i nu mirosiser vreodat ceva
asem tor. Nu stabiliser înc o schem de
comportament pentru cazul lui.
Dac ar fugi, bineîn eles c asta ar reprezenta
ceva familiar pentru câini. Ar ti ce s fac dac o
fiin de m rimea lui Trevize i-ar manifesta frica
i ar lua-o la fug . Ar alerga i ei. Mult mai repede.
Trevize continu s alunece încet în direc ia
unui copac. Cea mai mare dorin a lui era s se
urce undeva astfel încât s nu fie ajuns. Câinii se
mi cau împreun cu el, mârâind încet, apropiindu-
se. To i trei îl fixau f s clipeasc . Mai venir
înc doi i, în dep rtare, Trevize z rea al ii. La
momentul potrivit, când va fi suficient de aproape,
va trebui s neasc . Nu putea a tepta prea
mult, dar nici porni prea curând. Orice eroare
putea fi fatal .
Acum!
Stabili f îndoial un record personal de
vitez , dar chiar i a a, sc ca prin urechile
acului. Sim i cl mp nitul f lcilor pe unul dintre
 lcâie, i pentru o clip piciorul îi r mase un pic
în urm , înainte ca din ii s alunece pe ceramoidul
dur.
Nu se pricepea la c ratul în copaci. Nu se mai
urcase într-un copac de la vârsta de zece ani i,
din câte î i amintea, f cuse atunci un efort penibil.
De data asta îns , trunchiul nu era perfect
vertical, iar scoar a noduroas îi oferea puncte de
care s se apuce cu mîinile. Fantastic ce poate face
omul atunci când este încol it de necesitate!
Se trezi a ezat pe o crac , la vreo zece metri
deasupra solului. Pe moment, nu era deloc
con tient c se zgâriase la o mân i c sângera.
La baza copacului st teau a eza i cinci câini,
privind în sus, cu limba atârnând, a teptând
bd tori.
i acum?

37

Trevize nu era în situa ia în care putea gândi

logic, pe îndelete, la fiecare detaliu. Era cutreierat
de gânduri rapide, într-o secven ciudat i
distorsionat , i dac le-ar fi pus în ordine, ar fi
ajuns aici:
Bliss sus inuse mai devreme c pe o planet
terraformat , oamenii ar instaura un dezechilibru
ecologic, pe care l-ar putea men ine doar printr-un
efort continuu. De exemplu, Colonii nu aduseser
niciodat cu ei vreunul dintre marile animale de
prad . Cu cele mici nu aveai ce face, veneau
singure. Insecte, parazi i chiar i mici oimi,
oareci, i altele.
Dar acele animale fantastice prezente în legende
tigri, ur i grizzly, balene uciga e, crocodili? Cine
-i transporte de pe o lume pe alta, chiar dac ar
avea vreun sens? Dar ar avea vreun sens?
Însemna c oamenii erau animalele de prad
dominante, i lor le revenea sarcina de a frâna
înmul irea acelor plante i animale care, l sate în
voia lor, s-ar sufoca sub propria abunden .
i dac oamenii dispar cumva, atunci al i
pr tori trebuie s le ia locul. Dar care anume?
Cei mai mari pr tori tolera i de oameni erau
câinii i pisicile, animale domesticite.
Dar dac nu mai r mâne nici un om pentru a-i
hr ni? Trebuie s i g seasc singuri hrana
pentru a supravie ui i, ca s fim drep i, pentru a
asigura supravie uirea vânatului, al c rui num r
trebuie limitat deoarece suprapopula ia va face de
o sut de ori mai mult r u decât pr torii.
Deci câinii se vor înmul i. Toate rasele: cei mari
vor ataca ierbivorele mari, abandonate; cei mici vor
vâna p ri i roz toare. Pisicile vor vâna noaptea,
câinii ziua; pisicile vor vâna singure, câinii în haite.
i poate c evolu ia va crea în final alte rase,
pentru a umple noile goluri ecologice. Poate c unii
dintre câini vor c ta caracteristici amfibii care s
le permit s se hr neasc cu pe ti? i poate c
unele dintre pisici vor c ta capacit i de zbor
planat pentru a vâna p rile mai greoaie, atât în
aer cât i la sol?
Toate aceste gânduri îl str tuser pe Trevize
ca ni te fulgere; îl luminau i disp reau rapid.
Între timp, el c uta o solu ie concret la situa ia în
care se g sea.
Num rul câinilor cre tea încontinuu. Num
dou zeci i trei în jurul copacului, dar se apropiau
i al ii. Cât de mare era haita? Ce mai conta? Deja
era suficient de mare.
Scoase blasterul din holster, dar contactul ferm
cu mânerul armei nu-i d du sentimentul de
siguran pe care i l-ar fi dorit. Când îl înc rcase
ultima oar cu o unitate energetic , i câte focuri
putea s trag ? În nici un caz dou zeci i trei.
i Pelorat, i Bliss? Dac ar ie i, câinii se vor
pusti asupra lor? Erau în siguran , chiar dac
nu ie eau? Dac animalele ar sim i prezen a
oamenilor în interiorul ruinelor, ce le-ar putea opri
îi atace acolo? Nu existau u i sau alte bariere.
Bliss ar putea fi capabil s îi opreasc , sau
chiar s îi alunge? i-ar putea concentra puterile
prin hiperspa iu, la intensitatea necesar ? Cât
timp le-ar putea men ine?
strige deci dup ajutor? Vor veni cu sufletul
la gur auzind strig tul lui, iar câinii se vor
împr tia sub privirea lui Bliss? (Va trebui o
privire, sau pur i simplu o ac iune mental
nesesizabil de oamenii cu sim uri normale?) Sau,
dac vor ap rea, vor fi sfâ ia i sub ochii lui Trevize,
care va fi obligat s priveasc , neputincios, din
ad postul s u relativ sigur?
Nu, va trebui s se foloseasc de blaster. Dac
va putea omorî un câine, ceilal i se vor speria
pentru o vreme, va coborî din copac, va striga dup
Pelorat i Bliss, va omorî un al doilea câine dac
vor da semne c vor s atace din nou; atunci îi va
lua pe cei doi cu el, i se vor repezi în grab spre
nav .
Regl intensitatea fascicolului de microunde
pân la semnul care marca trei sferturi din
intensitatea maxim . Era suficient pentru a ucide
un câine i a produce o detun tur puternic .
Detun tura îi va speria i împr tia pe câini, iar el
va putea economisi energia.
Un câine din mijlocul haitei p rea (în
imagina ia lui Trevize, cel pu in) s emane o
utate mai mare decât ceilal i... poate doar din
cauz c st tea mai calm i, în consecin , p rea
i supravegheze prada cu mai mult sânge rece.
Câinele privea acum direct arma, ca i cum ar fi
luat preg tirile lui Trevize în cea mai mare b taie
de joc.
Trevize î i d du seama c nu tr sese niciodat
asupra unei fiin e umane cu blasterul, i nici nu
zuse pe cineva f când-o. Participase la trageri
asupra manechinelor din piele i plastic umplute
cu ap , în timpul antrenamentelor; apa se înc lzea
aproape instantaneu pân la punctul de fierbere,
i sfâ ia înveli ul prin explozie, împr tiindu-se în
toate direc iile.
Dar cine, în timp de pace, ar trage asupra altui
om? i care om ar sfida un blaster? Doar aici, pe o
lume adus în stare patologic prin absen a
oamenilor...
Cu acea ciudat capacitate a creierului de a
observa ceva ce nu avea nici o leg tur cu situa ia
de fa , Trevize î i d du seama c un nor acoperise
soarele... apoi trase.
Atmosfera vibr straniu pe linia dreapt care
unea eava blasterului cu câinele; o str lucire
vag , care ar fi putut r mâne neobservat dac
soarele ar fi str lucit nestingherit.
Câinele trebuie s fi sim it valul ini ial de
ldur , c ci f cu o tentativ de mi care, ca pentru
a s ri. Apoi explod , în timp ce o parte din sânge i
con inutul celular se evaporar .
Explozia f cu un zgomot dezam gitor de slab,
pentru c tegumentele câinelui nu erau tot atât de
rigide ca cele ale manechinului de la
antrenamente. Cu toate acestea, prin aer se
împr tiar carne, piele, sânge, i oase, iar Trevize
sim i cum i se întoarce stomacul pe dos.
Câinii se d dur înapoi, unii dintre ei fiind
împro ca i cu fragmente nepl cut de calde. Dar
ezitarea fu de scurt durat . Se îngr dir
deodat unii peste al ii, pentru a mânca ceea ce li
se oferise. Trevize sim i cum i se accentueaz
senza ia de grea . Nu îi speriase; îi hr nise. În
felul acesta, nu vor mai pleca niciodat . Ba
dimpotriv , mirosul de sânge proasp t i carne
cald va atrage mai mul i câini; probabil i alte
animale de prad , mai mici.
Se auzi o voce:
Trevize! Ce...
Trevize privi în lateral. Bliss i Pelorat î i
cuser apari ia dintre ruine. Bliss se opri
imediat, întinzând mâinile pentru a-l opri pe
Pelorat. Privi câinii. Situa ia era evident i clar .
Nu avea nevoie de r spuns.
Am încercat s -i alung f a v implica i pe
voi, strig Trevize. Îi po i ine pe loc?
Cu greu, spuse încet Bliss.
Trevize o auzi cu dificultate, de i mârâitul
câinilor se domolise, ca i cum asupra lor fusese
aruncat o p tur de izolare fonic .
Sunt prea mul i, spuse Bliss, i nu cunosc
forma lor de activitate neuronic . Pe Gaia nu avem
animale atât de s lbatice.
Nici pe Terminus, sau pe oricare alt lume
civilizat , strig Trevize. Am s omor câ i am s
pot, iar tu încearc s te descurci cu restul. Un
num r mai mic î i va da mai pu in b taie de cap.
Nu, Trevize. Dac îi omori, vei atrage al ii...
mâi în spatele meu, Pel. Nu ai cum s m
protejezi... Trevize, cealalt arm .
Biciul neuronic?
Da. Produce durere. Regleaz -l la putere
redus ! Putere redus !
i-e team s nu le faci vreun r u? url
furios Trevize. i se pare c acum este momentul
te gânde ti la caracterul sacru al vie ii?
M gândesc la Pel. i la mine. F cum i-am
spus: putere redus , i inte te asupra unui singur
câine. Nu îi mai pot st pâni mult vreme.
Câinii se îndep rtaser de copac i îi
înconjuraser pe Bliss i Pelorat, care st teau cu
spatele lipit de un zid în ruin . Cei mai îndr zne i
ceau tentative ezitante de a se apropia i mai
mult, scheunând încet ca i cum ar fi încercat s
se dezmeticeasc , s afle ce anume îi inea, când ei
de fapt nu sim eau nimic. Unii încercar în van s
se ca ere pe perete i s atace pe la spate.
Trevize regl biciul neuronic la putere redus .
Mâna îi tremura. Biciul neuronic folosea mult mai
pu in energie decât blasterul, iar o înc rc tur
energetic putea produce sute de lovituri, dar nu-
i mai amintea când înc rcase ultima oar aceast
arm .
Nu era foarte important s inte ti precis. Din
moment ce economisirea energiei nu era chiar atât
de critic , î i putea permite s plimbe o raz peste
toat haita. Aceasta era metoda obi nuit de
domolire a maselor care d deau semne c devin
periculoase.
Totu i, ac ion precum îi spusese Bliss. inti
spre un singur câine i trase. Câinele se cl tin , cu
picioarele împleticite. Scoase scheun turi
puternice i ascu ite.
Ceilal i câini se îndep rtar de animalul lovit,
urechile se d dur înapoi pân se lipir de craniu.
Apoi, scheunând la rândul lor, se întoarser i
plecar ; la început încet, apoi mai repede, i în cele
din urm gonind din r sputeri. Câinele lovit se
ridic greu pe picioare, i plec chiop tând,
gemând, mult în urma celorlal i.
Larma pieri în dep rtare.
Ar fi mai bine s intr m în nav , spuse Bliss.
Se vor întoarce. Sau vor veni al ii.
Trevize aprecie c niciodat nu manipulase cu
atâta rapiditate mecanismul de intrare în nav .
Probabil c nu va mai fi în stare s repete vreodat
aceast performan , gândi el.

38

zuse noaptea, dar Trevize înc nu î i revenise

la normal. Mica band de sinto-epiderm pe care o
aplicase deasupra zgârieturii de pe mân îi alinase
durerea fizic , dar mai avea o zgârietur , pe psihic,
iar asta nu se putea alina chiar atât de u or.
Nu era doar expunerea la pericol. În caz de
pericol, putea reac iona ca oricare alt om normal i
curajos. Era direc ia total nea teptat din care
venise pericolul. Era sentimentul ridicolului. Cum
ar fi s afle lumea c se urcase în copac încol it de
ni te câini care mârâiau la el? O situa ie mai
jenant nu putea fi decât fuga din fa a unor canari
înfuria i.
Timp de câteva ore, trase cu urechea a teptând
un nou atac din partea câinilor, l tr turi, sau
zgomotul ghearelor frecându-se de carcasa
exterioar a navei.
În compara ie cu el, Pelorat p rea foarte calm:
B trâne, nu m-am îndoit niciodat c Bliss
putea st pâni situa ia, dar în privin a ta, trebuie
spun c ai tras foarte bine cu arma, sunt
mândru de tine.
Trevize ridic din umeri. Se sim ea cople it de
ru ine.
Pelorat inea în mân biblioteca discul
compact pe care erau stocate cercet rile sale de o
via în domeniul miturilor i legendelor i se
retrase cu ea în dormitor, unde avea un cititor de
disc mai mic. P rea foarte mul umit. Trevize
observase, dar deocamdat nu îi acorda aten ie.
Poate mai târziu, dup ce va alunga câinii din
minte.
Odat r ma i singuri, Bliss spuse, tatonând
terenul:
Presupun c ai fost luat prin surprindere.
Exact, f cu întunecat Trevize. Cine s-ar fi
gândit c la vederea unui câine un câine o voi
lua la goan pentru a-mi salva via a?
Dup dou zeci de mii de ani f oameni, nu
mai sunt chiar câini. Animalele astea trebuie s fie
acum pr torii dominan i.
Trevize aprob :
M-am gândit i eu la asta în timp ce st team
pe craca de copac, în postur de prad dominat .
Ai avut dreptate în privin a dezechilibrului
ecologic.
Dezechilibrat din punctul de vedere al
oamenilor, desigur. Dar inând cont de eficien a cu
care câinii se descurc , m întreb dac nu cumva
Pel are dreptate când spune c ecologia se
echilibreaz singur , golurile fiind umplute prin
diversificarea pu inelor specii existente.
Destul de ciudat, spuse Trevize, dar tot la
asta m-am gândit i eu.
Cu condi ia, bineîn eles, ca dezechilibrul s
nu fie atât de mare încât procesul de reechilibrare
dureze prea mult. Dac lucrurile stau a a,
planeta ar putea deveni improprie vie ii înainte de
restabilirea echilibrului.
Trevize morm i.
Cum se face c te-ai gândit s te înarmezi? îl
întreb curioas Bliss.
Nu mi-a fost de prea mare folos, f cu Trevize.
Numai datorit capacit ii tale...
Nu chiar. Am avut nevoie de arma ta.
Men inând doar un contact hiperspa ial cu restul
Gaiei, cu atât de multe min i individuale
nefamiliare, n-a fi putut face nimic f biciul t u
neuronic.
Blasterul a fost inutil. Am încercat i cu el.
Cu un blaster nu po i decât s omori. Restul
câinilor pot fi surprin i, dar nu însp imânta i.
Mai r u, spuse Trevize. I-au mâncat
runtaiele. I-am încurajat s r mân .
Da. Biciul neuronic este diferit. Produce
durere, i un câine în dureri emite strig te foarte
bine în elese de ceilal i câini. Prin reflex
condi ionat, se sperie i ei. Câinii fiind deja
receptivi la acest sentiment de team , eu de-abia
le-am atins mintea, i du i au fost.
Da, dar i-ai dat seama c în aceast situa ie,
dintre cele dou arme, biciul neuronic va fi cel
eficient. Eu nu mi-am dat seama.
Eu sunt obi nuit cu contactul mental. Tu
nu e ti. De aceea am insistat s folose ti putere
redus i s inte ti un singur câine. Nu doream
atât de mult durere încât câinele s fie ucis i s
tac . Nu doream o durere atât de dispersat încât
ajungem la un simplu scheunat colectiv.
Doream o durere puternic , concentrat într-un
singur punct.
i ai ob inut-o, spuse Trevize. A mers perfect.
i sunt recunosc tor.
M invidiezi, observ nemul umit Bliss. Ai
impresia c ai jucat un rol ridicol. i totu i, repet,
nu puteam face nimic f armele tale. Nu-mi
explic cum se face c te-ai înarmat, de i te-am
asigurat c pe aceast planet nu tr iesc oameni,
lucru de care sunt în continuare convins . Ai
prev zut apari ia câinilor?
Nu, f cu Trevize. Desigur c nu. Cel pu in,
nu con tient. i de obicei nici nu m plimb
înarmat. Pe Comporellon nu mi-a trecut niciodat
prin minte s m înarmez... Îns nu-mi pot
permite s cad în capcana de a crede c la mijloc a
fost o magie. Este imposibil. B nuiesc c atunci
când am început s discut m despre dezechilibre
ecologice, am avut cumva în subcon tient o
imagine cu animale s lb ticite în absen a
oamenilor. C animalele au devenit periculoase
este clar acum, dar este posibil fi avut o vag
presim ire. Nimic mai mult.
Treci cu prea mare u urin peste aceast
problem , spuse Bliss. Am participat i eu la
conversa ia despre dezechilibrele ecologice, i nu
am avut aceea i presim ire. Iat ce apreciaz Gaia
la tine, capacitatea de previziune. Observ, de
asemenea, cât te irit aceast capacitate pe care o
ai, i a c rei natur nu o po i detecta; s ac ionezi
cu hot râre, dar f un motiv bine definit.
Expresia uzual pe Terminus este "s
ac ionezi din intui ie".
Pe Gaia spunem "s tii f s gânde ti". Te
deranjeaz c tii f s gânde ti, nu-i a a?
Da, m deranjeaz . Nu-mi place s fiu
condus de intui ii. Presupun c intui ia are un
motiv ascuns, dar faptul c nu tiu care este acel
motiv m face s m simt ca i cum nu a avea
control asupra min ii ca i cum a fi un pic
nebun.
Când ai decis în favoarea Gaiei i a Galaxiei,
ai f cut-o din intui ie, iar acum cau i motivul.
Am spus asta de cel pu in zece ori.
Iar eu am refuzat s te cred. Îmi pare r u. N-
am s te mai contrez în aceast privin . Sper,
totu i, c pot continua s aduc argumente în
favoarea Gaiei.
Desigur, spuse Trevize, dac i tu, la rândul
u, recuno ti c am libertatea de a nu le accepta.
Atunci, nu i se pare c aceast Lume
Necunoscut se întoarce la un fel de s lb ticie, i
poate în final la pustietate i lips de via , din
cauza dispari iei singurei specii capabile sa
ac ioneze ca inteligent c uzitoare? Dac lumea
ar fi Gaia, sau, i mai bine, Galaxia, a ceva nu s-
ar putea întâmpla. Inteligen a c uzitoare va
exista în continuare sub forma Galaxiei ca întreg,
iar echilibrul ecologic, dac se va deteriora din cine
tie ce motiv, se va restabili încet.
Deci câinii vor înceta s mai m nânce?
Bineîn eles c vor mânca, la fel ca i oamenii.
Îns o vor face având un scop, acela de a echilibra
ecologia printr-o ac iune deliberat , i nu ca
rezultat al unor circumstan e aleatoare.
Pierderea libert ii individuale poate c nu
conteaz foarte mult pentru câini, spuse Trevize,
dar pentru oameni conteaz ... i ce se întâmpl
dac to i oamenii ar pieri? Ce se întâmpl dac
Galaxia r mâne f nici o fiin uman ? Va mai
exista o inteligen c uzitoare? Vor fi capabile
celelalte forme de via i de materie ne-vie s
creeze o inteligen colectiv adecvat acestui
scop?
Bliss ezit :
O asemenea situa ie nu a mai fost întâlnit
pân acum. i nici nu pare probabil s se întâmple
în viitor.
Dar nu î i este evident, spuse Trevize, c
mintea uman este calitativ diferit de orice
altceva, i c dac ar dispare, suma total a
celorlalte min i nu o va putea înlocui? i atunci,
nu este adev rat c fiin ele umane reprezint un
caz special i trebuiesc tratate ca atare? N-ar
trebui s fuzioneze nici m car între ele; cu atât mai
pu in cu obiecte ne-umane.
i totu i, ai decis în favoarea Gaiei.
Dintr-un motiv superior, pe care îns nu pot
pune mâna.
Poate c acel motiv superior a fost o viziune a
efectului dezechilibrelor ecologice? Poate ai
ra ionat c fiecare lume din Galaxie se afl pe
muchie de cu it, cu instabilitate de fiecare parte, i
numai Galaxia poate împiedica dezastre ca cel de
pe aceasta planet ... ca s nu mai vorbim de
neîntreruptele dezastre umane datorate r zboiului
i e ecurilor administrative.
Nu. La momentul deciziei, nu aveam în minte
dezechilibrele ecologice.
De ce e ti atât de sigur?
Poate ca nu sunt con tient de ceea ce prev d,
dar dac dup aceea mi se sugereaz ceva anume,
recunoa te imediat dac acel lucru l-am avut în
minte... A a cum am impresia c este posibil s fi
prev zut existen a animalelor periculoase pe
aceast lume.
Ei bine, spuse calm Bliss, aceste animale
periculoase ne-ar fi putut omorî pe to i dac nu
ne-am fi combinat puterile, previziunea ta i
mentalismul meu. Deci, hai s fim prieteni!
Trevize d du din cap:
Dac vrei...
Era o und de r ceal în vocea sa, care o f cu
pe Bliss s ridice sprâncenele; îns atunci d du
buzna Pelorat, mi când din cap de parc ar fi vrut
îl scoat de pe umeri.
Cred c am reu it! spuse el.

39

În general, Trevize nu credea în victorii u oare,

i totu i era omenesc s se lase cuprins de
speran , împotriva ra iunii. Sim i cum mu chii
pieptului i gâtului i se încordeaz , dar reu i s
îngaime:
Coordonatele P mântului? Asta ai descoperit,
Janov?
Pelorat se holb la Trevize pre de un moment,
apoi se dezumfl .
Ei bine, nu, spuse el vizibil ru inat. Nu
chiar... De fapt, Golan, n-are nici o leg tur . Am
uitat de asta. Altceva am descoperit între ruine.
nuiesc c nu este chiar atât de important.
Trevize inspir adânc i spuse:
Nu-i nimic, Janov. Orice descoperire este
important . Despre ce anume vroiai s vorbe ti?
Ei bine, spuse Pelorat, problema este c
aproape nimic nu a supravie uit, în elegi?
Dou zeci de mii de ani de furtun i vânt nu las
multe în urma lor. În plus, via a vegetal distruge
treptat urmele, iar via a animal ... Dar nu
conteaz . Important este c "aproape nimic" nu
este sinonim cu "nimic". Printre ruine trebuie s se
fi aflat o cl dire public , pentru c am g sit unele
blocuri de piatr , sau de beton, pe care erau
gravate ni te inscrip ii. Cu greu se putea distinge
ceva, b trâne, în elegi? Dar am f cut fotografii cu
unul dintre aparatele acelea pe care le avem la
bord, cu computer incorporat n-am avut cum s -
i cer voie s iau unul, Golan, dar era important
i...
Trevize alung scuzele cu un gest ner bd tor:
Zi-i mai departe!
Am putut b nui existen a unor inscrip ii,
foarte arhaice. Chiar cu prelucrarea computerizat
a imaginii i cu talentul meu în citirea limbajului
arhaic, a fost imposibil s descifrez mai mult de un
fragment scurt. Literele erau mai mari i un pic
mai clare decât celelate. Poate au fost gravate mai
adânc din cauz c reprezentau numele dat acestei
lumi. Fragmentul spune "Planeta Aurora", deci
nuiesc c aceast lume pe care st m se nume te
Aurora, sau mai bine zis, se numea Aurora.
 Trebuia s aib un nume, spuse Trevize.
Da, dar numele sunt foarte rar alese la
întâmplare. Am f cut chiar adineauri o cercetare
am nun it prin biblioteca mea i am g sit dou
legende vechi, din dou lumi foarte îndep rtate
una de alta, a a încât putem presupune în mod
logic c au origini independente, dac acest aspect
ar avea vreo importan ... Dar s revin. În ambele
legende, Aurora este folosit ca nume pentru "zori".
Se întâmpl adesea ca sta iile spa iale, sau alte
structuri construite pentru prima oar , s poarte
un nume ca "zori" sau "r rit". Dac aceast lume
este numit Zori într-un limbaj oarecare, ar putea
fi prima planet de acest gen.
E ti pe cale s sugerezi c aceast planet
este P mântul i c Aurora este un nume
alternativ, din cauz c reprezint zorile vie ii i ale
omului?
N-a merge chiar pân acolo, Golan, spuse
Pelorat.
Trevize spuse, cu o und de am ciune:
La urma urmelor, nu avem nici suprafa
radioactiv , nici satelit gigant, nici gigant gazoas
cu inele uria e.
Exact. Dar Deniador, pe Comporellon, p rea
cread c aceasta a fost una dintre lumile
locuite de primul val de Coloni Spa ienii. Dac
este adev rat, atunci numele s u, Aurora, ar putea
ar ta c a fost prima dintre lumile Spa iene. Poate
în acest moment st m pe cea mai veche lume a
omenirii din Galaxie, cu excep ia P mântului. Nu e
minunat?
Este interesant, dar oare n-ai mers prea
departe pornind de la un simplu nume, Aurora?
Mai este ceva, continu Pelorat cu însufle ire.
Atât cât am putut verifica eu prin arhive, nu exist
ast zi în Galaxie o lume cu numele de "Aurora", i
sunt sigur c acest lucru poate fi verificat de
computerul t u. Dup cum am spus, exist tot
felul de lumi i alte obiecte numite "Zori" în diverse
limbaje, dar nici una nu folose te numele de
"Aurora".
De ce ar face-o? Este un cuvânt pre-Galactic,
nu are cum s fie r spândit.
Dar numele se p streaz , chiar i atunci
când î i pierd în elesul. Dac aceasta ar fi prima
lume colonizat , s-ar bucura de o faim deosebit ;
poate a fost chiar, o vreme, cea mai puternic lume
din Galaxie. Cu siguran c alte lumi i-ar spune
"Noua Aurora", sau "Aurora Minor", sau în vreun
fel asem tor, mândrindu-se cu descenden a lor.
Apoi altele...
Poate c n-a fost prima lume colonizat , îl
întrerupse Trevize. Poate c a fost o planet
insignifiant .
În opinia mea, exist un motiv mai valabil,
trâne.
i care s fie acela, Janov?
Dac primul val de Coloni a fost înn bu it de
un al doilea val c ruia îi apar in ast zi toate lumile
din Galaxie a a cum a spus Deniador atunci
este foarte probabil s fi existat o perioad de
ostilitate între cele dou valuri. Al doilea val care
a fondat lumile existente azi nu ar fi folosit nici
unul dintre numele folosite de primul val. Astfel,
din faptul c numele "Aurora" nu a fost niciodat
repetat, putem deduce c au existat dou valuri de
Coloni, i c aceasta este o lume a primului val.
Trevize zâmbi:
Încep s în eleg modul în care lucra i voi,
mitologii. Construi i o suprastructur minunat ,
dar care este fondat pe aer. Legendele ne spun c
primul val de Coloni a fost înso it de numero i
robo i, i se presupune c aceasta a fost cauza
care i-a dus la pierzanie. Dac am putea g si un
robot pe aceast lume, a fi dispus s accept toat
aceast ipotez cu primul val, dar nu ne putem
tepta ca dup dou ...
Pelorat, care închisese i deschisese tot timpul
gura, reu i în sfâr it s i recapete glasul:
Dar Golan, nu i-am spus?... Nu, desigur, nu
i-am spus. Sunt atât de emo ionat încât nu
reu esc s -mi pun ordine în gânduri. Acolo era un
robot.

40

Trevize î i freca fruntea, de parc l-ar fi durut.

Un robot? spuse el. Ai v zut un robot?
Da, spuse Pelorat dând energic din cap.
De unde tii?
P i, era un robot. Cum a putea s nu-l
recunosc dac îl v d?
Ai mai v zut vreun robot pân acum?
Nu, dar era un obiect de metal care sem na
cu o fiin uman . Cap, bra e, picioare, trup.
Desigur, când spun metal, trebuie s în elegi ca
era aproape în întregime rugin , i presupun c
vibra iile pa ilor mei l-au deteriorat i mai tare; am
vrut s -l ating i...
De ce s -l atingi?
Ei bine, parc nu-mi venea s cred ochilor. A
fost o reac ie instinctiv . Imediat ce l-am atins, s-a
transformat în pulbere. Dar...
Da?
Înainte de asta, ochii s i au str lucit foarte
slab i a scos un sunet de parc încerca s spun
ceva.
Vrei s spui c era în stare de func ionare?
De-abia mai func iona, Golan. Dup care s-a
pr bu it.
Trevize se întoarse spre Bliss:
Sus ii i tu acela i lucru, Bliss?
Era un robot, iar noi l-am v zut, spuse Bliss.
i era înc în stare de func ionare?
Bliss spuse pe un ton impersonal:
În timp ce se pr bu ea, am detectat o slab
urm de activitate neuronic .
Cum e posibil s fi existat activitate
neuronic ? Un robot nu are creier organic format
din celule.
Dar are un echipament computerizat, spuse
Bliss; iar asta pot detecta.
Ai detectat o activitate mental robotic ?
Bliss strânse buzele, dup care spuse:
Era prea slab pentru a-mi da seama de
altceva decât c a existat.
Trevize o privi pe Bliss, apoi îl privi pe Pelorat,
i spuse pe un ton exasperat:
Asta schimb totul.

Partea a patra
SOLARIA

CAPITOLUL l0
Robo i

4l

ÎN TIMPUL MESEI, Trevize se cufund în

gânduri, iar Bliss se concentr asupra hranei.
Pelorat, singurul care p rea doritor s
vorbeasc , sublinie c dac lumea pe care se aflau
se numea Aurora i era prima lume colonizat ,
 mântul trebuia s se g seasc pe undeva, prin
apropiere.
S-ar putea s merite s cutreier m stelele din
imediata noastr vecin tate, spuse el. Ar însemna
cercet m cel mult câteva sute de stele.
Trevize murmur c încearc i-vezi era ultima
metod la care avea de gând s apeleze, i c dorea
cât mai multe informa ii despre P mânt înainte de
a încerca s se apropie de el, chiar dac i-ar
descoperi pozi ia. Nu spuse mai mult, i Pelorat, cu
entuziasmul retezat, se cufund i el în t cere.
Dup mas , întrucât Trevize continua s
mân mut, Pelorat încerc o discu ie:
R mânem aici, Golan?
Pe timpul nop ii, da, spuse Trevize. Trebuie
m mai gândesc pu in.
Crezi c suntem în siguran ?
Dac nu apare ceva mai r u decât câinii,
spuse Trevize, suntem în perfect siguran , aici în
nav .
i cât timp ne va lua pentru a decola, în caz
apare ceva mai r u decât câinii?
Computerul este în alert de decolare, spuse
Trevize. Ne putem ridica într-un interval de dou
sau trei minute. i oricum, computerul ne va
preveni în caz c se întâmpl ceva nea teptat, a a
sugerez s mergem la culcare. Mâine diminea
voi lua o hot râre.
or de zis, gândi Trevize cu ochii deschi i, în
întuneric. St tea încovoiat, îmbr cat par ial, pe
podeaua camerei computerului. Era foarte
inconfortabil, dar tia c patul nu îl va îmbia la
somn în acest moment, iar aici cel pu in putea
ac iona imediat ce computerul d dea alarma.
Apoi auzi pa i i se ridic automat, lovindu-se
cu capul de marginea pupitrului nu atât de tare
pentru a- i provoca o ran , dar suficient pentru o
durere ascu it .
Janov? spuse el printre din i i cu ochii
înl crima i.
Nu. Sunt eu, Bliss.
Trevize întinse o mân peste pupitru pentru a
face m car un semi-contact cu computerul, i o
lumin blând o înv lui pe Bliss, îmbr cat într-
un déshabillé roz.
Ce s-a întâmplat? f cu Trevize.
Te-am c utat în dormitorul t u i nu erai
acolo. Aveai îns , neîndoielnic o activitate
neuronic , i am venit ghidat de ea. Nu dormeai,
a c am intrat.
Bine, ce vrei?
Bliss se a ez pe podea, cu spatele lipit de
perete, cu genunchii ridica i, odihnindu- i b rbia
pe ei:
Nu- i face griji. N-am nici un gând r u cu
ceea ce i-a mai r mas din virginitate.
Nici nu mi-am imaginat a a ceva, spuse
sardonic Trevize. De ce nu dormi? Ai nevoie de
somn, mai mult decât noi.
Da, spuse ea cu voce joas i sincer ,
întâmplarea asta cu câinii a fost epuizant .
Te cred.
Dar trebuie s i vorbesc cât timp doarme
Pel.
Despre ce anume?
Când i-a vorbit despre robot, spuse Bliss, ai
zis c asta schimb totul. La ce te refereai?
Nu- i dai seama i singur ? Avem trei seturi
de coordonate, trei Lumi Interzise. Vreau s le
vizitez pe toate trei pentru a afla cât mai multe
lucruri despre P mânt, înainte de a încerca s
ajung la el.
Se apropie un pic de ea pentru a putea vorbi
mai încet, apoi se îndep rt cu o mi care brusc :
 Uite ce e, nu vreau ca Janov s intre aici i s
ne g seasc împreaun . Nu tiu ce ar crede el.
Este pu in probabil. Doarme, l-am încurajat
i eu pu in în acest sens. Dac începe s se agite
prin pat, voi afla imediat... Continu . Vrei s le
vizitezi pe toate trei. Ce anume s-a schimbat?
Planul meu nu era s pierd timpul aiurea pe
fiecare lume. Dac Aurora a fost p sit de
oameni acum dou zeci de mii de ani, atunci este
îndoielnic s mai fi supravie uit vreo informa ie
valoroas . N-aveam chef s mai irosesc s pt mâni
sau luni scormonind degeaba suprafa a planetei,
luptându-m cu câinii, pisicile, taurii, sau cine tie
ce alte bestii periculoase, numai pentru speran a
de a descoperi un fragment de material edificator
prin praf, ruine i putregaiuri. Poate c pe una sau
pe ambele Lumi Interzise ale c ror coordonate le
mai avem exist oameni, i biblioteci intacte... A a
inten ia mea era s plec m imediat de pe
Aurora. Acum am fi fost în spa iu, dormind în
deplin siguran .
Dar?
Dar dac exist robo i care înc func ioneaz ,
poate c au informa ii importante, utile. Ar fi mai
or s tratez cu ei decât cu oamenii, pentru c ,
din câte am auzit, robo ii trebuie s respecte
ordinele i nu pot face r u unei fiin e umane.
Deci i-ai modificat planul i acum vei pierde
timp pe aceast lume, c utând robo i.
Nu-mi face nici o pl cere, Bliss. P rerea mea
este c robo ii nu pot rezista dou zeci de mii de ani
repara ii i între inere... Totu i, dac ai
detectat o scânteie de activitate mental , înseamn
m-am în elat. Cine tie? Poate c robo ii sunt
mai rezisten i decât îmi închipui eu, sau poate c
au posibilitatea de a se auto-între ine.
Ascult -m , Trevize, i te rog s p strezi
secretul.
Secretul? f cu Trevize ridicând vocea
surprins. Fa de cine?
S t! Fa de Pel, bineîn eles. Ascult , nu
trebuie s i modifici planurile. Ai avut dreptate la
început. Pe aceast lume nu exist robo i în stare
de func ionare. Eu nu detectez nimic.
L-ai detectat pe acela, i dac exist unul...
Nu l-am detectat deloc. Nu era în stare de
func ionare; nu mai func iona de mult vreme.
Dar ai spus...
tiu ce am spus. Pel i-a închipuit a v zut
o mi care i a auzit un sunet. i-a petrecut via a
adunând informa ii, dar este greu s te faci
remarcat într-un domeniu ca al lui. I-ar place
foarte mult s fac el însu i o descoperire. Des-
coperirea numelui "Aurora" a fost real , i l-a f cut
mai fericit decât î i po i tu închipui. i-a dorit cu
disperare s descopere mai mult.
Vrei s -mi spui c î i dorea atât de mult s
fac o descoperire încât i-a închipuit c a dat
peste un robot în stare de func ionare, când de
fapt robotul nu func iona?
Da, a dat peste un morman de rugin care nu
avea mai mult con tiin decât roca pe care se
sprijinea.
Dar i-ai sus inut povestea.
Nu m-a l sat inima s -l aduc cu picioarele pe
mânt. Ar fi fost puternic deziluzionat! Pel
înseamn foarte mult pentru mine.
Trevize o fix un minut întreg cu privirea. Apoi
spuse:
Te deranjeaz dac -mi explici de ce înseamn
atât de mult pentru tine? Serios c a vrea s tiu.
Pentru tine, nu este probabil decât un b rbat mai
în vârst , f nimic romantic. Un Izolat, iar tu
dispre uie ti Izola ii. E ti tân i frumoas , i
cred c exist alte p i ale Gaiei cu trup de
rba i tineri, viguro i i frumo i. Împreun cu ei
po i avea o rela ie fizic nemaipomenit , care s
rezoneze în întreaga Gaia, i s provoace culmi de
extaz. Deci, ce vezi tu la Janov?
Bliss îl privi pe Trevize cu un aer serios:
Tu nu îl iube ti?
Trevize d du din umeri i spuse:
in la el. Cred c s-ar putea spune, în sens
non-sexual, c îl iubesc.
Nu-l cuno ti de mult vreme. Pentru ce îl
iube ti, în felul acesta al t u, non-sexual?
Trevize zâmbi f s vrea:
E un tip atât de ciudat. Cred sincer c
niciodat în via nu s-a gândit la el. I s-a spus s
vin cu mine, i a venit. F nici o obiec ie. Vroia
mergem pe Trantor, dar când i-am spus c
mergem pe Gaia, nu m-a contrazis deloc. Iar acum
înso te în aceast c utare a P mântului, de i
tie c este periculos. Sunt sigur c dac ar trebui
i sacrifice via a pentru mine sau pentru
altcineva ar face-o, f ov ial .
Tu i-ai da via a pentru el, Trevize?
S-ar putea, dac n-a avea timp s gândesc.
Altfel, cred c a ezita i poate c mi s-ar face fric .
Eu nu sunt la fel de bun ca el. i poate de aceea
simt aceast nevoie teribil de a-l proteja i de a-l
stra mai departe la fel de bun. Nu vreau ca
Galaxia îl înve e s nu fie bun. În elegi? i în
mod special trebuie s îl ap r de tine. Nu pot
suporta gândul c -l vei p si dup ce se va
termina cu amuzamentul pe care i-l produc acum
cine tie ce ciud enii de-ale lui.
Da, tiam c a a vei gândi. Nu crezi c i eu
d în Pel ceea ce vezi tu? Ba chiar mai mult,
pentru c eu pot lua contact direct cu mintea lui?
port ca i cum i-a vrea r ul? A sus ine eu
visul lui cu robotul în stare de func ionare, dac a
suporta s -i v d sentimentele r nite? Trevize, eu
sunt obi nuit cu ceea ce tu nume ti bun tate,
pentru c fiecare parte din Gaia este gata s se
sacrifice pentru întreg. Nu cunoa tem i nu
în elegem alt mod de ac iune. Dar, f când astfel,
noi nu renun m la nimic, pentru c fiecare parte
este întregul, de i nu m a tept s în elegi acest
lucru. Pel este diferit.
Bliss nu îl mai privea pe Trevize. Era ca i cum
ar fi vorbit pentru sine:
El este un Izolat. Nu este altruist pentru c
face parte dintr-un întreg. Este altruist prin îns i
natura lui. M în elegi? Are numai de pierdut i
nimic de câ tigat. Îmi este ru ine pentru c sunt
ceea ce sunt i nu simt teama de a pierde ceva, pe
când el nu are nici o speran de câ tig.
Ridic din nou privirea spre Trevize, foarte
serioas :
Î i dai acum seama c îl în eleg mai mult
decât ai putea tu vreodat ? Crezi c i-a putea face
vreun r u în vreun fel?
Trevize spuse:
Bliss, azi, mai devreme, ai propus: "Hai s fim
prieteni", iar eu nu am spus decât: "Dac vrei..."
Am avut reticen e, închipuindu-mi c i-ai putea
face r u lui Janov. Acum este rândul meu. Bliss,
hai s fim prieteni. Po i veni cu argumente în
favoarea Gaiei, iar eu le pot refuza, dar chiar i
a, în ciuda acestui duel, hai s fim prieteni.
i întinse mâna.
Desigur, Trevize, spuse Bliss.
Mâinile lor se strânser puternic.

42
 Trevize surâse t cut în sinea sa. Era un surâs
interior, buzele nu schi aser nici o mi care.
Când lucrase cu computerul pentru a descoperi
posibila stea a primului set de coordonate, atât
Pelorat cât i Bliss priviser cu aten ie i puseser
întreb ri. Acum st teau în camera lor i dormeau
sau se relaxau, l sând întreaga treab doar pe
umerii lui.
Într-un fel se sim ea flatat: acum aceptaser
faptul c Trevize era eful, tia ce f cea, i nu avea
nevoie de supraveghere sau încuraj ri. Cât despre
el, acumulase suficient experien pentru a avea
încredere deplin în computer i pentru a sim i c
acesta nu avea deloc nevoie de asisten . Sau, în
orice caz, de foarte pu in .
O alt stea luminoas i neînregistrat în
harta Galactic î i f cu apari ia. Aceast a doua
stea era mai luminoas decât cea în jurul c reia
orbita Aurora, ceea ce d dea i mai mult
semnifica ie faptului c nu fusese inclus în harta
computerizat .
Trevize era uimit de ciud eniile vremurilor
str vechi. Secole întregi puteau fi puse sub
telescop, sau dimpotriv , scoase total din
con tiin a omenirii. Întregi civiliza ii puteau fi
aruncate în uitare. i totu i, din ce urile istoriei,
smulse din mijlocul acelor civiliza ii, ap reau unul
sau dou elemente de informa ie r mase intacte
cum ar fi coordonatele primite de la Deniador.
Îi m rturisise aceste gânduri lui Pelorat cu
câtva timp înainte, iar Pelorat îi spusese imediat c
tocmai de aceea studiul miturilor i legendelor este
un domeniu atât de interesant.
Marea art este, spusese Pelorat, s afli sau
hot ti care anume component dintr-o
legend reprezint purul adev r. Nu este u or, i
mitologi diferi i aleg diferite componente, de obicei
în func ie de felul în care acestea corespund
interpret rii lor.
În orice caz, steaua era chiar acolo unde
coordonatele lui Deniador, corectate cu factorul
timp, spuneau c va fi. În acest moment, Trevize
era gata s parieze pe o sum important c a treia
stea va fi i ea în locul precizat. i dac a a
st teau lucrurile, era dispus s cread c legenda
spunea în continuare adev rul, i anume c
existau în total cincizeci de Lumi Interzise (în ciuda
num rului suspect de rotund). Se întreb unde ar
putea fi celelalte patruzeci i apte.
O lume locuibil Lume interzis fu
descoperit orbitând în jurul stelei... iar de aceast
dat , prezen a ei nu induse nici o adiere de
surpriz în sufletul lui Trevize. Fusese absolut
sigur c va fi acolo. Încadr nava pe o orbit lent
în jurul planetei.
Stratul de nori era suficient de dispersat pentru
a permite o imagine satisf toare. Planeta avea
un procent mare de ap , a a cum aveau de altfel
majoritatea lumilor locuibile. Exista un ocean
tropical neîntrerupt, i dou oceane polare. Într-
una din emisfere, la latitudinile temperate, se afla
un continent serpentiform, înconjurând planeta,
cu golfuri pe fiecare rm. În cealalt emisfer , tot
la latitudinile temperate, suprafa a uscatului era
divizat în trei p i, mai late pe direc ia nord-sud
decât continentul din emisfera opus .
Trevize ar fi dorit s tie suficient climatologie
pentru a putea prezice, din ceea ce vedea, care ar
putea fi temperaturile i anotimpurile. Pentru o
clip , cochet cu ideea de a pune computerul s
rezolve aceast problem . Îns nu clima reprezenta
aspectul cel mai important.
Mult mai important era faptul c , înc o dat ,
computerul nu detectase nici o radia ie de origine
tehnologic . Telescopul nu-i spunea decât c
planeta nu avea un aspect de hain mâncat de
molii, i nu ap reau zone de ertice. Solul se derula
sub ei cu diferite nuan e de verde, dar nu se
distingeau zone urbane în partea luminat , sau
lumini e în partea întunecat .
Planeta asta era oare i ea plin de toate
formele de via în afar de cea uman ?
tu la u a celuilalt dormitor.
Bliss? opti el tare.
Dup care b tu din nou.
Se auzi agita ie, apoi vocea lui Bliss:
Da?
Vrei s ie i? Am nevoie de ajutorul t u.
— Da, numai c te rog s a tep i pu in pân m
fac ceva mai prezentabil .
Când ap ru în cele din urm , era mai
prezentabil decât o v zuse Trevize vreodat .
Totu i, sim i o und de iritare pentru c îl l sase
a tepte; pu in îi p sa cum ar ta ea. Dar acum
erau prieteni, a a c î i suprim iritarea.
Bliss spuse zâmbind, pe un ton deosebit de
pl cut:
Cu ce te pot ajuta, Trevize?
Trevize ar înspre ecran:
Dup cum vezi, survol m o lume care pare
perfect s toas , suprafe ele de p mânt sunt
acoperite cu o vegeta ie foarte solid . Totu i, nu
apar lumini în noapte i nu exist radia ie de
natur tehnologic . Te rog s sondezi i s îmi spui
dac exist via animal . Mi s-a p rut c undeva
am v zut ceva care sem na cu o turm de
ierbivore, dar nu sunt sigur. S-ar putea s fi z rit
ceea ce doream cu disperare s v d.
Bliss "ascult ", concentrându-se intens. Spuse:
A, da... e bogat în via [ animal .
Mamifere?
 Desigur.
Oameni?
Bliss p ru c se concentreaz i mai puternic.
Trecu un minut, apoi înc unul, i în final se
relax :
Nu-mi pot da foarte bine seama. Din când în
când am avut impresia c prind o und de
inteligen , suficient de elevat pentru a putea fi
considerat uman . Dar era atât de slab i atât
de aleatoare încât poate c i eu, la rândul meu,
am sim it ceea ce doream cu disperare s simt.
Vezi tu...
Se opri.
Ei? o îmboldi Trevize.
Am impresia c detectez altceva, spuse ea.
Nu sunt obi nuit cu ei, dar nu pot fi decât...
Figura ei se încord din nou. Începu s
"asculte" cu o i mai mare aten ie.
Ei? spuse din nou Trevize.
Bliss se relax :
Nu v d ce altceva ar putea fi decât robo i.
Robo i!
Da, iar dac detectez robo i, cu siguran c
putea fi capabil s detectez i oameni. Îns
pân acum...
Robo i! spuse din nou Trevize încruntându-
se.
Da, spuse Bliss, i, dup p rerea mea, în
num r mare.

43

Când afl vestea, Pelorat exclam aproape pe

acela i ton ca i Trevize:
Robo i!
Apoi zâmbi u or:
 Ai avut dreptate, Golan, iar eu am gre it când
m-am îndoit de tine.
Nu-mi aduc aminte s te fi îndoit de mine,
Janov.
Am zis c e mai bine s nu m exprim. Pur i
simplu am crezut, în inima mea, c a fost o
gre eal s plec m de pe Aurora atâta vreme cât
aveam o ans de a interoga vreun robot
supravie uitor. Îns acum este clar: tiai c aici vei
si o lume cu mai mul i robo i.
Nu, Janov, n-am tiut deloc. Pur i simplu am
mers la noroc. Câmpurile lor mentale, dup cum
spune Bliss, arat c sunt în perfect stare de
func ionare. Dup p rerea mea, a a ceva nu se
poate f existen a oamenilor care s aib grij de
ei i s îi repare. Totu i, Bliss nu poate detecta
nimic de natur uman , a a c mai c ut m.
Se pare c peste tot e p dure, nu-i a a?
spuse Pelorat privind ecranul.
Aproape peste tot. Dar sunt câteva pete care
pot fi câmpuri. Problema este c nu v d nici un
ora , nici o lumin noaptea, nimic altceva decât
radia ie termic .
Deci, nici o fiin uman ?
Asta m întreb i eu. Bliss este în camer i
se concentreaz . Am fixat la întâmplare un prim
meridian. Bliss are un mic echipament pe care
apas ori de câte ori detecteaz o activitate
mental robotic deosebit de intens presupun
nu se poate vorbi de "activitate neuronic " în
leg tur cu robo ii sau o urm de gânduri
umane. Echipamentul este conectat la computer,
care memoreaz astfel toate latitudinile i
longitudinile marcate de Bliss, i îl vom l sa pe el
aleag în care loc vom ateriza.
Crezi c e în elept s la i problema asta pe
seama computerului?
 De ce nu, Janov? Este un computer foarte
competent. În plus, când nu ai elemente pe baza
rora s faci tu însu i o alegere, ce e r u în a l sa
aceast sarcin pe seama computerului?
Pelorat se lumin deodat :
Asta îmi aduce aminte de ceva, Golan. Unele
dintre legendele cele mai vechi includ pove ti cu
oameni care iau decizii aruncând cuburi.
Serios? i ce rezolv cu asta?
Fiecare fa a cubului are marcat pe ea o
decizie: "da", "nu", "poate", "mai târziu", i a a mai
departe. Fa a care vine în sus la oprirea cubului va
da sfatul ce trebuie urmat. Sau pun o bil s se
învârt în jurul unui disc cu fante, i în fiecare
fant este marcat o decizie. Decizia marcat pe
fanta în care se opre te bila este cea care va fi
respectat . Unii mitologi cred c astfel de activit i
reprezentau mai degrab jocuri de noroc decât
loterii, dar dup p rerea mea, ambele no iuni
exprim acela i lucru.
Într-un fel, spuse Trevize, i noi juc m un joc
de noroc.
Bliss ie i din camer , la timp pentru a auzi
aceast ultim remarc .
Nu e nici un joc de noroc, spuse ea. Am
ap sat pe mai multe "poate", apoi pe un singur
"da", cert, i vom merge c tre "da".
Ce anume face din el un "da"? întreb
Trevize.
Am prins o adiere de gânduri umane. Clar .
Neîndoielnic .

44

Plouase, pentru c iarba era ud . Deasupra,

norii pluteau purta i de vânt, i d deau semne c
se destram .
Far Star ateriz lin lâng un mic pâlc de copaci.
(În caz c apar câini, gândi Trevize, glumind doar
pe jum tate.) Împrejurimile p reau a reprezenta o
une; Trevize z rise livezi i lanuri cu grâne... i,
în trecere, animale ierbivore.
Totu i, nu existau cl diri. Nimic artificial, în
afara faptului c regularit ile copacilor în livezi i
limitele precise care separau lanurile de grâne erau
la fel de artificiale ca i o sta ie de recep ie a
microundelor.
fi fost doar opera robo ilor? F oameni?
Calm, î i puse centura cu holstere. De data
aceasta, se asigurase c ambele arme erau în stare
de func ionare i înc rcate la maxim. Pentru un
moment, prinse privirea lui Bliss i se opri.
Nu te opri, spuse ea. Nu cred c i vor fi de
folos la ceva, dar la fel am crezut i data trecut .
Tu nu vrei s te înarmezi, Janov? îl întreb
Trevize.
Pelorat d du din umeri:
Nu, mul umesc. Avându-v pe tine, care îmi
asiguri protec ia fizic , i pe Bliss, care îmi asigur
protec ia mental , nu m simt deloc în pericol.
Cred c este o la itate s m ascund la umbra
protec iei voastre, dar ru inea mea nu este prea
mare, deoarece sunt foarte mul umit de faptul c
nu voi fi obligat s folosesc for a.
Te în eleg, spuse Trevize. Ai grij s nu mergi
singur nic ieri. Dac eu i cu Bliss ne desp im,
mâi cu unul din noi; i s nu dispari, tentat de
cine tie ce curiozitate personal .
Nu- i face griji, Trevize, spuse Bliss. M ocup
eu.
Trevize ie i primul din nav . Vântul era
puternic i un pic r coros dup ploaie, dar Trevize
îl g si binevenit. Probabil c înainte de ploaie,
 ldura i umiditatea fuseser nepl cute.
Respir adânc, surprins. Mirosul planetei era
încânt tor. Fiecare planet avea mirosul ei, tia
asta, un miros întotdeauna neobi nuit i de obicei
dezgust tor probabil doar din cauz c era
neobi nuit. Acesta îns era încânt tor. Sau poate
prinseser doar o conjunctur fericit , imediat
dup ploaie, într-un anumit anotimp al anului?
Indiferent de situa ie...
Haide i, strig el. Este foarte pl cut afar .
Pelorat ie i i spuse:
Pl cut este cuvântul cel mai potrivit. Crezi c
întotdeauna miroase astfel?
Nu conteaz . Pân într-o or ne vom obi nui
cu aroma; receptorii no tri olfactivi vor fi suficient
de satura i pentru ca s nu mai sim im mirosul.
P cat, se dezumfl Pelorat.
Iarba este ud , spuse Bliss cu o umbr de
dezaprobare.
De ce nu? Ce, pe Gaia nu plou ? f cu
Trevize.
i imediat ce spuse acestea, o raz de soare
ajunse pân la ei, printr-o mic sp rtur de nori.
În curând avea s se m reasc .
Desigur, r spunse Bliss, dar tim când, i
suntem preg ti i.
P cat, spuse Trevize, pierzi fiorul suprizei.
Ai dreptate, spuse Bliss. Am s încerc s nu
mai fac mofturi.
Pelorat privi împrejur i remarc , pe un ton
dezam git:
Se pare c nu este nimic pe aici.
O impresie gre it , spuse Bliss. Se apropie
din spatele acelei coline.
Privi spre Trevize.
Crezi c ar trebui s mergem s -i
întâmpin m?
 Trevize d du din cap:
Nu. Noi am parcurs mul i parseci pentru a-i
întâlni. Las -i pe ei s parcurg ultima distan . Îi
vom a tepta.
Pe moment, Bliss era singura care putea sim i
apropierea; îns în curând, din spatele dealului
ap ru o siluet . Apoi a doua, apoi a treia.
Cred c deocamdat asta-i tot, spuse Bliss.
Trevize privea curios. De i nu v zuse niciodat
robo i, nu avea nici o f râmi de îndoial c asta
erau. Formele aduceau schematic cu cele umane,
i totu i nu p reau metalice. Suprafa a lor era
mat i d dea iluzia de moale, ca i cum ar fi fost
acoperit de plu .
Dar de unde tia el c era doar o iluzie de
moale? Sim i o brusc dorin de a pip i acele
siluete care se apropiau într-un ritm atât de
constant. Dac aceast lume era o Lume Interzis
din moment ce soarele ei nu fusese inclus în
harta Galactic atunci Far Star i pasagerii ei
trebuie s reprezinte ceva nemaiîntâlnit vreodat
de robo i. i totu i ac ionau cu o siguran calm ,
ca i cum executau un exerci iu de rutin .
Trevize spuse, încet:
Aici putem ob ine informa ii pe care nu le-am
putea ob ine nic ieri altundeva în Galaxie. Îi
putem întreba care sunt coordonatele P mântului
în raport cu aceast planet , iar dac le tiu, ni le
vor spune. Cine tie de cât vreme func ioneaz
obiectele astea? Nu pot r spunde decât bazându-
se pe memoria personal . Este un lucru de care
trebuie s inem cont.
Pe de alt parte, spuse Bliss, poate c sunt
fabrica i recent i nu tiu nimic.
Sau, spuse Pelorat, poate c tiu dar nu vor
ne spun .
Nu ne pot refuza decât dac li s-a ordonat s
nu ne spun , f cu Trevize, i de ce s li se fi dat
astfel de ordine când nimeni de pe aceast planet
nu ne a tepta s sosim?
Robo ii se oprir la o distan de aproximativ
trei metri. Nu spuser nimic i nu mai schi ar nici
o mi care.
Trevize, cu mâna pe blaster, îi spuse lui Bliss,
a- i lua ochii de pe robo i:
Îti po i da seama dac sunt ostili sau nu?
S tii c nu am nici o experien în privin a
activit ii lor mentale, Trevize. Totu i, nu detectez
nimic ostil.
Trevize lu mâna de pe patul armei, dar o inu
aproape. Ridic mâna dreapt , cu palma înspre
robo i, într-un gest care spera s fie recunoscut
drept gest de pace, i spuse, vorbind rar:
V salut. Am venit pe aceast lume ca
prieteni.
Robotul din centru înclin capul într-un fel de
plec ciune incomplet , pe care un optimist ar fi
putut-o lua de asemenea ca pe un gest de pace, i
spunse.
Lui Trevize îi c zu falca de uimire. Într-o lume
obi nuit , care intra în re eaua comunic rii
Galactice, nimeni nu s-ar fi gândit la un e ec în
stabilirea unui limbaj comun. Totu i, robotul nu
vorbi în Galactica Standard, i nici în ceva
asem tor. De fapt, Trevize nu reu i s în eleag
nici un cuvânt.

45

Surpriza lui Pelorat era la fel de mare ca i a lui

Trevize, dar con inea i un vizibil element de
satisfac ie.
Nu este ciudat? spuse el.
 Trevize se întoarse spre el i spuse, cu o urm
de asprime în glas:
Nu este ciudat. Este p reasc .
Nu este deloc p reasc , spuse Pelorat. Este
Galactic , dar foarte veche. Am prins câteva
cuvinte. Probabil c le-a fi în eles mai u or dac
ar fi fost scrise. Pronun ia m încurc .
Bine, i ce-a spus?
Cred c a spus c nu i-a în eles vorbele.
Nu-mi dau seama ce a spus, zise Bliss, dar
simt un fel de nedumerire, i mi se pare plauzibil.
Asta dac ai încredere în analiza mea asupra
emo iilor robotice în caz c exist ceva ce poate fi
numit emo ie robotic .
Vorbind foarte rar, i cu dificultate, Pelorat
spuse ceva, dup care cei trei robo i aplecar
capetele la unison.
Ce le-ai spus? întreb Trevize.
Le-am spus c nu pot vorbi bine, dar voi
încerca, zise Pelorat. Le-am cerut un pic de r gaz.
Nemaipomenit, b trâne, este nemaipomenit de
interesant.
Nemaipomenit de dezam gitor, murmur
Trevize.
Vezi tu, spuse Pelorat, fiecare planet
locuibil din Galaxie reu te s i creeze propria
variant de Galactic , deci exist un milion de
dialecte care uneori sunt aproape imposibil de
în eles, dar care evolueaz odat cu Galactica
Standard. Presupunând c aceast lume a fost
izolat timp de aproape dou zeci de mii de ani,
limbajul ar fi trebuit în mod normal s devieze atât
de mult fa de cel al restului Galaxiei încât s
devin un limbaj total diferit. Nu s-a întâmplat
a, probabil datorit faptului c aceast lume are
un sistem social care depinde de robo i, iar ace tia
nu în eleg decât limbajul pe care au fost
programa i s îl în eleag . Pentru a nu-i
reprograma tot timpul, limbajul a r mas la fel, iar
acum avem ocazia s auzim o foarte arhaic
versiune a limbajului Galactic.
Iat un exemplu, spuse Trevize, despre cum o
societate poate s r mân pe loc, i în cele din
urm s degenereze.
Dar, bunul meu prieten, protest Pelorat, a
stra un limbaj relativ nemodificat nu este un
semn de degenerare. Exist i avantaje.
Documentele p strate timp de secole i milenii au
sens i dau o mai mare longevitate i autoritate
arhivelor istorice. În restul Galaxiei, limbajul
edictelor Imperiale de pe vremea lui Hari Seldon
deja începe s sune demodat.
i tu cuno ti forma asta arhaic de limbaj
Galactic?
N-a spune c o cunosc, Golan. S spunem
mai bine c , studiind miturile i legendele
str vechi, m-am obi nuit cu ea. Vocabularul nu
este complet str in, inflexiunile îns sunt diferite.
Persist de asemenea expresii idiomatice la care
noi am renun at i, dup cum am spus, pronun ia
este total schimbat . A putea ine loc de interpret,
dar nu unul foarte bun.
Trevize oft tremurat:
O slab adiere de noroc este mai bun decât
nimic. D -i drumul, Janov.
Pelorat se întoarse spre robo i, a tept un
moment, apoi privi înapoi spre Trevize:
Ce s le spun?
S lu m taurul de coarne. Întreab -i unde se
afl P mântul.
Pelorat rosti cuvintele unul câte unul,
gesticulând exagerat.
Robo ii se privir unul pe altul i scoaser
câteva sunete.
 Apoi cel din mijloc îi vorbi lui Pelorat, care
spunse întinzând mâinile ca i cum ar fi tras de
un cordon elastic. Robotul îi replic rostind
cuvintele cu la fel de mult grij .
Pelorat se întoarse spre Trevize:
Nu sunt sigur c i-am f cut s în eleag ce
vreau s spun prin "P mânt". Probabil î i închipuie
m-am referit la o anumit regiune a planetei lor.
Mi-au spus c nu au auzit de o astfel de regiune.
Au spus cum se nume te aceast planet ?
Numele folosit de ei cred c s-ar putea
traduce cel mai bine prin "Solaria".
Ai auzit de ea în legendele tale?
Nu... La fel cum nu am auzit nici de Aurora.
Bine, atunci întreab -i dac exist pe cer...
printre stele... vreun loc numit P mânt. Arat cu
degetul în sus.
Un nou schimb de cuvinte; în cele din urm ,
Pelorat se întoarse i spuse:
Tot ce pot ob ine de la ei, Golan, este c nu
exist locuri pe cer.
Întreab -i ce vârst au, interveni Bliss. Sau,
mai bine, de cât vreme func ioneaz .
Nu tiu cum se spune "func ioneaz ". Cât
despre "vârst "... Nu sunt un interpret foarte bun.
D i silin a, Pel drag , spuse Bliss.
Dup câteva replici, Pelorat spuse:
Func ioneaz de dou zeci i ase de ani.
Dou zeci i ase de ani, spuse Trevize cu
dezgust. Sunt de-abia cu pu in mai în vârst decât
tine, Bliss.
Bliss reac ion cu un nea teptat orgoliu:
Întâmpl tor...
tiu, o întrerupse Trevize. Tu e ti Gaia, care
este veche de mii de ani... În orice caz, ace ti robo i
nu pot vorbi despre P mânt din proprie experien ,
i în memorie nu le-au fost stocate informa ii de
care nu au nevoie. Deci nu cunosc nimic despre
astronomie.
Poate c sunt al i robo i undeva pe planet ,
probabil mai vechi, spuse Pelorat.
M îndoiesc, spuse Trevize, dar întreab -i,
dac po i g si cuvintele potrivite.
De aceast dat conversa ia dur mult timp i
în final Pelorat o întrerupse, ro u la fa i cu un
vizibil aer de iritare.
Golan, spuse el, nu am în eles chiar tot ce au
încercat s spun , dar trag concluzia c robo ii
mai vechi sunt folosi i pentru munc manual i
nu cunosc nimic. Dac robotul sta ar fi un om, a
spune c vorbit cu dispre despre robo ii mai vechi.
Ace tia trei sunt robo i casnici, dup cum se
laud , i sunt înlocui i înainte s se învecheasc .
Ei de in adev ratele cuno tin e... au fost vorbele
lor, nu ale mele.
Nu par s cunoasc prea multe, bomb ni
Trevize. Cel pu in, din lucrurile pe care vrem noi s
le afl m.
Acum regret c am plecat chiar a a rapid de
pe Aurora, spuse Pelorat. Dac am fi g sit acolo un
robot supravie uitor, i am fi g sit, din moment ce
primul pe care l-am întâlnit mai avea o scânteie de
via în el, am fi aflat despre P mânt din memoria
lor personal .
În caz c le-a r mas memoria intact , Janov,
spuse Trevize. Ne putem întoarce oricând acolo, i
dac va trebui o vom face, înfruntând pericolul
haitelor de câini... Dar dac ace ti robo i au o
vechime de dou decenii, înseamn c cei care i-au
construit nu au pierit înc . Iar ace tia trebuie s
fie oameni. Cel pu in a a gândesc eu.
Se întoarse spre Bliss:
E ti sigur ai detectat...
Dar ea ridic o mâna pentru a-l opri. Pe fa a ei
se întip rise o expresie de aten ie încordat .
Vine acum, spuse ea cu voce joas .
Trevize se întoarse spre colin i acolo, întâi
ap rând de dup ea, apoi îndreptându-se spre ei,
ri silueta de neconfundat a unei fiin e umane.
Tenul s u era palid, p rul lung i deschis la
culoare, umflându-se în p ile laterale ale
capului. Avea o fa grav dar care p rea foarte
tân . Mâinile i picioarele goale nu erau deosebit
de musculoase.
Robo ii se d dur la o parte din fa a sa, iar el
avans pân ajunse aproape.
Apoi vorbi, cu o voce clar , pl cut , iar
cuvintele, de i pronun ia era arhaic , erau în
limbajul Standard Galactic, u or de în eles.
Bine a i venit, c tori prin spa iu, spuse el.
Ce vre i de la robo ii mei?

46

Trevize nu se acoperi de glorie. Spuse,

proste te:
Vorbe ti Galactica?
Solarianul r spunse, cu un zâmbet aspru:
De ce nu, din moment ce nu sunt mut?
Trevize ar înspre robo i:
Dar tia?
Ace tia sunt robo i. Ei vorbesc limba mea.
Dar eu sunt Solarian i aud comunica iile
hiperspa iale ale lumilor de dincolo, a a încât, la
fel ca i predecesorii mei, am înv at modul vostru
de a vorbi. Ei au l sat descrieri ale limbajului, dar
aud mereu cuvinte noi i expresii care se modific
odat cu trecerea timpului. Ca i cum voi, Colonii,
pute i fixa pe planete, dar nu pute i fixa
limbajul. De ce te surprinde faptul c în eleg
limbajul vostru?
N-ar fi trebuit s m surprind , spuse
Trevize. Îmi cer scuze. Am vorbit adineauri cu
robo ii, i nu mi-am închipuit c voi auzi limbajul
Galactic vorbindu-se pe aceast lume.
Privi cu aten ie fiin a din fa a sa. Purta o rob
alb i sub ire, larg pe umeri, cu deschideri mari
pentru bra e. Era deschis în fa , expunând
vederii pieptul gol i, mai jos, slipul. În afar de o
pereche de sandale u oare, nu mai purta altceva.
Trevize î i d du seama c nu putea spune dac
Solarianul era b rbat sau femeie. Sânii erau de
rbat, desigur, dar nu avea p r pe piept, iar slipul
sub ire nu prezenta nici o umfl tur .
Se întoarse spre Bliss i opti:
i sta ar putea fi un robot, dar seam
foarte mult cu o fiin uman în...
Bliss spuse, de-abia mi când buzele:
Mintea este a unei fiin e umane, nu a unui
robot.
i totu i, nu mi-a i r spuns întreb rii ini iale,
relu Solarianul. Voi scuza aceast omisiune i o
voi pune pe seama surprizei. Acum v voi întreba
înc o dat , i nu trebuie s mai gre i. Ce vre i de
la robo ii mei?
Facem o c torie, spuse Trevize, i c ut m
unele date pentru a putea ajunge la destina ie. Am
cerut robo ilor t i s ne ajute, dar nu au tiut s
ne r spund .
Ce informa ii c uta i? Poate v ajut eu.
C ut m s afl m care sunt coordonatele
mântului. Ni le po i spune?
Solarianul ridic din sprâncene, mirat:
M-a fi a teptat ca primul obiect al
curiozit ii voastre s fie persoana mea. De i nu a i
cerut-o, v voi spune c m numesc Sarton
Bander, i v afla i pe mo ia Bander, care se
întinde cât vede i cu ochii în toate direc iile, i
mult mai departe. Nu pot spune c sunte i
bineveni i aici, pentru c prin venirea voastr a i
violat un pact. Dup o perioad de multe mii de
ani, sunte i primii Coloni care a i aterizat pe
Solaria i, dup cum în eleg, a i venit doar pentru
a afla care este cel mai bun mod de a ajunge pe o
alt lume. Odinioar a i fi fost distru i, împreun
cu nava voastr , imediat ce a i fost detecta i.
Este un mod barbar de a trata oamenii
inofensivi i f inten ii rele, spuse prudent
Trevize.
Sunt de acord, dar atunci când membrii unei
societ i în expansiune pun piciorul într-o
societate inofensiv i static , acest simplu contact
reprezint prin el însu i un poten ial pericol. Atâta
vreme cât ne temeam de acest pericol, eram gata
-i distrugem pe cei care veneau, înc de la
sosire. Din moment ce acum nu mai avem motive
ne temem, suntem, dup cum vezi, dispu i s
discut m.
Apreciez informa ia pe care ne-ai oferit-o cu
atâta amabilitate, spuse Trevize, dar ai omis s ne
spunzi la întrebarea pe care i-am pus-o. O voi
repeta. Ne po i spune care sunt coordonatele
mântului?
Prin P mânt, presupun c în elegi lumea din
care se trag specia uman i restul speciilor de
plante i animale.
Spunând acestea, mâna sa evolu gra ios
indicând împrejurimile.
Da, domnule, spuse Trevize.
Pe fa a Solarianului se întip ri o expresie
ciudat , de repulsie:
Te rog s mi te adresezi simplu, cu Bander,
spuse el, dac vrei s folose ti vreo form de
adresare. Nu mi te adresa cu cuvinte care definesc
o clasificare sexual . Eu nu sunt nici mascul, nici
femel . Sunt complet.
Trevize încuviin (avusese dreptate):
Cum dore ti, Bander. Deci, care sunt
coordonatele P mântului, lumea din care ne
tragem cu to ii?
Nu tiu, spuse Bander. i nici nu doresc s
tiu. Dac a ti, sau dac a afla, tot nu v-ar
folosi la nimic, pentru c P mântul nu mai exist
ca lume.
Desf cu larg bra ele i continu :
Ah!... Soarele este pl cut. Nu vin des la
suprafa , i niciodat când nu se arat soarele.
Am trimis robo ii s v întâmpine primii. Nu am
venit decât dup ce s-a înseninat.
Cum se face c P mântul nu mai exist ca
lume? insist Trevize.
Se preg ti s asculte înc o dat povestea cu
radioactivitatea, îns Bander nu auzi întrebarea
sau, mai degrab , o l neglijent la o parte.
Povestea este prea lung , spuse el. Mi-a i
spus c a i venit f nici o inten ie rea.
Corect.
Atunci de ce a i venit înarma i?
A fost o simpl precau ie. Nu tiam peste ce
vom da.
Nu conteaz . Micu ele voastre arme nu
reprezint vreun pericol pentru mine. i totu i,
sunt curios. Am auzit, bineîn eles, multe despre
istoria voastr deosebit de barbar , care pare s
depind în totalitate de arme.. Dar n-am v zut
niciodat cu adev rat o arm . Pot s o v d pe a ta?
Trevize f cu un pas înapoi:
M tem c nu, Bander.
Bander p rea amuzat:
Am întrebat doar din polite e. De fapt, nu
aveam deloc nevoie de acordul t u.
 Întinse mâna, i din holsterul drept al lui
Trevize ie i blasterul, iar din holsterul stâng ap ru
biciul neuronic. Trevize se repezi s i apuce
armele, dar î i sim i bra ele împiedicate ca de ni te
fire elastice foarte puternice. Pelorat i Bliss
încercar s se repead în fa , dar i ei erau
re inu i în acela i mod.
Nu încerca i s m împiedica i, spuse
Bander. Nu ave i cum.
Armele aterizar în mâinile lui, i le examin cu
aten ie.
Acesta, spuse el ar tând blasterul, pare s fie
un emi tor de microunde care produce c ldur ,
când astfel s explodeze orice corp care con ine
fluide. Cel lalt este mai complicat, i trebuie s
recunosc c nu-mi dau seama dintr-o simpl
privire care îi este destina ia. Totu i, din moment
ce nu ave i inten ii rele i nu face i r u, nu ave i
nevoie de arme. Voi goli con inutul energetic al
unit ilor din fiecare arm . Acum sunt inofensive,
doar dac nu cumva vre i s le folosi i ca obiecte
contondente, ceea ce nu v-a sf tui.
Solarianul d du drumul armelor, i acestea
plutir din nou prin aer, de data aceasta înapoi
spre Trevize. Fiecare arm intr cu precizie în
holsterul s u.
Trevize, sim indu-se eliberat, scoase blasterul,
dar inutil. Contactul se b ng nea liber, iar
unitatea enegetic fusese total golit . La fel p ise
i biciul neuronic.
Ridic privirea spre Bander care spuse,
zâmbind:
E ti foarte neajutorat, Str ine. La fel de u or,
dac doresc, î i pot distruge nava. La fel de u or te
pot distruge pe tine.
 CAPITOLUL 11
Subteran

47

TREVIZE ÎNGHE . Încercând s respire

normal, se întoarse, aruncând o privire spre Bliss.
Ea î i pusese un bra protector în jurul taliei lui
Pelorat i, dup toate aparen ele, era foarte calm .
Zâmbi u or, i înclin discret capul.
Trevize se întoarse spre Bander. Interpretând
gestul lui Bliss ca pe un semn de încurajare, i
sperând din toat inima c interpretase corect,
spuse ap sat:
Cum ai f cut asta, Bander?
Bander zâmbi, bine dispus:
Spune i-mi, micu ilor, crede i în vr jitorie? În
magie?
Nu credem, micu ule, latr Trevize.
Bliss îl trase de mânec i opti:
Nu-l enerva. Este periculos.
V d i eu c este, spuse Trevize reu ind cu
mare dificultate s coboare vocea. F ceva!
Vocea lui Bliss de-abia se auzi:
Nu înc . Dac se simte în siguran , va fi mai
pu in periculos.
Bander nu acord aten ie scurtului schimb de
oapte dintre cei doi Str ini. Se îndep rt
nep tor, robo ii dându-se la o parte pentru a-i
face loc s treac .
Apoi privi înapoi i îndoi lene degetul f cându-
le semn:
Veni i. Urma i-m . To i trei. V voi spune o
poveste. Poate c pe voi nu v va interesa, dar
pentru mine are o însemn tate.
Continu s înainteze alene.
Trevize r mase locului o vreme, ne tiind ce
reac ie ar fi trebuit s aib . Îns Bliss o lu
înainte, iar Pelorat f cu la fel, tras de bra ul ei. În
cele din urm , Trevize se mi i el; alternativa
era s r mân singur cu robo ii.
Bliss spuse u or:
Bander, dac e ti amabil s ne spui povestea
care s-ar putea s nu ne intereseze...
Bander se întoarse i o privi cu aten ie, ca i
cum abia acum ar fi devenit cu adev rat con tient
de prezen a ei.
Tu e ti jum tatea feminin a omului, nu-i
a? întreb el. Jum tatea inferioar ?
Jum tatea cu gabaritul mai redus, Bander.
Da.
Atunci, ceilal i doi sunt jum i masculine?
Într-adev r.
Ai avut un copil, jum tate-feminin ?
Bander, numele meu este Bliss. Pân acum,
nu am n scut nici un copil. Acesta este Trevize.
Acesta este Pel.
i care dintre ace ti doi masculi te vor asista
atunci când î i va veni vremea? Sau te vor asista
amândoi? Sau nici unul?
Pel m va asista, Bander.
Bander î i îndrept aten ia spre Pelorat:
V d c ai p r alb.
Da, spuse Pelorat.
Dintotdeauna a avut aceast culoare?
Nu, Bander, a devenit a a odat cu
înaintarea în vârst .
Ce vârst ai?
Cincizeci i doi de ani, Bander, spuse Pelorat.
Apoi ad ug repede:
Ani Galactici Standard.
Bander continua s mearg (c tre conacul
îndep rtat, presupuse Trevize), dar ceva mai încet.
Nu tiu cât de lung este un An Galactic
Standard, spuse el, dar nu poate fi foarte diferit
fa de anul nostru. La ce vârst vei muri, Pel?
N-a putea spune. A mai putea tr i vreo
treizeci de ani.
Deci optzeci i doi de ani. Cu via scurt , i
diviza i în jum i. Pare de necrezut, i totu i
str mo ii mei îndep rta i erau la fel ca voi, i
tr iau pe P mânt... Dar unii dintre ei au p sit
mântul pentru a întemeia lumi noi, în jurul altor
stele. Lumi minunate, bine organizate, i
numeroase.
Nu multe. Cincizeci, interveni Trevize cu voce
tare.
Bander îi acord lui Trevize o plivire arogant .
Acum p rea mai pu in bine dispus.
Trevize, spuse el. Acesta este numele t u.
Golan Trevize este numele meu întreg. Am zis
erau cincizeci de lumi Spa iene. Lumile noastre
se num cu milioanele.
Deci cunoa te i povestea pe care doresc s v-
o spun? f cu Bander cu voce lini tit .
Dac povestea este c au existat cândva
cincizeci de lumi Spa iene, atunci o cunoa tem.
Noi nu inem cont doar de num r, jum tate-
de-om, spuse Bander. Noi inem cont i de calitate.
Eram cincizeci, dar toate milioanele voastre nu
valoreaz împreun nici m car cât una din cele
cincizeci. Iar Solaria era a cincizecea i, în
consecin , cea mai bun . Solaria dep ea cu mult
celelalte lumi Spa iene, în aceea i m sur în care
lumile Spa iene dep eau P mântul. Doar noi, de
pe Solaria, am înv at cum trebuie tr it via . Noi
nu ne-am adunat i îngr dit ca animalele, a a
cum f ceau cei de pe P mânt, a a cum f ceau i
alte lumi, chiar Spa iene. Noi am tr it în
singur tate, servindu-ne de robo i, i v zându-ne
oricât de des doream, dar pe cale electronic .
Foarte rar ne-am întâlnit în carne i oase. Sunt
mul i ani de când n-am mai privit o fiin uman
a cum v privesc acum pe voi, dar voi nu sunte i
decât jum i de oameni, i deci prezen a voastr
nu îmi restrânge libertatea mai mult decât ar face-
o o vac , sau un robot. Cu toate acestea, i noi am
fost odinioar jum i de oameni. Indiferent cât de
mult ne perfec ionaser m libertatea, de i
st pâneam nenum ra i robo i, libertatea nu era
niciodat total . Pentru a putea produce urma i,
trebuiau s coopereze doi indivizi. Era posibil,
desigur, s ob ii spermatozoizi i ovule, s
declan ezi procesul de fertilizare, iar cre terea
embrionar s aib loc artificial, automatizat. Era
posibil cre terea adecvat a copiilor, sub
supravegherea robo ilor. Toate acestea se puteau
face, dar jum ile de oameni nu erau dispuse s
renun e la pl cerea care înso ea îns mân area
biologic . În consecin , se dezvoltau ata amente
emo ionale perverse, i libertatea disp rea.
În elege i c situa ia trebuia schimbat ?
Nu, Bander, spuse Trevize, nu în elegem,
pentru c noi nu m sur m libertatea dup
standardele tale.
Asta din cauz c nu ti i ce este libertatea.
Nu a i tr it decât în mu uroaie, nu cunoa te i alt
mod de via decât s fi i mereu for i pân în
cele mai mici detalii s v supune i voin a în fa a
altora sau, lucru la fel de dezgust tor, luptându-v
supune i voin a altora în interesul vostru. Unde
este libertatea? Libertatea nu înseamn nimic dac
nu tr ie ti a a cum dore ti! Exact a a cum dore ti!
Apoi a venit vremea când P mântenii au început
din nou sa se r spândeasc în spa iu, ca ni te
roiuri sc pate de sub control. Ceilal i Spa ieni au
încercat s intre în competi ie. Noi, Solarienii, nu
am f cut a a ceva. Noi am prev zut c aglomerarea
duce la un e ec inevitabil. Ne-am mutat în
subteran i am întrerupt orice contact cu restul
Galaxiei. Eram hot râ i s r mânem noi în ine,
indiferent de pre . Am construit robo i i arme
adecvate care s protejeze suprafa a planetei,
aparent p sit , i care i-au îndeplinit admirabil
misiunea. Au venit nave, i au fost distruse pân
când au încetat s mai vin . Planeta a fost uitat ,
exact a a cum ne-am dorit. Între timp, în
subteran, am încercat s ne rezolv m problemele.
Ne-am reglat genele cu precau ie i delicate e. Am
avut e ecuri, dar i succese, i am tiut s
profit m de ele. A fost nevoie de multe secole, dar
în cele din urm am devenit fiin e umane
complete; avem pl cerea total în orice moment
dorim, i producem, atunci când consider m
necesar, ovule fertilizate care se vor dezvolta sub
grija competent a robo ilor.
Hermafrodi i, spuse Pelorat.
A a se spune în limbajul vostru? întreb
indiferent Bander. N-am mai auzit niciodat acest
cuvânt.
Hermafroditismul opre te evolu ia, spuse
Trevize. Fiecare copil este dublul genetic al
rintelui s u hermafrodit.
Tu consideri evolu ia ca fiind supus
hazardului. Noi ne putem proiecta copiii a a cum
dorim. Putem modifica sau ajusta genele i, din
când în când, o facem... Dar aproape c am ajuns
la locuin a mea. Hai s intr m. S-a f cut târziu.
Soarele deja nu mai ofer c ldur , i ne vom sim i
mai bine în untru.
Trecur printr-o u f încuietori dar care se
deschise la apropierea lor i se închise în urm . Nu
existau ferestre, dar la intrarea într-o înc pere
cavernoas , pere ii începur s str luceasc ,
oferind o lumin vie. Podeaua p rea goal , dar era
moale i elastic la atingere. În fiecare dintre cele
patru col uri ale camerei st tea nemi cat un robot.
Bander ar cu degetul spre peretele opus u ii,
care nu p rea deloc diferit de ceilal i trei pere i:
Acel perete este video-ecranul meu. Lumea se
deschide în fa a mea prin acel ecran, dar aceasta
nu îmi limiteaz în nici un fel libertatea, pentru c
nu sunt obligat s -l folosesc.
i nici nu po i obliga pe altul s -l foloseasc ,
chiar dac tu dore ti, spuse Trevize.
S oblig? spuse Bander cu arogan . Celelalte
fiin e complete fac cum vor, i este cu atât mai
bine dac ceea ce fac eu le convine. Te rog s ii
cont c nu folosim pronumele personale atunci
când vorbim despre noi.
În camer se afla un scaun, cu fa a spre video-
ecran, iar Bander lu loc în el.
Trevize privi în jur, ca i cum se a tepta ca din
podea s r sar alte scaune.
Ne putem a eza i noi? întreb el.
Dac dori i..., spuse Bander.
Bliss, zâmbind, se a ez pe podea. Pelorat se
ez lâng ea. Trevize, înc ânat, r mase în
continuare în picioare.
Spune-mi, Bander, începu Bliss, câte fiin e
umane tr iesc pe aceast planet ?
Spune "Solarieni", jum tate-de-om Bliss.
Cuvântul "fiin uman " este compromis, pentru
jum ile-de-oameni î i spun i ele la fel. Ne
putem spune "oameni comple i", dar este mai
pu in practic. Termenul potrivit este "Solarian".
Atunci, câ i Solarieni tr i pe aceast
planet ?
Nu sunt sigur. Nu ne num m. Poate o mie
dou sute.
O mie dou sute pe o întreag lume?
O mie dou sute. Din nou v intereseaz
num rul, în timp ce noi suntem preocupa i de
calitate... i nici nu în elege i ce este libertatea.
Dac ar exista vreun Solarian cu care s -mi disput
st pânirea absolut asupra oric rei por iuni din
teritoriul meu, sau asupra oric rui robot, sau
vie uitoare, sau obiect, libertatea mea ar fi limitat .
Din moment ce exist i al i Solarieni, limitarea
libert ii trebuie îndep rtat cât mai mult posibil,
separându-ne pân la punctul la care contactul
este virtual nonexistent. Solaria p streaz o mie
dou sute de Solarieni în condi ii care se apropie
de ideal. Dac ar fi mai mul i, libertatea ar fi
sim itor limitat , pân la un nivel insuportabil.
Asta înseamn c trebuie num rat fiecare
copil, iar decesele trebuiesc compensate, spuse
deodat Pelorat.
Desigur. Acest lucru se face pe orice lume cu
popula ie stabil ... chiar i pe a voastr , cred.
i din moment ce probabil c sunt mai pu ine
decese, trebuie s fie mai pu ini copii.
Într-adev r.
Pelorat d du din cap i se cufund în t cere.
Vreau s tiu cum ai f cut armele mele s
zboare prin aer, spuse Trevize. Nu mi-ai dat nici o
explica ie.
i-am oferit o explica ie: vr jitorie sau magie.
Refuzi s o acce i?
Bineîn eles c refuz. Drept ce m iei?
Atunci, crezi în conservarea energiei i în
cre terea entropiei?
Asta da. Nu cred c în dou zeci de mii de ani
i schimbat aceste legi, sau le-a i modificat m car
cu un singur micron.
Ai dreptate, jum tate-de-persoan . Dar
gânde te-te. Afar str luce te soarele.
cu un gest înc rcat cu o stranie gra ie, ca i
cum ar fi ar tat lumina soarelui, pretutindeni în
jurul s u. Dup care continu :
Dar este i umbr . La lumin este mai cald
decât în întuneric, iar c ldura se scurge spontan
dinspre zona luminat spre zona întunecat .
Îmi spui lucruri cunoscute, f cu Trevize.
Probabil c le cuno ti atât de bine încât nu te
mai gânde ti la ele. Noaptea, suprafa a Solariei
este mai cald decât obiectele de dincolo de
atmosfera sa, i c ldura se scurge spontan dinspre
suprafa a planetei înspre spa iu.
tiu i asta.
i, zi sau noapte, interiorul planetei este mai
cald decât suprafa a ei. În consecin , c ldura se
scurge spontan de la interior spre suprafa . Îmi
închipui c tii i acest lucru.
Unde vrei s ajungi, Bander?
Transferul c ldurii dinspre mai cald spre mai
rece, care trebuie s aib loc în virtutea legii a
doua a termodinamicii, poate fi folosit pentru a
dezvolta lucru mecanic.
În teorie, da, dar lumina soarelui este
dispersat , c ldura suprafe ei planetei este i mai
dispersat , i viteza cu care c ldura se extinde din
interior face din aceasta din urm cea mai slab
surs de c ldur . Cantitatea de c ldur utilizabil
probabil c nu va fi suficient aici pentru a ridica o
pietricic .
Depinde de echipamentul folosit în acest
scop, spuse Bander. Instrumentul nostru a fost
creat într-un interval de mii de ani, i nu este
altceva decât o por iune a creierului.
Bander î i ridic p rul de pe p ile laterale ale
capului, expunând vederii acele por iuni ale
craniului aflate în spatele urechilor. Întoarse capul
într-o parte i într-alta; în spatele fiec rei urechi se
afla o umfl tur de m rimea i forma unui ou de
in , v zut dinspre cap tul mai rotund.
 Aceast protuberan a creierului meu, i
absen a ei la creierul vostru, reprezint diferen a
dintre un Solarian i voi.

48

Trevize arunca din când în când o privire spre

Bliss, care p rea concentrat total asupra lui
Bander. Î i d dea bine seama ce se întâmpla.
Bander, în ciuda imnului pe care-l închinase
libert ii, nu putuse rezista acestei ocazii. Nu
putea vorbi cu robo ii de pe o pozi ie egal din
punct de vedere intelectual, i în nici un caz cu
animalele. S vorbeasc celorlal i Solarieni îi era
nepl cut, iar comunicarea ar fi fost for at i nu
spontan .
Cât despre Trevize, Bliss, i Pelorat, or fi fost ei
jum i-de-oameni, dup aprecierea lui Bander, i
poate c în mintea sa nu îi limitau libertatea
mai mult decât un robot sau o vac , dar îi erau
egali (sau aproape egali) ca intelect, i ocazia de a
le vorbi reprezenta un lux unic pe care nu îl mai
experimentase vreodat .
Nu e de mirare, gândi Trevize, c Solarianul se
sase dus de val. Iar Bliss (Trevize era de dou ori
sigur) îl încurajase, împingând u or mintea lui
Bander s fac ceea ce oricum î i dorea foarte
mult.
Bliss, probabil, considera c dac Bander i-ar
da drumul la gur , le-ar putea spune ceva util
referitor la P mânt. Lui Trevize i se p rea o
atitudine bine motivat , a a c , de i nu era cu
adev rat curios despre subiectul în discu ie, f cu
efortul de a continua conversa ia.
Ce fac acei lobi cerebrali? întreb el.
Sunt transductori, spuse Bander. Activa i de
fluxul de c ldur , îl transform în energie
mecanic .
Nu pot crede a a ceva. Fluxul de c ldur este
insuficient.
Micu jum tate-de-om, nu vrei deloc s
gânde ti. Dac ar exista o mul ime de Solarieni,
îngr di i laolalt , fiecare încercând s se
foloseasc de fluxul de c ldur , atunci da,
cantitatea de c ldur ar fi insuficient . Îns eu am
peste patruzeci de mii de kilometri p tra i la
dispozi ie, doar ai mei. Eu pot asimila fluxul de
ldur de pe orice por iune din aceast suprafa
a mea, f s o împart cu nimeni; cantitatea este
suficient . În elegi?
Este chiar a a de simplu s asimilezi fluxul
de c ldur de pe o suprafa întins ? Simplul fapt
al concentr rii acestui flux necesit o mare
cantitate de energie.
Poate, dar eu nu sunt con tient de acest
lucru. Lobii-transductori concentraz în mod
continuu fluxul de c ldur atunci când este
nevoie. Când i-am ridicat armele în aer, un
anumit volum al atmosferei luminate de soare i-a
pierdut excesul de c ldur în beneficiul unui
volum din partea întunecat , astfel încât m-am
folosit de energia solar . În loc s m folosesc de
un instrument mecanic sau electronic, m-am
folosit de un instrument neuronic.
Atinse u or unul dintre lobii-transductori:
Lucreaz repede, eficient, continuu... i f
efort.
Incredibil murmur Pelorat.
Nu este deloc incredibil, spuse Bander.
Gânde te-te la fine ea ochiului i urechii, i cum
pot acestea transforma cantit i mici de fotoni sau
vibra ii ale aerului în informa ii. Pare incredibil,
dac nu a i fi aflat niciodat despre aceste lucruri.
Lobii-transductori nu sunt deloc mai misterio i.
Ce face i cu ace ti lobi-transductori care
func ioneaz continuu? întreb Trevize.
Administr m planeta, spuse Bander. Fiecare
robot de pe aceast vast mo ie ob ine energia de
la mine; sau, mai degrab , de la fluxul natural de
ldur . Un robot, fie c apas pe un contact, fie
taie un copac, ob ine energia prin transduc ie
mental transduc ia mea mental .
i dac dormi?
Procesul de transduc ie nu se opre te, micu
jum tate-de-om, spuse Bander. Încetezi s mai
respiri atunci când dormi? Inima înceteaz s mai
bat ? Noaptea, robo ii mei continu s munceasc ,
cu pre ul unei extrem de mici r ciri a interiorului
Solariei. Efectul este nedetectabil la scar global
iar noi nu suntem decât o mie dou sute; energia
pe care o folosim nu scurteaz apreciabil durata de
via a soarelui nostru, i nici nu epuizeaz
ldura intern a planetei.
Te-ai gândit vreodat c a i putea-o folosi ca
arm ?
Bander îl privi pe Trevize ca pe o ar tare greu
de identificat:
Probabil prin asta vrei s spui c Solaria ar
putea înfrunta alte lumi, folosindu-ne de arme
energetice bazate pe transduc ie? Pentru ce? Chiar
dac am putea înfrânge armele lor energetice
bazate pe alte principii ceea ce cu siguran c
putem face unde ar fi câ tigul? În controlul
asupra altor lumi? Ce s facem cu celelalte lumi,
când o avem pe a noastr , ideal ? S ne impunem
domina ia asupra jum ilor-de-oameni i s -i
folosim la munc for at ? Avem robo i. Avem totul.
Nu vrem nimic... decât s fim l sa i în pace. Uite...
v mai spun înc o poveste...
D -i drumul, spuse Trevize.
 Acum dou zeci de mii de ani, când
jum ile-de-creaturi de pe P mânt au început s
invadeze spa iul iar noi ne-am retras în subteran,
celelalte lumi Spa iene erau hot râte s -i înfrunte
pe noii Coloni-P mânteni. A a c au lovit
mântul.
P mântul, spuse Trevize încercând s i
ascund satisfac ia c în sfâr it se abordase i
acest subiect.
Da, au lovit în centru, o mi care inteligent ,
într-un fel. Dac vrei s omori o persoan , love ti
nu în deget sau în c lcâi, ci în inim . Iar prietenii
no tri Spa ieni, nu foarte departe de fiin ele umane
în ceea ce prive te pasiunile, au reu it s
trasforme suprafa a P mântului într-un rug
radioactiv; lumea a devenit în mare m sur
nelocuibil .
Aha, deci a a s-a întâmplat, spuse Pelorat
strângând pumnul i agitându-l ca i cum ar fi
vrut s sublinieze o idee. tiam eu c nu putea fi
un fenomen natural. Cum au f cut?
Nu tiu cum au f cut, spuse indiferent
Bander. În orice caz, Spa ienilor nu le-a folosit la
nimic. Aici este partea interesant . Colonii au
continuat s se r spândeasc , iar Spa ienii... au
murit. Au încercat s intre în competi ie, i au
disp rut. Noi, Solarienii, am refuzat s ne întrecem
cu ei i suntem în continuare aici.
La fel i Colonii, spuse ap sat Trevize.
Da, dar nu pentru totdeauna. Invadatorii
trebuie s se lupte, s intre în competi ie, i în cele
din urm sunt sorti i pieirii. Poate nu acum, poate
peste zeci de mii de ani, dar vom a tepta. Iar
atunci când se va întâmpla, noi, Solarienii,
comple i, singuri, elibera i, vom avea Galaxia
pentru noi. Atunci vom putea folosi sau nu
orice lume vom dori, pe lâng lumea noastr .
 Dar povestea asta, cu P mântul, întreb
Pelorat pocnind ner bd tor din degete. Ceea ce ne-
ai spus este legend sau istorie?
Cum se face diferen a, jum tate-de-Pelorat?
spuse Bander. Toat istoria este legend , mai mult
sau mai pu in.
Dar arhivele voastre ce spun? Le-a putea
vedea, Bander? ...Te rog s în elegi c domeniul
meu de studiu îl reprezint miturile, legendele, i
istoria primitiv . M preocup aceste lucruri, i în
mod special cele legate de P mânt.
Nu am f cut decât s repet ceea ce am auzit,
spuse Bander. Nu exist arhive privitoare la acest
subiect. Arhivele noastre se refer în întregime la
problemele Solariene. Celelalte lumi sunt
men ionate doar în m sura în care au avut vreo
influen asupra noastr .
P mântul cu siguran c v-a influen at,
spuse Pelorat.
Probabil, dar chiar dac este a a, s-a
întâmplat cu mult, mult timp în urm . Iar
mântul, dintre toate lumile, era pentru noi cel
mai resping tor. Dac am avut ceva documente
referitoare la P mânt, sunt sigur c au fost
distruse din simpl repulsie.
Trevize scrâ ni din din i, dezam git.
Cine le-a distrus? întreb el. Voi?
Bander î i întoarse aten ia spre el:
Nimeni altcineva nu o putea face.
Dar Pelorat nu era dispus s renun e:
Ce altceva ai mai auzit referitor la P mânt?
Bander st tu pe gânduri. Apoi spuse:
Când eram tân r, am auzit de la un robot o
poveste despre un P mântean care a vizitat
odinioar Solaria; despre o femeie Solarian care a
plecat împreun cu el i au devenit personaje
importante în Galaxie. Îns asta, dup p rerea
mea, este pur inven ie.
Pelorat î i mu ca buza:
E ti sigur?
Cum a putea fi sigur pe ceva în astfel de
probleme? spuse Bander. Totu i, pare de necrezut
ca un P mântean s îndr zneasc s vin pe
Solaria, sau ca Solaria s tolereze o astfel de
intruziune. Este chiar i mai pu in credibil ca o
femeie Solarian pe atunci eram jum i-de-
oameni, dar chiar i a a s p seasc de bun
voie aceast lume... Dar haide i, vreau s v ar t
locuin a.
Locuin a? f cu Bliss privind împrejur. Acum
nu suntem în locuin a ta?
Nu, spuse Bander. Aceasta este o anticamer .
Este camera de vizionare. În ea m v d cu colegii
mei Solarieni, arunci când este cazul. Imaginile lor
apar bi-dimensional, pe acel perete, sau tri-
dimensional, în spa iul din fa a peretelui. Deci,
aceast camer este o camer de reuniuni publice,
i nu face parte din locuin a mea. Veni i cu mine!
O lu înainte, f a întoarce privirea. Dar cei
patru robo i î i p sir locurile din col urile
camerei, iar Trevize era sigur c , dac el i
tovar ii lui de drum nu îl urmau imediat pe
Bander, robo ii i-ar fi obligat, cu blânde e, s o
fac .
Ceilal i doi se ridicar în picioare. Trevize opti
or spre Bliss:
Tu l-ai impulsionat s vorbeasc ?
Bliss îl ap pe mân , i aprob cu o mi care
a capului.
Totu i, a dori s aflu care îi sunt inten iile,
spuse ea cu o urm de nelini te în glas.

49
 Mergeau în urma lui Bander. Robo ii p strau o
distan politicoas , dar prezen a lor era sim it ca
o amenin are constant .
Se plimbau printr-un coridor. Trevize bomb ni,
descurajat:
Pe planeta asta nu exist nici o informa ie
util referitoare la P mânt. Doar o alt variant pe
tema radioactivit ii.
du apoi din umeri:
Va trebui s ne îndrept m spre al treilea set
de coordonate.
În fa a lor se deschise o u ; de cealalt parte
se z rea o camer micu .
Haide i, jum i-de-oameni, spuse Bander.
Vreau s v ar t cum tr iesc eu.
Se afi eaz ca un copil, opti Trevize. Tare
mi-ar place s -i pocnesc una!
Nu te întrece cu el în copil rii, spuse Bliss.
Bander îi introduse pe to i în camer . Intr i
unul dintre robo i. Bander le f cu semn celorlal i
robo i s plece, apoi intr i el. U a se închise în
urma sa.
Este un ascensor, spuse Pelorat încântat de
descoperire.
Da, spuse Bander. Dup ce am intrat în
subteran, noi, Solarienii, nu am mai ie it niciodat
cu adev rat. Nici nu ne dorim a a ceva, de i, din
când în când, g sesc c este pl cut s sim i
lumina soarelui. Dar nu îmi plac norii, i nici
noaptea sub cerul liber. Î i d senza ia c e ti în
subteran, f a fi cu adev rat, dac în elege i ce
vreau s spun. Într-un fel, este o disonan
cognitiv , i o g sesc destul de dezagreabil .
P mântul a construit subterane, spuse
Pelorat. Cavernele de O el, a a i-au denumit
ora ele. i Trantorul, la rândul lui, a construit
subterane, la o scar mult mai extins , în vechile
zile Imperiale... i Comporellon a construit
subterane, în zilele noastre. Este o tenta ie
comun , dac stai s te gânde ti.
Jum tile-de-oameni viermuind sub
mânt, i noi tr ind în subteran intr-o splendid
izolare, sunt dou lucruri complet diferite, spuse
Bander.
Pe Terminus, locuin ele se afl la suprafa ,
spuse Trevize.
Expuse capriciilor climei, spuse Bander.
Foarte primitiv.
Ascensorul, dup senza ia ini ial de sc dere a
atrac iei gravita ionale, care îl f cuse pe Pelorat s
ghiceasc în ce anume intraser , nu mai d dea
nici o senza ie de mi care. Trevize tocmai se
întreba cât de mult se vor afunda, când avu o
scurt impresie de cre tere a greut ii proprii,
dup care u a se deschise.
În fa a lor se afla o camer vast , luxos
mobilat . Slab luminat , de i sursa de lumin nu
era evident . Ca i cum aerul însu i era luminos.
Bander plimb degetul, i acolo unde ar el,
lumina deveni un pic mai intens . Îndrept degetul
în alt parte, i se întâmpl acela i lucru. Puse
mâna stâng pe o tij groas aflat lâng u i,
cu mâna dreapt , f cu un gest larg, circular.
Întreaga înc pere se lumin ca i cum s-ar fi aflat
în lumina soarelui, îns f senza ia de c ldura.
Trevize se strâmb i spuse, cu voce aproape
tare:
Omul sta este un arlatan.
Nu "Omul", spuse aspru Bander, ci
"Solarianul". Nu tiu ce înseamn " arlatan", dar
dac interpretez corect tonul vocii, are un sens
peiorativ.
Desemneaz un farseur, spuse Trevize. Care
aranjeaz efecte pentru ca totul s par mai
impresionant decât este în realitate.
Recunosc c îmi place s impresionez, spuse
Bander, dar ceea ce v-am ar tat nu este o iluzie.
Este real.
tu cu palma tija pe care î i sprijinise mâna
stâng :
Aceast tij conductoare de c ldur se
afund câ iva kilometri în jos; exist tije pe
întreaga mo ie. Pe celelalte mo ii sunt tije
asem toare. Ele cresc viteza cu care c ldura
parcurge drumul dinspre interiorul Solariei spre
suprafa , i u ureaz transformarea ei în energie
util . Nu am nevoie de gesturi ale mâinii pentru a
produce lumin , dar asta face ca totul s par
spectaculos, iar mie îmi place.
Ai des ocazia de a gusta astfel de efecte
spectaculoase? întreb Bliss.
Nu, spuse Bander. Pe robo ii mei nu îi
impresionaz astfel de lucruri. Nici pe colegii mei
Solarieni. Aceast ans nemaipomenit de a
întâlni jum i-de-oameni i a le face o
demonstra ie este foarte... amuzant .
Lumina din camer era foarte slab când am
intrat, spuse Pelorat. Este a a tot timpul?
Da, un mic consum de energie pentru a
men ine robo ii în func iune. Mo ia func ioneaz
continuu, iar acele p i care nu sunt angajate
într-o munc activ , merg în gol.
Iar tu furnizezi în mod continuu energia
pentru aceast vast mo ie?
Energia este furnizat de soare i de nucleul
planetei. Eu sunt doar un conductor. Iar mo ia nu
este în întregime productiv . Cea mai mare parte o
in în stare s lbatic , populat cu o mare
diversitate de animale, în primul rând pentru c
îmi protejeaz grani ele, i în al doilea rând pentru
 g sesc în acest lucru o valoare estetic .
Câmpurile i fabricile mele sunt mici. Nu trebuie
decât s -mi satisfac mie nevoile. Ofer câteva
specialit i în schimbul produselor altora. De
exemplu, am robo i care pot produce i instala
tijele conductoare de c ldur în orice moment este
nevoie. Mul i Solarieni depind de mine în aceast
privin .
i locuin a ta? întreb Trevize. Cât de mare
este?
Întrebarea trebuie s fi fost foarte binevenit ,
ci Bander începu s radieze de mândrie:
Foarte mare. Una dintre cele mai mari de pe
planet , cred. Se întinde pe mul i kilometri, în
orice direc ie. Am extrem de mul i robo i în
subteran, ca s nu mai vorbesc de cei de pe miile
de kilometri p tra i de la suprafa .
Cuno ti fiecare camer , nu? spuse Pelorat.
Cred c exist camere în care nu am intrat
niciodat , dar ce conteaz ? spuse Bander. Robo ii
streaz cur enia în fiecare camer , o aerisesc
bine, i au grij ca totul s fie în ordine. Dar
haide i, veni i pe aici.
Ie ir printr-o u , nu cea prin care intraser ,
i se trezir în alt coridor. În fa a lor se afla un mic
automobil f capot , care rula pe ine.
Bander le f cu semn s intre, iar ei urcar unul
câte unul. Spa iul nu era chiar suficient pentru
to i patru, dar Pelorat i Bliss se înghesuir unul
într-altul pentru a-i face loc lui Trevize. Bander se
ez în fa , confortabil, robotul lâng el, i
automobilul porni. Nu p rea comandat direct, doar
mâna lui Bander f cea din când în când câte o
mi care u oar .
Aceasta este un robot cu form de automobil,
spuse Bander cu un aer indiferent.
Înaintau în ritmul unei parade, trecând u or
prin u ile care se deschideau la apropierea lor, i
se închideau dup ce treceau de ele. Fiecare era
decorat în felul ei, ca i cum robo ii fuseser
instrui i s realizeze combina ii la întâmplare.
În fa , coridorul era cufundat în penumbr . La
fel i în spate. În schimb, în dreptul lor, lumina era
echivalent cu cea a soarelui, ca luminozitate,
lipsind c ldura specific . Camerele se luminau i
ele la deschiderea u ilor. i de fiecare dat , Bander
mi ca din mân , cu un gest lent i gra ios.
toria p rea f sfâr it. Din când în când
intrau într-o curb care ar ta clar c locuin a din
subteran se întindea în dou dimensiuni. (Nu, trei,
gândi Trevize la un moment dat, când se angajar
în coborârea unei pante u oare.)
Oriunde mergeau, d deau peste robo i, cu
zecile... cu sutele, implica i în munci lejere, a c ror
natur Trevize nu o putea ghici cu u urin .
Trecur prin u a deschis a unei înc peri
spa ioase, în care rânduri de robo i erau apleca i
asupra birourilor.
Ce fac ace ti robo i, Bander? întreb Pelorat.
Contabilitate, spuse Bander. in fi e
statistice, conturi financiare, i tot felul de lucruri
cu care, sunt fericit s o spun, nu trebuie s îmi
bat capul. Mo ia aceasta produce. Aproximativ un
sfert din zonele cultivabile este acoperit de livezi.
Alte zece la sut din suprafa sunt acoperite cu
lanuri de grâne; dar mândria mea sunt de fapt
livezile. Aici cresc cele mai bune fructe de pe
planet , i în cea mai mare diversificare. O piersic
Bander este piersica de pe Solaria. Aproape nimeni
altcineva nu se mai complic s cultive piersici.
Robo ii v-ar putea furniza toate informa iile.
Ce faci cu fructele? întreb Trevize. Nu le po i
mânca de unul singur.
Nici nu mi-a trecut prin cap a a ceva. Îmi
plac fructele, dar nu din cale-afar . Le export în
celelalte mo ii.
În schimbul...?
În schimbul minereurilor. Pe mo ia mea nu
exist z minte importante. De asemenea, m
preocup s fac rost de ceea ce este necesar pentru
a men ine un echilibru ecologic s tos. Am o
mare diversitate de via vegetal i animal pe
aceast mo ie.
Deci robo ii au grij de toate astea, spuse
Trevize.
A a este. i foarte bine, chiar.
Totul pentru un singur Solarian.
Totul pentru mo ie i standardele sale
ecologice. Întâmpl tor, sunt singurul Solarian care
i viziteaz diferitele zone ale mo iei atunci când
vreau dar asta face parte din libertatea mea
absolut .
Presupun, spuse Pelorat, c ceilal i... ceilal i
Solarieni, men in i ei un echilibru ecologic local,
i au pe domeniile lor mla tini, poate, sau zone
muntoase, sau rmuri la mare.
Cred, c da, r spunse Bander. De astfel de
probleme privitoare la planet ne ocup m, atunci
când este necesar, la conferin .
Cât de des v reuni i? întreb Trevize.
(Acum treceau printr-un pasaj îngust, foarte
lung, i f camere laterale. Trevize presupuse c
fusese s pat într-o zon unde nu se putea construi
o înc pere mai larg , deci servea ca linie de
leg tur între dou aripi care se puteau extinde
mai u or.)
Prea des. Sunt rare lunile în care nu trebuie
-mi petrec ceva timp într-o conferin cu unul
dintre comitetele ale c rui membru sunt. Totu i,
de i pe mo ia mea nu am mun i sau mla tini,
livezile mele, ele teele, i gradinele botanice sunt
cele mai grozave de pe planet .
Dar, dragul meu prieten... vreau s spun,
Bander... tu nu ai p sit niciodat mo ia pentru a
le vizita pe celelalte, spuse Pelorat.
Desigur c nu, cu Bander cu un aer jignit.
A a am zis i eu, spuse Pelorat împ ciuitor.
Dar în acest caz, cum po i fi sigur c ale tale sunt
cele mai grozave, din moment ce nu le-ai cercetat,
nici m car v zut, pe ale celorlal i?
Pentru c , spuse Bander, îmi dau seama de
acest lucru dup cererea produselor mele în
comer ul dintre mo ii.
i industria? se interes Trevize.
Sunt mo ii unde se produc scule i ma ini,
spuse Bander. Dup cum am spus, pe mo ia mea
se produc tije conductoare de c ldur , îns acestea
sunt foarte simple.
i robo ii?
Robo ii se construiesc pe alte mo ii. De-a
lungul istoriei, Solaria s-a aflat în fruntea Galaxiei
la capitolul ingeniozit ii i subtilit ii în
proiectarea robo ilor.
Presupun c i ast zi lucrurile stau la fel,
spuse Trevize având grij ca remarca s sune ca o
afirma ie i nu ca o întrebare.
Ast zi? f cu Bander. Cu cine s ne
compar m ast zi? Doar Solaria fabric robo i.
Lumile voastre nu o fac, dac interpretez corect
ceea ce am auzit pe hiper-unde.
Dar celelalte lumi Spa iene?
i-am spus deja. Au murit.
Toate?
Nu cred c mai tr ie te vreun Spa ian în alt
parte decât pe Solaria.
Deci nimeni nu cunoa te care sunt
coordonatele P mântului?
Pentru ce s doreasc cineva s afle care
sunt coordonatele P mântului?
Eu doresc s tiu, interveni Pelorat. Acesta
este domeniul meu de studiu.
Atunci, spuse Bander, va trebui s studiezi
altceva. Eu nu cunosc nimic despre subiectul sta,
nu am auzit ca altcineva s tie, i problema nu
intereseaz mai mult decât o buc ic de tabl
dintr-un robot.
Automobilul se opri i, pentru o clip , Trevize
crezu c Bander se sim ise ofensat. Îns oprirea
fusese lin iar Bander, coborând din automobil,
purta expresia obi nuit de amuzament; le f cu
semn i celorlal i s coboare.
Lumina ia din camera în care intraser era
discret , chiar i dup ce Bander o amplificase la
maximum, cu un gest. D dea într-un coridor
lateral, care avea pe ambele laturi camere mai
micu e. În fiecare dintre camerele micu e se aflau
unul sau dou vase ornamentale, uneori flancate
de obiecte ce puteau fi proiectate de film.
Ce reprezint toate astea, Bander? întreb
Trevize.
Astea sunt camerele funerare ale str mo ilor,
Trevize, spuse Bander.

50

Pelorat privi împrejur cu interes:

Deci aici ii înmormântat cenu a str mo ilor
i.
Dac prin "înmormântat " în elegi "îngropat
în p mânt", spuse Bander, atunci nu ai perfect
dreptate. Om fi noi în subteran, dar aceasta este
locuin a mea, iar cenu a se afl în ea. La fel ca i
noi, în momentul de fa . În limbajul nostru,
spunem c cenu a este "înc minat ".
 Ezit , apoi spuse:
"C min" este un cuvânt arhaic, având sensul
de "locuin ".
Trevize arunc o privire superficial în jur:
i ace tia sunt str mo ii t i? Câ i sunt?
Aproape o sut , spuse Bander f s i
ascund mândria din voce. Nou zeci i patru, ca
fiu mai exact. Desigur, cei mai vechi nu sunt
Solarieni adev ra i, în sensul adev rat al
cuvântului. Ei erau jum i de oameni, masculi i
femele. Aceste jum i de str mo i au fost plasate
de c tre descenden ii lor imedia i în urne
adiacente. Desigur, eu nu intru în acele camere. Ar
fi o fapt de-a dreptul "ru inoas ". Acesta este
cuvântul Solarian, îns nu cunosc echivalentul
Galactic. Poate c nici nu ave i un echivalent.
i filmele? întreb Bliss. Presupun c acelea
sunt proiectoare de fim.
Jurnale intime, spuse Bander. Istoria vie ii
lor. Scene cu ei, în diferite p i ale mo iei. Asta
înseamn c ei nu mor. O parte din ei r mâne, i
este parte din libertatea mea faptul c îi pot reg si
oricând doresc, pot privi un pic din acest film, sau
din acela, dac vreau.
Dar nu i din cele... ru inoase.
Privirea lui Bander lunec într-o parte.
Nu, recunoscu el, dar avem cu to ii astfel de
str mo i. Este o tinichea atârnat de coada
tuturor.
Tuturor? Deci i ceilal i Solarieni au astfel de
camere funerare? întreb Trevize.
Desigur, to i avem, dar ale mele sunt cele mai
grozave, cele mai frumos lucrate, cele mai perfect
strate.
Tu ai preg tit camera funerar ? întreb
Trevize.
Bineîn eles. Este complet pus la punct.
Aceasta a fost prima mea datorie dup ce am luat
în primire mo ia. Când voi fi transformat în cenu
ca s fiu poetic succesorul meu va avea ca
prim sarcina construc ia propriei sale camere
funerare.
Ai un succesor?
Voi avea, la momentul potrivit. Pân una-
alta, mai am mult de tr it. Când va trebui s
dispar, va exista un succesor adult, suficient de
matur pentru a se bucura de mo tenire, i cu lobii
suficient de bine dezvolta i pentru transducereâ
energiei.
Va fi progenitura ta, b nuiesc.
Desigur.
Dar dac se produce un eveniment
nea teptat? întreb Trevize. Probabil c au loc
accidente i nenorociri, chiar i pe Solaria. Ce se
întâmpl când un Solarian este transformat
prematur în cenu i nu are un succesor care s
îi ia locul?
Rar se întâmpl a a ceva. În linia str mo ilor
mei, asta a survenit o singur dat .Totu i, atunci
când se întâmpl , nu e o nenorocire prea mare;
exist al i succesori, a teptând o mo tenire. Unii
dintre ei sunt suficient de maturi pentru a o primi,
i totu i au un p rinte prea tân r. Unul dintre
ace ti succesori va primi succesiunea mo iei mele
în caz de accident.
Cine face aceast atribuire?
Avem un consiliu de conducere care, printre
pu inele sale func ii, o are i pe aceasta:
desemnarea unui succesor în caz de trasformare
prematur în cenu . Desigur, totul se face prin
holoviziune.
Dar f -m s în eleg, spuse Pelorat, dac
Solarienii nu se v d niciodat cu adev rat unul pe
altul, cum se va putea ti c undeva, un anume
Solarian a fost transformat în cenu ?
Mo ia r mâne f energie. Dac nu exist
un succesor care s preia imediat sarcina, aceast
situa ie anormal va fi remarcat , i se vor lua
suri de corectare. V asigur c sistemul nostru
social func ioneaz f blocaje.
Ar fi posibil s vizon m unul dintre filmele pe
care le ai aici? întreb Trevize.
Bander încremeni. Apoi spuse:
Nu ai drept scuz decât ignoran a. Ceea ce ai
spus este grosolan i obscen.
Îmi cer scuze, spuse Trevize. Nu vreau s fiu
indiscret, dar i-am explicat deja c ne intereseaz
foarte mult ob inerea de informa ii referitoare la
mânt. M gândesc c filmele cele mai vechi pe
care le ai dateaz dintr-o epoc anterioar
radioactivit ii crustei P mântului. Deci, ar putea
con ine unele detalii referitoare la el. Nu avem nici
cea mai mic dorin s d m buzna peste
intimitatea ta, dar poate g se ti o cale de a viziona
tu însu i acele filme. Sau ai putea pune un robot
fac acest lucru, i dup aceea s ne transmi i
informa iile care ne intereseaz , în caz c exist .
Desigur, dac ne respec i motiva iile i în elegi c
vom face tot posibilul s i respect m sentimentele,
ne-ai putea permite s efectu m chiar noi
vizionarea.
Probabil nu î i dai seama c devii din ce în ce
mai grosolan, spuse rece Bander. Îns putem pune
cap t imediat acestui lucru; nu exist nici un film
al turi de cenu a str mo ilor mei jum tate-umani.
Nici unul?
Dezam girea lui Trevize era sincer .
Au existat, odat . Dar v pute i imagina ce
era pe ele. Dou jum i de oameni manifestând
interes una pentru cealalt , sau chiar... aici
Bander î i drese glasul i scoase cu efort cuvintele
afar ... interac ionând. Toate filmele jum ilor de
oameni au fost distruse acum multe genera ii.
Dar arhivele celorlal i Solarieni?
Toate au fost distruse.
E ti sigur?
Ar fi o nebunie s nu le fi distrus.
Poate c unii dintre Solarieni au fost nebuni,
sau sentimentali, sau neglijen i. Sper c nu ai
nimic împotriv s ne îndrumi spre mo iile
învecinate.
Bander îl privi pe Trevize, surprins:
Crezi c ceilal i v vor tolera, a a cum am
cut eu?
De ce nu, Bander?
Ve i descoperi c nu v vor tolera.
Este un risc pe care va trebui s ni-l
asum m.
Nu, Trevize. Nu, nici unul dintre voi nu- i va
asuma un asemenea risc. Asculta i-m .
Pe fundal se distingeau câ iva robo i. Bander se
încruntase.
Ce este, Bander? întreb Trevize brusc
nelini tit.
Mi-a f cut pl cere s vorbesc cu voi, spuse
Bander, i s v observ, în toat ... ciud enia
voastr . A fost o experien unic , am fost
încântat, dar nu o pot înregistra în jurnalul intim,
i nici nu pot imprima pe film.
De ce nu?
Faptul c am vorbit cu voi; v-am ascultat; v-
am adus în locuin a mea; v-am adus aici, în
camerele funerare ale str mo ilor; toate acestea
sunt acte ru inoase.
Noi nu suntem Solarieni. Pentru tine, cont m
tot atât de mult ca i ace ti robo i, nu-i a a?
Asta a fost pentru a m justifica fa de mine.
În fa a celorlal i, nu poate servi ca scuz .
 Dar ce- i pas ? Ai libertate absolut s faci
ceea ce î i place, nu-i a a?
Chiar i a a cum suntem, libertatea nu este
cu adev rat deplin . Dac as fi fost singurul
Solarian de pe planet , a fi putut comite chiar i
acte ru inoase, în deplin libertate. Dar nu sunt
singur. Din acest motiv, libertatea ideal , de i
foarte aproape, nu este niciodat atins . Pe
aceast planet exist o mie dou sute de Solarieni
care m-ar dispre ui dac ar afla ce am f cut.
Dar ei nu au cum s afle.
Este adev rat. Mi-am dat seama, din
momentul sosirii voastre. Am fost con tient de
asta, cât timp m-am amuzat cu voi. Ceilal i nu
trebuie s afle.
Dac te temi de complica ii, nu vom men iona
nimic despre faptul c te-am vizitat pe tine mai
întâi.
Bander d du din cap:
Am riscat deja suficient de mult. Bineîn eles,
nu voi vorbi despre acest eveniment. Robo ii mei
nu vor vorbi nici ei, vor fi instrui i s nu î i aduc
aminte. Nava voastr va fî adus în subteran i
cercetat în vederea informa iilor pe care ni le-ar
putea furniza...
Ia stai pu in, spuse Trevize, cât timp crezi c
putem a tepta aici ca s ne inspectezi tu nava?
Este imposibil.
Nu este deloc imposibil, pentru c nu ve i
avea de ales. Îmi pare r u. Mi-ar place s mai
discut cu voi, s vorbim despre multe alte lucruri,
dar vede i, situa ia devine periculoas .
Nu, nu devine, insist Trevize.
Ba da, micu jum tate-de-om. M tem c a
sosit timpul s fac ceea ce str mo ii mei ar fi f cut
pe loc. Trebuie s v omor, pe to i trei.
 CAPITOLUL l2
Spre suprafa

51

TREVIZE întoarse imediat capul pentru a o

privi pe Bliss. Figura ei era f expresie, dar
crispat , iar ochii erau fixa i pe Bander, cu o
intensitate care o f cea s par indiferent la
altceva.
Pelorat holbase ochii, neîncrez tor.
Trevize, ne tiind ce va face sau ce va putea
face Bliss, se lupt s i controleze un cople itor
sentiment de panic (nu atât la gândul c va muri,
ci pentru c va muri f a fi aflat unde se g se te
mântul, f a ti pentru ce a ales Gaia ca model
pentru viitorul omenirii). Trebuia s câ tige timp.
Spuse, str duindu-se s i p streze vocea
calm i cuvintele clare:
Te-ai ar tat un Solarian plin de curtoazie i
blânde e, Bander. Nu te-ai sup rat c am sosit pe
lumea ta. Ai fost amabil, ne-ai ar tat mo ia i
locuin a, i ne-ai r spuns la întreb ri. Ar fi mai
normal, inând cont de caracterul t u, s ne la i s
plec m acum. Nimeni nu va avea nevoie s tie c
am fost pe aceast planet , iar noi nu vom avea
nici un motiv de întoarcere. Am sosit plini de
inocen , c utând doar informa ii.
Ceea ce spui tu este adev rat, zise încet
Bander, i, pân acum, v-am permis s tr i. Îns
voi v-a i pierdut dreptul la via din momentul în
care a i intrat în atmosfera noastr . Ar fi trebuit s
omor pe loc. Dup care a fi ordonat unui robot
v disece cadavrele în c utarea unor informa ii
utile. Nu am f cut acest lucru. Mi-am satisf cut
curiozitatea i am cedat caracterului meu comod,
dar acum ajunge! Nu mai pot continua. Am pus
deja în pericol siguran a Solariei pentru c dac ,
din sl biciune, v-a fi l sat s pleca i, semenii
vo tri ar fi venit i ei aici. V fac, totu i, o favoare.
Am s v înc lzesc încet creierele, pân la
dezactivare. Nu ve i avea nici un fel de durere.
Via a va înceta, pur i simplu. În final, dup ce se
vor încheia disec ia i studiul, v voi transforma în
cenu printr-o puternic raza de c ldur , i totul
se va termina.
Dac ar trebui s murim, spuse Trevize,
atunci nu a avea nimic împotriva unei mor i
rapide i nedureroase, îns pentru ce trebuie s
murim, din moment ce nu v-am adus nici o
ofens ?
Sosirea voastr a fost o ofens .
Este ilogic; nu tiam c va fi o ofens .
Societatea este cea care define te ce
înseamn ofens . Pentru voi poate p rea ira ional
i arbitrar, dar nu i pentru noi; aceasta este
lumea noastr , pe care avem drepturi depline s
m defini ii, deci s spunem c a i gre it i c v
merita i moartea.
Bander zâmbi, ca i cum purta o discu ie
pl cut :
i nici nu ave i dreptul s v plânge i,
invocând virtu ile voastre superioare. Ai un blaster
care folose te un fascicul de microunde, inducând
o imens c ldur ucig toare. Face ceea ce am i eu
de gând s fac cu voi, îns , sunt sigur, într-o
manier mult mai crud i dureroas . L-ai folosi
ezitate asupra mea, chiar acum, dac nu l-a
fi golit de energie, i dac a fi atât de nes buit
încât s î i permit libertatea de mi care.
Trevize spuse cu disperare, temându-se s
arunce o nou privire spre Bliss, pentru a nu
atrage aten ia lui Bander asupra ei:
 Î i implor mila, nu face a a ceva!
Bander, deodat hot rât, spuse:
În primul rând trebuie s am mil de mine i
de lumea mea. Iar pentru asta, voi trebuie s
muri i.
Ridic mâna i, instantaneu, întunericul coborî
asupra lui Trevize.

52

Pentru o clip , sim i cum întunericul îl

în bu , i gândi, r it: Asta este moartea?
i, ca i cum gândurile sale d duser na tere
unui ecou, auzi o oapt :
Asta este moartea?
Era vocea lui Pelorat.
Trevize încerc s opteasc , i descoperi c
poate.
De ce întrebi? spuse el cu un sentiment de
imens u urare. Simplul fapt c po i întreba arat
nu ai murit.
Unele legende str vechi spun c exist via
dup mparte.
Prostii, murmur Trevize. Bliss? E ti aici,
Bliss?
Nu primi nici un r spuns.
Din nou, Pelorat se f cu ecoul lui:
Bliss? Bliss? Ce s-a întâmplat, Golan?
Bander trebuie s fi murit, spuse Trevize. Nu
mai este în m sur s i alimenteze mo ia cu
energie. De aceea s-au stins luminile.
Dar cum...? Vrei s spui c Bliss a f cut-o?
A a b nuiesc. Sper c nu a p it ceva din
cauza asta.
Se târa în patru labe, în întunericul total al
subteranului.
 Apoi atinse cu mâna ceva cald i moale. Pip i în
continuare i recunoscu un picior, pe care îl
prinse. Era prea mic pentru a fi al lui Bander.
Bliss?
Piciorul se zb tu, obligându-l pe Trevize s -i
dea drumul.
Bliss? spuse el. Vorbe te!
Tr iesc, spuse Bliss.
Vocea îi era puternic deformat .
Dar e ti bine? f cu Trevize.
Nu.
i cu aceasta, fur înconjura i din nou de
lumin ... o lumin atenuat . Pere ii str luceau
slab, cu o intensitate variabil , neregulat .
Bander z cea chircit, într-o zon de umbr .
Lâng el, inându-i capul în mâini, se afla Bliss.
Ridic privirea spre cei doi b rba i.
Solarianul este mort, spuse ea.
i în lumina difuz , lacrimi îi str lucir pe
obraji.
Trevize era uluit:
Pentru ce plângi?
Plâng pentru c am ucis o creatur vie,
inteligent . Nu asta era inten ia mea.
Trevize se aplec pentru a o ajuta s se ridice,
dar ea îl respinse.
Pelorat îngenunche la rândul lui, spunând cu
blânde e:
Te rog, Bliss, oricum nu îl mai po i învia.
Poveste te-ne ce s-a întâmplat.
Bliss se l tras în sus i spuse, cu voce
obosit :
Gaia poate face ceea ce poate face Bander.
Gaia se poate folosi de energia inegal distribuit în
Univers i o poate transforma, mental, într-o form
util de lucru mecanic.
tiam asta, spuse Trevize încercând s o
aline f s i dea foarte bine seama cum trebuia
procedeze. Îmi aduc bine aminte de întâlnirea
noastr în spa iu când tu sau, mai degrab ,
Gaia ne-ai inut nava în captivitate. Acela i lucru
mi-a venit în minte când Bander m-a inut captiv
dup ce mi-a luat armele. i pe tine te-a inut
captiv , dar eram încrez tor c te puteai elibera
oricând ai fi dorit.
Nu. Dac a fi încercat, a fi e uat. Atunci
când nava s-a aflat în puterea mea/noastr /Gaiei,
spuse ea cu triste e, eu i Gaia eram cu adev rat o
singur entitate. Acum, între noi exist o distan
hiperspa ial . Gaia ac ioneaz prin pura putere
mental a creierelor reunite. Îns acele creiere duc
lips de lobii-transductori pe care îi are acest
Solarian. Nu ne putem folosi de energie cu
delicate ea, eficien a, i lipsa de efort de care d dea
el dovad ... Vede i c nu pot face luminile s
str luceasc mai puternic, i nu tiu cât am s le
mai pot ine a a înainte de a obosi. Bander putea
asigura energia pentru o întreag mo ie, chiar i
atunci când dormea.
Dar tu i-ai oprit, spuse Trevize.
Pentru c nu-mi b nuia puterile, spuse Bliss,
i pentru c nu am f cut nimic care s mi le pun
în eviden . În consecin , nu avea nici o b nuial
în privin a mea, i nu mi-a acordat aten ie. S-a
concentrat în întregime asupra ta, Trevize, pentru
tu aveai armele din, nou, ce bine ai f cut c
te-ai înarmat iar eu a trebuit s a tept ocazia de
a-l opri, cu o lovitur rapid i nea teptat . În
momentul în care era pe punctul de a ne ucide,
când întreaga sa minte era concentrat asupra
acestui lucru, i asupra ta, atunci am putut lovi.
i a mers minunat.
De ce e ti crud, Trevize? Inten ia mea era
doar s îl opresc. N-am vrut decât s blochez
folosirea transductorilor. În momentul de surpriz
ulterior celui în care dorea s ne distrug , ar fi
descoperit c nu poate. Mai mult, ar fi observat c
iluminarea puternic din jurul nostru se
transform în întuneric. Atunci mi-a fi intensificat
eforturile i l-a fi trimis într-un somn normal i
prelungit, eliberând transductorul. Energia ar fi
continuat s fie furnizat , iar noi am fi putut ie i
din aceast locuin , intra în nav , i p si
planeta. Speram s pot aranja lucrurile în a a fel
încât Bander, când s-ar fi trezit în sfâr it, s uite
tot ceea ce s-a întâmplat din momentul în care ne-
a v zut. Gaia nu dore te s ucid pentru a face
ceva ce se poate realiza i pe alte c i.
Ce nu a mers, Bliss? întreb încet Pelorat.
N-am mai întâlnit niciodat ceva asem tor
lobilor-transductori i nu am mai avut timp s îi
cercetez pentru a afla mai multe. Pur i simplu am
lovit puternic cu manevra mea de blocare i, dup
câte se vede, n-a mers cum trebuie. Nu a fost
blocat intrarea energiei în lobi, ci ie irea ei.
Energia intr permanent în acei lobi într-un ritm
sus inut dar, de obicei, creierul se auto-protejeaz
eliberând-o la fel de repede. Îns , dup ce am
blocat ie irea, energia s-a acumulat imediat în lobi;
într-o infim frac iune de secund , temperatura a
urcat pân la punctul la care proteinele creierului
s-au dezactivat prin explozie, iar el a murit.
Luminile s-au stins i am înl turat imediat
blocajul, dar, desigur, a fost prea târziu.
Nu v d ce altceva ai fi putut face, drag ,
spuse Pelorat.
Cu ce m lini te te asta, din moment ce am
ucis?
Dar Bander era pe punctul de a ne ucide pe
noi, spuse Trevize.
Era un motiv pentru a-l opri, nu pentru a-l
ucide.
Trevize ov i. Nu dorea s i exprime
ner bdarea, ca s nu o jigneasc sau s o supere
i mai tare pe Bliss; la urma urmelor, ea era
singura lor ap rare împotriva acestei lumi ostile.
Bliss, spuse el, este timpul s privim dincolo
de moartea lui Bander. Din cauz c a murit,
întreaga mo ie a r mas f energie. Acest lucru va
fi observat, mai devreme s u mai târziu probabil
mai devreme de c tre ceilal i Solarieni. Vor face
cercet ri. Nu cred c vei fi capabil s înfrun i un
probabil atac conjugat. i, a a cum ai recunoscut
tu îns i, nu vei fi capabil s furnizezi mult
vreme f râma de energie pe care o furnizezi acum.
Deci, este important s ne întoarcem neîntârziat la
suprafa , i la nav .
Dar, Golan, spuse Pelorat, cum vom face
acest lucru? Am venit aici parcurgând mul i
kilometri, pe o traiectorie sinuoas . Îmi imaginez
suntem într-un labirint i, eu unul, nu am nici
cea mai vag idee pe unde s-o lu m pentru a
ajunge la suprafa . Dintotdeauna am avut un
foarte slab sim al orient rii.
Trevize, privind în jur, î i d du seama c
Pelorat avea dreptate.
Cred c sunt mai multe ie iri spre suprafa ,
spuse el, i nu avem nevoie s o g sim tocmai pe
cea prin care am intrat.
Dar nu tim unde sunt ie irile. Cum s le
sim?
Trevize se întoarse din nou spre Bliss:
Po i detecta, mental, ceva care s ne ajute s
ie im?
Robo ii de pe aceast mo ie sunt cu to ii
inactivi, spuse Bliss. Pot detecta o u oar adiere de
via subinteligent , undeva deasupra, dar asta nu
ne spune decât c suprafa a este deasupra, ceea ce
deja tim.
Ei bine, f cu Trevize, atunci va trebui s
ut m o ie ire.
Încearc i-vezi, spuse Pelorat îngrozit. Nu
vom reu i niciodat .
Poate c vom reu i, Janov, spuse Trevize.
utând, avem o ans , oricât de mica. Alternativa
este s r mânem aici, i atunci sigur nu vom reu i
niciodat . Haide, o ans micu este mai bun
decât nici una.
Sta i, spuse Bliss, acum simt ceva.
Ce? întreb Trevize.
Inteligen .
Inteligen ?
Da, dar limitat , cred. Totu i, nu asta
recep ionez cel mai intens, ci altceva.
Ce anume? f cu Trevize st pânindu- i înc
odat ner bdarea.
Spaim ! O spaim insuportabil ! opti Bliss.

53

Trevize arunc o privre jalnic împrejur. tia pe

unde intraser , dar nu- i f cea iluzii c vor putea
reface drumul pe care veniser . D duse pu in
aten ie întoarcerilor i ocolurilor. Cine s-ar fi
gândit c se vor g si în situa ia de a trebui s
refac drumul parcurs, singuri, f ajutor, ghida i
doar de o lumin slab i pâlpâind ?
Crezi c po i activa automobilul, Bliss?
Desigur, Trevize, spuse Bliss, dar asta nu
înseamn c îl pot conduce.
Cred c Bander l-a condus mental, spuse
Pelorat. Nu l-am v zut atingând ceva, la venire.
Bliss spuse, cu blânde e:
Da, l-a condus mental, Pel, dar cum a f cut-
o? Dac nu cuno ti detaliile, nu- i folose te la
nimic, nu-i a a?
Ai putea încerca, spuse Trevize.
Dac încerc, va trebui s -mi concentrez
întreaga aten ie asupra acestui lucru; m îndoiesc
voi fi capabil s in luminile aprinse. În
întuneric, automobilul nu ne va fi de nici un folos,
chiar dac înv s îl conduc.
Deci, va trebui s hoin rim pe jos?
M tem c da.
Trevize trase cu ochiul la întunericul gros i
amenin tor care se întindea dincolo de lumina
slab ce îi înconjura. Nu vedea nimic, nu auzea
nimic.
Bliss, spuse el, tot mai sim i mintea
însp imântat ?
Da.
Î i po i da seama unde este? Ne po i duce
pân la ea?
Undele mentale se propag în linie dreapt .
Nu sunt refractate de materia obi nuit , deci pot
spune c vin din direc ia aceea.
Ar cu degetul spre o pat de pe peretele
întunecat i spuse:
Dar nu putem merge prin perete. Cel mai bun
lucru pe care îl putem face este s mergem pe
coridoare i s g sim drumul urm rind direc ia în
care intensitatea devine din ce în ce mai puternic .
Pe scurt, ar trebui s juc m "cald-rece".
Atunci, hai s începem chiar acum.
Pelorat b tu în retragere:
A teapt , Golan. E ti sigur c vrei s g sim
lucrul acesta, orice ar fi? Ceea ce îi provoac lui
spaima, este foarte probabil s ne provoace i nou
acela i sentiment.
Trevize d du nervos din cap:
Nu avem de ales, Janov. Este o minte,
însp imântat sau nu, i poate este dispus sau
poate fi convins s ne îndrume spre suprafa .
Îl p sim pe Bander? întreb stânjenit
Pelorat.
Trevize îl apuc de cot:
Haide, Janov. Nu avem de ales. Un Solarian
va reactiva locul, un robot îl va descoperi pe
Bander i va avea grij de el... nu înainte, sper, ca
noi s fim departe, în siguran .
Ol pe Bliss în frunte. Lumina era
întotdeauna mai puternic în imediata ei
vecin tate. Se oprea la fiecare u , la fiecare
bifurca ie, încercând s simt direc ia din care
venea spaima. Uneori intra pe o u sau f cea un
viraj, apoi se întorcea i încerca un drum
alternativ, în timp ce Trevize o privea neajutorat.
De fiecare dat când Bliss ajungea la o decizie
i se deplasa hot rât într-o anumit direc ie,
lumina str lucea înaintea ei. Trevize observ c
acum era un pic mai str lucitoare fie din cauz
ochii s i se adaptaser la obscuritate, fie din
cauz c Bliss înv ase s lucreze mai eficient cu
transduc ia. La un moment dat, când trecu pe
lâng una dintre tijele de metal înfipte în sol, puse
mâna pe ea i luminile str lucir puternic. D du
din cap, ca i cum ar fi fost mul umit de ea
îns i.
Nimic nu le p rea cât de cât familiar; r ceau
în aceast întortocheat locuin subteran , în
por iuni prin care nu mai trecuser la venire.
Înaintau prin t cere, cu excep ia zgomotelor
cute de proprii lor pa i; prin întuneric, cu
excep ia luminii din imediata lor vecin tate; prin
moarte, cu excep ia propriilor lor vie i. Din când în
când, distingeau umbra masiv a unui robot,
ezat sau stând în picioare. O dat z rir un
robot z când pe o parte, cu picioarele i bra ele
înghe ate într-o pozi ie nefireasc . Întreruperea
energiei îl prinsese într-un moment de dez-
echilibru, gândi Trevize, nu mai avusese timp s se
redreseze, i c zuse. Bander, viu sau mort, nu
putea influen a for a de atrac ie gravita ional .
Probabil c pe întreaga mo ie Bander, robo ii
st teau în picioare sau z ceau, inactivi; acest lucru
va fi repede remarcat la grani e.
Sau poate c nu, se gândi el deodat . Solarienii
tiau atunci când unul dintre ei era pe cale s
moar de b trâne e sau decrepitudine fizic .
Lumea era în stare de alert , i preg tit pentru
eveniment. Îns Bander murise brusc, pe
nea teptate, în floarea vârstei. Cine s tie? Cine
se a tepte la a a ceva? Cine s supravegheze
dezactivarea?
Dar nu. (Trevize respinse optimismul i
consolarea ca pe ni te capcane primejdioase,
întinse de excesul de încredere.) Solarienii vor
remarca încetarea activit ii pe mo ia Bander i
vor interveni imediat. Existau destui succesori
interesa i, nici o mo ie nu era l sat
nesupravegheat .
Pelorat murmur , nefericit:
Ventila ia s-a oprit. Un loc subteran, ca sta,
trebuie ventilat, i Bander asigura energia
necesar . Acum, ventila ia s-a oprit.
Nu conteaz , Janov, spuse Trevize. Avem
suficient aer, ne-ar ajunge pentru câ iva ani.
Dar suntem închi i. Este r u, din punct de
vedere psihologic.
Te rog, Janov, nu deveni claustrofobic...
Bliss, ne-am mai apropiat?
Destul de mult, Trevize, spuse ea. Senza ia
este mai puternic , i îmi este mai u or s o
localizez.
Înainta cu siguran , ezitând foarte pu in în
punctele de bifurca ie.
Acolo! Acolo! spuse ea. O simt foarte intens.
Trevize spuse sec:
Chiar i eu pot auzi o voce, acum.
Se oprir cu to ii i, în mod automat, î i inur
suflarea. Puteau auzi un plâns u or, fragmentat de
sughi uri.
Intrar într-o camer vast . Lumina le permise
remarce c era diferit de tot ceea ce v zuser
pân atunci. Acum vedeau o înc pere bogat
colorat i mobilat .
În centru se afla un robot, u or aplecat, cu
bra ele desf cute într-un gest aproape afectuos.
Bineîn eles, era complet imobil.
În spatele robotului se agitar ni te ve minte,
ap ru un ochi rotund i îngrozit; se auzeau în
continuare sughi urile unui plânset sfâ ietor.
Trevize se repezi s vad ce era în spatele
robotului i, în cealalt parte, r ri o siluet
micu , ipând strident. Se împiedic , se pr bu i,
mase întins acoperindu- i ochii, dând din
picioare în toate direc iile, ca pentru a alunga o
amenin are ce putea veni de oriunde. i ipa, i
ipa...
Bliss spuse, de i nu era deloc nevoie:
Un copil!

54

Trevize se trase înd t, uluit. Ce f cea un copil

aici? Bander fusese atât de mândru de
singur tatea sa total , insistase atât de mult
asupra acestui lucru!
Pelorat, care dintre cei trei era cel mai pu in
aplecat spre explica ii complicate, prinse imediat
spunsul corect, i spuse:
 Presupun c acesta este succesorul.
Copilul lui Bander, aprob Bliss, dar prea
tân r, cred, pentru a putea fi un succesor.
Solarienii vor trebui s g seasc pe altcineva, în
alt parte.
Studie copilul, dar nu cu o privire fix , ci cu
una blând , hipnotic , i încet-încet, larma se
diminu . Copilul deschise ochii i o privi la rândul
u pe Bliss. Plânsetul se redusese la câteva
scâncete rare.
Bliss începuse i ea s scoat sunete, de
alinare, cuvinte fragmentate care nu aveau un
în eles în sine, destinate aducerii calmului în
gândurile copilului. Ca i cum mângâia cu degete
nev zute mintea neobi nuit a acestuia, pentru a-i
netezi emo iile ciufulite.
Încet, neluându- i ochii de pe Bliss, copilul se
ridic în picioare, se leg o clip , apoi se arunc
înspre robotul t cut i înghe at în nemi care.
Cuprinsese cu bra ele piciorul robust al robotului,
ca i cum tânjea dup siguran a oferit de aceast
atingere.
B nuiesc c robotul îi este... doic ... sau
îngrijitoare, spuse Trevize. Cred c un Solarian nu
poate avea grij de un alt Solarian, nici m car
dac sunt în rela ia p rinte-copil.
Iar eu presupun c acest copil este
hermafrodit, spuse Pelorat.
Da, îl sus inu Trevize.
Bliss, în continuare preocupat doar de copil,
se apropie încet de el, cu mâinile semi-ridicate, cu
palmele îndreptate spre sine, ca pentru a ar ta c
nu avea de gând s pun mâna pe micu a
creatur . Copilul t cea, privind-o cum se apropie,
strângând i mai puternic robotul.
Stai, copile..., spuse Bliss, ...e cald, copile... e
moale, e cald, e pl cut, e bine, copile... e bine... e
bine.
Se opri i, f a întoarce privirea, spuse în
oapt :
Pel, vorbe te-i în limbajul lui. Spune-i c
suntem robo i i am venit s avem grij de el, din
cauz c s-a întrerupt energia.
Robo i! spuse ocat Pelorat.
Da! De robo i nu îi este fric . i nu a v zut
niciodat o fiin uman , poate nici nu concepe c
a ceva ar putea exista.
Nu tiu dac m pot gândi la expresia
potrivit , spuse Pelorat. Nu cunosc care este
cuvântul arhaic pentru "robot".
Atunci spune "robot", Pel. Dac nu merge,
spuse "lucru metalic". Spune ce po i.
Încet, cuvânt cu cuvânt, Pelorat vorbi pe limba
copilului. Acesta îl privea, încruntându-se
puternic, ca i cum încerca s în eleag .
Ce-ar fi s -l întrebi cum facem s ie im,
spuse Trevize, dac tot te în elegi cu el.
Nu, spuse Bliss. Nu înc . Mai întâi
încrederea, i dup aceea informa ia.
Copilul, privind acum spre Pelorat, sl bi
strânsoarea i vorbi cu o voce ascu it , muzical .
Vorbe te prea repede pentru mine, spuse
alarmat Pelorat.
Cere-i s i repete, mai rar, spuse Bliss. Fac
tot posibilul s îl calmez i s -i înl tur temerile.
Pelorat, ascultând din nou vorbele copilului,
spuse:
Cred c a întrebat de ce s-a oprit Jemby.
Jemby trebuie s fie robotul.
Verific i asigur -te, Pel.
Pelorat vorbi, apoi ascult , apoi spuse:
Da. Jemby este robotul. Copilul î i spune
Fallom.
Bun!
 Bliss zâmbi spre copil. Un zâmbet luminos,
fericit. Ar spre el cu degetul, i spuse:
Fallom e bun. Fallom e curajos.
Duse mâna la piept, i spuse:
Bliss.
Copilul surâse. Era dr gu atunci când zâmbea.
Bliss, spuse el pronun ând "s"-ul pu in
imperfect.
Bliss, spuse Trevize, dac ai activa robotul,
pe Jemby, poate c ne va da el informa iile
necesare. Pelorat poate vorbi cu el la fel de u or.
Nu, spuse Bliss. Ar fi o gre eal . Prima
datorie a robotului este s apere copilul. Dac îl
activez i î i d seama de prezenta noastr , fiin e
umane str ine, ne-ar putea ataca imediat. Fiin ele
umane str ine nu au ce c uta aici. Dac voi fi
for at s îl dezactivez, nu ne va oferi nici o
informa ie, iar copilul, confruntat cu aceast a
doua dezactivare a singurului p rinte pe care îl
cunoa te... Ei bine, nu am s-o fac.
Dar ni s-a spus, interveni Pelorat cu
blânde e, c robo ii nu pot face r u fiin elor
umane.
A a este, replic Bliss, dar nu ni s-a spus ce
fel de robo i au conceput ace ti Solarieni. i chiar
dac robo ii au fost concepu i s nu fac nici un
u, atunci acesta ar avea de ales între copil sau
ceea ce i se pare lui c seam cel mai mult cu
un copil i trei obiecte pe care s-ar putea chiar
nici s nu le recunoasc drept fiin e umane, ci
doar ca pe ni te intru i ilegali. Normal, va alege
copilul i ne va ataca pe noi.
Se întoarse din nou spre copil:
Fallom, Bliss.
Apoi ar cu degetul spre cei doi b rba i.
Pel... Trev.
Pel, Trav, spuse ascult tor copilul.
 Bliss se apropie de copil, întinzând încet bra ele
spre el. Acesta o privi, apoi f cu un pas înapoi.
Calm, Fallom, spuse Bliss. Bine, Fallom.
Atinge-m , Fallom. Cuminte, Fallom.
Copilul f cu un pas spre ea i Bliss oft :
Bravo, Fallom.
Atinse bra ul gol al lui Fallom, c ci acesta
purta, ca i p rintele s u, doar o rob lung ,
deschis în fa , i un slip. Atingerea fusese
delicat . Bliss î i trase bra ul înapoi, apoi îl atinse
din nou, mângâindu-l u or.
Ochii copilului se închiser pe jum tate, sub
puternicul efect calmant al min ii lui Bliss.
Mâinile lui Bliss urcar încet, blând, de-abia
atingând pielea, spre umerii copilului, gât, urechi,
apoi sub p rul lung i castaniu, pân la un punct
situat imediat deasupra i înapoia urechilor.
Lobii-transductori sunt înc mici. Oasele
craniului înc nu s-au dezvoltat. Nu are decât un
strat de piele mai dur , care mai târziu se va
extinde în afar i va fi protejat de un strat osos,
dup ce lobii vor ajunge la dimensiunea maxim ...
Ceea ce înseamn c în acest moment nu poate
conduce mo ia, i nici m car nu î i poate activa
robotul personal... Întreab -l ce vârst are, Pel.
Dup un schimb de vorbe, Pel spuse:
Are paisprezece ani, dac am în eles corect.
Arat mai degrab de unsprezece, spuse
Trevize.
Lungimea anilor pe aceast lume este
probabil diferit de cea a Anilor Galactici Standard,
spuse Bliss. În plus, se presupune c Spa ienii au
o via lung , deci probabil c se maturizeaz mai
încet. În consecin , cred c vârsta nu este un
factor revelator.
Trevize spuse, plesc ind ner bd tor din limb :
Destul cu antropologia. Trebuie s ajungem
la suprafa i, inând cont c avem de-a face cu
un copil, poate ne pierdem in mod inutil timpul.
Poate nu tie drumul spre suprafa . Poate c n-a
fost niciodat pe suprafa a planetei.
Pel! spuse Bliss.
Pelorat tia ce înseamn asta, i urm cea mai
lung conversa ie pe care o avusese pân atunci
cu Fallom. În cele din urm , spuse:
Copilul tie ce este soarele. Spune c l-a
zut. Cred a v zut copaci. Din comportamentul
lui, trag concluzia c tie ce înseamn acest
cuvânt... sau, cel pu in, cuvântul pe care l-am
folosit eu...
Da, Janov, îl întrerupse Trevize, dar treci la
subiect.
I-am promis lui Fallom c , dac ne duce la
suprafa , s-ar putea s -i activ m robotul. De fapt,
i-am promis c sigur îi vom activa robotul. Crezi c
ne putem ine de cuvânt?
O s vedem mai târziu, spuse Trevize. A spus
ne poate conduce?
Da. Mi-am zis c va avea o motiva ie, dac i-
am promite acest lucru, în elegi... B nuiesc c
risc m s îl dezam gim...
Haide, spuse Trevize, s -i d m drumul. Dac
suntem prin i în subteran, toate grijile astea vor fi
pur teoretice.
Pelorat îi spuse ceva copilului, care începu s
mearg , apoi se opri i privi înapoi spre Bliss.
Bliss îi întinse mâna, i pornir amândoi,
împreun .
Eu sunt noul robot, f cu ea zâmbind u or.
Pare mul umit, spuse Trevize.
Fallom începu s op ie, i Trevize se întreb
dac era mul umit doar din cauz c Bliss avusese
grij s îl aduc în aceast stare, sau dac , în
plus, mai era i emo ia vizitei la suprafa , i faptul
 avea acum trei robo i noi în loc de unul. Sau
dac era bucuria dat de gândul c î i va rec ta
fostul p rinte adoptiv, pe Jemby. Dar ce mai
conta... atâta vreme cât copilul le ar ta drumul?
Fallom înainta f nici o ezitare. Ori de câte ori
întâlneau o intersec ie de drumuri, nu st tea s
aleag . tia oare cu adev rat unde mergea, sau era
pur i simplu indiferen a proprie copil riei? Juca
un joc f vreo finalitate precis ?
Dar Trevize î i d du seama, din u oara
îngreunare a mersului, c urcau, iar copilul,
înaintând viguros i dându- i importan , ar ta cu
degetul, ciripind zgomotos.
Trevize îl privi pe Pelorat, care î i drese glasul i
spuse:
Cred a spus "u ".
Sper c impresia ta este corect , spuse
Trevize.
Copilul se desp i de Bliss, luând-o la fug .
Ar cu degetul spre o por iune a podelei, o pat
mai întunecat . Copilul p i pe ea, s ri de câteva
ori, apoi se întoarse cu o evident expresie de
panic , i începu s vorbeasc repede i strident.
Bliss spuse, cu o grimas :
Va trebui s asigur energia... Toate astea m
seac .
Fa a ei se înro i i lumin ia sc zu în
intensitate, dar chiar în fa a lui Fallom se deschise
o trap . Acesta î i manifest încântarea, printr-un
râs ascu it.
Copilul ie i primul, urmat de cei doi b rba i.
Bliss veni ultima, i privi înapoi: luminile se
stinser , trapa se închise. Apoi se opri pentru a- i
trage r suflarea, vizibil epuizat .
Ei bine, spuse Pelorat, am ie it. Unde este
nava?
St teau cu to ii sc lda i în lumina amurgului,
înc puternic .
Mi se pare c era în direc ia aceea, murmur
Trevize.
i eu am aceea i impresie, spuse Bliss. S
mergem, întinse mâna spre Fallom.
Nu se auzeau alte sunete decât cele produse de
vânt, de mi rile i se strig tele animalelor. La un
moment dat trecur pe lâng un robot care st tea
nemi cat în picioare sprijinit de trunchiul unui
copac, inând în mâini un obiect cu destina ie
incert .
Pelorat f cu un pas spre el, curios, dar Trevize
îl opri:
Nu e treaba noastr , Janov. Mergi mai
departe.
Trecur pe lâng un alt robot, pr bu it la o
distan mai mare.
Cred c exist robo i împr tia i a a pe o raz
de câ iva kilometri, spuse Trevize.
Apoi, triumf tor:
Aha, uite nava!
rir ritmul, apoi se oprir deodat . Fallom
începu s chi ie cu voce ascu it .
La sol, lâng nav , se afla ceva ce sem na cu o
aeronav conceput primitiv: un rotor neeficient i
fragil. În apropiere, interpu i între micul grup de
Str ini i nav , st teau în picioare patru siluete
umane.
Prea târziu, spuse Trevize. Am pierdut prea
mult timp. Acum ce facem?
Pelorat spuse, uimit:
Patru Solarieni? Nu se poate. Cu siguran c
nu ar intra a a de u or în contact fizic. Crezi c
sunt holo-imagini?
Sunt foarte materiali, spuse Bliss. Nu încape
îndoial . Dar nu sunt Solarieni. Sunt robo i.
 55

Bine, f cu exasperat Trevize. Înainte!

Relu drumul spre nav , cu un pas calm,
urmat de ceilal i.
Pelorat spuse, aproape cu sufletul la gur :
Ce ai de gând s faci?
Dac sunt robo i, trebuie s asculte ordinele!
Robo ii îi a teptau, i, pe m sur ce distan a se
mic ora, Trevize îi studie cu aten ie.
Da, erau robo i, cu fe ele lipsite de orice
expresie. Aveau uniforme care nu l sau vederii nici
un centimetru p trat de piele în afara fe ei. Chiar
i mâinile era acoperite de m nu i sub iri, opace.
Trevize f cu un gest neglijent, care le cerea
indiscutabil s se dea la o parte.
Robo ii nu mi car .
Cu voce joas , Trevize îi spuse lui Pelorat.
Spune-le cu cuvinte, Janov. Fii ferm!
Pelorat î i drese glasul i, îngro ându- i vocea,
vorbi rar, gesticulând in acela i timp, la fel ca i
Trevize, ca robo ii s se dea la o parte. Ca r spuns,
unul dintre robo i, poate o idee mai înalt decât
ceilal i, spuse ceva cu voce rece i incisiv .
Pelorat se întoarse spre Trevize.
Cred c a spus c suntem Str ini.
R spunde-le c suntem fiin e umane i
trebuie s asculte de ordinele noastre.
Apoi vorbi robotul, într-o Galactic stranie, dar
inteligibil .
În eleg ce spui, Str ine. Vorbesc Galactica.
Noi suntem Robo i Gardieni.
Atunci m-ai auzit spunând c suntem fiin e
umane. În consecin , trebuie s ascul i ordinele
noastre.
Suntem programa i s ascult m doar de
St pâni, Str ine. Voi nu sunte i St pâni, i nici
Solarieni. St pânul Bander nu a r spuns la apel,
i am venit s investig m mai îndeaproape. Asta
este datoria noastr . Am g sit o nav spa ial care
nu este de provenien Solarian , câ iva Str ini, i
to i robo ii Bander inactivi. Unde este St pânul
Bander?
Trevize d du din cap, spunând încet i clar:
Nu ne d m seama ce vrei s spui.
Computerul navei noastre nu func ioneaz cum
trebuie. Ne-am apropiat de aceast planet
ciudat , f vreo inten ie anume. Am aterizat
pentru a descoperi unde ne afl m. Am g sit to i
robo ii dezactiva i. Nu tiu ce s-a putut întâmpla.
Povestea nu este credibil . Dac to i robo ii
de pe mo ie sunt dezactiva i i energia lipse te,
St pânul Bander a murit. Nu este logic s
presupunem c a murit chiar atunci când a i
aterizat voi, prin simpl coinciden . Trebuie s
existe o leg tur cauzal .
Trevize spuse, pe un ton nevinovat, cu inten ia
de a încurca i ele, manifestând o neîn elegere
proprie Str inilor.
Dar energia nu lipse te. Tu i ceilal i sunte i
activi.
Noi suntem Robo i Gardieni, spuse robotul.
Noi nu apar inem nici unui St pân. Apar inem
întregii lumi. Avem o sursa de alimentare
independent , atomic . Întreb înc o dat : Unde
este St pânul Bander?
Trevize privi în jurul lui. Pelorat p rea nelini tit;
Bliss strângea din buze, dar era calm . Fallom
tremura, dar mâna lui Bliss îi atinse um rul, i
copilul se încorda u or, pierzându- i expresia
facial . (Oare Bliss îl seda?)
Pentru ultima oar , spuse robotul, unde este
St pânul Bander?
 Nu tiu, spuse ap sat Trevize.
Robotul d du din cap, i doi dintre colegii s i
plecar în grab .
Colegii mei Gardieni, spuse el, vor cerceta
locuin a. Între timp, voi ve i fi re inu i pentru
interogatoriu. D -mi obiectele acelea pe care le
por i în lateral.
Trevize f cu un pas înapoi:
Sunt inofensive.
Nu mi ca! Nu te-am întrebat dac sunt sau
nu inofensive. i le-am cerut.
Nu.
Robotul f cu un pas rapid înainte, i bra ul s u
se întinse prea repede pentru ca Trevize s î i dea
seama ce se întâmpl . Mâna robotului îi prinse
um rul; strânsoarea se accentu , i ap în jos.
Trevize c zu în genunchi.
Obiectele, spuse robotul. Dup care întinse
cealalt mân .
Nu, gâfâi Trevize.
Bliss se repezi, scoase blasterul din holster
înainte ca Trevize, imobilizat, s poat face ceva
pentru a o împiedica, i îl întinse robotului.
ine, Gardian, spuse ea. i dac mai a tep i
un moment... iat -l i pe cel lalt. Acum elibereaz -
mi colegul.
Robotul, inând cele dou arme, se d du înapoi.
Trevize se ridic încet în picioare, frecându- i
viguros um rul, i strâmbându-se de durere.
(Fallom gemu încet, iar Pelorat îl ridic distrat
în bra e, inându-l strâns.)
Bliss opti furioas spre Trevize:
De ce i te opui? Te poate ucide cu dou
degete.
Trevize morm i i spuse, printre din i:
De ce nu te ocupi tu de el?
Încerc. Am nevoie de timp. Mintea lui este
încordat , intens programat , greu de abordat.
Trebuie s i-o studiez. Tu încearc s câ tigi timp.
Nu-i studia mintea, spuse Trevize de-abia
auzit. Distruge-i-o.
Bliss privi repede spre robot. Acesta cerceta cu
aten ie armele, în timp ce robotul de lâng el îi
supraveghea pe Str ini. Nici unul nu p rea
interesat de schimbul de oapte dintre Trevize i
Bliss.
Nu, spuse Bliss. Nici o distrugere. Am ucis
un câine i am r nit un altul, pe prima planet . Pe
lumea asta, tii i tu ce s-a întâmplat.
(Înc o privire rapid spre Robo ii Gardieni.)
Gaia nu trebuie s distrug în mod inutil
via a sau inteligen a, continu ea. Am nevoie de
timp pentru a ac iona pa nic.
cu un pas înapoi i privi fix robotul.
Acestea sunt arme, spuse robotul.
Nu, spuse Trevize.
Ba da, spuse Bliss, dar nu folosesc la nimic.
Sunt golite de energie.
Serios? i pentru ce purta i arme golite de
energie? Poate c nu sunt desc rcate.
Apuc una dintre arme i puse degetul mare în
locul potrivit:
A a se activeaz ?
Da, spuse Bliss. Dac ape i mai tare se va
activa, în caz c este înc rcat cu energie... dar nu
este.
Sigur?
Robotul îndrept arma spre Trevize:
Vrei s spui c dac îl activez acum, nu va
func iona?
Nu va func iona, spuse Bliss.
Trevize înghe ase, incapabil s mai articuleze
vreun cuvânt. Verificase blasterul dup ce Bander
i-l golise, i era, într-adev r, complet desc rcat.
Îns robotul inea în mân biciul neuronic. Pe
acesta nu îl verificase.
Dac biciul con inea chiar o infim cantitate de
energie, va fi suficient pentru stimularea nervilor
durerii, iar ceea ce va sim i Trevize va face ca
strânsoarea robotului s par , prin compara ie, o
oar mângâiere plin de afec iune.
La Academia Naval , fusese obligat s suporte
un fichi neuronic, ca to i cade ii de altfel. A a, ca
afle ce senza ie produce. Nu avea chef s afle
înc o dat .
Robotul ap i, pre de o clip , Trevize se
încorda pentru a primi durerea... apoi se relaxa
încet. Biciul fusese i el complet desc rcat.
Robotul îl fix cu privirea pe Trevize, apoi
arunc ambele arme, în lateral.
Cum au fost desc rcate de energie aceste
arme? întreb el. Dac nu sunt de folos, pentru ce
le mai por i?
Sunt obi nuit cu greutatea lor, spuse Trevize,
i le port chiar dac sunt desc rcate.
Este ilogic, spuse robotul. Sunte i aresta i cu
to ii. Ve i fi re inu i pentru interogatorii
suplimentare, i, dac decid St pânii, ve i fi apoi
dezactiva i. Cum se deschide nava aceasta?
Trebuie s o cercet m.
Nu- i va folosi la nimic, spuse Trevize. N-ai s
în elegi nimic din ea.
Dac nu eu, atunci St pânii vor în elege.
Nici ei nu vor în elege.
Atunci le vei explica tu.
Nu am s-o fac.
Atunci vei fi dezactivat.
Dezactivarea mea nu v va oferi nici o
explica ie, i cred c oricum voi fi dezactivat, chiar
dac le explic.
ine-o tot a a, murmur Bliss. Încep s
deslu esc cum îi func ioneaz creierul.
Robotul nu o lu în seam pe Bliss. (Avusese ea
grij de asta? gândi Trevize i sper din toat
inima c , într-adev r, avusese grij .)
Concentrat în continuare asupra lui Trevize,
robotul spuse:
Dac ne faci greut i, atunci te vom dezactiva
par ial. Î i vom provoca stric ciuni, i atunci ne vei
spune ceea ce dorim sa afl m.
Pelorat s ri deodat , cu un strig t aproape
sugrumat:
Stai, nu po i face a a ceva... Gardian, nu po i
face a a ceva.
Am instruc iuni foarte detaliate, spuse calm
robotul. Pot face asta. Desigur, voi face minimum
de stric ciuni, doar atât cât este necesar pentru a
ob ine informa ii.
Ba nu po i. Absolut deloc. Eu sunt Str in, la
fel ca i cei doi colegi ai mei. Dar acest copil, spuse
el privind spre Fallom, este Solarian. El î i va
spune ce s faci, iar tu trebuie s îl ascul i.
Fallom îl privi pe Pelorat cu ochi deschi i, dar
aparent goi.
Bliss d du puternic din cap, dar Pelorat o privi
a da vreun semn c în elege.
Ochii robotului se oprir scurt asupra lui
Fallom. Apoi spuse:
Copilul nu prezint nici o importan . Nu are
lobi-transductori.
Nu are lobi-transductori suficient dezvolta i,
spuse Pelorat respirând cu greutate, dar îi va avea,
cu timpul. Este un copil Solarian.
Este un copil, dar dac nu are lobi-
transductori complet dezvolta i, nu este Solarian.
Nu sunt obligat s îi ascult ordinele sau s îl feresc
de rele.
Dar este urma ul St pânului Bander.
 Serios? Cum ai aflat acest lucru?
Pelorat se bâlbâi, a a cum f cea uneori când
punea prea mult suflet:
Ce... ce alt copil ar exista pe aceast mo ie?
De unde tii c nu mai sunt i al i copii?
Ai mai v zut tu vreunul?
Eu pun întreb rile.
În acest moment, aten ia robotului se îndrept
asupra colegului s u, care îi atinsese bra ul. Cei
doi robo i trimi i în locuin se întorceau într-o
fug rapid care, f îndoial , prezenta o anumit
neuniformitate.
Se f cu lini te pân la sosirea lor, apoi unul
dintre ei vorbi în limbajul Solarian... i to i cei
patru robo i p rur s i piard elasticitatea.
Pentru o clip se ofilir , se dezumflar .
L-au g sit pe Bander, spuse Pelorat înainte
ca Trevize s -i poat face semn s tac din gur .
Robotul se întoarse încet i spuse, cu o voce
care deforma silabele:
St pânul Bander este mort. Prin remarca pe
care ai f cut-o adineauri, ai ar tat c tia i acest
lucru. Cum se explic ?
De unde s tiu eu? spuse obraznic Trevize.
tia i c este mort. tia i c este acolo. Cum
putea i ti, dac nu a i fost acolo? Înseamn c voi
i-a i luat via a.
Pronun ia robotului începea deja s se
îmbun easc . Acuzase ocul, dar î i revenea.
Cum s -l omoram pe Bander? spuse Trevize.
Cu lobii-transductori pe care îi avea, ne-ar fi putut
distruge într-o clip .
De unde ti i ce pot sau ce nu pot face
lobii-transductori?
Adineuri ai vorbit de lobii-transductori.
Nu am f cut decât s îi men ionez. Nu le-am
descris propriet ile i posibilit ile.
 Am aflat a a, într-un vis.
R spunsul nu este credibil.
Nici acuza ia ta nu este credibil , spuse
Trevize.
i în orice caz, ad ug Pelorat, dac St pânul
Bander este mort, atunci St pânul Fallom
controleaz acum aceast mo ie. Iat deci
St pânul, i de el trebuie s asculta i.
Am explicat deja, spuse robotul, c un urma
cu lobi-transductori nedezvolta i nu este
considerat Solarian. În consecin , nu poate fi
Succesor. Aici va fi instalat altcineva, cu vârst
potrivit , imediat ce vom raporta aceast tire
trist .
i St pânul Fallom?
Nu exist nici un St pân Fallom. Este doar
un copil, i avem un exces de copii. Va fi distrus.
Bliss spuse, aprinzându-se:
Nu vei îndr zni! Este un copil!
Nu neap rat eu îl voi distruge, spuse robotul,
i cu certitudine c nu eu voi lua decizia. Consiliul
St pânilor se va ocupa de el. Îns , având un exces
de copii, tiu bine care va fi decizia.
Nu. Am spus nu.
Nu va fi dureros... Dar se apropie o alt nav .
Acum trebuie s intr m în fosta locuin Bander
pentru a organiza un Consiliu holovizat care va
alege un Succesor i va hot rî asupra soartei
voastre... D -mi copilul.
Bliss smulse copilul semi-incon tient din
bra ele lui Pelorat. inându-l strâns i încercând
î i plaseze greutatea pe um r, spuse:
Nu te atinge de acest copil.
Înc o dat , robotul înaint i întinse repede
bra ul pentru a pune mâna pe Fallom. Bliss se
repezi în lateral, începându- i mi carea cu mult
înainte ca robotul s i-o fi început pe a sa.
 Robotul continu totu i s înainteze, ca i cum
Bliss s-ar mai fi aflat în fa a lui. Înclinându-se
rigid, c zu cu fa a în jos. Ceilal i trei robo i
maser nemi ca i, cu privirea pierdut .
Bliss plângea, în parte furioas :
Aproape c g sisem modalitatea potrivit
pentru a-i controla, dar nu mi-a mai l sat timp. N-
am avut de ales, a trebuit s lovesc, i acum, to i
patru sunt dezactiva i... S intr m în nav , înainte
ca cealalt nav s aterizeze. Sunt prea sl bit ca
mai fac fa altor robo i.

Partea a cincea
MELPOMENIA

CAPITOLUL 13
Departe de Solaria

56

PLECAREA SE PETRECU CA PRIN CEA .

Trevize î i recupera armele inutile, deschise u a
navei, i se repezir cu to ii în untru. De-abia
dup decolare î i d du seama c Fallom intrase cu
ei.
Probabil c evadarea nu le-ar fi reu it dac
manevrele aeronavei Solariene nu ar fi fost, prin
compara ie, atât de primitive. Nava Solarian avea
nevoie de un timp remarcabil de lung pentru
coborâre i aterizare. Pe de alt parte, computerul
de pe Far Star porni nava gravitic în mai pu in de
o secund .
De i eliminarea efectului gravita ional i, în
consecin , a iner iei, îi scuti de efectele
accelera iei, nu sc par de consecin ele frec rii cu
aerul. Temperatura înveli ului exterior al navei
crescu cu o vitez mult mai mare decât cea admis
de specifica iile navale.
În timp ce urcau, z rir o a doua nav
Solarian aterizând, i altele sosind. Trevize se
întreb câ i robo i ar fi putut st pâni Bliss, i
ajunse la concluzia c , dac ar mai fi r mas pe
suprafa înc cincisprezece minute, ar fi fost
cople i de num rul acestora.
Odat ie i în spa iu, Trevize se ascunse în
partea întunecat a planetei. Nu trebui s se
deplaseze prea mult, pentru c , atunci când
siser suprafa a, soarele deja se apropia de
asfin it. În întuneric, Far Star se va putea r ci mai
repede, i î i va continua îndep rtarea de planet ,
într-o spiral lent .
Pelorat ie i din camera pe care o împ ea
împreun cu Bliss.
Copilul doarme normal acum, spuse el. I-am
ar tat cum se folose te toaleta i a în eles f nici
un fel de probleme.
Nu e de mirare. Trebuie s fi avut facilit i
similare în locuin a subteran .
Nu am v zut a a ceva acolo, i chiar aveam
nevoie, spuse Pelorat accentuându- i cu în eles
cuvintele. Din punctul meu de vedere, nu ne-am
întors deloc prea devreme pe nav .
E valabil pentru to i. Dar de ce am luat i
copilul?
Pelorat d du din umeri, parc cerându- i
scuze:
Bliss n-a vrut s -l lase. E ca i cum ar fi
salvat o via , în schimbul celei pe care a luat-o.
Nu poate suporta...
tiu, spuse Trevize.
Copilul are o conforma ie foarte ciudat ,
spuse Pelorat.
Fiind hermafrodit, mi se pare normal.
Are testicule, tii?
F ele nu s-ar putea reproduce.
i un foarte mic vagin.
Trevize f cu o grimas :
Dezgust tor.
Nu chiar, Golan, protest Pelorat. S-a adaptat
nevoilor. Nu elibereaz decât un ovul fertilizat, sau
un foarte mic embrion, care apoi se dezvolt în
condi ii de laborator, sub îngrijirea robo ilor.
i ce se întâmpl dac sistemul lor robotic
cade? Nu vor mai fi în stare s produc urma i
viabili.
Orice lume ar avea probleme serioase dac i
s-ar pr bu i complet structura social .
N-a plânge de nefericire dac a a ceva li s-ar
întâmpla Solarienilor.
Recunosc c nu pare o lume foarte
atr toare... pentru noi, vreau s spun. Dar nou
ne displac doar oamenii i structura social , drag
amice. F abstrac ie de oameni i de robo i i vei
avea o lume care altfel...
S-ar deteriora, la fel ca i Aurora, spuse
Trevize. Cum se simte Bliss?
M tem c este epuizat . Acum doarme. A
avut o experien foarte nepl cut , Golan.
Nici eu n-a putea spune c m-am distrat.
Trevize închise ochii, i socoti c ar fi cazul s
doarm un pic. Î i va oferi aceast pl cere imediat
ce va fi sigur c Solarienii nu au posibilitatea
zborului spa ial... iar pân acum, computerul nu
detectase vreun obiect artificial în spa iu.
Se gândi cu am ciune la cele dou planete
Spa iene pe care le vizitaser câini s lbatici i
ostili pe una, hermafrodi i singuratici i ostili pe
cealalt i la faptul c nu descoperiser vreun
indiciu asupra locului în care se afla P mântul. În
urma dublei vizite, nu se puteau l uda decât cu
Fallom.
Deschise ochii.
Pelorat st tea în continuare a ezat de cealalt
parte a computerului, i îl privea cu seriozitate.
Trevize declar cu o convingere brusc :
Ar fi trebuit s l m copilul Solarian jos.
S cu ul, spuse Pelorat. L-ar fi omorât.
Ce dac ? Apar inea acelei lumi. F cea parte
din acea societate. sta era destinul lui: s fie
omorât din cauz c sunt prea mul i copii.
Vai dragul meu prieten, vezi lucrurile dintr-o
perspectiv foarte nemiloas .
O perspectiv toas . Nu tiu cum o s
avem grij de el. Cu noi ar putea avea parte de o
suferin lent , i în final, tot de moarte. Ce
nânc ?
Ceea ce mânc m i noi b trâne. De fapt,
problema este ce mânc m noi? Ce rezerve mai
avem?
Arhisuficiente. Arhisuficiente. Chiar i cu un
pasager în plus.
Pelorat nu p rea cople it de bucurie.
Meniul a devenit foarte monoton, spuse el.
Trebuia s fi luat câteva specialit i de pe
Comporellon... nu c ar fi avut o buc rie
excelent .
Nu puteam. Am plecat în foarte mare grab ,
dac î i mai aduci aminte, la fel cum am f cut pe
Aurora i, mai ales, la fel cum am f cut pe
Solaria... Dar ce conteaz un pic de monotonie? Î i
stric pl cerea, îns te men ine în via .
N-ar fi posibil s facem rost de ni te rezerve
proaspete, dac avem nevoie?
Oricând, Janov. Cu o nav gravitic i cu
motoare hiperspa iale, Galaxia este un spa iu
strâmt. În câteva zile, putem fi oriunde. Numai c
jum tate dintre lumile Galaxiei sunt alertate
pentru a ne descoperi nava, i a prefera s stau la
fereal o vreme.
B nuiesc c nu avem de ales... Bander nu
rea interesat de nav .
Probabil c nici nu a fost con tient de
existen a ei. Solarienii au renun at de mult la
zborul spa ial. Principala lor dorin este s fie
sa i complet singuri, i nu s-ar putea bucura de
siguran a izol rii dac s-ar mi ca tot timpul prin
spa iu, f cându- i sim it prezen a.
Ce vom face în continuare, Golan?
Avem de vizitat o a treia lume, spuse Trevize.
Judecând dup primele dou , nu îmi pun
mari speran e în ea.
Nici eu, în acest moment, dar imediat dup
ce trag un pui de somn, pun computerul s ne
calculeze drumul.

57

Trevize dormi mult mai mult decât se a teptase,

dar asta nu prea avea importan . La bordul navei
nu exista nici zi, nici noapte. Orele erau definite
subiectiv, iar bioritmurile pasagerilor se
desincronizau adesea.
Trevize cocheta chiar cu gândul, în cursul
frec rii (importan a conserv rii apei recomand
înl turarea prin frecare a s punului, i nu prin
cl tire), de a mai dormi o or sau dou ... se
întoarse brusc i se trezi holbându-se la Fallom, la
fel de dezbr cat ca i el.
Nu se putu ab ine s nu sar înapoi; spa iul
Camerei de Igienizare fiind foarte strâmt, se lovi
inevitabil de ceva tare. Mârâi.
 Fallom privea curios i ar ta cu degetul spre
penisul lui Trevize. Spunea cuvinte de neîn eles,
dar întregul s u comportament indica un
sentiment de nedumerire. Pentru lini tea sa
interioar , Trevize nu g si altceva de f cut decât
i acopere penisul cu mâinile.
Fallom spuse, cu vocea sa ascu it :
Salut ri.
Trevize tres ri u or la auzul acestui nea teptat
cuvânt în Galactic , care p rea s fi fost înv at pe
de rost.
Fallom continu , rostind cu greutate cuvintele:
Bliss... spune... tu... speli... mine.
Ce spui tu?! f cu Trevize.
Îl prinse pe Fallom de umeri:
Tu... stai... aici.
Ar cu degetul înspre podea iar Fallom,
bineîn eles, privi imediat spre locul cu pricina.
rea s nu fi în eles nimic din fraz .
Nu te mi ca, spuse Trevize.
i îl prinse pe copil de mâini, strângându-i-le pe
lâng corp, ca pentru a simboliza imobilitatea. Se
usc în grab , î i puse slipul, apoi pantalonii.
Ie i din cabin i scoase un r get:
Bliss!
La bordul navei, distan a care separa doi
oameni nu putea fi mai mare de patru metri. Bliss
ap ru imediat în u a camerei. Spuse, zâmbind:
M-ai strigat, cumva, Trevize, sau a fost doar
murmurul u or al vântului prin iarba ml dioas ?
Las glumele, Bliss. Ce-i asta?
i ar cu degetul mare peste um r. Bliss privi
dincolo de el, i spuse:
P i, seam cu tân rul Solarian pe care l-
am adus ieri la bordul navei.
Tu l-ai adus la bordul navei. i pentru ce vrei
-l sp l?
 M-am gândit c i va face pl cere. Este o
creatur deosebit de inteligent . Re ine cu mare
urin cuvintele Galactice. Îi explic un lucru, i
nu îl mai uit . Desigur, îl ajut i eu.
Normal.
Da. Îl calmez. L-am inut într-o stare de
buim ceal acolo, pe planet . Aici am avut grij s
doarm , i încerc s -i abat un pic gândurile de la
Jemby, pe care, dup toate aparen ele, l-a iubit
foarte mult.
În cele din urm îi va place aici.
Sper. Este adaptabil, pentru c este tân r, i
îl încurajez în aceast privin atât cât pot. Îl voi
înv a s vorbeasc Galactica.
Atunci sp -l tu. Ai în eles?
Bliss d du din umeri:
Dac insi ti... dar mi-a dori s se
împrieteneasc cu to i. Ar fi bine dac fiecare
dintre noi ne-am asuma unele func ii de p rinte.
Sunt sigur c po i coopera în acest sens.
Da, dar numai pân la un anumit punct. i
dup ce îl speli, scap de el. Vreau s i vorbesc.
Bliss spuse, cu un nea teptat aer de ostilitate:
Cum adic , s scap de el?
Nu- i propusesem s -l arunci în spa iu.
Instaleaz -l în camera ta. Undeva într-un col .
Vreau s i vorbesc.
Î i voi sta la dispozi ie, spuse ea cu r ceal .
Privi în urma ei, l sând mânia s -i creasc ,
apoi se duse în cabina de pilotaj i activ ecranul.
Solaria era un cerc întunecat, cu un p trar
luminos în stânga. Trevize a ez mâinile pe
pupitru i mânia i se potoli instantaneu. Trebuia
fii calm pentru o leg tur între minte i
computer, iar reflexul condi ionat sfâr ise prin a
asocia contactul cu pacea mental .
În jurul navei, pe o raz egal cu distan a pân
la planet , nu existau obiecte artificiale. Solarienii
(sau, mai plauzibil, robo ii lor) nu puteau, sau nu
erau dispu i, s -i urm reasc .
Foarte bine. Putea deci s ias din umbr .
Oricum, dac ar fi continuat s se îndep rteze,
umbra ar fi disp rut pe m sur ce discul Solariei
s-ar fi mic orat în raport cu discul soarelui în jurul
ruia orbita.
Puse computerul s scoat nava din planul
planetar, îndreptându-se spre o regiune în care
curbura spa iului s fie suficient de redus pentru
a asigura un Salt precis.
i, ca de multe alte ori în asemenea ocazii, se
trezi studiind stelele. Erau aproape hipnotice, în
imobilitatea lor lini tit . Toat turbulen a i
instabilitatea erau terse de distan , care f cea
din ele doar ni te puncte luminoase.
Unul dintre acele puncte putea fi foarte bine
soarele în jurul c ruia orbita P mântul... soarele
original, sub radia ia c ruia a ap rut via a, i sub
ale c rui efecte binef toare a evoluat omenirea.
Lumile Spa iene orbitau în jurul unor a tri
str lucitori. Ace tia f ceau parte dintr-o categorie
important a stelelor, îns nu erau men iona i în
harta Galactic a computerului. Desigur, acela i
lucru ar putea fi valabil i pentru soare.
Sau sorii lumilor Spa iene au fost omi i doar
din cauza unor acorduri datând din epoca
primitiv , i care stabileau ca acestea s fie l sate
în pace? S fie soarele P mântului inclus în harta
Galactic , dar imposibil de distins printre
miriadele de stele asem toare lui, i în jurul
rora nu orbiteaz totu i nici o planet locuibil ?
În Galaxie existau aproximativ treizeci de
miliarde de stele asem toare soarelui, i doar
una dintr-o mie avea planete locuibile. Pe o raz de
câteva sute de parseci în jurul navei ar putea
exista o mie de planete locuibile. S cutreiere toate
stelele asem toare soarelui, una câte una?
Sau soarele original nici nu exista în aceast
parte a Galaxiei? Câte alte regiuni erau la fel de
convinse c soarele se afla în preajma lor, acolo
tr iau urma ii primilor Coloni?
Avea nevoie de informa ii, i pân acum nu
ob inuse nici una.
Nu credea c o examinare, oricât de
am nun it , a ruinelor milenare ale Aurorei îi va
da vreo informa ie cu privire la coordonatele
mântului. Se îndoia i mai puternic c Solarienii
puteau fi convin i s furnizeze informa ii.
Dac toate informa iile despre P mânt au
disp rut din marea Bibliotec de pe Trantor, i din
marea Memorie Colectiv a Gaiei, p rea pu in
probabil s fi fost sc pat din vedere vreo
informa ie existent pe lumile pierdute ale
Spa ienilor.
i dac ar g si soarele P mântului i apoi chiar
mântul însu i, prin cel mai pur noroc...? Nu va
exista oare ceva care s -l fac s nu- i dea seama
de acest lucru? Ap rarea P mântului era perfect ?
Hot rârea de a r mâne ascuns era de
nestr mutat?
De fapt, ce c uta el?
mântul? Sau o bre în Planul Seldon? Bre
pe care el credea (f vreun motiv clar) c o va
si pe P mânt?
Planul Seldon func iona de cinci secole, i va
purta specia uman (a a se spunea) într-un port
sigur, în pântecul unui Al Doilea Imperiu Galactic,
mai mare decât primul, mai nobil i mai liber... i
totu i, el, Trevize, votase împotriva lui, în favoarea
Galaxiei.
Galaxia ar trebui s fie un imens organism, în
timp ce Al Doilea Imperiu Galactic, oricât de mare
ca dimensiuni i varietate, ar trebui s fie o simpl
uniune de organisme individuale, de dimensiuni
microscopice în compara ie cu întregul. Al Doilea
imperiu Galactic ar fi un alt exemplu al formelor de
uniune pe care omenirea le-a cunoscut de-a lungul
timpului. Al Doilea Imperiu ar putea fi cel mai
mare i cel mai bun din familia sa, dar nu va fi
decât un exemplu în plus.
Pentru ca Galaxia, o form de organizare
complet diferit , s fie mai bun decât Al Doilea
Imperiu Galactic, trebuie s existe o fisur în Plan,
ceva ce însu i marele Hari Seldon a omis.
Dar dac Seldon omisese ceva, ce putea face
Trevize? Nu era matematician; nu tia nimic, dar
nimic, despre detaliile Planului; mai mult, chiar
dac i s-ar explica, tot nu ar în elege.
Nu cuno tea decât ipotezele: c trebuie implicat
un mare num r de fiin e umane, i c ele nu
trebuie s fie con tiente de concluziile ob inute.
Prima ipotez era evident adev rat , având în
vedere imensa popula ie a Galaxiei, iar a doua
probabil era adev rat : doar cei din A Doua
Funda ie cuno teau detaliile Planului, i nu le
divulgau nim nui.
Mai r mânea oare o ipotez neverificat , una
general acceptat , atât de acceptat încât nimeni
nu o men ionase i nici nu se gândise la ea... i
care totu i putea fi fals ? O ipotez care, dac într-
adev r era fals , ar altera m rea a concluzie a
Planului i ar face din Galaxia o variant
preferabil Imperiului?
Dar dac ipoteza era atât de evident i de
acceptat încât nu fusese niciodat exprimat ,
cum putea ea fi fals ? Dac nimeni nu o
men ionase, sau nu se gândise la ea, cum putea
Trevize s tie c exist ? Sau s aib vreo idee
despre natura sa, chiar dac îi ghicise existen a?
 fi fost Trevize într-adev r omul cu intui ia
infailibil , a a cum insistase Gaia? tia ce trebuia
cut, chiar dac nu tia din ce motiv?
Acum cerceta toate lumile Spa iene de care
aflase... Era corect? Lumile Spa iene de ineau
spunsul? Sau, cel pu in, începutul spunsului?
Ce se afla pe Aurora, în afar de ruine i câini
lbatici? ( i, probabil, alte creaturi s lbatice.
Tauri turba i? obolani uria i? Feline pr toare
cu ochi verzi?) Solaria era populat cu oameni, dar
ce puteai g si acolo în afar de robo i i fiin e
umane capabile s transduc energia? Ce leg tur
existe între fiecare dintre aceste lumi i Planul
Seldon, în afar de secretul coordonatelor
mântului?
Dar ce leg tur are mântul cu Planul Seldon?
Nu era totul o nebunie? Nu cumva aplecase prea
mult urechea la basmele privind propria sa
infailibilitate?
O ru ine imens îl cople i, i p ru s îl apese
cu greutatea ei pân când aproape îl sufoc . Privi
stelele îndep rtate, nep toare i gândi:
Probabil c eu sunt Marele Nebun al Galaxiei.

58

Vocea lui Bliss îl scoase din gânduri:

Ei bine, Trevize, pentru ce vrei s ... S-a
întâmplat ceva?
În glasul s u se deslu ea o brusc îngrijorare.
Trevize ridic privirea i, pe moment, g si c -i
era dificil s i alunge starea mizerabil . O privi
fix, apoi spuse:
Nu, nu. Nu s-a întâmplat nimic. Pur i
simplu... m pierdusem în gânduri. Din când în
când, m mai trezesc i eu gândind.
 Era con tient i jenat de faptul c Bliss îi putea
citi sentimentele. Nu avea decât promisiunea ei c
se va ab ine s -i spioneze voluntar mintea.
Totu i, Bliss p ru s accepte aceast explica ie.
Pelorat este cu Fallom, spuse ea. Îl înva
fraze Galactice. Copilul pare s m nânce ceea ce
mânc m i noi, f mofturi exagerate... dar
pentru ce doreai s m vezi?
Ei bine, nu aici, spuse Trevize. Deocamdat ,
computerul nu are nevoie de mine. Dac vrei s vii
în camera mea, patul este f cut i po i sta pe el; eu
voi sta pe scaun. Sau invers, dac preferi.
Nu are importan .
Parcurser distan a pân la camera lui Trevize.
Ea îl privi cu aten ie:
Nu mai pari furios.
Îmi spionezi mintea?
Nu. Î i studiez fa a.
Nu sunt furios. Din când în când, se
întâmpl s m mai pierd cu firea, dar asta nu
înseamn c sunt furios. Totu i, dac nu ai nimic
împotriv , trebuie s î i pun câteva întreb ri.
Bliss se a ez pe pat, dreapt , cu o expresie
serioas pe fa a cu pome i largi i în ochii
întuneca i. P rul negru îi c dea pe umeri, aranjat
cu grij , iar mâinile st teau larg deschise pe
genunchi. R spândea o urm discret de parfum.
Trevize zâmbi:
Te-ai f cut frumoas . Poate î i închipui c nu
voi ipa la o fat tân i dr gu .
Dac crezi c i face bine, po i s strigi i s
urli cât vrei. Îns nu vreau s strigi i s urli la
Fallom.
Departe de mine acest gând. De fapt, nici la
tine nu vreau s strig i s urlu. N-am hot rât c
suntem prieteni?
Fa de tine, Trevize, Gaia nu a avut
niciodat alte sentimente decât de prietenie.
Nu m refeream la Gaia. tiu c faci parte din
Gaia i c ti Gaia. Totu i, exist în tine o parte
care î i p streaz individualitatea, cel pu in în r-
un anumit sens. Eu vorbesc cu individul. Vorbesc
cu cineva care se nume te Bliss, f referire sau
referindu-m cât mai pu in posibil la Gaia. N-am
hot rât c suntem prieteni, Bliss?
Ba da, Trevize.
Atunci, cum se face c ai întârziat s te ocupi
de robo ii de pe Solaria, dup ce am p sit
locuin a subteran i ne-am îndreptat spre nav ?
Am fost umilit i lovit fizic, totu i nu ai ac ionat în
nici un fel. De i fiecare moment de întârziere putea
aduce în scen al i robo i, i num rul lor ne putea
cople i, nu ai f cut nimic.
Bliss îl privi cu seriozitate, i vorbi ca i cum
inten iona s i explice faptele, dar nu s le
justifice:
Nu este adev rat c st team degeaba, Trevize.
Studiam min ile Robo ilor Gardieni, încercând s
aflu cum îi pot controla.
tiu c asta f ceai. Cel pu in, a a mi-ai spus
la momentul respectiv. Numai c nu v d ce rost
avea. De ce s le manevrezi min ile, când le puteai
distruge... a a cum ai i f cut, în cele din urma?
Crezi c este u or s distrugi o fiin
inteligent ?
Trevize strânse buzele, într-o expresie de
dezgust:
Haide, Bliss. O fiin inteligent ? Era doar un
robot.
Doar un robot?
Bliss vorbi cu înfl rare:
Întotdeauna, argumentul este acesta. Doar.
Doar! De ce s fi ezitat Solarianul, Bander, s ne
omoare? Noi nu eram decât fiin e umane f
transductori. De ce s nu-l l m pe Fallom în voia
soartei? Este doar un Solarian, ba mai mult, un
specimen imatur. Dac începi s dai la o parte pe
cutare sau cutare spunând c este doar a a sau
a, po i distruge orice dore ti. Oricine i orice
poate fî introdus într-o categorie.
Nu împinge la extreme o remarc perfect
legitim , numai pentru a o face s sune ridicol,
spuse Trevize. Robotul era doar un robot. Nu
poseda o inteligen uman . Era o ma in mimând
inteligen a.
Cu cât u urin po i vorbi atunci când nu
tii nimic despre un lucru, spuse Bliss. Eu sunt
Gaia. Da, sunt i Bliss, dar sunt Gaia. O lume care
consider c fiecare atom din ea este pre ios i are
un sens; fiecare structur organizat a atomilor
este chiar mai pre ioas i plin de sens.
Eu/noi/Gaia nu distrugem cu u urin o
structur organizat , de i am fi bucuro i s o
transform m în ceva mai complex, cu condi ia ca
procedând astfel s nu aducem prejudicii
întregului. Cea mai înalt form de organizare pe
care o cunoa tem produce inteligen , i pentru a
distruge inteligen a trebuie s fii mânat de
necesitatea cea mai acut . Foarte pu in conteaz
dac este inteligen artificial sau biochimic .
Robotul Gardian reprezenta o form de inteligen
pe care eu/noi/Gaia nu am întâlnit-o niciodat . Ar
fi fost minunat s o putem studia. S o distrugem,
ar fi fost de neconceput... cu excep ia unei situa ii
disperate.
Erau trei inteligen e mai pre ioase în joc,
spuse sec Trevize. A ta, cea a lui Pelorat, omul pe
care îl iube ti, i, dac nu te sup c o
men ionez, a mea.
Patru! Ui i în continuare s îl incluzi pe
Fallom... Îns nu erau în pericol. A a am apreciat
eu. Ascult ... S presupunem c e ti în fa a unei
picturi, o mare capodoper , a c rei existen î i
este fatal . Tot ce ai de f cut este s aduci repede o
bidinea i s o mânje ti la întâmplare, distrugând-
o pentru totdeauna. A a vei fi în siguran . S
presupunem îns c , în loc s faci acest lucru,
studiezi pictura cu aten ie, adaugi o tu de
vopsea aici, o pat micu acolo, r zui o suprafa
foarte mic în alt parte, i tot a a, pân vei
modifica pictura suficient de mult pentru a evita
moartea, ea r mânând în continuare capodoper .
Normal, modificarea nu se poate face f cea mai
mare aten ie. Va cere timp, dar dac îl ai la
dispozi ie, merit s salvezi i pictura, nu numai
propria- i via .
Poate, spuse Trevize. Dar, pân la urm , ai
distrus pictura iremediabil. Bidineaua s-a pr bu it
peste ea, eliminând toate tu ele minunate de
culoare, toate subtilit ile formelor i modelelor. i
ai f cut asta imediat ce micu ul hermafrodit a fost
în primejdie. Atunci când noi, împreun cu tine,
înfruntam pericolul, nu ai fost deloc mi cat .
Noi, Str inii, nu eram înc într-un pericol
imediat, în timp ce Fallom, dup p rerea mea, era.
Am avut de ales între Robo ii Gardieni i Fallom,
i, f întârziere, l-am ales pe Fallom.
Chiar a a s fi fost, Bliss? Un calcul rapid
care s decid între o minte i alta, o judecat
rapid care s spun unde se afl complexitatea i
valoarea mai mare?
Da.
Dar dac î i spun c în fa a ta nu ai v zut
decât un copil, un copil speriat de moarte? Atunci
ai fost cuprins de un sentiment matern instinctiv,
i l-ai salvat; mai devreme, când eram în pericol
numai trei vie i adulte, f ceai calcule.
Bliss ro i u or:
 Ar putea fi ceva adev r în asta; dar nu în
modul batjocoritor în care te-ai exprimat. La baz
a existat i un ra ionament.
M îndoiesc. Dac ar fi existat un
ra ionament, ai fi considerat c acel copil urma s -
i suporte destinul în propria societate. Cine tie
câte mii de copii nu au fost sacrifica i pentru a
men ine popula ia redus la un num r pe care
Solarienii îl consider convenabil?
Nu este numai atât, Trevize. Copilul urma s
fie omorât deoarece era prea tân r pentru un
Succesor, iar asta se întâmpla din cauz c
rintele s u murise prematur, omorât de mine.
Într-un moment în care trebuia s alegi între
a ucide sau a fi ucis.
Nu are importan . Eu i-am ucis p rintele.
Nu puteam r mâne indiferent , acceptând
uciderea copilului, ca urmare a propriilor mele
fapte... În plus, am ocazia de a studia un gen de
creier care nu a mai fost niciodat studiat pe Gaia.
Creierul unui copil!
Nu va r mâne pentru totdeauna un creier de
copil. În p ile laterale ale creierului se vor
dezvolta mai târziu cei doi lobi-transductori. Ace ti
lobi ofer Solarienilor capacit i pe care întreaga
Gaia nu le poate avea. Pentru a ine aprinse câteva
lumini, pentru a activa un mecanism de
deschidere a unei u i, eu am depus eforturi
epuizante. Bander putea furniza energie pentru o
mo ie mai complex i mai întins decât ora ul pe
care l-am v zut pe Comporellon... o putea face
chiar i în timpul somnului.
Deci prive ti copilul ca pe un element
important în cercetarea fundamental a creierului,
spuse Trevize.
Într-un fel, da.
Eu nu simt lucrurile la fel. Eu am impresia c
am luat la bord un pericol. Un mare pericol.
Pericol, în ce sens? Se va adapta perfect... cu
ajutorul meu. Este deosebit de inteligent, i deja
semne de afec iune pentru noi. Va mânca ceea
ce vom mânca i noi, va merge unde vom merge i
noi, iar eu/noi/Gaia vom ob ine informa ii
inestimabile referitoare la creierul s u.
i dac produce un urma ? Nu are nevoie de
o fiin complementar . Este complet.
Vor trece mul i ani pân s fie capabil s dea
na tere unor urma i. Spa ienii tr iesc câteva
secole, iar Solarienii nu au avut nici un interes s
se înmul easc . Reproducerea tardiv este probabil
implementat genetic în Solarieni. Fallom nu va
avea copii mult vreme de acum încolo.
De unde tii?
Nu tiu. Pur i simplu fac apel la logic .
Iar eu î i spun c Fallom se va dovedi
periculos.
N-ai de unde s tii. i nici nu e ti logic.
Simt asta, Bliss, f un motiv precis... În
acest moment. i tu, nu eu, insi ti asupra
infailibilit ii intui iei mele.
Bliss se încrunt , încurcat .

59

Pelorat se opri în cadrul u ii cabinei de pilotaj

i privi în untru, stânjenit. Ca i cum încerca s i
dea seama dac Trevize era foarte ocupat sau nu.
Trevize î i inea mâinile pe pupitru, ca
întotdeauna atunci când se integra cu computerul.
Privea fix ecranul. În consecin , Pelorat trase
concluzia c Trevize avea de lucru, i a tept
bd tor, încercând s nu se mi te sau s -l
perturbe în vreun fel.
 Într-un târziu, Trevize ridic privirea spre
Pelorat. Nu era perfect con tient de prezen a
celuilalt. Ochii lui p reau întotdeauna un pic
sticlo i i nefocaliza i când era în comuniune cu
computerul, ca i cum privea, gândea, tr ia, în alt
mod decât o persoan obi nuit .
Dar îi f cu lui Pelorat un semn discret cu capul,
ca i cum imaginea acestuia, penetrând cu
dificultate, lent, îi impresionase în cele din urm
lobii optici. Apoi, dup un timp, ridic mâinile i
zâmbi. Redevenise el însu i.
Pelorat spuse, scuzându-se:
M tem c te cam încurc, Golan.
Nu cine tie ce, Janov. F ceam doar o
verificare, pentru a vedea dac suntem gata pentru
Salt. Suntem, din acest moment, dar cred c o s
mai a tept câteva ore, pentru a ne m ri ansele.
Norocul sau factorii aleatori au vreun
amestec în Salt?
Era doar o expresie, zâmbi Trevize, dar,
uneori, intervin teoretic i factori aleatori...
Care-i problema?
Pot s m a ez?
Desigur, dar mai bine s mergem în camera
mea. Cum se simte Bliss?
Foarte bine, spuse Pelorat, dregându- i
vocea. Doarme din nou. Are nevoie de somn, cred
în elegi.
În eleg foarte bine. Este vorba de separa ia
hiperspa ial .
Exact, b trâne.
i Fallom?
Trevize se întinse pe pat, l sându-l pe Pelorat
ocupe scaunul.
tii c ile alea, din biblioteca mea, pe care
computerul t u mi le-a tip rit? Basmele populare?
Le cite te. Desigur, în elege foarte pu in Galactica,
dar se pare c îi place s aud sunetele. El... m-am
obi nuit s m gândesc la el ca la un b iat. Care
fie cauza?
Trevize d du din umeri:
Poate pentru c i tu e ti mascul.
Poate. Este teribil de inteligent, tii?
Sunt sigur.
Pelorat ov i:
Trag concluzia c nu ii prea mult la Fallom.
N-am nimic cu el personal, Janov. N-am avut
copii, i în general nu prea îmi plac. Tu ai avut, din
câte îmi amintesc eu.
Un fiu... Îmi amintesc c era o încântare.
Poate de aceea gândesc la Fallom ca la un
iat. Simt c m întorc înapoi în timp cu aproape
dou zeci i cinci de ani.
Nu m deranjeaz c î i place Fallom.
i ie i-ar place, dac i-ai da o ans .
Sunt sigur, Janov, i poate c într-o zi voi
face o încercare.
Pelorat ov i din nou:
Probabil te-ai s turat s discu i în
contradictoriu cu Bliss.
Nu cred c vom discuta prea mult în
contradictoriu. Ea i cu mine ne în elegem destul
de bine în acest moment. Chiar ieri am purtat o
discu ie rezonabil f ipete, f acuza ii
despre întârzierea cu care a dezactivat Robo ii
Gardieni. La urma urmelor, ne salveaz via a în
momente grele, deci îi sunt dator cel pu in cu
prietenia mea, nu-i a a?
Da, în eleg, dar nu m refeream la o ceart
cu urlete. M refeream la aceast disput
interminabil , în care Galaxia se opune
individualit ii.
A a deci! Disputa va continua... în termeni
politico i.
 Te superi, Golan, dac îi in partea?
Deloc. Accep i din proprie convingere ideea
Galaxiei, sau pur i simplu te sim i mai fericit
atunci când e ti de acord cu Bliss?
Sincer s fiu, o accept din convingere. Cred
Galaxia ar trebui s fie viitorul nostru. Tu însu i
ai ales aceast variant , i devin din ce în ce mai
convins c ai f cut bine.
Pentru c am ales-o? sta nu e un argument.
Orice ar spune Gaia, este posibil totu i s m
în el. A a c n-o l sa pe Bliss s te conving s
accep i Galaxia, doar pe baza acestei ipoteze.
Nu cred c te în eli. Solaria mi-a ar tat asta,
nu Bliss.
Cum?
Ei bine, pentru început, tu i cu mine suntem
Izola i.
sta este termenul ei, Janov. Eu prefer s m
gândesc la noi ca la ni te personalit i individuale.
Este doar o problem de semantic , b trâne.
Spune-i cum vrei, noi suntem închi i în propria
noastr piele, care ne acoper gândurile. Iar noi ne
gândim întotdeauna doar la persoana întâi
singular, considerând-o cea mai important . Auto-
ap rarea este prima noastr lege natural , chiar
dac asta înseamn r nirea existen ei altuia.
Se cunosc oameni care i-au dat via a pentru
semenii lor.
Un fenomen rar. Se cunosc cu mult mai mul i
oameni care au distrus existen ele altora, pentru
a- i satisface un capriciu nebunesc.
i ce leg tur este între asta i Solaria?
P i, pe Solaria putem vedea ce pot deveni
Izola ii sau indivizii, dac preferi. Solarienii
suport cu greu s i împart o întreag lume
între ei. Libertatea perfect o consider a fi via a în
complet izolare. Nu î i îndr gesc nici m car
proprii urma i, ba chiar îi omoar , dac sunt prea
numero i. Se înconjoar cu robo i, sclavi mecanici,
rora le asigur alimentarea cu energie; dac
mor, întreaga lor mo ie moare i ea, simbolic.
se ti c este de admirat, Golan? O po i compara
cu Gaia din punct de vedere al bunei-cuviin e,
blânde ii, i preocup rii fa de ceilal i? Bliss nu a
discutat deloc cu mine. Este ceea ce simt eu.
i î i este caracteristic s ai un asemenea
sentiment, Janov, spuse Trevize. Îl împ rt esc i
eu. G sesc c societatea Solarian este oribil , dar
nu a fost a a dintotdeauna. Ei sunt urma ii
mântenilor i, mai recent, ai Spa ienilor care
duceau o via relativ normala. Dintr-un motiv sau
altul, Solarienii au ales un drum care i-a dus la o
extrem , dar nu po i judeca dup extreme. În toat
Galaxia, cu milioanele ei de lumi locuite, tii
vreuna care are, sau a avut, o societate
asem toare celei de pe Solaria? i chiar Solaria,
ar fi avut o asemenea societate dac n-ar fi fost
în esat de robo i? Este de conceput ca o societate
de indivizi s evolueze pân la o asemenea culme a
ororii, f robo i?
Fa a lui Pelorat se strâmb pu in:
Mereu cau i nod în papur , Golan... v d c
nu te deranjeaz deloc s aperi forma de
organizare Galactic împotriva c reia ai votat.
Nu caut nod în papur . Exist un argument
ra ional în favoarea Galaxiei, iar atunci când îl voi
si, m voi preda. Dac îl voi g si.
Crezi c am putea e ua?
Trevize ridic din umeri:
De unde s tiu eu?... tii pentru ce mai
tept câteva ore înainte de a face Saltul, i pentru
ce sunt gata s mai a tept chiar câteva zile?
Ai spus c este mai sigur dac a tept m.
Da, asta am spus, dar suntem deja în
siguran deplin . Lucrul de care m tem eu cu
adev rat este ca nu cumva lumile Spa iene ale
ror coordonate le de inem s ne dezam geasc
toate. Nu avem decât trei, i am folosit deja dou ,
de fiecare dat sc pând de moarte ca prin urechile
acului. i cu toate c ne-am riscat vie ile, nu am
ob inut vreun indiciu care s ne arate unde se afl
mântul; sau s ne spun dac m car exist .
Acum sunt în fa a ultimei anse. Dac e m i de
aceast dat ?
Pelorat oft :
tii, exist unele basme str vechi în care
cineva are dreptul la trei dorin e. Îns nu mai
multe. Trei pare s fie un num r semnificativ în
acele basme, poate din cauz c este primul
num r impar care permite o decizie hot râtoare.
tii, dou din trei câ tig ... Chestia este c în acele
basme, dorin ele nu folosesc la nimic. Nimeni nu
i-a dorit vreodat lucrul corect, ceea ce, am avut
dintotdeauna convingerea, reprezint o lec ie a
în elepciunii str vechi, care spune c satisfacerea
dorin elor trebuie meritat , i nu...
Se întrerupse deodat , jenat:
Îmi pare r u, b trâne, dar î i irosesc timpul.
Întotdeauna tr nc nesc prea mult când încep s
vorbesc despre hobby-ul meu.
Întotdeauna am g sit c spui lucruri
interesante, Janov. A vrea îns s în eleg
analogia. Ni s-au permis trei dorin e, i am
consumat dou care nu ne-au folosit la nimic.
Acum ne-a mai r mas doar una... În sinea mea,
sunt sigur de un nou e ec, i din aceast cauz îmi
doresc o amânare. De-asta întârzii Saltul cât mai
mult timp posibil.
Ce-ai s faci dac nici acum nu g sim nimic?
Ne întoarcem pe Gaia? Pe Terminus?
O, nu, opti Trevize dând din cap. C utarea
va trebui s continue... Îns m car de-a ti cum!

CAPITOLUL 14
Planeta moart

60

TREVIZE SE SIM EA DEPRIMAT. Pu inele

victorii pe care le ob inuse de la începutul c ut rii
nu fuseser , nici una dintre ele, definitive; fuseser
doar ni te amân ri temporare ale înfrângerii.
Acum întârziase Saltul spre a treia lume
Spa ian , reu ind s -i contamineze i pe ceilal i cu
nelini tea sa. Când decise în cele din urm c nu
mai avea ce face i trebuia s se apropie, Pelorat
st tea solemn în pragul u ii cabinei de pilotaj;
Bliss era undeva în spatele lui, în lateral. Pân i
Fallom era prezent, privindu-l pe Trevize cu ochii
ri i, inând-o strâns de mân pe Bliss.
Trevize ridicase privirea de la computer i
spusese, cam în b taie de joc:
Un adev rat tablou de familie!
Îns nu vorbise decât starea mizerabil care îl
cuprinsese.
Ordon computerului s fac un Salt mai mic,
astfel încât s reintre în spa iu la o distan mare
fa de steaua în chestiune. Î i spuse în sinea sa
f cuse acest lucru din pruden , dar nici el nu
era convins de pretext. În adâncul lui, spera c
distan a mare nu-i va permite s fie sigur dac
steaua poseda sau nu o planet locuibil . Asta îi
va oferi un r gaz de câteva zile în plus înainte de a
afla, i (poate) de a fi obligat s i recunoasc
amara înfrângere.
Astfel încât acum, sub privirile "tabloului de
familie", inspir adânc, î i inu r suflarea, apoi
expir uierând printre buze, dând computerului
ultima instruc iune.
Câmpul de stele se schimb printr-o
discontinuitate silen ioas , i ecranul deveni mai
gol, pentru c fusese dus într-o regiune în care
stelele erau mai rare. i acolo, aproape de centru,
se afla o stea puternic str lucitoare.
Trevize zâmbi larg, pentru c i asta era, într-
un fel, o victorie. La urma urmelor, al treilea set de
coordonate putea fi eronat i ar fi fost posibil s nu
reasc nici o stea de tipul G. Privi spre ceilal i
trei, i spuse:
Asta e! Steaua num rul trei.
E ti sigur? întreb moale Bliss.
Prive te! spuse Trevize. Voi trece pe imaginea
echi-centrat a h ii Galactice din memoria
computerului. Dac steaua str lucitoare dispare,
înseamn c , nefiind înregistrat , este cea pe care
o c ut m.
Computerul r spunse comenzii sale, i steaua
disp ru dintr-o dat . Ca i cum nu fusese
niciodat acolo. Dar restul câmpului de stele
sese neschimbat, într-o sublim indiferen .
Asta este, spuse Trevize.
i cu toate acestea, puse Far Star înainteze
cu pu in peste jum tate din viteza obi nuit . Se
punea în continuare problema prezen ei unei
planete locuibile, i nu era deloc gr bit s afle
spunsul. Chiar i dup trei zile de apropiere, tot
nu se putea spune nimic în aceast privin .
Adic , nu chiar nimic. În jurul stelei orbita o
mare gigant gazoas . Era foarte dep rtat de stea
i, în emisfera luminat str lucea cu galben foarte
pal. Din pozi ia în care se aflau, o putea distinge ca
pe un semicerc impozant.
Lui Trevize nu îi pl cea cum arat , dar încerc
 nu tr deze acest lucru i vorbi pe un ton
neutru, ca din îndrumar:
Acolo este o gigant gazoas , foarte
impresionant . Are o pereche de inele sub iri i doi
sateli i de dimensiuni considerabile, vizibili în
acest moment.
Majoritatea sistemelor au în componen
gigante gazoase, nu-i a a? se interes Bliss.
Da, dar asta este foarte mare. Judecând dup
distan a la care se afl sateli ii fa de ea, dup
perioadele lor de revolu ie, giganta gazoas este de
aproape dou mii de ori mai voluminoas decât o
planet locuibil .
Ce importan are? spuse Bliss. Gigantele
gazoase sunt gigante gazoase i nu conteaz ce
dimensiuni au, nu-i a a? Întotdeauna se afl la o
distan mare fa de steaua în jurul c reia
orbiteaz , i nici una dintre ele nu este locuibil ,
datorit gabaritului i distan ei fa de soare. Va
trebui s c ut m mai aproape de stea pentru a
si o planet locuibil .
Trevize ezit , apoi se decise s pun c ile pe
mas :
Problema este c gigantele gazoase au
tendin a s "cure e" spa iul din jurul lor. Materia
care nu este absorbit de masa lor se condenseaz
formând corpuri de dimensiuni mari: sateli i. La
distan e mari de ele, condensarea este împiedicat .
Deci, cu cât giganta gazoas este mai mare, cu atât
este mai probabil ca ea s fie singura planet
important a unei stele. Nu vor exista decât
giganta gazoas i câ iva asteroizi.
Vrei s spui c aici nu exist nici o planet
locuibil ?
Cu cât este mai mare giganta gazoas , cu
atât se diminueaz ansa existentei unei planete
locuibile, iar aceast gigant gazoas , prin masa i
gabaritul ei, este practic o stea pitic .
O putem vedea? întreb Pelorat.
Priveau to i trei ecranul (Fallom se afla în
camera lui Bliss, cu c ile oferite de Pelorat).
Imaginea fu m rit pân când sectorul de cerc
luminos umplu ecranul. Era traversat de o linie
sub ire întunecat , deasupra centrului, umbra
unui sistem de inele. Acestea se puteau observa la
o mic distan deasupra suprafe ei planetei,
curbe str lucitoare penetrând u or zona
întunecat înainte de a disp rea la rândul lor în
umbr .
Axa de rota ie a planetei, spuse Trevize, este
înclinat la aproximativ treizeci i cinci de grade
fa de planul de revolu ie, iar inelul este, desigur,
în planul ecuatorial. Deci, în pozi ia de acum a
planetei pe orbit , lumina stelei vine de jos, iar
umbra inelului se formeaz mult deasupra
ecuatorului.
Pelorat privea fascinat:
Inelele sunt sub iri.
Sunt de dimensiuni medii, spuse Trevize.
Conform legendei, inelele care încercuiesc
giganta gazoas din sistemul planetar al
mântului, sunt mult mai late, mai str lucitoare,
i mai complexe decât acestea. Prin compara ie,
acele inele fac ca giganta gazoas s par mult mai
mic decât este în realitate.
Nu m surprinde, spuse Trevize. Când o
poveste se transmite din om pe o perioad de mii
de ani, te a tep i s nu apar exager ri?
Este minunat, spuse Bliss. Când prive ti
sectorul de cerc, ai impresia c se mi i se
contorsioneaz în fa a ochilor.
Furtuni atmosferice, spuse Trevize. Se pot
vedea mai clar dac alegi o lungime de und
potrivit . Ia, l sa i-m s încerc.
 Puse mâinile pe pupitru i ordon computerului
parcurg spectrul i s se opreasc la lungimea
de und potrivit .
Sectorul de cerc, acum un pic mai luminos,
intr într-o succesiune rapid de culori. Atât de
rapid , încât dac încercai s îl prive ti cu aten ie,
te alegeai cu o durere de ochi. În cele din urm ,
imaginea se stabiliz la un ro u-portocaliu, i, în
interiorul sectorului de cerc, ap rur turbioane
clare, r sucindu-se i descol cindu-se.
Incredibil, murmur Pelorat.
Încânt tor, spuse Bliss.
Foarte credibil, gândi Trevize cu am ciune, i
deloc încânt tor. Nici Pelorat, nici Bliss, cuceri i de
imaginea spectaculoas , nu î i f ceau probleme c
planeta pe care o admirau sc dea ansele
rezolv rii misterului pe care el, Trevize, încerca s -l
limpezeasc . Dar, de fapt, pentru ce s -i
intereseze? Amândoi erau convin i c decizia lui
fusese corect , i îl înso iser în aceast c utare
vreun ata ament emo ional. N-avea nici un
rost s le repro eze acest lucru.
Partea umbrit pare întunecat , spuse el, dar
dac ochii no tri ar fi sensibili la frecven e imediat
sub limita undelor lungi obi nuite, am putea vedea
de fapt are o culoare ro ie întunecat , profund ,
sângerie. Planeta emite în spa iu mari cantit i de
radia ie infraro ie, pentru c , din cauza masivit ii,
este aproape incandescent . Nu este o simpl
gigant gazoas , ci o sub-stea.
Mai a tept pu in, apoi spuse:
i acum, hai s ne scoatem din minte acest
obiect, i s c ut m planeta care ar putea exista.
Poate c exist , spuse zâmbind Pelorat. Nu te
da b tut, amice.
Nu m-am dat b tut, spuse Trevize f prea
mare convingere. Formarea planetelor este prea
complicat , i nu e cazul s tragem concluzii
simpliste. Vorbim doar în termeni probabilistici.
Cu monstrul acesta în spa iu, ansele scad, îns
nu pân la zero.
De ce nu gânde ti altfel? spuse Bliss. Din
moment ce primele dou seturi de coordonate i-au
oferit fiecare câte o planet Spa ian locuibil ,
atunci acestal treilea set, care i-a dat deja o stea
de tipul G, ar trebui s i ofere i el o planet
locuibil . Pentru ce s vorbim de probabilit i?
Sper din tot sufletul c ai dreptate, spuse
Trevize care nu se sim ea deloc mai consolat.
Acum vom ie i din planul planetar i ne vom
apropia de stea.
Computerul se ocup de acest lucru, aproape
imediat ce Trevize î i formul inten ia. Acesta se
pe spate în scaun i se gândi, o dat în plus,
singura nenorocire în pilotarea unei nave
gravitice cu un computer atât de evoluat era c
dup aceea, niciodat niciodat nu ai mai
putea pilota un alt tip de nav .
Ar mai putea avea vreodat r bdarea s fac
singur calculele? S ia în considera ie accelera ia,
i s o limiteze la un nivel rezonabil?... Mai mult ca
sigur, va uita i va comanda o trac iune care îi va
strivi de pere ii navei, pe el i pe ceilal i de la bord.
Ei bine deci, va continua s piloteze mereu
aceast nav sau una exact la fel, dac va avea
ocazia.
i, pentru c vroia s î i in mintea departe de
problema existen ei planetei locuibile, se gândi c
impusese navei s se deplaseze deasupra planului,
i nu dedesubtul lui. În lipsa unui motiv întemeiat,
pilo ii alegeau întotdeauna s mearg pe deasupra
planului planetar. De ce?
i, c tot veni vorba, pentru ce s se considere
o direc ie ca fiind deasupra, i cealalt dedesubt?
În simetria spa iului, asta era o pur conven ie.
Totu i, întotdeauna c uta s afle sensul în care
o planet aflat sub observa ie se rotea în jurul
axei proprii, i orbita în jurul stelei sale. Atunci
când ambele erau în sens contrar rotirii acelor de
ceasornic, direc ia bra ului ridicat desemna
nordul, iar direc ia picioarelor desemna sudul. i,
în întreaga Galaxie, nordul era considerat ca fiind
sus, iar sudul jos.
O pur conven ie, care se pierdea în ce urile
epocii primitive, i era respectat mecanic. Dac
cineva privea o hart cunoscut cu sudul în sus,
nu o mai recuno tea. Trebuia s o întoarc pentru
a o putea citi. Deci o întorcea cu nordul... în sus.
Trevize se gândi la o b lie purtat de Bel
Riose, generalul Imperiului de acum trei secole,
care, într-un moment crucial, virase cu o întreag
escadril sub planul planetar, i capturase o
escadr de nave nepreg tite pentru o astfel de
manevr . Au fost plângeri c manevra nu fusese
cinstit ... plângerile au venit din partea celor
captura i, desigur.
O conven ie atât de puternic i atât de veche
trebuie s se fi n scut pe P mânt i cu asta,
gândurile lui Trevize revenir brusc la problema
planetei locuibile.
Pelorat i Bliss continuar s priveasc giganta
gazoas cum se mi ca pe ecran, încet, foarte încet,
spre marginile acestuia. Zona luminat de soare se
ri i, cum Trevize men inuse spectrul în
domeniul lungimilor de und ro ii-portocalii,
suprafa a acesteia, r scolit de furtuni, deveni mai
agitat i mai hipnotic .
Apoi intr Fallom, care nu- i g sea locul, i
Bliss decise c venise vremea s -l trimit la
culcare. De altfel, i ea avea nevoie de somn.
Trevize îi spuse lui Pelorat, care r sese:
 Trebuie s renun la giganta gazoas , Janov.
Vreau s pun computerul s se concentreze
asupra vreunui centru de atrac ie gravita ional de
o intensitate adecvat .
Desigur, b trâne, spuse Pelorat.
Dar lucrurile erau mai complicate. Computerul
nu trebuia s caute doar o amprent gravita ional
de m rime adecvat , ci de asemeni aflat i la o
distan convenabil . Vor mai trece câteva zile
pân s ob in o certitudine.

61

Trevize p trunse în camer , grav, solemn,...

posomorât,... i tres ri vizibil.
Bliss îl a tepta; imediat lâng ea se afla Fallom,
cu slipul i roba purtând mireasma inconfundabil
de prospe ime dat de sp larea i presarea în vid.
Tân rul ar ta mai bine în îmbr mintea proprie
decât în c ile de noapte sumare ale lui Bliss.
Lucrai la computer i n-am vrut s te
deranjez, spuse Bliss, dar acum ascult ... D -i
drumul, Fallom.
Fallom spuse, cu vocea sa sub ire i muzical :
Te salut, Protector Trevize. Cu mare pl cere
te ap... ad... acompaniez pe aceast nav c toare
în spa iu. Sunt fericit, de asemenea, c prietenii
mei, Bliss i Pel, sunt atât de buni cu mine.
Fallom termin cu un surâs dr gu , i înc o
dat Trevize se întreb în sinea sa: M gândesc la
el ca la un b iat, sau o fat , sau amândou , sau
nici una?
du din cap:
Foarte bine memorat. Iar pronun ia a fost
aproape perfect .
Nu a memorat deloc, spuse Bliss cu mult
 ldur în glas. Fallom a compus singur fraza i
m-a întrebat dac ar fi posibil s i-o recite. Nici
car nu tiam ce dorea s i spun , pân nu am
auzit.
Trevize for un surâs:
În cazul acesta, este, într-adev r foarte bine.
Observ c Bliss evita, de câte ori era posibil, s
foloseasc pronumele.
Bliss se întoarse spre Fallom i spuse:
i-am spus c Trevize o s aprecieze... Acum
mergi la Pel i, dac vrei, mai po i citi ceva.
Fallom plec în fug , i Bliss continu :
Este de-a dreptul uimitor cât de repede
înva Fallom limbajul Galactic. Solarienii trebuie
aib o aptitudine special pentru limbaje.
Gânde te-te cum vorbea Bander Galactica, doar pe
baza a ceea ce auzise din comunica iile
hiperspa iale. Creierele Solarienilor ar putea fi
remarcabile i în alte aspecte decât transduc ia de
energie.
Trevize mârâi.
Nu-mi spune c nici acum nu- i place Fallom,
îl taton Bliss.
Nici nu-mi place, nici nu-mi displace.
Creatura asta m stânjene te, pur i simplu. În
primul rând, mi se pare sinistru s am de-a face
cu un hermafrodit.
Haide, Trevize, spuse Bliss. Fallom este o
fiin perfect acceptabil . Pentru o societate de
hermafrodi i, gânde te-te cât de resping tori am
rea tu i cu mine masculii i femelele, în
general. Fiecare este jum tatea unui întreg i,
pentru a se reproduce, este nevoie de o uniune
temporar i dizgra ioas .
Ce, ai vreo obiec ie, Bliss? Poate nici ie nu- i
place?
Nu te preface c nu ai în eles. Încerc s -mi
imaginez cum am fi noi v zu i de c tre
hermafrodi i. Pentru ei, actul sexual trebuie s fie
extrem de dizgra ios; pentru noi, este natural.
Fallom i se pare resping tor, dar reac ia ta este
rginit i îngust .
Sincer s fiu, spuse Trevize, m deranjeaz
nu tiu ce pronume s folosesc. Aceast
ov ial îmi împiedic gândurile i îmi stânjene te
conversa ia.
Dar asta este o lips a limbajului nostru,
spuse Bliss, i nu a lui Fallom. Limbajul uman nu
a fost elaborat inând cont de hermafroditism. i
bucur c ai adus vorba, pentru c i eu m-am
gândit la asta... De ce s nu alegem un pronume în
mod arbitrar? Eu m gândesc la Fallom ca la o
fat . Are vocea ascu it a unei fete, i capacitatea
de a na te, care este defini ia esen ial a
feminit ii. Pelorat a fost de acord; ce-ar fi s
accep i i tu? S -i spunem "ea".
Trevize ridic din umeri:
Foarte bine. Va suna ciudat când vei spune
ea are testicule, dar nu am nimic împotriv .
Bliss oft :
Ai obiceiul nesuferit de a lua totul în
derâdere, îns tiu c acum e ti tensionat, i nu
am s i fac repro uri. Deci, te rog ca atunci când
vorbe ti despre Fallom, s folose ti pronumele
feminin.
A a voi face.
Trevize ezit pu in, apoi, incapabil s reziste,
spuse:
Ori de câte ori v v d împreun , Fallom pare
din ce în ce mai mult copilul t u adoptiv. S fie
cumva din cauz c î i dore ti un copil, i Janov
nu î i poate face unul?
Bliss deschise larg ochii:
Nu pentru copii sunt împreun cu Pelorat!
Crezi c îl folosesc ca pe un instrument? În orice
caz, pentru mine înc nu a sosit timpul s am un
copil. Când va veni, va trebui s fie un copil Gaian,
iar Pel nu este apt pentru a a ceva.
Adic Janov va fi dat la o parte?
Deloc. Va fi doar o separare temporar . Ba
chiar a putea face copilul prin inseminare
artificial .
B nuiesc c nu po i avea un copil decât
atunci când Gaia decide c este necesar; atunci
când se produce un gol prin moartea unui
fragment uman Gaian deja existent.
Ai un mod deloc delicat de a prezenta
lucrurile, dar ceea ce ai spus este destul de
adev rat. Gaia trebuie s fie bine propor ionat în
toate elementele i rela iile dintre elementele sale.
Ca i în cazul Solarienilor.
Bliss strânse buzele, iar fa a îi deveni mai
palid :
Complet neadev rat. Solarienii produc mai
mult decât au nevoie i distrug excesul. Noi
producem exact atât cât este necesar, i nu apare
niciodat necesitatea de a distruge... a a cum
straturile exterioare moarte ale pielii tale sunt
înlocuite prin na terea a exact atâtea celule cât
este nevoie pentru reîntinerire, i nici una în plus.
În eleg ce vrei s spui, f cu Trevize. Apropo,
sper c ii cont de sentimentele lui Janov.
În leg tur cu posibilul meu copil? Acest
subiect nu a fost pus niciodat în discu ie; i nici
nu va fi pus.
Nu, nu m refeream la asta... Remarc c
Fallom te acapareaz din ce în ce mai mult. Janov
s-ar putea sim i neglijat.
Nu este neglijat, i este interesat de Fallom la
fel de mult ca i mine. Ea este înc un element de
implicare mutual care ne apropie unul de cel lalt.
Nu cumva tu ti cel care se simte neglijat?
Eu?
Trevize era sincer surprins.
Da, tu. Eu nu îi în eleg pe Izola i mai mult
decât în elegi tu Gaia, dar am sentimentul c î i
place s fii în centrul aten iei pe aceast nav , i
poate c te sim i pus în umbr de Fallom.
Ce tâmpenie!
Nu mai mare decât sugestia ta c eu îl
neglijez pe Pel.
Atunci hai s facem un armisti iu i s
încet m. Am s încerc s m gândesc la Fallom ca
la o fat , i n-am s -mi mai fac griji închipuindu-
mi c nu iei în considerare sentimentele lui Janov.
Bliss zâmbi:
Î i sunt recunosc toare. Deci, totul este în
regul .
Trevize d du s plece, dar Bliss îl opri:
A teapt !
Trevize se întoarse i spuse pe un ton pu in
plictisit:
Da?
Îmi este foarte clar, Trevize, c e ti trist i
deprimat. Nu am de gând s i sondez mintea, dar
poate e ti dispus s -mi spui ce nu merge. Ieri ai
spus c exist o planet adecvat speran elor
noastre în acest sistem, i p reai foarte mul umit...
Este în continuare acolo, sper. Descoperirea nu s-a
dovedit a fi o gre eal , nu-i a a?
Exist o planet adecvat în sistem, i este în
continuare acolo, spuse Trevize.
Are dimensiunile potrivite?
Trevize aprob , cu capul:
Din moment ce este adecvat , are
dimensiunile potrivite. i, de asemenea, se afl la o
distan potrivit fa de stea.
Bine, atunci ce nu este în regul ?
 Suntem suficient de aproape pentru a putea
analiza atmosfera. Se pare c nu exist a a ceva.
Nu are atmosfer ?
Nimic care s poat fi considerat atmosfer .
Este o planet nelocuibil , i în jurul acestui soare
nu orbiteaz o alt planet care s aib cea mai
slab ans de a fi locuibil . Bilan zero!

62

Pelorat avea o înf are grav , i era clar c nu

dorea s tulbure t cerea nefericit a lui Trevize. Îl
privea din u a cabinei de pilotaj, sperând c acesta
va ini ia primul o conversa ie.
Trevize îns nu f cea nimic în acest sens. Dac
cerea poate primi calificativul de înc ânat ,
atunci a lui Trevize a a era: o t cere înc ânat .
i, în cele din urm , Pelorat nu mai putu
suporta. Spuse cu timiditate:
Ce facem?
Trevize ridic privirea. Îl fix un moment pe
Pelorat, se întoarse cu spatele, i spuse:
Ne îndrept m spre planet .
Dar din moment ce nu are atmosfer ...
Asta o spune computerul. Pân acum, mi-a
spus întotdeauna ceea ce doream s aud, i de
aceea l-am acceptat. Acum mi-a spus ceva ce nu
vreau s aud, i am de gând s verific... Dac ar
avea vreodat posibilitatea s se în ele, atunci a
vrea s se în ele acum.
Crezi c se în eal ?
Nu, nu cred.
Vezi vreun motiv pentru care s-ar putea
în ela?
Nu, nu v d.
Arunci pentru ce te mai fr mân i, Golan?
 În sfâr it, Trevize roti scaunul i îl privi în ochi
pe Pelorat, cu o expresie aproape disperat . Spuse:
Nu în elegi, Janov, c nu-mi imaginez ce am
putea face în continuare? Am dat chix pe primele
dou lumi. Acum, lumea aceasta este de la început
un mare e ec. Ce s fac în continuare? S r cesc
dintr-o planet într-alta, s arunc o privire i s
întreb: "Scuza i-m . Unde se afl P mântul?"
mântul i-a acoperit prea bine urmele. Nu a
sat nic ieri nici cel mai mic indiciu. Încep s cred
va avea grij s fim incapabili s descoperim
vreun indiciu, chiar dac acesta exist .
Pelorat îl aprob cu o mi care a capului i
spuse:
S tii c i mie mi-au trecut prin minte
gânduri asem toare. Te deranjeaz dac
discut m? tiu c e ti nefericit, a a c dac vrei s
te las singur, o voi face.
D -i drumul, discut , spuse Trevize aproape
mârâind. Ce altceva mai bun am de f cut decât s
discut?
Nu pari ca i cum ai dori cu adev rat s i
vorbesc, spuse Pelorat, dar poate ne va face bine.
Te rog s m opre ti dac nu m mai po i
suporta... Am impresia, Golan, c P mântul nu ia
doar m suri pasive pentru a se ascunde. Nu se
rezum doar la tergerea documentelor care fac
referire la el. Nu cumva arunc în joc i dovezi
false, lucrând activ în acest sens, pentru a se
ascunde?
Cum adic ?
Ei bine, am auzit în mai multe locuri despre
radioactivitatea lui. Informa ia asta ar putea fi
ticluit special pentru a descuraja pe oricine în
încercarea de a-l localiza. Dac ar fi cu adev rat
radioactiv, nimeni nu s-ar putea apropia de el.
Dup toate probabilit ile, nu am putea nici m car
pune piciorul pe el. Chiar i robo ii exploratori,
dac i-am avea, este posibil s nu supravie uiasc
radia iilor. A a c , pentru ce s -l mai c ut m? Iar
dac nu este radioactiv, atunci r mâne neatins, cu
excep ia apropierilor accidentale, în care caz ar
putea avea mijloace de a se disimula.
Trevize reu i s surâd :
Este destul de ciudat, Janov, dar i eu am
gândit la fel. M-am gândit chiar c acel satelit
neverosimil de mare a fost inventat i plasat
inten ionat în legendele despre P mânt. Cât despre
giganta gazoas cu monstruosul sistem inelar, este
la fel de improbabil , i este posibil s fie de
asemenea introdus artificial în legende. Totul este
inventat, poate, pentru a ne face s c ut m ceea ce
nu exist , astfel încât dac nimerim în sistemul
planetar cu pricina, ne putem holba chiar la
mânt, i îl vom neglija din cauz c în realitate,
nu are un satelit gigantic sau un vecin cu trei
inele, sau o crust radioactiv . Deci, nu îl
recunoa tem i nici m car nu ne imagin m c
privim P mântul... Eu îmi închipui situa ii chiar i
mai rele.
Ce poate fi mai r u?
Simplu... atunci când mintea o ia razna, în
mijlocul nop ii, i începe s caute în imensul t râm
al imagina iei ceva care nu poate decât s i
adânceasc disperarea. Dac P mântul are o
capacitate nem rginit de a se ascunde? Dac ne
poate înce a min ile? Dac ne îndrept m chiar
spre P mânt, cu satelitul sau gigantic, i cu
giganta gazoas înconjurat de inele imense, i nu
îl remarc m? Dac asta s-a întâmplat deja?
Dac crezi a a ceva, atunci pentru ce...?
N-am spus "cred". Vorbeam despre
imagina ia bolnav . Vom continua c utarea.
Pelorat ezit , apoi spuse:
 Cât timp, Trevize? La un moment dat, va
trebui s ne d m b tu i.
Niciodat ! se aprinse Trevize. Dac va trebui
-mi petrec restul vie ii mergând din planet în
planet , c utând i întrebând: "V rog, domnule,
unde se afl P mântul?" atunci asta am s fac. În
orice moment v pot duce înapoi pe Gaia, pe tine i
pe Bliss, chiar i pe Fallom, dac dore ti. Dup
care voi continua de unul singur.
Nu! tii c nu te voi abandona, Golan, i nici
Bliss nu o va face. Vom cutreiera planetele
împreun cu tine, dac trebuie. Dar de ce?
Pentru c trebuie descop r P mântul, i
pentru c în cele din urm voi reu i. Nu tiu cum,
dar voi reu i... Acum ascult , încerc s caut o
pozi ie din care s studiez partea luminat a
planetei, f s m apropii prea mult de soare,
a c las -m în pace o vreme.
Pelorat t cu, dar nu se mi . Continu s
priveasc , în timp ce Trevize studia imaginea
planetei, care pe ecran se prezenta mai mult de
jum tate luminat de soare. Pentru Pelorat, nu
avea nimic remarcabil, dar tia c Trevize, unit cu
computerul, o vedea din unghiuri multmai
favorabile.
V d un abur, opti Trevize.
Deci trebuie s existe o atmosfer .
Nu cine tie ce. Nu suficient pentru a
men ine via a, dar suficient pentru a se putea
produce un vântule care s ridice praful. Este o
bine-cunoscut caracteristic a planetelor cu
atmosfera rarefiat . Ar putea exista chiar micu e
calote polare. Un pic de ap condensat în ghea ,
la poli. Lumea aceasta este prea cald pentru
dioxid de carbon solid... Va trebui s comut pe
cartografierea prin radar. Voi putea lucra mai u or
în partea întunecat .
 Serios?
Da. Ar fi trebuit s încerc de la început, dar
cu o planet care practic nu are aer, deci nici nori,
încercarea cu lumina natural vizibil s-a impus
de la sine.
Trevize r mase t cut o vreme îndelungat , în
timp ce ecranul deveni neclar, cu reflec ii radar
care generau un fel de planet abstract ,
sem nând cu opera unui artist din perioada
Cleonian . Apoi spuse: "Ei bine..." surprins,
prelungind cuvântul; dup care t cu din nou.
În cele din urm , Pelorat întreb :
Cum adic "E bine"?
Trevize îl privi scurt:
Nu v d nici un crater.
Nici un crater? E bine?
E total nea teptat, spuse Trevize.
Apoi figura i se transform într-un zâmbet:
i foarte bine. De fapt, s-ar putea s fie chiar
minunat.

63

Fallom r mase cu nasul lipit de hublou, acolo

unde se putea vedea cu ochiul liber o mic parte
din Univers, f posibilit ile de m rire i filtrare
oferite de computer.
Bliss, care încercase s -i explice, oft i spuse
încet spre Pelorat:
Nu tiu cât de mult în elege, Pel drag .
Pentru ea, întregul Univers era alc tuit din
locuin a p rintelui ei i o mic parte a mo iei în
care se afl aceast locuin . Nu cred c a ie it
vreodat noaptea la suprafa , sau c a v zut
stele.
Chiar a a?
 Da. Nu am avut curajul s -i ar t ceva din
Univers pân nu a înv at suficiente cuvinte
pentru a m în elege cât de cât... i ce noroc c tu
po i vorbi cu ea în propriul ei limbaj!
Problema este c nu m pricep chiar foarte
mult, se scuz Pelorat. Iar Universul este greu de
în eles atunci când îl abordezi dintr-o dat . Mi-a
spus c dac acele lumini e mici sunt lumi
gigantice, fiecare cât Solaria sunt mult mai mari
decât Solaria, desigur nu ar putea s atârne în
gol. Ar trebui s cad , a a spune ea.
i are dreptate, prin prisma a ceea ce tie.
Pune întreb ri inteligente, i încetul cu încetul va
în elege. Bine m car c manifest curiozitate i nu
fric .
Problema este, Bliss, c i eu sunt curios.
Uite-l pe Golan, cum s-a schimbat dup ce a aflat
pe lumea spre care ne îndrept m nu sunt
cratere. N-am nici cea mai mic idee în ce sens s-
au schimbat lucrurile. Tu ai?
Deloc. Totu i, el tie mult mai multe lucruri
despre planetologie decât noi. Noi nu putem s
presupunem decât c tie ce face.
A vrea s tiu i eu.
Foarte bine, întreab -l.
Pelorat f cu o grimas :
Întotdeauna m tem s nu-l deranjez. Sunt
sigur c , dup p rerea lui, eu ar trebui s tiu
lucrurile astea f s mi se spun .
Este o prostie, Pel, spuse Bliss. El nu ezit
deloc s te întrebe despre orice aspect util al
miturilor i legendelor Galaxiei. Tu e ti
întotdeauna gata s -i r spunzi i s -i explici; de ce
n-ar fi i el la fel? Du-te i întreab -l. Dac asta îl
va deranja, atunci va avea ocazia s exerseze
sociabilitatea, lucru care nu îi poate fi decât de
folos.
 Vii i tu cu mine?
Nu, bineîn eles c nu. Vreau s r mân cu
Fallom i s încerc s -i bag în cap conceptul de
Univers. Îmi vei putea explica dup aceea... dup
ce î i explic el.

64

Pelorat intr cu sfial în cabina de pilotaj. Fu

încântat s remarce c Trevize fluiera de unul
singur, evident bine dispus.
Golan, spuse el cât putu de vesel.
Trevize ridic privirea:
Janov! Intri mereu în vârful picioarelor ca i
cum ai avea impresia c este împotriva legii s m
deranjezi. Închide u a i a eaz -te. Stai jos! Ia
prive te aici!
Ar cu degetul spre planeta de pe ecran, i
spuse:
N-am g sit mai mult de dou sau trei cratere,
de dimensiuni foarte reduse.
Are vreo importan , Golan? Serios?
Importan ? Desigur. Ce întrebare-i asta?
Pelorat gesticul a neputin :
Pentru mine, totul este un mister. La liceu m-
am specializat în istorie. Pe lâng istorie, am mai
înv at sociologie i psihologie, limbaje i literatur
antic . Iar la universitate m-am specializat în
mitologie. Nu m-am apropiat niciodat de
planetologie sau de vreuna din tiin ele fizicii.
Nu este nici o crim , Janov. ! i eu a vrea s
tiu ceea ce tii tu. Cuno tin ele tale în limbaje
antice i în mitologie ne-au fost de un enorm folos.
Iar când vine vorba de planetologie, atunci m
ocup eu. Vezi tu, Janov, planetele se formeaz prin
ciocnirea mai multor obiecte mici, care r mân
împreun dup ciocnire. Ultimele obiecte care
intr în coliziune cu planeta formeaz cratere. Cel
pu in, a a se întâmpl în mod normal. Dac avem
de-a face cu o gigant gazoas , atunci ea este în
principal în stare lichid sub o atmosfer gazoas ,
i coliziunile împr tie stropi, nel sând nici un fel
de urm . Planetele mai mici, care sunt solide,
alc tuite fie din ghea , fie din roc , prezint urme
de cratere, iar acestea r mân la nesfâr it, dac nu
cumva intervine ceva care s le tearg . Sunt trei
tipuri de astfel de interven ii. În primul rând, o
planet poate avea o suprafa înghe at acoperind
un ocean lichid. În acest caz, orice obiect cu care
se ciocne te p trunde prin ghea i împroa
apa. În urma sa, ghea a se regenereaz i vindec
esutul r nit, dac se poate spune asa. O astfel de
planet , în nici un caz nu va fi locuibil . În al
doilea rând, dac o planet este intens activ ,
vulcanic , atunci craterele care se formeaz sunt
mereu acoperite de scurgerea perpetu a lavei sau
de c derea cenu ei vulcanice. Totu i, nici o astfel
de planet sau satelit nu are mari anse s fie
locuibil . Ajungem deci, în al treilea caz, la lumile
locuibile. Aceste lumi pot avea calote de ghea
polare, dar cea mai mare parte a oceanului trebuie
fie în stare lichid . Pot avea vulcani activi, dar
ace tia trebuie s fie pu in numero i, i împr tia i
la distan e mari unul de altul. Aceste lumi nu pot
nici vindeca nici umple craterele. Se produc,
totu i, efecte de eroziune. Vântul i apa curg toare
vor eroda craterele, iar dac exist via , ac iunile
creaturilor vii sunt i ele de natur puternic
eroziv . În elegi?
Pelorat se gândi, apoi spuse:
Dar, Golan, nu te în eleg de loc. Aceast
planet de care ne apropiem...
Vom ateriza mâine, spuse vesel Trevize.
 Aceast planet de care ne apropiem nu are
oceane.
Doar ni te calote sub iri de ghea , la poli.
i nici cine tie ce atmosfer .
Doar o sutime din densitatea atmosferei de pe
Terminus.
i nici via .
Nu am detectat nimic în acest sens.
Atunci, ce anume ar fi putut terge craterele?
Oceanul, atmosfera, i via a, spuse Trevize.
Ascult , dac planeta ar fi fost moart de la
început, orice crater care s-ar fi format ar continua
existe i ast zi; întreaga suprafa ar fi fost
pres rat de cratere. Absen a craterelor dovede te
nu putea fi lipsit de la început de aer i ap , i
în trecutul apropiat poate c a avut o atmosfer i
un ocean demne de a fi luate în considerare. De
altfel, exist bazine uria e, vizibile, care probabil
au con inut pe vremuri m ri i oceane, ca s nu
mai vorbim de urmele râurilor, acum secate. A a
vezi tu, a existat o eroziune, iar acea eroziune a
încetat cu foarte pu in timp în urm , astfel încât
nu s-au putut forma multe cratere noi.
Pelorat nu p rea convins:
N-oi fi eu planetolog, dar am impresia c o
planet suficient de mare pentru a- i putea
men ine o atmosfer dens timp de poate
miliarde de ani, nu are cum s i-o piard dintr-o
dat , nu-i a a?
De acord cu tine, spuse Trevize. Dar aceast
lume a ad postit f îndoial via a înainte ca
atmosfera s i se risipeasc ; probabil via uman .
Presupun c a fost o lume terraformat , a a cum
sunt aproape toate lumile locuite din Galaxie.
Necazul este c nu tim cu adev rat care erau
condi iile înainte de sosirea vie ii umane; sau ce
anume s-a întreprins pentru a o face comod
fiin elor umane; sau în ce condi ii a disp rut via a.
Poate a avut loc o catastrof care a aspirat
atmosfera. Sau poate c exista un dezechilibru
ciudat pe care oamenii l-au inut sub control atâta
vreme cât au stat aici; dup ce oamenii au plecat,
s-a pornit un ciclu vicios de reducere a atmosferei.
Poate vom afla r spunsul dup ce vom ateriza, ori
poate c nu. Nu conteaz .
Dar nu conteaz nici dac a existat vreodat
via . Ce importan are dac planeta asta a fost
dintotdeauna nelocuibil , sau este nelocuibil doar
acum?
Dac este nelocuibil doar acum, vor exista
ruine ale construc iilor de alt dat .
i pe Aurora au existat ruine...
Corect, dar pe Aurora au trecut dou zeci de
mii de ani cu ploaie i z pad , înghe i dezghe ,
vânt i modific ri de temperatur . i, de
asemenea, a fost via ... nu uita via a. Poate c nu
au mai fost oameni, dar via a fost din bel ug.
Ruinele pot fi erodate, la fel ca i craterele. Ba
chiar mai repede. i, dup dou zeci de mii de ani,
nu a mai r mas nimic care s ne fie de ajutor...
Îns pe aceast planet timpul a trecut, poate
dou zeci de mii de ani, poate mai pu in, f
vânturi, f furtuni, f via . Au existat
modific ri de temperatur , recunosc, dar numai
atât. Ruinele vor fi în stare bun .
Dac exist ruine, spuse neîncrez tor Pelorat.
Este posibil ca pe aceast planet s nu fi existat
vreodat via , iar aceast pierdere a atmosferei s
se datoreze vreunui eveniment care s nu aib
leg tur cu oamenii ?
Nu, nu, spuse Trevize, nu încerca s -mi
transmi i o stare de pesimism, pentru c nu- i va
merge. Chiar i de la aceast distan , am depistat
ele a ceea ce sunt sigur c a fost un ora ...
 a c ateriz m mâine.

65

Bliss spuse, cu o voce în care r zb tea

îngrijorarea:
Fallom este convins c o vom duce înapoi la
Jemby, robotul ei.
Hummm, spuse Trevize studiind suprafa a
planetei care luneca pe sub nava aflat în zbor.
Apoi ridic privirea:
P i, este singurul p rinte pe care-l cuno tea,
nu-i a a?
Da, desigur, dar crede c ne-am întors pe
Solaria.
Dar ce, seam cu Solaria?
Cum ar putea ea s î i dea seama?
Spune-i c nu este Solaria. Uite; am s i dau
una sau dou video-c i, cu ilustra ii. Arat -i
imagini luate de la mic în ime pe diferite lumi
locuite, i explic -i c exist milioane de astfel de
lumi. Vei avea suficient timp. Nu tiu cât ne va lua,
mie i lui Janov, s cutreier m împrejurimile, dup
ce alegem o zon adecvat ateriz rii.
Tu i cu Janov?
Da. Fallom nu poate veni cu noi, chiar dac
vrea, ceea ce s-ar întâmpla doar dac sunt
scrântit la cap. Pe lumea aceasta este nevoie de
costume spa iale, Bliss. Nu exist aer de respirat.
i nu avem vreun costum spa ial pe m sura lui
Fallom. A a c ea i cu tine ve i r mâne pe nava.
De ce eu?
Buzele lui Trevize se întinser într-un zâmbet
din care lipsea buna dispozi ie.
Recunosc, spuse el, c m-a sim i mai în
siguran dac ai veni i tu, dar nu o putem l sa
pe Fallom singur în nav . Poate strica ceva, chiar
if inten ie. Janov trebuie s m înso easc
pentru c el este în stare s descifreze inscrip iile
arhaice pe care le-am putea descoperi. Asta
înseamn c tu va trebui s r mâi cu Fallom. M
gândeam c i va face pl cere.
Bliss p rea nehot rât .
Uite ce e, spuse Trevize. Tu ai vrut ca Fallom
vin cu noi, nu eu. Eu sunt convins c nu ne va
face decât necazuri. Deci... prezen a ei aici implic
ni te constrângeri, i va trebui s te adaptezi. Ea
mâne aici, deci i tu va trebui s r mâi aici. Asta
este situa ia.
B nuiesc c nu am de ales, oft Bliss.
Exact. Unde este Janov?
Este cu Fallom.
Foarte bine. Mergi i înlocuie te-l. Vreau s
vorbesc cu el.
Trevize continua s studieze suprafa a planetei.
Pelorat intr , dregându- i vocea pentru a- i
semnala prezen a.
E ceva în neregul , Golan? întreb el.
Nu chiar în neregul , Janov. Sunt doar
nehot rât. Aceast lume este ciudat , i nu tiu ce
s-a întâmplat cu ea. M rile trebuie s fi fost întinse
ca suprafa , judecând dup bazinele pe care le-au
sat în urma lor, îns erau pu in adânci. Pot
spune, dup urmele l sate, c aceasta a fost o
planet desalinizat , i plin de canale... sau poate
m rile nu erau foarte s rate. Dac nu erau
rate, se explic absen a depozitelor masive de
sare din bazine. Sau, atunci când oceanul a
disp rut, con inutul lor s rat a disp rut i el...
ceea ce seam cu certitudine a ac iune uman .
Pelorat spuse, ov ielnic:
Scuz -mi ignoran a în astfel de probleme,
Golan, dar ceea ce-mi spui tu acum are vreo
importan pentru misiunea noastr ?
Presupun c nu, dar nu-mi pot st vili
curiozitatea. Dac a ti m car cum a fost
terraformat aceast planet pentru a deveni
locuibil , i cum ar ta înainte de terraformare,
poate a în elege ce s-a întâmplat cu ea dup ce a
fost abandonat ... sau, poate, chiar i mai înainte
de a fi abandonat . Dac am ti ce s-a întâmplat
cu ea, am putea fi preveni i împotriva surprizelor
nepl cute.
Ce fel de surprize? Este o lume moart , nu-i
a?
Suficient de moart . Foarte pu in ap ;
atmosfer rarefiat , nerespirabil ; iar Bliss nu
detecteaz nici un semn de activitate mental .
Asta clarific lucrurile, dup p rerea mea.
Absen a activit ii mentale nu implic
obligatoriu i absen a vie ii.
Cu siguran , implic absen a vie ii
periculoase.
Nu tiu... Dar nu în aceast problem vroiam
te consult. Sunt dou ora e care se arat
potrivite unei prime inspec ii. Par a fi în form
excelent ; ca i restul ora elor, de altfel. Aceste
dou ora e sunt deosebit de mari. Îns cel mai
mare dintre ele pare lipsit de spa ii libere. Exist
cosmoporturi la periferie, dar nimic în ora ul
propriu-zis. Cel mai pu in întins are spa ii libere,
a c va fi mai u or de aterizat în centrul s u,
de i nu exist vreun cosmoport... dar cui îi pas ?
Pelorat se strâmb :
i vrei ca eu iau decizia, Golan?
Nu, decizia o voi lua eu. Vroiam s tiu doar
ce gânde ti.
Dup p rerea mea, un ora extins i
aglomerat este probabil un centru comercial sau
industrial. Un ora mai mic, cu spa ii libere, este
probabil un centru administrativ. Din punctul
nostru de vedere, mai convenabil este centrul
administrativ. Are cl diri monumentale?
Ce în elegi prin cl dire monumental ?
Pelorat zâmbi discret, ca de obicei:
Nu cine tie ce. Moda se schimb de la o
lume la alta, i din timp în timp. B nuiesc, totu i,
întotdeauna au o alur impozant , inutil , i
costisitoare... Ca acea construc ie în care am fost
pe Comporellon.
Trevize zâmbi la rândul s u.
E greu de spus privind direct în jos; iar când
privesc din lateral, în trecere, totul pare neclar.
Pentru ce preferi centrul administrativ?
Acolo este cel mai probabil s g sim muzeul
planetar, biblioteci, arhive, universit i, i a a mai
departe.
Bine. Deci, acolo vom merge; spre ora ul mai
mic. i poate nu ne vom întoarce cu mâna goal .
Am avut dou e ecuri, poate c de data asta vom
si ceva.
Poate c a treia e cu noroc.
Trevize ridic sprâncenele:
De unde ai luat expresia asta?
Este veche, spuse Pelorat. Am g sit-o într-o
legend primitiv . Înseamn succesul în a treia
încercare, dup p rerea mea.
Sun bine, spuse Trevize. Foarte bine,
atunci... a treia s fie cu noroc.

CAPITOLUL l5
Mu chi

66
 TREVIZE AR TA GROTESC în costumul s u
spa ial. Nu r seser afar decât holsterele nu
cele pe care i le ag a de obicei pe olduri, ci
unele mai impun toare, f când parte din costum.
Introduse cu grij blasterul în holsterul din
dreapta, i biciul în holsterul din stânga. Fuseser
reînc rcate, i de aceasta dat , gândi el foarte
hot rât, nimeni i nimic nu i le va mai lua.
Bliss zâmbi:
Ai de gând s i iei armele cu tine chiar i pe
o lume f aer sau... Dar nu conteaz ! Nu- i voi
pune la îndoial deciziile.
Foarte bine! spuse Trevize.
Dup care se întoarse pentru a-l ajuta pe
Pelorat s i pun casca.
Pelorat, care nu mai purtase niciodat un
costum spa ial, spuse pe un ton plâng re :
Crezi c voi putea respira în chestia asta,
Golan?
Î i promit c vei putea, spuse Trevize.
Bliss, inând-o pe Fallom de dup umeri, îi privi
închizându- i ultimele articula ii. Tân ra Solarian
se holba la cele dou siluete în costume spa iale,
cu o nelini te evident . Tremura. Bra ul lui Bliss o
strânse u or i protector.
a camerei de presurizare se deschise,
sându-i pe cei doi s intre agitându- i bra ele în
semn de bun-r mas, dup care se închise în urma
lor. Apoi se deschise u a exterioar , i p ir , cu
mi ri greoaie, pe solul unei lumi moarte.
Era diminea , în zori. Cerul era senin, desigur,
i avea o tent de purpuriu, dar soarele nu se
ridicase înc . La orizontul mai luminat, acolo unde
urma s r sar soarele, plutea o u oar cea .
Este frig, spuse Pelorat.
Î i este frig? îl întreb surprins Trevize.
Costumele erau bine etan ate, i dac se mai
ivea din când în când vreo problem , aceasta era
mai degrab din cauza supraînc lzirii.
Nu, deloc, spuse Pelorat, dar uite acolo...
Vocea sa transmis prin radio suna clar în
urechea lui Trevize. Ar cu degetul.
În lumina purpurie a zorilor, fa ada ruinat a
cl dirii de care se apropiau era acoperit cu o
pelicul sub ire de ghea .
Atmosfera fiind rarefiat , spuse Trevize,
noaptea este mai frig decât te a tep i, i ziua mai
cald. Acum ne g sim în perioada cea mai rece a
zilei, i vor mai trece câteva ore pân ni se va face
prea cald pentru a mai putea r mâne expu i
soarelui.
O mic parte din soare începu s se disting
deasupra orizontului, ca i cum cuvintele lui
Trevize fuseser o incanta ie magic .
Nu te uita la el, îl avertiz Trevize pe tonul
unei conversa ii banale. Viziera ta este
reflectorizant i opac la radia iile ultraviolete,
dar chiar i a a ar putea fi periculos.
Întoarse spatele r ritului de soare, i umbra
sa lung se profila pe cl dire. Lumina soarelui
cea ca ghea a s dispar , chiar în timp ce privea.
Timp de câteva clipe, zidul c o culoare
întunecat datorit umezelii, apoi disp ru i
umezeala.
De aici, de jos, cl dirile nu mai par atât de
bine conservate, a a cum p reau din aer, spuse
Trevize. Sunt cr pate i stau s se pr bu easc .
sta este rezultatul modific rilor de temperatur ,
cred, i ciclurilor zilnice de înghe i dezghe ale
apei, care dureaz poate de dou zeci de mii de ani.
Sunt câteva litere gravate în piatra de
deasupra intr rii, spuse Pelorat, dar eroziunea le
face greu de citit.
Le po i descifra, Janov?
 Un fel de institu ie financiar . Cel pu in, pot
descifra un cuvânt care ar putea fi "banc ".
Ce e aia?
O cl dire în care bunurile se depun, se
retrag, se schimb , se împrumut ... dac este
vorba de ceea ce cred eu.
Un întreg edificiu pentru a a ceva? F
computere?
Cu computere, dar care nu se ocup de toate
problemele.
Trevize ridic din umeri. Detaliile istoriei antice
nu i se p reau deosebit de interesante.
i continuar drumul, m rind din ce în ce mai
mult pasul, petrecând din ce în ce mai pu in timp
în dreptul fiec rei cl diri. T cerea, moartea, erau
de-a dreptul deprimante. Colapsul lent, durând de
milenii, f cea ca acest loc s par cadavrul unui
ora , din care nu mai r seser decât oasele.
Se aflau la o latitudine mare în zona temperat ,
dar Trevize avu impresia c simte c ldura soarelui
în spate.
Pelorat, aflat la aproximativ o sut de metri în
dreapta, strig deodat :
Prive te aici!
Vocea lui r sun puternic în urechile lui
Trevize, care spuse:
Nu striga, Janov. Î i pot auzi foarte clar chiar
i oaptele, indiferent cât de departe ai fi. Ce este?
Pelorat spuse, coborând imediat vocea:
Aceast cl dire este "Casa Lumilor". Cel
pu in, asta cred c înseamn inscrip ia.
Trevize veni lâng el. În fa a lor se afla o cl dire
pe trei nivele, cu un acoperi neregulat. Acesta era
pres rat cu mari fragmente de piatr , ca i cum pe
vremuri acolo se aflase o sculptur , acum
pr bu it în buc i.
E ti sigur? întreb Trevize.
 Dac vom intra în untru, vom afla.
Urcar cinci trepte scunde, largi, i traversar o
pia enorm . În aerul rarefiat, t lpile lor metalice
produceau o vibra ie slab .
Acum în eleg ce-ai vrut s spui prin
"impozante, inutile, i costisitoare", murmur
Trevize.
Intrar într-un hol, vast i impun tor; lumina
trundea prin ferestre înalte, luminând prea
puternic suprafe ele pe care c dea, l sând restul în
obscuritate. Atmosfera rarefiat difuza foarte pu in
lumina.
În centru se afla o siluet uman mai înalt
decât un om obi nuit, sculptat în piatr sintetic .
Un bra îi c zuse. Cel lalt bra era cr pat de la
um r. Se d du înapoi, ca i cum apropierea l-ar fi
putut ispiti s comit un vandalism incalificabil.
(Se gândise c dac ar atinge bra ul cr pat, acesta
s-ar rupe.)
M întreb cine-o fi? spuse Trevize. Nici o
inscrip ie, nic ieri. Probabil cei care l-au sculptat
erau siguri c faima lui nu mai avea nevoie de nici
un semn pentru identificare, dar acum...
Sim i c e pe cale s alunece pe panta
considera iilor filozofice, i î i îndrept aten ia în
alt parte.
Pelorat privea în sus. Trevize îi urm ri unghiul
capului. Pe perete se aflau inscrip ii gravuri pe
care el nu le putea citi.
Incredibil, spuse Pelorat. Vechi, poate, de
dou zeci de mii de ani, i, aici, protejate împotriva
soarelui i a umezelii, sunt înc lizibile.
Pentru mine, nu, f cu Trevize.
Scrierea este veche i ornamentat . Hai s
vedem... apte... unu... doi...
Vocea sa se stinse într-un murmur, apoi vorbi
din nou.
 Sunt listate cincizeci de nume, i este vorba
despre cele cincizeci de lumi Spa iene, aceasta
fiind "Casa Lumilor". Presupun c numele sunt
listate în ordinea coloniz rii. Aurora este prima, iar
Solaria ultima. Dac observi, sunt apte coloane,
cu câte apte nume în primele ase coloane, i cu
opt nume în a aptea. Ca i cum ar fi conceput o
gril de apte-pe- apte, i dup aceea au ad ugat
Solaria, for i de realitate. P rerea mea, b trâne,
este c aceast list a fost conceput înainte ca
Solaria s fie terraformat i populat .
i care este planeta pe care ne afl m acum?
i po i da seama?
Ai s remarci c al cincilea nume, de sus în
jos, în a treia coloan , spuse Pelorat, al
nou sprezecelea de la începutul listei, este gravat
cu litere un pic mai mari decât celelalte. Cei care
au f cut lista trebuie s fi fost destul de orgolio i,
manifestând un anume ovinism. De altfel...
Da, spune!
Din câte îmi pot da eu seama, este vorba de
Melpomenia. Un nume care îmi este complet
str in.
Ar putea fi un alt nume pentru P mânt?
Pelorat d du energic din cap, dar mi carea
mase neobservat în exteriorul c tii de
cosmonaut.
În legende se folosesc zeci de cuvinte pentru a
face referire la P mânt, spuse el. Dup cum tii,
Gaia este unul dintre ele. La fel i Terra, i Erda, i
a mai departe. Toate sunt scurte. Nu cunosc nici
un nume lung folosit pentru a desemna P mântul,
sau care s semene cu o prescurtare pentru
Melpomenia.
Atunci ne afl m pe Melpomenia, i nu pe
mânt.
Da. i în plus a a cum începusem s spun
mai devreme un i mai bun indiciu este acela c
valorile coordonatelor Melpomeniei sunt "0,0,0", i
este firesc ca astfel de valori s se refere la planeta
pe care st m.
Coordonate? f cu uluit Trevize. Lista asta d
i coordonatele?
Sunt câte trei numere în dreptul fiec rui
nume, i b nuiesc c este vorba de coordonate. Ce
altceva ar putea fi?
Trevize nu r spunse. Deschise un mic
compartiment în partea costumului care îi
acoperea oldul drept, i lu de acolo un
instrument compact, legat de compartiment prin
fire. Îl duse la ochi i regl atent focalizarea,
intind inscrip ia de pe perete. Degetele sale
înm nu ate îngreunau mult procedura, care altfel
ar fi durat câteva momente.
Aparat de fotografiat? întreb inutil Pelorat.
Va transmite imaginile direct spre
computerul navei, spuse Trevize.
Lu câteva fotografii din diferite unghiuri, apoi
spuse.
A teapt ! Trebuie s m urc pe ceva mai
înalt. Ajut -m , Janov.
Pelorat î i prinse mâinile încruci ând degetele,
dar Trevize scutur din cap:
Nu, a a nu vei fi stare s -mi supor i
greutatea. Mai bine a eaz -te în patru labe.
Pelorat se conform , cu dificultate, i, la fel de
greoi, dup ce puse la loc în compartiment
aparatul de fotografiat, Trevize se urc pe umerii
i. De acolo, ajunse pe piedestalul statuii, împinse
încet statuia, pentru a-i verifica soliditatea, apoi
puse piciorul pe un genunchi îndoit al statuii,
folosindu-l ca punct de sprijin, i se propuls în
sus, prinzând um rul f bra . Încle tând
degetele pe o asperitate la nivelul pieptului, se
ridic i, în cele din urm , dup câteva icnituri,
reu i s se a eze pe um r. Pentru cei de mult
vreme disp ru i, care veneraser statuia i ceea ce
reprezenta ea, fapta lui Trevize ar fi p rut
blasfemie. Trevize se sim i puternic influen at de
acest gând i încerc s se a eze doar cu jum tate
din greutatea sa.
Ai s cazi i ai s te love ti! strig alarmat
Pelorat.
N-am s cad, i nici n-am s m lovesc. Îns
este posibil ca tu m surze ti.
Trevize lu aparatul i regl înc o dat
focalizarea. F cu câteva fotografii, apoi îl puse la
loc i coborî cu grij pân când atinse piedestalul
cu picioarele. S ri, i vibra ia produs de contactul
cu solul fu, dup toate probabilit ile, ocul
decisiv, c ci bra ul înc intact se rupse, formând o
mic gr joar de pietre la piciorul statuii.
derea nu f cuse practic nici un zgomot.
Trevize încremeni, i primul impuls fu s î i
seasc o ascunz toare înainte ca paznicul s
vin i s pun mâna pe el. Uimitor, gândi el dup
aceea, cât de repede î i aminte ti de zilele copil riei
într-o situa ie ca aceasta când din gre eal
spargi ceva aparent important. Sentimentul nu
durase decât o clip , dar avusese o intensitate
puternic .
Vocea lui Pelorat suna spart, a a cum se cade
unui martor, ba chiar complice la s vâr irea unui
act de vandalism. Îns reu i s g seasc cuvinte
de consolare:
Este... este în regul , Golan. Oricum, pân la
urm ar fi c zut singur.
Se îndrept spre cioburile de pe piedestal i sol,
ca i cum ar fi avut de gând s demonstreze
afirma ia f cut ; se aplec spre unul dintre
fragmentele mai mari, i spuse:
 Golan, vino aici.
Trevize se apropie i Pelorat, ar tând spre o
bucat de piatr provenind din bra ul care pân
arunci st tuse la locul lui, legat de um r, spuse:
Ce este asta?
Trevize deschise larg ochii. Era o pat pufoas ,
de culoare verde-str lucitor. O frec u or cu
degetele înm nu ate. Puful se desprinse f nici o
greutate.
Seam foarte mult cu mu chiul, spuse el.
Via a neinteligent de care ai amintit?
Nu sunt sigur cât de neinteligent este. Bliss,
îmi imaginez, va spune c i asta are con tiin ...
dar Bliss pretinde c pân i piatra ar avea
con tiin .
Crezi c mu chiul acesta atac piatra?
Nu m-ar mira s ajute la procesul de erodare.
Planeta are lumin solar din bel ug, i ceva ap .
Jum tate din atmosfer este format din vapori de
ap . Restul, din nitrogen i gaze inerte, i o urm
de dioxid de carbon, care ar putea duce la ipoteza
nu exist via vegetal dar este posibil ca
dioxidul de carbon s fie sc zut din cauz c este
practic în întregime incorporat în crusta de roc .
Dac roca are ceva carbona i, acest mu chi o
descompune secretând acid, dup care se folose te
de dioxidul de carbon eliberat. Mu chiul ar putea fi
ultima form predominant de via pe aceast
planet .
Fascinant, spuse Pelorat.
F îndoial , spuse Trevize, dar nu cine tie
ce. Coordonatele lumilor Spa iene sunt mai
interesante, dar noi dorim de fapt coordonatele
mântului. Dac nu sunt aici, ar putea fi în alt
parte a cl dirii sau în alt cl dire. Haide, Janov.
Dar tii..., începu Pelorat.
Nu, nu, spuse ner bd tor Trevize. Discut m
mai târziu. Trebuie s vedem dac aceast cl dire
ne mai poate oferi ceva. Temperatura cre te.
Privi micul indicator de temperatur de pe
dosul m nu ii stângi, apoi spuse:
Haide, Janov.
Hoin rir prin camere, p ind cât mai u or
posibil. Nu pentru c f ceau zgomot în sensul
obi nuit al cuvântului, sau pentru c îi putea auzi
cineva, ci pentru c nu îndr zneau s mai
provoace vreo stric ciune prin vibra ia datorat
pa ilor.
sau urme, ridicând praful care plutea pu in
la mic în ime, i apoi se a eza repede prin aerul
rarefiat.
Din când în când, în vreun ungher umbrit,
unul dintre ei ar ta cu degetul spre alte câteva
pete de mu chi. Prezen a vie ii le d dea o oarecare
senza ie de reconfortare, care, oricât de slab ar fi
fost, mai atenua sentimentul ap tor, sufocant, al
trecerii printr-o lume moart . Moart acum,
deoarece construc iile ar tau c odat , cu mult
timp în urm , societatea fusese vie i foarte
dezvoltat .
Apoi Pelorat spuse:
Cred c asta este o bibliotec .
Trevize privi împrejur, curios. Erau rafturi i,
privind mai atent, descoperi video-c i. Se
îndrept spre unul dintre rafturi, cu b gare de
seam . Erau late i grosolan f cute. Apoi î i d du
seama c avea de-a face cu simple cutii. Încerc ,
cu degete groase i neîndemânatice, s deschid
una, i în untru v zu mai multe discuri.
Incredibil de primitiv, spuse el.
Sunt vechi de mii de ani, spuse Pelorat pe un
ton de scuz .
Parc lua ap rarea vechilor Melpomenieni
împotriva acuza iei de înapoiere tehnologic .
 Trevize ar spre muchia cutiei, unde se
seau curbele sub iri ale literelor ornamentate
folosite de antici.
sta este titlul? Ce spune?
Pelorat cercet cu aten ie:
Nu sunt foarte sigur, b trâne. Cred c unul
dintre cuvinte se refer la via a microscopic . Ar
putea însemna "microorganism". B nuiesc c sunt
termeni tehnici din microbiologie, pe care nu îi
în eleg nici m car în Galactica Standard.
Tot ce se poate, f cu moroc nos Trevize. i, la
fel de probabil, nu ne-ar folosi la nimic chiar dac
le-am putea descifra. Nu ne intereseaz microbii.
-mi pl cerea, Janov, uit -te prin câteva din
ile astea, i vezi dac g se ti vreuna cu titlu
interesant. Între timp, eu voi cerceta aceste
proiectoare de c i.
Deci asta sunt? se mir Pelorat.
Erau obiecte plate, paralelipipedice. Aveau un
ecran înclinat deasupra, i o extensie curbat pe
ile laterale superioare, pe care se putea pune
cotul sau un electro-carnet de însemn ri... În caz
se inventase a a ceva pe Melpomenia.
Dac este o bibliotec , spuse Trevize, trebuie
aib proiectoare de c i, sub o form sau alta,
iar acestea par cele mai adecvate scopului.
Înl tur praful de pe ecran, cu mare grij , i
sufl u urat când v zu c ecranul nu tia din
ce era f cut nu se n ruise la atingerea mâinii.
Manevr u or comenzile, una dup alta. Nu se
întâmpl nimic. Încerc un alt proiector, apoi un
altul, mereu cu acela i rezultat negativ.
Nu era de mirare. Chiar dac aparatul era
capabil s se men in în stare de func ionare timp
de mii de ani într-o atmosfer rarefiat , i era
rezistent la vaporii de ap , r mânea totu i
problema sursei de alimentare. Energia, în orice
form ar fi fost stocat , se pierdea pe diferite c i,
odat cu trecerea timpului. Fenomenul nu putea fi
oprit. Acesta era înc un aspect al legii a doua a
termodinamicii, atotcuprinz toare, irezistibil .
Pelorat era în spatele lui:
Golan?
Da.
Am aici o video-carte...
Ce fel?
Cred c este o istorie a zborului spa ial.
Perfect... dar nu ne va fi de nici un folos dac
nu putem face proiectorul s func ioneze.
Strânse pumnii, frustrat.
Putem duce filmul pe nav , spuse Pelorat.
Nu tiu cum îl putem adapta la proiectorul
nostru. Nu s-ar potrivi, iar sistemul nostru de
scanare este cu siguran incompatibil cu sistemul
pe care l-au folosit ei.
Dar chiar sunt necesare toate astea, Golan?
Dac am...
Sunt necesare, Janov. Acum nu m mai
întrerupe. Încerc s m hot sc ce trebuie s
facem. A putea alimenta eu proiectorul. Poate c
nici nu are nevoie de altceva.
De unde faci rost de energie?
P i...
Trevize î i scoase armele, le privi scurt, apoi
puse blasterul înapoi în holster. Desf cu biciul
neuronic, i verific nivelul energiei. Era la maxim.
Se aplec la podea i g si spatele proiectorului
(considera în continuare c era un proiector),
împingându-l înainte. Acesta se deplas pu in.
Trevize studie s vad ce s-ar putea face.
Unul dintre cabluri trebuia s fie cablul de
alimentare, i, mai mult ca sigur, era acela care
venea din perete. Nu se vedea vreo priz sau vreun
conector. (Cum s te descurci cu o cultur veche i
str in , unde lucrurile cele mai simple, cunoscute
de toat lumea, erau de nerecunoscut pentru
al ii?)
Trase încet de cablu, apoi mai tare. Îl r suci
într-un sens, apoi în cel lalt. Ap peretele în
vecin tatea cablului, i cablul în vecin tatea
peretelui. Î i îndrept aten ia, în m sura în care
era posibil, spre partea din spate a aparatului, pe
jum tate ascuns , dar nici a a nu ob inu vreun
rezultat.
Puse o mân pe podea pentru a se ridica i,
ridicându-se, cablul veni cu el. Nu avea nici cea
mai vag idee cum f cuse de se desprinsese cablul.
Nu p rea rupt sau smuls. Cap tul era foarte
neted, i l sase în urm , în perete, o por iune mic
i cu form regulata, acolo unde fusese prins.
Pelorat spuse încet:
Golan, ai putea s ...
Trevize f cu un gest categoric cu mâna:
Nu acum, Janov. Te rog!
Remarc deodat crusta verde care îi acoperea
pliurile de la m nu a stâng . Probabil c , atunci
când c utase cu mâna în spatele proiectorului, se
frecase de ni te mu chi, i acesta se desprinsese.
nu a era u or umed , dar se usc imediat. Pata
verde deveni maronie.
i îndrept aten ia spre cablu, cercetând cu
minu iozitate cap tul desprins din perete. Acolo se
aflau dou g uri, în care puteau intra fire.
Se a ez din nou pe podea, i deschise
compartimentul energetic al biciului neuronic. Cu
grij , depolariz unul dintre fire i îi scoase cap tul
în afar . Apoi, încet i cu delicate e, îl introduse
într-unul din orificiile cablului de alimentare,
împingându-l pân la maximum. Când încerc s
îl scoat din nou afar tr gând u or, acesta nu
ced , ca i cum fusese bine prins. Î i st pâni
tenta ia de a-l trage afar cu for a. Depolariz i
cel lalt fir, împingându-l în cel lalt orificiu. Era de
presupus c astfel se va închide circuitul, i va
alimenta proiectorul cu energie.
Janov, spuse el, tu ai avut de-a face cu video-
car i de toate felurile. Vezi dac nu cumva po i s
introduci cartea aia în video-proiector.
Chiar este necesar s ...
Te rog, Janov, înceteaz s mai pui întreb ri
inutile. Nu avem prea mult timp la dispozi ie, din
cauza c ldurii. Nu am de gând s a tept înc o
noapte pentru a ne putea întoarce din nou în
aceast cl dire, dup ce se va r ci.
A a ar trebui s intre, spuse Janov, dar...
Bun, spuse Trevize, dac este o istorie a
zborului spa ial, atunci va trebui s înceap cu
mântul. S vedem acum dac aparatul sta
func ioneaz .
Pelorat, un pic nervos, introduse video-cartea în
compartimentul care nu putea avea alt destina ie,
apoi începu s studieze semnele de pe diferitele
taste, c utând o indica ie oarecare.
Trevize, în a teptare, începu s vorbeasc cu
voce joas , în parte pentru a- i potoli propria
emo ie:
B nuiesc c trebuie s existe robo i pe lumea
asta ici i colo într-o stare destul de bun ,
dup toate probabilit ile, str lucind în atmosfera
rarefiat . Necazul este c i surselelor de
alimentare trebuie s se fi desc rcat de mult
vreme, i chiar dac ar fi realimenta i, nu tiu ce s-
a întâmplat cu creierele lor. Pârghiile i angrenajele
ar putea rezista mileniilor, dar ce s-o fi întâmplat
cu microcontactele i elementele subatomice pe
care le aveau în creier? Cu siguran a c s-au
deteriorat, i chiar dac nu s-au deteriorat, ce-ar
putea s tie ei despre P mânt? Ce-ar putea...
 Proiectorul func ioneaz , b trâne, spuse
Pelorat. Uite aici...
Proiectorul începu s pâlpâie, în penumbr .
Str lucirea era vag , dar Trevize m ri u or puterea
eliberat de biciul neuronic, i ecranul deveni mai
str lucitor. Aerul rarefiat din jur l sa zonele din
afara razelor de soare într-o relativ penumbr ,
astfel încât camera era întunecoas , i, prin
contrast, ecranul p rea mai str lucitor.
Continua s pâlpâie, traversat din când în când
de umbre.
Trebuie reglat, spuse Trevize.
tiu, spuse Pelorat, dar se pare c nu pot
ob ine mai mult decât atât. Filmul probabil c s-a
deteriorat.
Umbrele defilau acum mai repede pe ecran, i,
periodic, ap rea ceva care sem na foarte vag cu un
text. Era imposibil de descifrat, între text i cei doi
se interpusese parc o cea groas . Apoi, pentru o
clip , imaginea deveni clar , pentru a disp rea din
nou.
D înapoi i p streaz imaginea, Janov,
spuse Trevize. Pelorat încerca deja s prind din
nou imaginea clar . Trecu de ea dând înapoi, apoi
du înainte i trecu din nou de ea, pân cînd în
cele din urm o prinse i o p str .
Ner bd tor. Trevize încerc s citeasc , apoi
spuse, iritat:
Tu po i descifra ce scrie aici, Janov?
Nu în întregime, spuse Pelorat privind
ecranul cu ochii pe jum tate închi i. Este despre
Aurora. De asta îmi pot da seama. Cred c
vorbe te despre prima expedi ie hiperspa ial ...
"prima evadare", a a se spune.
du înainte, i imaginea se înce devenind
din nou întunecat . Spuse, în cele din urm :
Pare c se ocup de lumile Spa iene, Golan.
Nu g sesc nimic referitor la P mânt.
i nici n-ai s g se ti, spuse Trevize cu
am ciune. i pe aceasta lume, ca i pe Trantor,
a fost ters tot ceea ce se referea la P mânt.
Opre te aparatul.
Dar nu conteaz ..., începu Pelorat oprind
aparatul.
De ce, din cauz c mai putem încerca în alte
biblioteci? i acolo au fosf terse. Peste tot. tii...
În timp ce vorbea îi arunc o privire lui Pelorat.
Se holb deodat la el cu un amestec de oroare i
repulsie.
Ce s-a întâmplat cu viziera ta? întreb el.

67

Pelorat ridic automat mâna înm nu at pân

la vizier , apoi o îndep rt , privind-o.
Ce s-a întâmplat? întreb el perplex.
Apoi îl privi pe Trevize, i continu , cu o voce
aproape pi ig iat :
Este ceva ciudat cu viziera ta, Golan.
Trevize privi imediat în jurul sau, c utând o
oglind . Nu era nici una, i chiar dac ar fi fost, ar
fi avut nevoie de lumin .
Vino la soare, murmur el.
Tras, împins, Pelorat fu adus în raza de lumin
a celei mai apropiate ferestre. Trevize sim i c ldura
în spate, în ciuda efectului izolator al costumului
spa ial.
Prive te spre soare, Janov, spuse el, i
închide ochii.
Se l muri imediat ce nu era în regul cu viziera.
Era mu chiul, care cre tea abundent acolo unde
sticla vizierei întâlnea es tura metalizat a
costumului spa ial. Viziera lui Pelorat avea pe
margini puf verde. Trevize nu avea nici o îndoial
i viziera lui era în aceea i situa ie.
Frec mu chiul de pe viziera lui Pelorat, cu
degetul m nu ii. O parte se desprinse, acoperindu-
i m nu a cu o crust verde, îns în timp ce o
privea str lucind în soare, aceasta deveni mai dur
i mai uscat . Încerc din nou, i de aceast dat
mu chiul se desprinse ca o coaj , c zând.
Începuse s capete o culoare maronie. Frec din
nou, cu râvn , marginile vizierei lui Pelorat.
Cur -mi viziera, a a cum fac i eu cu a ta,
spuse el.
Apoi, mai târziu:
Sunt curat? Perfect, i tu la fel... S mergem.
Nu mai avem ce face pe aici.
În ora ul pustiu i f aer, soarele era
nepl cut de fierbinte. Cl dirile de piatr str luceau
aproape dureros de puternic. Trevize miji ochii
privindu-le, i, pe cât posibil, încerc s mearg pe
arterele umbrite. Se opri în fa a unei cr turi care
br zda fa ada unei cl diri. O cr tur suficient de
larg pentru a- i putea introduce degetul prin ea,
cu m nu cu tot. B degetul, îl scoase, îl privi,
i murmur :
Mu chi.
Se duse pân la marginea umbrei i inu o
vreme degetul la soare.
Dioxidul de carbon este explica ia, spuse el.
Oriunde se poate face rost de dioxid de carbon în
rocile aflate în descompunere oriunde acolo va
cre te i mu chiul. Noi, precum tii, suntem o
surs bogat de dioxid de carbon, probabil mai
bogat decât orice altceva de pe planeta asta, i
cred c unele cantit i infime de gaz scap pe la
marginile vizierei.
Deci mu chiul va cre te acolo.
Da.
 Drumul înapoi spre nav p rea lung, mult mai
lung decât la ducere, desigur, mai ales c acum
soarele dogorea mai puternic decât în zori. Îns
când ajunser , nava se afla în continuare la
umbr . Cel pu in din acest punct de vedere,
Trevize calculase corect.
Prive te! spre Pelorat.
Trevize v zuse. Marginile u ii principale erau
înc rcate de mu chi verde.
Tot sc ri de dioxid de carbon? întreb
Pelorat.
Bineîn eles. Cantit i insignifiante, sunt
sigur, dar mu chiul sta este cel mai fin detector
de dioxid de carbon pe care l-am v zut pân acum.
Sporii s i probabil c se g sesc pretutindeni, i
oriunde se întâlnesc cu câteva molecule de dioxid
de carbon, germineaz .
i potrivi radio-ul pe lungimea de und a navei
i spuse:
Bliss, m auzi?
Vocea lui Bliss r sun în urechile amândorura:
Da. Sunte i preg ti i s intra i? A i avut
noroc?
Suntem în fa a u ii exterioare, spuse Trevize,
dar nu deschide u a camerei de presurizare. Repet,
nu o deschide.
De ce?
Bliss, vrei s faci ce- i spun? Dup aceea vom
discuta pe îndelete.
Trevize scoase blasterul i coborî cu grij
intensitatea la minimum, apoi îl privi, nehot rât.
Nu îl folosise niciodat reglat astfel. Privi împrejur.
Nu descoperi nimic suficient de fragil pentru a
putea face o verificare.
În disperare de cauz , ochi la baza colinei
pietroase în umbra c reia se ad postea Far Star...
inta nu deveni incandescent . Automat, pip i
locul în care tr sese. Era cald? Nu- i putea da
seama cu certitudine, prin es tura izolatoare a
costumului.
Ezit din nou, apoi aprecie c înveli ul navei
trebuia s aib o rezisten la fel de mare, sau în
orice caz de acela i ordin de m rime, ca i piatra
colinei. Îndrept blasterul spre marginea u ii i
ap scurt contactul, inându- i respira ia.
Câ iva centimetri din substan a asem toare
mu chiului arser pe loc. Agit mâna pe lâng
pata maronie, i slabul curent produs în aerul
rarefiat fu suficient pentru a împr tia fragmentele
moarte.
Merge? întreb nelini tit Pelorat.
Da, merge, spuse Trevize. Am reglat blasterul
la minimum.
Parcurse cu fasciculul caloric conturul u ii, i,
la atingerea acestuia, verdele disp ru. Complet.
Lovi u a principal pentru a creea o vibra ie care
duc la desprinderea r elor, i un praf
maroniu c zu la sol... un praf atât de fin încât
pluti u or în atmosfera rarefiat , ridicat de slabe
mi ri în masa gazului.
Cred c acum o putem deschide, spuse
Trevize.
Folosind tastele br rii de la încheietura
mâinii, realiz combina ia de unde radio care
activau din interior mecanismul de deschidere.
a se debloca i, la jum tatea cursei de
deschidere, Trevize spuse:
Nu mai pierde timpul, Janov, intr ... Nu
tepta s se coboare scara. Urc -te!
Dup care urc i el, cur ând conturul u ii cu
blasterul. Cur i scara, dup ce aceasta se
deplie. Apoi comand închiderea u ii principale,
continuând s foloseasc fasciculul caloric pân la
etan area complet .
 Suntem în camera de presurizare, Bliss,
spuse Trevize. Vom sta aici câteva minute.
Continu s nu faci nimic!
Totu i, spune-mi ceva, nu m l sa în aer, se
auzi vocea lui Bliss. Sunte i în regul ? Cum se
simte Pel?
Sunt aici, Bliss, spuse Pel, i sunt foarte
bine. Nu ai motive de îngrijorare.
Bine, Pel, dac spui tu... dar mai târziu va
trebui s -mi explici, î i dai seama.
Î i promitem, spuse Trevize.
Dup care activ iluminarea camerei de
presurizare. Cele dou siluete îmbr cate în
costume spa iale se trezir una în fa a celeilalte.
Evacu m la maximum aerul planetar din
aceast camer , spuse Trevize, a a c avem de
teptat pân se termin .
i aerul din nav ? Îl l m s intre?
Deocamdat , nu. Sunt la fel de ner bd tor ca
i tine s m dezbrac de costumul spa ial, Janov.
Îns vreau s m asigur c vom sc pa de to i sporii
care au intrat odat cu noi... sau lipi i de noi.
În iluminarea nu foarte satisf toare a camerei
de presurizare, Trevize îndrept blasterul spre
partea interioar a conturului u ii principale,
împr tiind c ldura, metodic, apoi urmar
podeaua, pere ii, apoi din nou podeaua.
Acum este rândul t u Janov.
Pelorat tres ri speriat.
S-ar putea s i se fac nepl cut de cald,
spuse Trevize. Îns nu vei sim i nimic altceva.
Dac devine insuportabil, s -mi spui.
Plimb fascicului invizibil pe deasupra vizierei,
mai ales pe la margini, apoi, încetul cu încetul, pe
deasupra întregului costum spa ial.
Ridic bra ele, Janov, murmur el.
Apoi:
 Pune- i bra ele pe um rul meu, i ridic un
picior... trebuie s i cur t lpile... acum cel lalt...
te-ai înc lzit prea tare?
Sincer s fiu, Golan, nu stau într-un curent
de aer proasp t i r coros, spuse Pelorat.
Bine, atunci, d -mi s gust din propriul meu
medicament. Cur -m .
N-am inut niciodat un blaster în mân .
Acum trebuie -l ii. Apuc -l a a, în timp ce
cu degetul mare ape i butona ul sta... i ii
strâns. Foarte bine... Acum plimb -l pe deasupra
vizierei mele. Plimb -l continuu, Janov, nu z bovi
prea mult într-un singur loc. Acum plimb -l peste
restul c tii, acum mergi în jos, pe obraji, pe gât.
Continu s îl îndrume, i dup ce se înc lzise
peste tot, transpirând nepl cut, î i recuper
blasterul i verific nivelul de energie.
S-a dus mai mult de jum tate, spuse el.
Apoi cur cu meticulozitate interiorul camerei
de presurizare, trecând de mai multe ori peste
pere i, pân când blasterul se goli, înc lzindu-se el
însu i foarte puternic în urma desc rc rii rapide i
sus inute. Îl puse la loc în holster.
De-abia atunci d du semnalul de intrare în
nav . Primi cu satisfac ie uierul i curentul
aerului care intr în camera de presurizare, odat
cu deschiderea u ii interioare. Prospe imea i
calit ile sale convective aveau s înl ture c ldura
costumului spa ial foarte repede. S fi fost poate
doar în imagina ia lui, dar sim i imediat efectul de
cire. Real sau nu, aceast senza ie îi produse
pl cere.
Dezbrac -te de costum, Janov, i las -l aici,
în camera de presurizare, spuse Trevize.
Dac nu te superi, spuse Pelorat, înainte de
orice altceva mi-a dori s fac un du .
Nu tiu dac ai s -l po i face chiar acum.
Înainte de du , i înainte chiar s i u urezi vezica,
nuiesc c va trebui s stai de vorb cu Bliss.
Bliss îi a tepta, bineîn eles, cu o expresie de
îngrijorare întip rit pe fa . În spatele ei, privind
pe furi , st tea Fallom, strângând-o puternic de
bra ul stâng.
Ce s-a întâmplat? întreb Bliss ner bd toare.
Ce s-a întâmplat?
Am luat m suri contra infec iei, spuse sec
Trevize, i acum voi porni radia ia ultraviolet .
Pune i-v ochelarii negri. Mai repede, v rog.
Razele ultraviolete al turându-se ilumin rii
normale, Trevize î i scoase unul câte unul
ve mintele umede, i le scutur , întorcându-le pe
toate p ile.
Simpl m sur de precau ie, spuse el. F i
tu la fel, Janov. i, Bliss, s tii c va trebui s m
dezbrac pân la piele. Dac te deranjeaz treci în
camera al turat .
Nu m deranjeaz deloc, spuse Bliss. Cred c
tiu destul de bine cum ar i, i, cu siguran , nu
vei veni cu vreo surpriz ... Ce infec ie?
Un nimic care, l sat liber, spuse Trevize
prefâcându-se indiferent, ar putea face mult r u
omenirii, cred.

68

Totul se terminase. Lumina ultraviolet î i

îndeplinise misiunea. Oficial, conform complexei
documenta ii filmate care înso ise Far Star, aceast
radia ie era destinat dezinfect rii.
Trevize b nuia c cei din lumile în care tenul
închis la culoare era la mod o foloseau pentru a
se bronza. Îns ultravioletele, în orice scop ar fi
fost folosite, erau dezinfectante.
 Se în ar din nou în spa iu, i Trevize
manevr ca s ajung cât mai aproape de soarele
Melpomeniei, f a strica îns confortul
pasagerilor, rotind nava pentru a se asigura c
întregul ei înveli fusese sc ldat în ultraviolete.
În final, recuper cele dou costume spa iale
site în camera de presurizare, i le examina
pân când se declar satisf cut.
Toate astea, spuse dup aceea Bliss, pentru
ni te mu chi. Nu asta ai spus c era, Trevize?
Mu chi?
I-am spus mu chi, f cu Trevize, pentru c
sem na cu mu chiul. Îns nu sunt botanist. Tot
ceea ce pot spune este c are o culoare verde
intens i c probabil se mul ume te cu foarte
pu in energie luminoas .
De ce foarte pu in ?
Mu chiul este sensibil la ultraviolete i nu
poate cre te sau supravie ui în lumina direct a
soarelui! Sporii s i se afl pretutindeni i cresc în
col uri ascunse, în cr turile statuilor, pe p ile
de jos ale suprafe ei cl dirilor, hr nindu-se cu
energia fotonilor reflecta i, ori de câte ori au la
dispozi ie o surs de dioxid de carbon.
Trag concluzia c , dup p rerea ta, este
periculos, spuse Bliss.
Este foarte posibil. Dac ar fi intrat împreun
cu noi câ iva spori, lipi i de costume sau purta i de
curen i slabi de aer, ar fi g sit ilumina ie din
bel ug, f ultraviolete. Ar fi g sit mult ap , i o
nesfâr it surs de dioxid de carbon.
Doar 0,03 procente din atmosfera noastr ,
spuse Bliss.
Pentru ei este foarte mult... i înc patru
procente, din expira ie. Ce s-ar fi întâmplat dac
sporii ar fi crescut în n rile noastre, i pe piele?
Dac ne-ar fi descompus i distrus hrana? Dac ar
fi produs toxine ucig toare? Chiar dac am fi
reu it s -i omorâm, dar am fi l sat fie i câ iva
spori în via , ar fi fost suficien i pentru ca, purta i
pe o alt lume, s o infesteze. i de acolo puteau fi
spândi i în alte p i. Cine tie ce nenorociri ar fi
putut provoca?
Bliss d du din cap:
Pentru simpul fapt c este diferit , via a nu
este neap rat periculoas . Mereu e ti gr bit s
ucizi.
Aici a vorbit Gaia, spuse Trevize.
Bineîn eles, dar sper s recuno ti c nu
spune prostii. Mu chiul este adaptat condi iilor
acestei lumi. Folose te lumina în cantit i mici,
îns este ucis de lumina puternic ; se folose te de
infime emana ii de dioxid de carbon, îns o
cantitate mai mare l-ar putea distruge. Este posibil
nu poat supravie ui pe o alt lume în afar de
Melpomenia.
i ce, vroiai s -mi asum un asemenea risc?
întreb Trevize.
Bliss ridic din umeri:
Foarte bine. Nu e cazul s intri în defensiv .
i în eleg punctul de vedere. Fiind un Izolat,
probabil c nu ai avut de ales.
Trevize ar fi r spuns, dar fu întrerupt de vocea
clar , ascu it , a lui Fallom, care vorbi pe limba ei.
Trevize îl întreb pe Pelorat:
Ce spune?
Fallom spune..., începu Pelorat.
Îns Fallom, ca i cum î i amintise un pic prea
târziu c limbajul ei nu putea fi în eles, începu din
nou:
Era i Jemby acolo unde a i fost voi?
Cuvintele fuseser pronun ate cu grij , i Bliss
radia de bucurie:
Nu-i a a c vorbe te bine Galactica? Dup o
perioad de timp pe care o putem considera foate
mic .
Trevize spuse, coborând vocea:
Încearc s -i explici tu... dac -i vorbesc eu, s-
ar putea s nu ias bine. Explic -i c nu am g sit
robo i pe aceast planet , Bliss.
Am s -i explic eu, spuse Pelorat. Vino,
Fallom.
O cuprinse pe Fallom cu bra ul, de dup umeri:
Vino în camera noastr , i î i, voi da s cite ti
alt carte.
O carte? Despre Jemby?
Nu chiar...
Usa se închise în urma lor.
tii, spuse Trevize privind nemul umit, ne
pierdem timpul f când pe d daca cu copilul la.
Ne pierdem timpul? Dar în ce fel afecteaz
acest lucru c utarea P mântului, Trevize?... În nici
un fel. Jucându-ne îns de-a d daca, avem
posibilitatea de a stabili ni te comunica ii, de a
alunga frica, de a oferi dragoste. Acestea nu
înseamn nimic?
Iar vorbe te Gaia.
Da, spuse Bliss. Hai s analiz m rezultatele.
Am vizitat trei dintre vechile lumi Spa iene, i nu
am ob inut nimic.
Destul de adev rat, recunoscu Trevize.
De fapt, fiecare s-a dovedit periculoas , nu-i
a? Pe Aurora, am g sit câini s lbatici; pe Solaria,
fiin e umane neobi nuite i periculoase; pe
Melpomenia, mu chi agresiv. Deci, dup toate
aparen ele, atunci când o lume este l sat de una
singur , fie c ad poste te sau nu fiin e umane,
devine periculoas pentru comunitatea
interstelar .
Nu este o regul general .
Trei din trei este totu i foarte impresionant.
 i cum te impresioneaz pe tine, Bliss?
Î i spun imediat. Te rog s m ascul i cu
mintea deschis . Dac în Galaxie exist milioane
de lumi care interac ioneaz , i dac fiecare lume
este constituit în întregime din Izola i, atunci, pe
fiecare lume, fiin ele umane sunt dominante i î i
pot impune voin a asupra formelor de via
neuman , asupra mediului, i chiar asupra altor
fiin e umane. Deci, Galaxia este o Galaxie foarte
primitiv , oarb i disfunc ional . Începutul unei
entit i. În elegi ce vreau s spun?
În eleg... dar asta nu înseamn c voi fi de
acord cu tine.
Nu te rog decât s m ascul i. C vei fi sau
nu de acord, asta este treaba ta, îns ascult -m .
Singura stare în care Galaxia va func iona va fi cea
de proto-Galaxia, i cu cât mai pu in proto i mai
mult Galaxia, cu atât mai bine. Imperiul Galactic a
fost o tentativ de a realiza o proto-Galaxia
puternic , iar atunci când acesta s-a pr bu it,
lucrurile s-au înr ut it rapid, i a existat o
preocupare constant de a revigora conceptul de
proto-Galaxia. Confedera ia Funda iei reprezint o
tentativ în aceast direc ie. La fel i Imperiul
Catârului. La fel i Imperiul pe care îl pl nuie te A
Doua Funda ie. Dar chiar dac nu ar fi existat
aceste Imperii i Confedera ii, chiar dac întreaga
Galaxie ar fi într-o stare de puternica fr mântare,
ar exista o leg tur . Fiecare lume ar interac iona
cu celelalte, de i într-un mod ostil. Ar fi i asta, în
sine, un fel de uniune, i înc nu ar fi cel mai r u
caz.
Care ar fi cel mai r u caz?
Cuno ti r spunsul, Trevize. L-ai v zut. Dac
o lume locuit de oameni se pr bu te complet,
devine cu adev rat Izolat , iar dac pierde toate
interac iunile cu celelalte lumi, devine... malign .
 Ca un cancer?
Da. Nu este cazul Solariei? Ea, împotriva
tuturor celorlalte lumi. i, pe ea, fiecare individ
este împotriva celorlal i. Ai v zut, iar dac fiin ele
umane dispar complet, dispare i ultima f râm de
disciplin . Se va instaura lupta s lbatic împotriva
celorlal i, ca în cazul câinilor, sau va exista doar o
for elementar , ca în cazul mu chiului. În elegi
cred de ce, cu cât ne apropiem mai mult de
Galaxia, cu atât este mai bun societatea. De ce s
nu mergem pân la cap t?
Trevize o privi un timp în t cere. Apoi spuse:
M gândesc la ceea ce mi-ai spus. Dar de
unde ideea asta c dozajul este ceva cu sens unic?
dac pu in este bun, atunci s ai mult este
bine, i s ai totul este cel mai bine? N-ai spus
chiar tu c este posibil ca mu chiul s fi fost
adaptat la foarte pu in dioxid de carbon, astfel
încât o cantitate mare l-ar putea ucide? O fiin
uman înalt de doi metri este mai avantajat
decât una înalt de un metru; dar este mai
avantajat i decât una înalt de trei metri. Un
oarece nu ar câ tiga nimic dac ar fi m rit pân
la dimensiunile unui elefant. Ar muri. i nici
elefantul nu ar fi avantajat dac ar fi redus pân la
dimensiunile unui oarece. Exist o m rime
natural , o complexitate natural , o calitate
optim pentru orice, fie stea, fie atom, iar acest
lucru este valabil, cu siguran , i pentru
creaturile vii, i pentru societ ile vii. Nu spun c
vechiul Imperiu Galactic era ideal, i remarc multe
defecte la Confedera ia Funda iei, dar nu sunt
preg tit s accept c dac Izolarea total este
un toare, atunci, totala Unificare este benefic .
Extremele pot fi la fel de oribile, i un Imperiu
Galactic de mod veche, oricât de imperfect, ar
putea fi cel mai bun lucru realizabil.
 Bliss scutur energic din cap:
M întreb dac i tu crezi ceea ce spui,
Trevize. Vrei s spui c un virus i o fiin uman
sunt la fel de nesatisfâc toare, i c i-ai dori ceva
intermediar... ceva care s semene cu un mucegai?
Nu. Dar a putea spune c un virus i un
supraom sunt la fel de nesatisfac tori, i mi-a dori
ceva intermediar... ceva a a, ca o fiin uman
obi nuit ... Îns discu ia asta nu are nici un rost.
Solu ia o voi afla pe P mânt. Pe Melpomenia am
dat peste coordonatele altor patruzeci i apte de
lumi Spa iene.
i le vei vizita pe toate?
Pe fiecare, dac va trebui.
Riscându- i de fiecare dat via a?
Dac numai astfel pot g si P mântul, da.
Pelorat ie ise din camera în care o l sase pe
Fallom, i p rea pe punctul de a spune ceva, când
fu prins de schimbul rapid de replici dintre Bliss i
Trevize. Privea când pe unul, când pe cel lalt, pe
sur ce luau cuvântul.
Cât va dura? întreb Bliss.
Cât va fi nevoie, spuse Trevize. i am putea
si ceea ce ne trebuie chiar în urm toarea lume
pe care o vom vizita.
Sau pe nici una.
Asta nu putem ti pân nu c ut m.
De-abia acum, în sfâr it, Pelorat reu i s
strecoare o vorb :
Dar pentru ce s c ut m, Golan? Avem
spunsul.
Trevize d du nervos din mân în direc ia lui
Pelorat, apoi opri mi carea, întoarse capul, i
spuse, interzis:
Ce?
Am spus c am g sit r spunsul. Am încercat
i spun asta pe Melpomenia de cel pu in cinci
ori, dar erai atât de prins de ceea ce f ceai...
Ce r spuns avem? Ce tot spui acolo?
Vorbeam despre mânt. Cred c tim unde
se afl P mântul.

Partea a asea
ALFA

CAPITOLUL l6
Centrul lumilor

60

TREVIZE ÎL FIX ÎNDELUNG pe Pelorat, cu o

expresie de v dit neîncredere întip rit pe figur .
Apoi spuse:
Ai v zut ceva ce nu am v zut eu, i de care
nu mi-ai vorbit?
Nu, spuse Pelorat. Ai v zut i tu, i dup cum
i-am mai spus, am încercat s i explic. Îns tu
nu erai dispus s m ascul i.
Bine, mai încearc o dat .
Nu-l brusca, Trevize, spuse Bliss.
Nu-l bruschez. Cer informa ii. Iar tu, încearc
nu te mai por i cu el ca i cum ar fi un bebelu .
V rog, spuse Pelorat, asculta î-m pe mine,
nu începe i iar o disput ... Î i aduci aminte, Golan,
am discutat despre primele încerc ri de a
descoperi originea speciei umane? Proiectul lui
Yariff? tii, acela în care se încerca reprezentarea
grafic a datelor de colonizare, în ipoteza c
planetele au fost colonizate la fel în toate direc iile,
plecând din punctul de origine? i deci, mergând
dinspre lumile mai noi înspre cele vechi, ne-am
apropia, din orice direc ie, spre lumea de origine.
Trevize d du din cap, ner bd tor:
Îmi aduc aminte c nu a mers, datele
coloniz rilor nefiind de încredere.
Adev rat, b trâne. Dar lumile cu care a
lucrat proiectul lui Yariff f ceau parte din a doua
expansiune a rasei umane. Pe atunci, c toriile
spa iale erau foarte avansate, iar coloniz rile au
avut loc într-un mod neregulat. Era simplu s
parcurgi distan e foarte mari în Salturi, iar
colonizarea nu era obligatoriu s se produc
simetric. Cu siguran c i asta s-a ad ugat
incertitudinii datelor de colonizare. Dar gânde te-
te pu in, Golan, la lumile Spa iene. Ele f ceau
parte din primul val de colonizare. Pe atunci,
zborul hiperspa ial era mai pu in avansat, i
probabil c Salturile erau micu e, sau chiar
inexistente. În cursul celei de-a doua expansiuni
au fost colonizate milioane de lumi, probabil într-o
manier haotic ; în primul val au fost colonizate
doar cincizeci, probabil într-o manier ordonat .
Milioanele de lumi ale celei de-a doua expansiuni
au fost colonizate pe parcursul unei perioade de
dou zeci de mii de ani; cele cincizeci din prima
expansiune au fost colonizate într-o perioad de
câteva secole... aproape instantaneu, prin
compara ie. Cele cincizeci, luate împreun , ar
trebui s fie dispuse într-o simetrie aproximativ
sferic fa de lumea de origine. Avem coordonatele
celor cincizeci de lumi. Le-ai fotografiat, î i aduci
aminte, când te-ai urcat pe statuie. Acela care a
distrus documentele referitoare la P mânt, ori a
omis aceste coordonate, ori nici m car nu s-a
gândit c ne vor da informa ia de care avem
nevoie. Tot ceea ce ai de f cut, Golan, este s
corectezi aceste coordonate inând cont de deriva
stelelor în ultimii dou zeci de mii de am, apoi s
 se ti centrul sferei. Vei c dea foarte aproape de
soarele P mântului.
Trevize r sese cu gura c scat , i nu o
închise decât la câteva momente dup terminarea
expunerii.
De ce nu m-am gândij i eu la asta? spuse el.
Am încercat s i spun, când înc mai eram
pe Melpomenia.
Da, desigur. Îmi cer scuze, Janov, pentru c
am refuzat s ascult. Adev rul este c am crezut...
Se opri, încurcat. Pelorat chicoti încet:
C nu am nimic important de spus. În
general ai dreptate, dar de data aceasta era o
problem care apar inea de domeniul meu,
în elegi. Sunt sigur c , în rest, ai toate motivele s
nu- i pierzi timpul ascultându-m .
Nu e adev rat, spuse Trevize. Nu este deloc
a, Janov. M simt ca un idiot, i pe merit. Îmi
cer din nou scuze... i acum, trebuie s alerg la
computer.
Merse împreun cu Pelorat în cabina de pilotaj.
Pelorat, ca întotdeauna, privi cu un amestec de
minunare i neîncredere cum ia na tere un
organism om/computer.
Va trebui s fac unele ipoteze, Janov, spuse
Trevize cu o expresie seac datorat concentr rii
aten iei asupra computerului. Trebuie s presupun
primul num r reprezint distan a în parseci, iar
celelalte dou numere sunt unghiuri în radiani;
primul dintre unghiuri fiind sus-jos, ca s spun
a, iar cel lalt stânga-dreapta. Va trebui s
presupun c semnul plus sau minus este folosit ca
în conven ia Galactic Standard, i c valoarea
zero-zero-zero reprezint coordonatele
Melpomeniei.
Mie mi se pare logic i simplu, spuse Pelorat.
Chiar a a? Sunt ase posibilit i de aranjare
a numerelor, patru posibilit i de aranjare a
semnelor, distan ele pot fi în ani-lumin i nu în
parseci, unghiurile în grade i nu în radiani. Deci
avem nou zeci i ase de variante posibile. În plus,
dac distan ele sunt în ani-lumin , nu tiu care
este lungimea anului folosit. Mai adaug de
asemeni i faptul c nu tiu care sunt conven iile
pentru m surarea unghiurilor. B nuiesc c pentru
primul dintre unghiuri, m surarea se face pornind
de la ecuatorul Melpomeniei, îns în al doilea caz,
care este primul meridian?
Pelorat se încrunt :
Din ce spui tu aici, se pare c nu avem nici o
ans .
Nu trebuie s exagerezi. Aurora i Solaria
sunt incluse în list , i le cunosc pozi ia în spa iu.
Voi folosi coordonatele din tabel, i voi vedea dac
le pot localiza. Dac nu nimeresc, voi corecta
coordonatele pân când voi da peste ele, i de aici
voi afla ce ipoteze gre ite am f cut. Odat ipotezele
corectate, voi putea c uta centrul sferei.
Cu toate variantele astea, nu va fi greu s
decizi ce trebuie s faci?
Ce? spuse Trevize.
Era din ce în ce mai absorbit. Apoi, dup ce
Pelorat repet întrebarea, spuse:
Da, sunt anse ca aceste coordonate s
foloseasc acelea i conven ii ca în Standardul
Galactic, iar aflarea primului meridian nu este
dificil . Sistemele de coordonate sunt folosite de
mult vreme pentru localizarea punctelor în
spa iu, i majoritatea astronomilor spun c ele
dateaz dintr-o epoc anterioar c toriilor
interstelare. Oamenii sunt deosebit de conservatori
în anumite privin e, i nu schimb niciodat
conven iile numerice, odat ce s-au obi nuit cu
ele. Uneori cred c ajung chiar s le confunde cu
legile naturii... Ceea ce în fond este foarte bine.
Dac fiecare lume ar avea conven ii de m surare
proprii, pe care le-ar schimba la fiecare secol, cred
sincer c progresul tiin ei s-ar opri pentru
totdeauna.
Era clar c lucra în timp ce vorbea, pentru c
vorbirea îi devenise din ce în ce mai greoaie.
Murmur :
Acum, lini te.
Dup aceasta, pe fa îi ap rur cutele unei
concentr ri intense, pân când, dup câteva
minute, se l pe spate în scaun i inspir adânc.
Spuse încet:
Conven iile sunt valabile. Am localizat
Aurora. Nu încape nici o îndoial ... Vezi?
Pelorat fix cu intensitate câmpul de stele, i
mai ales pe cea str lucitoare din centru, spunând:
E ti sigur?
P rerea mea nu conteaz , spuse Trevize.
Computerul este sigur. Am vizitat Aurora. Avem
caracteristicile sale... diametrul, masa,
luminozitatea, temperatura, detaliile spectrale, ca
nu mai amintesc de pozi ia stelelor învecinate.
Computerul spune c este Aurora.
Atunci, trebuie s -l credem pe cuvânt.
Crede-m , trebuie. D -mi voie s reglez
ecranul, i dup aceea computerul poate trece la
lucru. Are cincizeci de seturi de coordonate i le va
folosi pe toate odat .
În timp ce vorbea, Trevize lucra la ecran. De
obicei, computerul lucra în cele patru dimensiuni
spa iu-timp, dar oamenii aveau rareori nevoie de
mai mult de doua dimensiuni pentru l murire. De
data aceasta, ecranul p ru s se concentreze pe un
volum de spa iu întunecat, la fel de adânc pe cât
era de lat i de înalt. Trevize mic or pân aproape
de zero luminozitatea în cabin , pentru a face mai
 or de observat str lucirea stelelor de pe ecran.
Va începe acum, opti el.
O clip mai târziu, ap ru o stea... apoi alta...
apoi alta. Imaginea se modifica la fiecare nou
apari ie, pentru a le include pe toate. Era ca i
cum spa iul se d dea înapoi din fa a ochiului,
oferind astfel o imagine din ce în ce mai
panoramic . În acela i timp se mi ca în stânga sau
în dreapta, în sus sau în jos...
În cele din urm , ap rur cincizeci de puncte
luminoase, plutind în spa iul tri-dimensional.
Mi-ar fi pl cut s ob in un minunat
aranjament sferic, spuse Trevize, dar ceea ce avem
aici seam mai mult cu suprafa a unui bulg re
de z pad granulat i dur , b torit în grab .
Asta înseamn c nu mai avem nici o
speran ?
Apar ni te dificult i, dar, dup p rerea mea,
erau inevitabile. Stelele nu sunt uniform
distribuite, i cu atât mai mult planetele locuibile,
deci este obligatoriu s existe o neuniformitate în
pozi ia planetelor colonizate. Computerul va
corecta fiecare pozi ie, inând cont de mi carea
probabil din ultimii dou zeci de mii de ani chiar
dac în aceast perioad nu s-a produs o deriv
semnificativ apoi va încerca s le încadreze
într-o suprafa sferic "optim ". Cu alte cuvinte,
va g si o suprafa sferic astfel încât suma
distan elor de la fiecare punct luminos la
respectiva suprafa s fie minim . Apoi vom g si
centrul sferei, iar P mântul va trebui s se afle
destul de aproape de acel centru. Cel pu in, a a
sper m noi... Nu va dura mult.

70
 Într-adev r, nu dur mult. Trevize, care se
obi nuise s accepte miracole din partea
computerului, r mase el însu i uimit de
rapiditatea opera iunii.
Instruise computerul s emit un sunet cald i
reverberant dup g sirea presupusului centru.
vreun motiv special, doar pentru satisfac ia
de a-l auzi i de a afla c probabil c utarea luase
sfâr it.
Sunetul veni dup câteva minute, i era blând,
ca de gong. Crescu în intensitate pân când î i
sim ir trupurile vibrând cu aceea i frecven , apoi
se stinse discret.
Bhss ap ru aproape imediat în cadrul u ii.
Ce s-a întâmplat? întreb ea cu ochii m ri i.
Alarm ?
Deloc, spuse Trevize.
Pelorat se gr bi s adauge:
Este posibil s fî localizat P mântul, Bliss.
Sunetul pe care l-ai auzit a fost modalitatea în care
computerul ne-a anun at acest lucru.
Bliss p trunse în cabin :
Ar fi fost mai bine s m preveni i i pe mine.
Îmi pare r u, Bliss, spuse Trevize. N-am vrut
sune chiar atât de puternic.
Fallom intr în cabin dup Bliss i întreb :
De ce a fost sunetul acela, Bliss?
V d c i ea este curioas , spuse Trevize.
Se l pe spate, sim indu-se epuizat.
Urm torul pas era s verifice descoperirea pe
Galaxia real , s se raporteze la coordonatele
centrului lumilor Spa iene i s vad dac acolo
era cu adev rat prezent vreo stea de tip G. Înc o
dat , ezit s fac acest pas necesar, incapabil s
ia o decizie în direc ia verific rii posibilei solu ii.
Da, spuse Bliss. De ce n-ar fi curioas ? Este
o fiin uman , la fel ca i noi.
 P rintele ei s-ar fi sim it jignit de afirma ia ta
categoric , spuse Trevize într-o doar . Copilul sta
îngrijoreaz . Ne aduce ghinion.
De unde tii? întreb Bliss.
Trevize deschise larg bra ele:
Simpl intui ie.
Bliss îi arunca o privire plin de repro i se
întoarse spre Fallom:
Încerc m s g sim P mântul, Fallom.
Ce este P mântul?
O alt lume, îns una mai special . Este
lumea str mo ilor no tri. tii ce înseamn
cuvântul "str mo i", din ceea ce ai citit pân
acum, Fallom?
Înseamn cumva *******?
(Ultimul cuvânt nu era în Galactic .)
Fallom a pronun at un cuvânt arhaic sinonim
cu "str mo i", Bliss. Mai apropiat de el este
cuvântul nostru "str buni".
Foarte bine, spuse Bliss arborând deodat un
surâs str lucitor. P mântul este lumea str bunilor
no tri, Fallom. Ai t i i ai mei, ai lui Pel, i ai lui
Trevize.
Ai t i, Bliss... i de asemenea, ai mei...
Fallom p rea nedumerit :
Adic ai amândorura?
Nu exist decât un singur fel de str buni,
spuse Bliss. Cu to ii am avut aceia i str buni. Cu
to ii.
Dup p rerea mea, fata î i d foarte bine
seama c este diferit fa de noi, spuse Trevize.
Bliss spuse spre Trevize, coborând vocea:
S nu mai spui a a ceva. Trebuie s devin
con tient c acest lucru nu este adev rat. În
aspectele esen iale, nu este diferit fa de noi.
Hermafroditismul este esen ial, dup p rerea
mea.
 Eu m refeream la intelect.
i lobii-transductori sunt esen iali.
Haide, Trevize, nu c uta nod în papur . Este
inteligent i uman , indiferent de detalii.
Se întoarse spre Fallom, ridicând vocea:
Gânde te-te în lini te la asta, Fallom, i vezi
ce înseamn pentru tine. Str bunii t i i ai mei
erau aceia i. To i oamenii de pe toate lumile
multe, foarte multe lumi au avut aceia i
str buni, care au tr it la începuturi pe lumea
numit P mânt. Asta înseamn c suntem rude,
nu-i a a?... Acum mergi înapoi în camer i
gânde te-te.
Fallom, dup ce î i opri privirea îngândurat
asupra lui Trevize, se întoarse i fugi spre camer ,
îndemnat de atingerea afectuoas a lui Bliss, pe
spinare.
Bliss se întoarse spre Trevize i spuse:
Te rog, Trevize, promite-mi c n-o s mai faci
de fa cu ea comentarii din care s trag
concluzia c este diferit de noi.
Î i promit, spuse Trevize. N-am inten ia s -i
împiedic sau s -i stric educa ia, îns , s tii c
este diferit de noi.
În anume privin e. A a cum eu sunt diferit
de tine, sau de Pel.
Nu fi naiv , Bliss. Diferen ele în cazul lui
Fallom sunt mult mai mari.
Un pic mai mari. Asem rile sunt cu mult
mai importante. Ea i semenii ei vor face într-o
bun zi parte din Galaxia, i se vor dovedi chiar
foarte utili.
Foarte bine. Nu ne mai cert m.
Se întoarse spre computer, cu o re inere
evident :
i, între timp, m tem c va trebui s verific
presupusa pozi ie a P mântului în spa iul real.
 Ai emo ii?
Trevize ridic din umeri:
Ei bine, i dac nu este nici o stea adecvat
în acel loc?
Atunci nu este, i gata, spuse Bliss.
M întreb dac are vreun rost s verific m
acum. Oricum, nu vom putea face Saltul înainte de
câteva zile.
Pe care i le vei petrece agonizând în supozi ii.
Mai bine afl acum. A teptarea nu va schimba
lucrurile.
Trevize r mase o clip locului, cu buzele
strânse, apoi spuse:
Ai dreptate. Foarte bine, atunci... Îi d m
drumul.
Se întoarse spre computer, puse mâinile pe
pupitru, i ecranul se întunec .
Bine, te las, spuse Bliss. Am impresia c
prezen a mea este de natur s te irite.
Plec , fluturând din mân .
Problema este, murmur el, c vom verifica
mai întâi harta Galactic a computerului, i chiar
dac soarele P mântului se afl în pozi ia
calculat , harta probabil nu îl include. Dar atunci
vom...
Vocea i se stinse, uimit , în timp ce pe ecran
ap ru o puzderie de stele. Erau foarte numeroase
i slabe ca str lucire în afar de câteva. Acopereau
uniform suprafa a ecranului. Dar chiar aproape de
centru se afla o stea mai str lucitoare decât toate
celelalte.
Am g sit-o, jubil Pelorat. Am g sit-o,
trâne. Uite ce str lucitoare este!
Orice stea aflat în centrul coordonatelor
pare mai str lucitoare, spuse Trevize încercând s -
i înfrâneze un sentiment de bucurie care putea s
nu aib un fundament real. Imaginea, la urma
urmelor, este luat de la un parsec distan fa de
centru. Steaua aceea nu este o pitic ro ie, sau o
gigant ro ie, sau o aibastr -alb fierbinte. S
tept m informa iile; computerul le verific în
banca de date.
Pre de câteva secunde se f cu t cere, apoi
Trevize spuse:
Clasa spectral G-2.
Alt pauz , apoi:
Diametrul, l.400.000 kilometri... masa, de
l,02 ori mai maie decât soarele Terminus-ului...
temperatura superficial 6.000 grade Kelvin...
rota ie înceat , un pic sub treizeci de zile... nici un
fel de activitate neobi nuit , nici o neregularitate.
Nu a a sunt stelele în vecin tatea c rora este
plauzibil s g se ti planete locuibile? întreb
Pelorat.
Ba da, spuse Trevize aprobând cu un semn al
capului. i, în consecin , ar putea fi soarele
mântului. Dac acolo s-a n scut via a, soarele
mântului a impus standardul original.
Deci exist o ans destul de mare s g sim o
planet locuibil acolo.
Nu e cazul s facem specula ii pe tema asta,
spuse Trevize.
rea de-a dreptul nedumerit:
În Harta Galactic este men ionat ca
ad postind via uman .... Îns cu un semn de
întrebare.
Entuziasmul lui Pelorat crescu:
Exact la asta ne a teptam i noi, Golan.
Planeta vie ii este acolo, dar încerc rile de a o
ascunde ridic îndoieli asupra datelor referitoare la
ea. Cei care au realizat harta nu au fost siguri.
Nu, de fapt chiar asta m deranjeaz , spuse
Trevize. Nu la asta ne a teptam. Ne a teptam la
ceva mai radical. Având în vedere eficien a cu care
au fost terse datele referitoare la P mânt, cei care
au realizat harta nu ar fi trebuit s afle deloc c în
acest sistem exist via , i mai ales via uman .
Nici m car nu ar fi trebuit s tie c soarele
mântului exist . Lumile Spa iene nu apar pe
hart . De ce s apar soarele P mântului?
Ei, uite c totu i este acolo. Ce rost mai are
discut m? Mai exist i alte informa ii
referitoare la stea?
Un nume.
Aha! Care?
Alfa.
Se f cu o scurt pauz , apoi Pelorat spuse
înfl rat:
Asta este, b trâne. sta este indiciul decisiv.
Gânde te-te la semnifica ia lui.
Are vreo semnifica ie? întreb Trevize. Pentru
mine nu este decât un nume neobi nuit. Nu pare a
fi Galactic.
Nu este Galactic. Este într-un limbaj
preistoric de pe P mânt, acela i care care a dat
planetei lui Bliss numele de Gaia.
Bine, deci ce înseamn Alfa?
Alfa este prima liter a alfabetului în acel
limbaj preistoric. Aceasta este una din rarele
informa ii atestate pe care le avem referitoare la
mânt. În vremurile str vechi, "alfa" se folosea
uneori pentru a da semnifica ia de "primul". A
spune unui soare "Alfa", înseamn c acela este
primul soare. i nu în jurul primului soare orbita
planeta pe care s-a n scut via a uman ?
mântul?
E ti sigur?
Absolut sigur! spuse Pelorat.
Exist ceva în vechile legende la urma
urmelor, tu e ti mitologul care s spun c
soarele P mântului avea o caracteristic foarte
pu in obi nuit ?
Nu, de unde s existe a a ceva? Soarele
mântului trebuie s fie standard prin defini ie,
iar caracteristicile pe care ni le-a oferit computerul
sunt dintre cele mai standard posibile, nu?
Soarele P mântului este o stea simpl , cred.
Nu-i a a?
P i da, desigur! spuse Pelorat. Din câte tiu
eu, toate planetele locuite orbiteaz în jurul unei
stele simple.
A a a fi zis i eu, spuse Trevize. Necazul este
acea stea din centrul ecranului nu este o stea
simpl ; este o stea binar . Cea mai str lucitoare
stea din cuplu este, într-adev r, standard, i
informa iile primite de la computer se refer la ea.
Îns în jurul acestei stele se învârte o alta, cu
patru cincimi din masa ei. Cu ochiul liber nu se
poate vedea c sunt dou stele separate, dar dac
rim imaginea, le vom distinge.
E ti sigur, Golan? întreb Pelorat luat prin
surprindere.
Asta îmi spune computerul. i, dac ceea ce
privim noi acum este o stea binar , atunci nu este
soarele P mântului. Nu poate fi.

71

Trevize întrerupse contactul cu computerul, i

luminile din cabin str lucir din nou.
Acesta fusese parc semnalul pentru revenirea
lui Bliss, cu Fallom pe urmele sale.
Ei, care sunt rezultatele? întreb ea.
Trevize spuse pe un ton neutru:
Dezam gitoare, într-o anumit m sur . Acolo
unde m a teptam s g sesc soarele P mântului,
am g sit de fapt o stea binar . Soarele P mântului
este o stea simpl . Deci, cea din centrul ecranului
nu este inta c ut rii noastre.
i acum ce facem, Golan? întreb Pelorat.
Trevize ridic din umeri:
De fapt, nu m a teptam ca acolo, în centru,
descop r ceea ce c utam. Nici Spa ienii nu ar
coloniza planetele astfel încât s se formeze o sfer
perfect . Aurora, cea mai veche dintre lumile
Spa iene, poate c a trimis ea îns i Coloni, iar
asta este de natur s distorsioneze sfera. Apoi, de
asemenea, soarele P mântului este posibil s nu fi
deviat chiar cu viteza medie a lumilor Spa iene.
Deci P mântul poate fi oriunde, spuse
Pelorat. Asta vrei s spui?
Nu. Nu chiar "oriunde". Toate aceste posibile
surse de eroare nu pot avea o influen chiar atât
de mare. P mântul trebuie s fie prin vecin tate.
Steaua pe care am descoperit-o în centru trebuie
fie vecin cu soarele P mântului.
Dar atunci am vedea soarele P mântului pe
hart , nu-i a a? Vreau s spun, în apropiere de
Alfa.
Nu. Sunt sigur c soarele P mântului nu se
afl deloc pe hart . De aceea am avut îndoieli,
când am verificat pentru prima oar steaua Alfa.
Indiferent cât de mult ar sem na cu soarele
mântului, g sirea ei pe hart m-a f cut s
nuiesc c nu este ceea ce c ut m.
Bine atunci, spuse Bliss. De ce s nu ne
concentr m asupra acelora i coordonate în spa iul
real? Dac g sim o stea str lucitoare aproape de
centru, o stea care nu exist în harta
computerului; dac seam foarte mult cu Alfa
din punct de vedere al caracteristicilor, dar este
simpl , nu ar putea fî soarele P mântului?
Trevize oft :
Dac lucrurile ar sta a a, a fi dispus s
pariez pe jum tate din averea mea c în jurul stelei
de care vorbe ti ar orbita planeta P mânt... Îns ,
din nou, ezit s încerc.
i-e fric de un e ec?
Trevize încuviin cu capul.
Totu i, spuse el, da i-mi un r gaz de o clip -
dou s -mi trag r suflarea, i am s m str dui s
verific.
În timp ce cei trei adul i se priveau unul pe
cel lalt, Fallom se apropie de pupitrul
computerului i privi curioas , conturul mâinilor
desenat pe el. Întinse mâna, ov ind, spre
contururi, dar Trevize îi opri mi carea cu un gest
brusc al bra ului, strigând aspru:
Nu atinge, Fallom!
Tân ra Solarian tres ri i se refugie sub bra ul
protector al lui Bliss.
Trebuie s avem curaj, Golan. Ce facem dac
nu g sim nimic în spa iul real?
Atunci vom fi obliga i s ne întoarcem la
vechiul plan, spuse Trevize. Vom vizita pe rând
toate cele patruzeci i apte de lumi Spa iene.
i dac nici a a nu ajungi la vreun rezultat?
Trevize scutur capul nec jit, ca i cum încerca
î i alunge gândurile negative din minte. Privind
în jos, spre genunchi, spuse înver unat:
Atunci m voi gândi la altceva.
Dar dac nu exist deloc lumea str bunilor?
Ridic brusc privirea, spre vocea sub ire care
vorbise.
Cine a spus asta? întreb el.
Era o întrebare inutil . Odat dep it
momentul de surprindere, tiu foarte bine cine
pusese întrebarea.
Eu, spuse Fallom.
Trevize o privi încruntându-se u or:
Ai în eles ce am discutat noi?
 Cau i lumea str bunilor, spuse Fallom, dar
nu ai g sit-o înc . Poate c exist nici o asemenea
lume.
Poate c nu exist o asemenea lume, o corect
Bliss cu blânde e.
Nu, Fallom, spuse Trevize cu seriozitate. S-a
cut un mare efort pentru a o ascunde. Un
asemenea efort arat c exist ceva de ascuns.
În elegi ce spun?
Da, spuse Fallom. Nu m la i s pun mâna
pe pupitru. Din cauz c nu m la i, înseamn c
este interesant s îl ating.
Este interesant, dar nu pentru tine, Fallom...
Bliss, creezi un monstru care ne va distruge pe
to i. S nu o mai la i vreodat s intre aici decât în
prezen a mea. Dar chiar i atunci, ai foarte mare
grij .
Totu i, aceast scurt diversiune p ru s -l
scoat din nehot râre.
Este clar c ar fi mai bine s m apuc de
treab , spuse el. Dac stau aici, i nu fac nimic,
zgrip uroaica asta mic va prelua controlul asupra
navei.
Luminile sc zur în intensitate, i Bliss spuse
în oapt :
Mi-ai promis, Trevize. Nu-i mai spune
"monstru" sau "zgrip uroaic " atunci când este i
ea de fa .
Atunci fii cu ochii pe ea, i inva -o s se
poarte. Spune-i c celor mici nu trebuie s li se
aud niciodat gura, i trebuie s stea cât mai
mult timp departe de treburile celor mari.
Bliss se încrunt :
Atitudinea ta fa de copii este de-a dreptul
îngrozitoare, Trevize.
Poate, dar nu este acum momentul s
discut m despre asta.
 Apoi spuse, pe un ton în care se îmbinau
armonios satisfac ia i u urarea:
Iat din nou Alfa, în spa iul real... i la
stânga ei, u or deasupra, se afl o stea aproape la
fel de str lucitoare, care nu apare în harta
Galactic a computerului. sta este soarele
mântului. Pun pariu pe toat averea mea.

72

Bine, spuse Bliss. Dac pierzi, promitem s

nu- i lu m averea, a a c ce-ar fi s rezolv m rapid
treaba? Hai s vizit m steaua imediat ce po i face
Saltul.
Trevize d du din cap.
Nu. De data asta, nu mai este vorba de
nehot râre sau de team . Trebuie s fim precau i.
De trei ori am vizitat câte o lume necunoscut , i
de trei ori am dat peste ceva nea teptat de
periculos. Mai mult, de trei ori am fost obliga i s
sim respectiva lume în mare grab . De data
aceasta, problema este crucial i definitiv . Nu
am de gând s ac ionez în necuno tin de cauz ,
decât dac nu mai am de ales. Pân acum, nu
avem decât pove ti vagi despre radioactivitate.
Printr-o ans nemaipomenit , pe care nimeni nu
ar fi prev zut-o, exist o planet cu via uman ,
la aproximativ un parsec dep rtare de P mânt...
Dar chiar tim cu siguran c Alfa are o
planet cu via uman ? interveni Pelorat.
Computerul a pus semnul întreb rii, a a ai spus.
Chiar i a a, spuse Trevize, merit încercat.
De ce s nu arunc m o privire? Dac într-adev r
ad poste te fiin e umane, hai s afl m ce tiu ele
despre P mânt. La urma urmelor, pentru oamenii
de acolo, P mântul nu este o planet legendar ,
îndep rtat ; este o lume învecinat , str lucitoare
i important pe cerul lor.
Bliss spuse, îngândurat :
Nu este o idee rea. Cred c dac Alfa este
locuit , dac locuitorii nu sunt Izola i convin i, ar
putea fi prieteno i, i vom putea ob ine de la ei un
pic de hran mai ca lumea.
i vom putea întâlni ni te oameni agreabili,
spuse Trevize. Conteaz destul de mult. Tu e ti de
acord, Janov?
Tu iei deciziile, b trâne, spuse Pelorat.
Oriunde mergi tu, acolo merg i eu.
Fallom spuse deodat :
Îl vom g si pe Jemby?
Bliss se gr bi s spun , înaintea lui Trevize:
Îl vom c uta, Fallom.
Apoi Trevize spuse:
Deci, am stabilit. Mergem spre Alfa.

73

Dou stele mari, spuse Fallom ar tând cu

degetul spre ecran.
Exact, spuse Trevize. Dou ... Bliss, fii cu
ochii pe ea. Nu vreau s fac vreo prostie.
Este fascinat de aparate, spuse Bliss.
tiu, spuse Trevize, dar pe mine nu m
fascineaz fascina ia ei... De i, s fiu sincer, sunt
la fel de impresionat ca i ea v zând dou stele
str lucind simultan pe ecran.
Ecranul folosise automat filtrul, pentru a opri
radia iile dure i a atenua str lucirea stelelor, care
ar fi putut v ma retina. Ca rezultat, se putur
remarca alte câteva stele, iar perechea r mase într-
o nobil izolare.
Realitatea este, spuse Trevize, c nu m-am
apropiat niciodat de un sistem binar.
Serios? spuse Pelorat cu uimire în voce. Cum
este posibil a a ceva?
Trevize râse:
M-am mai plimbat eu pe ici, pe colo, Janov,
dar n-am c torit prin spa iu chiar atât de mult
pe cât i-ai imaginat tu.
Pân când nu te-am întâlnit pe tine, Golan,
spuse Pelorat, n-am mai ie it niciodat în spa iu.
Dar întotdeauna am considerat c cel care are
posibilitatea de a c tori...
Va merge pretutindeni. tiu. Este destul de
firesc. Problema cu oamenii sedentari este c ,
indiferent ce le spune mintea, imagina ia lor nu
poate cuprinde m rimea adev rat a Galaxiei. Am
putea c tori întreaga via , l sând majoritatea
Galaxiei nep truns i neatins . În plus, nimeni
nu se îndreapt spre sistemele binare.
De ce nu? se încrunt Bliss. Noi, pe Gaia,
cunoa tem pu in astronomie în compara ie cu
Izola ii c tori ai Galaxiei, dar am impresia c
sistemele binare nu sunt rare.
Nu sunt rare, spuse Trevize. De fapt, sunt
mult mai multe sisteme binare decât stele simple.
Totu i, forma ia de dou stele apropiate deranjeaz
procesele obi nuite de formare a planetelor.
Binarele au mai pu in material planetar decât
stelele simple. Planetele care se formeaz în jurul
lor au adesea orbite relativ instabile, i sunt rareori
considerate acceptabile pentru locuit. Îmi imaginez
vechii exploratori au studiat îndeaproape
sistemele binare dar, dup un timp, s-au gândit c
adecvate pentru colonizare sunt doar stelele
simple. i, desigur, odat ce Galaxia a fost
puternic colonizat , toate c toriile au implicat
comer i comunica ie doar între lumile locuite
care orbiteaz în jurul stelelor simple. În perioadele
de activitate militar , b nuiesc c au fost stabilite
uneori baze pe lumi mici, altfel nelocuite, orbitând
în jurul uneia dintre stelele unui sistem binar
strategic plasat, dar odat cu perfec ionarea
crescând a c toriilor hiperspa iale, astfel de
baze nu mai sunt necesare.
Pelorat spuse, umilit:
Fantastic cât de multe lucruri nu tiu!
Trevize zâmbi:
Nu te l sa impresionat, Janov. Când eram în
Marin , am ascultat un num r incredibil de tactici
militare demodate, foarte pu in susceptibile de a fi
utilizate. Erau prezentate pur i simplu din iner ie.
N-am f cut decât s tr nc nesc despre una dintre
ele. Gânde te-te la tot ce tii tu despre mitologie,
folclor, limbaje arhaice. Cunosc torii în domeniul
u sunt rari.
Da, spuse Bliss, dar acele dou stele
formeaz un sistem binar, i una dintre ele are o
planet locuit .
S sper m c a a este, Bliss, spuse Trevize.
Orice regul are i excep ii. i, în acest caz, mai
exist i un semn de întrebare oficial, care m re te
misterul... Nu, Fallom, butoanele alea nu sunt
juc rii... Bliss, ori îi pui c tu e, ori o duci afar .
Nu stric nimic, spuse Bliss luându-i
ap rarea lui Fallom.
Totu i, o trase pe tân ra Solarian mai aproape
de ea.
Dac te intereseaz atât de mult acea planet
locuibil , de ce nu suntem deja acolo?
În primul rând, spuse Trevize, sunt i eu om
i vreau s privesc de aproape imaginea celor dou
stele binare. Apoi, sunt precaut. Dup cum i-am
explicat deja, tot ceea ce am p it de când am
plecat de pe Gaia m determin s fiu precaut.
Care dintre ele este Alfa, Golan? întreb
Pelorat.
Nu ne vom r ci, Janov. Computerul tie
foarte bine care este Alfa. Întâmpl tor, tim i noi.
Cea din dreapta are o tent de portocaliu, ca i
soarele Aurorei, dac i aminte ti. Vezi?
Da, acum dup ce mi-ai atras aten ia.
Foarte bine. Aceea este steaua cea mic ...
Care este cea de-a doua liter din alfabetul acelui
limbaj arhaic de care vorbeai?
Pelorat se gândi un moment, i spuse:
Beta.
Atunci, hai s-o numim pe cea portoclie Beta
i pe cea galben-alb Alfa. Noi ne vom îndrepta spre
Alfa.

CAPITOLUL l7
Noul P mânt

74

PATRU PLANETE MICI, murmur Trevize,

plus un nor de asteroizi.
E ti dezam git? întreb Pelorat.
Nu chiar. M a teptam. Stelele binare ce se
rotesc una în jurul alteia la distan e mici nu pot
avea planete care s orbiteze în jurul uneia dintre
ele. Planetele se pot roti în jurul centrului de
greutate al sistemului, dar este foarte pu in
probabil s fie locuibile... sunt prea departe. Pe de
alt parte, dac stelele binare se afl la o distan
rezonabil una fa de alta, pot exista planete care
orbiteze în jurul fiec reia, dac sunt suficient de
aproape de una dintre stele. Acestea dou ,
conform datelor computerului, sunt separate de o
distan medie de 3,5 miliarde de kilometri, i
chiar la periastru, când sunt cel mai apropiate una
de alta, distan a este de aproximativ l,7 miliarde de
kilometri. O planet care orbiteaz la mai pu in de
200 milioane de kilometri în jurul uneia dintre
stele ar putea avea o orbit stabil . Îns nu poate
exista vreo planet cu o orbit mai mare. Asta
înseamn c nu exist gigante gazoase, care ar
trebui s fie mai departe de stea, dar ce conteaz ?
Gigantele gazoase oricum nu sunt locuibile.
Dar una dintre acele patru planete poate fi
locuibil .
De fapt, a doua planet ofer singura
posibilitate real . În primul rând, este singura
suficient de mare pentru a avea o atmosfer .
Se apropiar rapid de a doua planet i, timp
de dou zile, imaginea ei se m ri treptat; la
început, cu o modera ie maiestuoas . Apoi, când
nu se ar nici o nav care s le vin în
întâmpinare, cu o vitez din ce în ce mai mare,
aproape înfrico toare.
Far Star se mi ca iute pe o orbit temporar la
o mie de kilometri deasupra stratului de nori, când
Trevize spuse nemul umit:
În eleg pentru ce b ncile de date ale
computerului au pus semnul de întrebare. Nu
exist nici un semn clar de radia ie, lumin în
emisfera întunecat , sau emisii radio.
Stratul de nori pare foarte gros, spuse
Pelorat.
Dar nu are cum opri undele radio.
Priveau planeta rotindu-se sub ei, o simfonie cu
nori albi cuprin i de vârtejuri, cu rare bre e prin
care se putea z ri o culoare alb struie, indicând
prezen a oceanului.
Stratul de nori este foarte dens pentru o lume
locuit , spuse Trevize. S-ar putea s fie o lume
foarte mohorât ... Cel mai mult m deranjeaz c
nu am fost interpela i de nici o sta ie spa ial .
A a cum s-a întâmplat pe Comporellon, vrei
spui? întreb Pelorat.
A a cum ar trebui s se întâmple pe oricare
lume locuit . Ar trebui s fim opri i pentru
verificarea de rutin a actelor, înc rc turii, durata
ederii, i a a mai departe.
Poate c nu am reu it s intercept m mesajul
lor, cine tie din ce motiv, spuse Bliss.
Computerul nostru l-ar fi recep ionat, pe
orice lungime de und s-ar fi deranjat ei s îl
trimit . Iar noi am trimis propriile noastre mesaje,
nici un rezultat. Dac p trundem sub stratul
de nori f o comunicare prealabil cu oficialii
sta iilor, viol m conven iile spa iale. Dar nu v d ce
altceva am putea face.
Far Star încetini, i intensific antigravita ia
pân la un nivel care s îi permit men inerea
altitudinii. Intr din nou în emisfera luminat , i
încetini în continuare. Trevize, împreun cu
computerul, g si o bre adecvat în stratul de
nori. Nava plonj i trecu prin ea. Dedesubtul lor
se afla un ocean agitat. Se întindea, plin de valuri,
la câ iva kilometri sub ei, br zdat de dungi albe de
spum .
Ie ir din conul de lumin , ad postindu-se sub
stratul de nori. Întinderea de ap care se afla
imediat sub ei c o culoare gri-ardezie, i
temperatura sc zu sim itor.
Fallom, cu ochii holba i în ecran, vorbi câteva
momente pe limba ei bogat în consoane, apoi
trecu la Galactic . Vocea îi tremura:
Ce este ceea ce v d eu dedesubt?
Este un ocean, spuse Bliss încercând s o
lini teasc . O cantitate foarte mare de ap .
De ce nu se usuc ?
Bliss arunc o privire spre Trevize, apoi spuse:
 Este prea mult ap pentru a putea seca.
Fallom spuse, aproape gâtuit :
Nu vreau atâta ap . S plec m!
Apoi ip strident, când Far Star trecu printre
ni te nori de furtun , ecranul devenind l ptos i
acoperindu-se de pic turi de ploaie.
Luminile din cabina de pilotaj sc zur în
intensitate, i mi carea navei deveni un pic
smucit .
Trevize ridic surprins privirea i strig :
Bliss, Fallom asta a ta este suficient de
matur pentru a transduce. Uite-o cum folose te
energia electric pentru a încerca s ac ioneze
comenzile. Opre te-o!
Bliss o cuprinse pe Fallom în bra e i o inu
strâns:
Este în regul , Fallom, este în regul . Nu ai
de ce s te temi. Este doar o alt lume, atâta tot.
Sunt multe altele care seam cu ea.
Fallom se relax întrucâtva, dar continu s
tremure. Bliss îi spuse lui Trevize:
Copilul n-a mai v zut niciodat un ocean i
probabil, din câte cred eu, nici cea sau ploaie. Fii
mai în eleg tor!
Nu, dac îmi deregleaz nava. Pentru c în
acest caz, este un pericol pentru noi to i. Du-o în
cabina ta i calmeaz-o.
Bliss d du scurt din cap.
Vin cu tine, Bliss, spuse Pelorat.
Nu, nu, Pel, spuse ea. R mâi aici. Eu o
lini tesc pe Fallom, tu îl lini te ti pe Trevize.
Dup care plec .
Nu am nevoie s fiu calmat, spuse Trevize
mârâind spre Pelorat. Îmi pare r u dac mi-am
ie it din fire, dar nu putem permite unui copil s
se joace cu nava, nu-i a a?
Sigur c nu putem permite, spuse Pelorat,
dar Bliss a fost luat prin suprindere. Ea o poate
st pâni pe Fallom, care se comport totu i foarte
civilizat, pentru un copil luat de acas de lâng ...
robotul lui, i aruncat, vrând-nevrând, într-o via
pe care nu o în elege.
tiu. Dar nu eu am venit cu ideea s o lu m
cu noi, î i aminte ti? A fost ideea lui Bliss.
Da, dar copilul ar fi fost omorât, dac nu l-
am fi luat cu noi.
Bine, am s -i cer scuze lui Bliss, mai târziu.
i copilului, de asemenea.
Dar era în continuare încruntat, i Pelorat
spuse cu blânde e:
Golan, b trâne, mai e i altceva care te
deranjeaz ?
Oceanul, spuse Trevize.
Ie iser de mult vreme din furtun , dar norii
nu disp ruser .
Ce e r u cu oceanul? întreb Pelorat.
Este prea întins, asta-i tot.
Pelorat p ru nel murit, i Trevize îi explic ,
iritat:
Nu am v zut continente. Nic ieri nu am v zut
mânt. Atmosfera este perfect normal , oxigenul
i azotul în propor ii adecvate, deci ecologia
planetei a fost modificat , i trebuie s existe via
vegetal pentru a men ine nivelul de oxigen. O
astfel de atmosfer nu apare în mod natural cu
excep ia P mântului probabil, unde cine tie cum
s-a format. Îns pe planetele colonizate exist
întotdeauna suprafe e rezonabile de uscat, pân la
o treime din întreg, i niciodat mai pu in de o
cincime. Deci cum a putut fi aceast planet
colonizat , dac nu are p mânt?
Probabil c aceast planet este complet
atipic , spuse Pelorat, din moment ce face parte
dintr-un sistem binar. Poate c nu a fost
colonizat , ci s-a creeat o atmosfer care nu se
poate întâlni niciodat pe planetele ce orbiteaz în
jurul stelelor simple. Probabil c via a s-a dezvoltat
aici în mod independent, a a cum s-a întâmplat
odinioar pe P mânt, dar numai în ocean.
Dac ar fi s admitem a a ceva, spuse
Trevize, nu ob inem nimic. Via a ap rut în ocean
nu poate elabora o tehnologie. Tehnologia este
întotdeauna bazat pe foc, iar focul este
incompatibil cu marea. O planet cu via dar
lipsit de tehnologie, nu ne intereseaz .
Îmi dau seama, dar f ceam i eu ni te
specula ii. La urma urmelor, din câte tim noi,
tehnologia nu s-a n scut decât o singur dat pe
mânt. În rest, Colonii nu au f cut decât s o
extind . Nu po i generaliza, plecând de la un
singur caz.
Mi carea în mediul marin presupune o form
adecvat . Via a din mare nu poate avea contururi
neregulate sau apendice, cum ar fi mâinile.
Calmarii au tentacule.
Recunosc c putem face specula ii, spuse
Trevize, dar dac te gânde ti la creaturi inteligente
asem toare calmarilor evoluând independent
undeva în Galaxie, i elaborând o tehnologie care
nu se bazeaz pe foc, faci ni te presupuneri deloc
fondate, dup p rerea mea.
Dup p rerea ta, spuse blând Pelorat.
Trevize râse, deodat :
Foarte bine, Janov. Observ c încerci s m
ba i la logic , pentru a m pedepsi c am vorbit
cam dur cu Bliss; te descurci foarte bine. Î i promit
dac nu g sim uscat, vom examina oceanul cât
mai am nun it posibil, poate vom descoperi
calmari civiliza i.
În timp ce vorbea, nava p trunse din nou în
emisfera întunecat , i ecranul deveni negru.
 Pelorat f cu o grimas .
M tot întreb, spuse el. Este sigur?
Ce s fie sigur, Janov?
S alerg m a a prin noapte. Am putea devia,
scufundându-ne în ocean.
Este imposibil, Janov. Serios! Computerul
men ine traseul dup o linie de for
gravita ional . Cu alte cuvinte, r mânem mereu la
o intensitate constant a for ei gravita ionale
planetare, ceea ce înseamn c ne men inem la o
altitudine relativ constant deasupra nivelului
rii.
La ce altitudine?
Aproape cinci kilometri.
Asta nu m lini te te prea mult, Golan. Dac
ajungem la o por iune de uscat i ne ciocnim de un
munte pe care nu îl vedem?
Noi nu îl vedem, dar radarele navei îl vor
vedea, iar computerul va dirija nava pe lâng sau
pe deasupra muntelui.
i dac suprafa a este plat ? În întuneric, nu
o vom remarca.
Nu, Janov, nu o vom rata. Undele radar
reflectate de ap nu sunt ca undele radar reflectate
de sol. Apa este plat ; solul este neregulat. Din
acest motiv, reflec ia undelor pe suprafa a
uscatului este mult mai haotic decât reflec ia
datorat apei. Computerul va putea face diferen a
i ne va anun a dac apare uscatul. Chiar dac ar
fi zi i planeta s-ar sc lda în lumina soarelui,
computerul ar detecta uscatul înaintea noastr .
Se cufundar în t cere i, dup dou ore,
intrar din nou în emisfera luminat , oceanul
pustiu unduindu-se monoton sub ei, ascuns
uneori vederii de una dintre numeroasele furtuni.
Într-una dintre aceste furtuni, vântul scoase Far
Star de pe traiectorie. Computerul nu se opusese,
explic Trevize, pentru a evita o irosire inutil a
energiei i pentru a minimiza ansa vreunei
deterior ri fizice. Apoi, când turbulen a încet ,
computerul aduse nava din nou pe traiectorie.
A fost probabil marginea unui uragan, spuse
Trevize.
Ascult aici, b trâne, spuse Pelorat. Noi nu
facem decât s mergem de la vest la est sau de la
est la vest. Nu examin m decât ecuatorul.
Ar fi o tâmpenie, nu-i a a? spuse Trevize. De
fapt, mergem pe un traseu cu raz mare, de la
nord-vest spre sud-est, care trece prin tropice i
prin ambele zone temperate. De fiecare dat când
repet m ciclul, traiectoria se deplaseaz spre vest,
deoarece planeta se rote te în jurul axei sale, sub
noi. Travers m planeta metodic, în zig-zag. Pân
acum, din moment ce nu am dat de uscat, ansele
de a descoperi un continent notabil sunt mai mici
de zece la sut cel pu in, a a ne spune
computerul iar pentru o insul important ,
ansele sunt sub dou zeci i cinci la sut . i
ansele scad la fiecare ciclu pe care îl parcurgem.
tii ce a fi f cut eu? spuse încet Pelorat în
timp ce emisfera întunecat îi înghi ea din nou. A
fi stat departe de planet i a fi scanat cu radarul
întreaga emisfer îndreptat spre mine. Norii nu ar
fi avut nici o influen , nu-i a a?
Apoi ne-am fi mutat în partea cealalt i am fi
cut acela i lucru, spuse Trevize. Sau am fi l sat
planeta s fac o rota ie... Asta se cheam "mintea
de pe urm ", Janov. Cine s-ar fi a teptat s ne
apropiem de planet f a fi opri i la o sta ie de
intrare, unde s ni se dea o traiectorie pentru
aterizare, sau s ni se refuze accesul? i, chiar
dac am fi trecut de stratul de nori f a fi opri i
la o sta ie, cine s-ar fi a teptat s nu g sim imediat
uscatul? Planetele locuibile sunt... p mânt!
 Da, dar nu în întregime, spuse Pelorat.
Nu asta vroiam s spun, izbucni entuziasmat
Trevize. Spuneam c am g sit p mânt! Lini te!
Apoi, cu o sobrietate care nu reu ea s îi
ascund entuziasmul, Trevize a ez mâinile pe
pupitru i deveni parte component a
computerului. Spuse:
Este o insul de aproximativ dou sute
cincizeci de kilometri lungime i aizeci i cinci de
kilometri l ime. Cu o arie de probabil
cincisprezece mii de kilometri p tra i. Nu mare, dar
destul de important . Mai mult decât un simplu
punct pe hart . A teapt !
Luminile din cabina de pilotaj sl bir progresiv
în intensitate, dup care se stinser complet.
Pelorat vorbi în oapt , de parc întunericul era
ceva fragil, care nu trebuia spart:
Ce facem?
A tept m ca ochii no tri s se adapteze la
întuneric. Nava plute te deasupra insulei. Prive te.
Vezi ceva?
Nu... poate ni te mici puncte luminoase. Nu
sunt sigur.
Le v d i eu. Acum voi utiliza lentila
telescopic .
i era, într-adev r, lumin ! Vizibil clar. În pete
neregulate.
Este locuit , spuse Trevize. Ar putea fi
singura por iune locuibil a planetei.
Ce facem?
A tept m s se fac ziu . Avem astfel la
dispozi ie câteva ore în care ne putem odihni.
Nu exist pericolul s ne atace?
Cu ce? Nu am detectat nici un fel de radia ie,
în afara luminii vizibile i a radia iilor infraro ii.
Este locuit , iar locuitorii sunt inteligen i. Cu
tehnologie, dar cu siguran preelectronic ; deci
 rerea mea este c , la aceast altitudine, nu avem
de ce ne teme. Dac m în el cumva, computerul
va avertiza în timp util.
i dup ce se face ziu ?
Ateriz m, bineîn eles.

75

Coborâr când primele raze ale soarelui de

diminea str lucir printr-o sp rtur a norilor,
luminând o parte a insulei de un verde proasp t,
cu interiorul marcat de un ir de coline joase, clar
conturate pe fundalul purpuriu.
Pe m sur ce se apropiau, puteau distinge
duri izolate, i rare livezi, dar cea mai mare
parte a teritoriului era constituit din ferme bine
între inute. Imediat sub ei, în partea de sud-est a
insulei, se afla o plaj argintie, delimitat în spate
de un ir de stânci, dincolo de care, se întindea o
paji te. Puteau z ri din când în când câte o cas ,
dar acestea nu se aglomerau pentru a forma ceva
care s semene cu un ora .
În cele din urm , reu ir s disting o vag
re ea de drumuri, în lungul c reia se aliniau, la
distan mare una de alta, locuin e. Apoi, în aerul
proasp t al dimine ii, observar un vehicul aerian,
în dep rtare. Î i puteau da seama c era un
vehicul aerian i nu o pas re doar din modul în
care era manevrat. Primul semn clar al inteligen ei
tehnologice depistat pân acum pe aceast
planet .
Ar putea fi un vehicul automat, dac ar reu i
fac a a ceva f electronic , spuse Trevize.
Ar putea fi, spuse Bliss. P rerea mea este c
dac acel vehicul ar fi fost pilotat de o fiin
uman , atunci s-ar fi îndreptat spre noi. Trebuie
 suntem un spectacol rar... un vehicul care
coboar f s fac uz de jeturi de frânare sau de
rachete.
Ar fi un spectacol inedit pentru orice planet ,
spuse gânditor Trevize. Foarte pu ine lumi au fost
vreodat martore la coborârea unei nave
gravitice.... Plaja ar fi un loc de aterizare foarte
bun, dar dac sufl vântul, exist pericolul ca nava
fie scufundat în mare, i nu mi-a dori a a
ceva. Voi opta pentru întinderea de iarb din
spatele bolovanilor.
Cel pu in, spuse Pelorat, o nav gravitic nu
va pârjoli în coborîre proprietatea cuiva.
Coborâr încet, i nava se sprijini pe cei patru
supor i care ie ir în timpul ultimei faze de
aterizare. Ace tia p trunser în sol, sub greutatea
navei.
M tem c totu i vom l sa urme, spuse
Pelorat.
Bliss spuse, cu o voce nu foarte mul umit :
Climatul este temperat... chiar cald, a
spune.
Pe iarb se afla o femeie, privind coborârea
navei i nemanifestând vreun semn de team sau
de surpriz . Expresia ei nu tr da decât un
puternic interes.
Era foarte sumar îmbr cat , ceea ce confirma
spusele lui Bliss în privin a climatului. Sandalele
reau a fi din pânz , i în jurul oldurilor avea
înf urat o fust dintr-un material pe care erau
imprimate flori. Picioarele îi erau descoperite, i nu
purta nimic de la brâu în sus.
Avea p r negru, lung, foarte str lucitor,
coborându-i pân aproape de talie. Culoarea pielii
era m slinie, iar ochii îi erau îngu ti.
Trevize cercet împrejurimile. Nici o alt fiin
uman nu se afla prin apropiere. Ridic din umeri
 i spuse:
Ei bine, este diminea a devreme, iar
majoritatea locuitorilor ar putea fi în casele lor,
probabil dormind. Totu i, n-a spune c zona asta
este foarte populat .
Se întoarse spre ceilal i i spuse:
Am s ies pentru a vorbi cu femeia, dac m
pot în elege cu ea. Voi ceilal i...
Cred c am putea ie i i noi, spuse Bliss cu
hot râre. Femeia aceea pare complet inofensiv i,
oricum, a vrea s -mi dezmor esc picioarele i s
respir aer planetar. Poate ob in i ni te hran . A
vrea ca i Fallom s ia din nou contactul cu o
lume, i cred c Pel ar dori sa examineze mai
îndeaproape femeia.
Cine? Eu? spuse Pelorat ro ind u or. Absolut
deloc, Bliss, îns sunt lingvistul micului nostru
grup.
Trevize ridic din umeri:
Face i cum vre i. Totu i, de i pare inofensiv ,
inten ionez s -mi iau armele cu mine.
Nu cred c vei fi tentat s le folose ti asupra
acelei tinere.
Trevize zâmbi:
Este frumoas , nu-i a a?
Ie i primul din nav , urmat de Bliss, care inea
mâna întins înapoi tr gând-o pe Fallom. Aceasta
coborî cu grij treptele, în urma lui Bliss. Pelorat
mase ultimul.
Tân ra cu p rul negru continua s îi fixeze cu
interes. Nu se retrase nici m car un centimetru.
Bine, hai s încerc m, murmur Trevize.
Dep rt mâinile de arme i spuse:
Salut ri.
Tân ra se gândi un moment, apoi spuse:
Binecuvântat fie sosirea voastr .
Pelorat spuse, bucuros:
 Ce minunat! Vorbe te Galactica Clasic , ba
chiar cu un accent corect.
O în eleg i eu, spuse Trevize agitând mâna
pentru a ar ta c nu în elegea chiar perfect. Sper
ea m în elege pe mine.
Spuse, zâmbind, i compunându- i o expresie
prietenoas :
Venim din spa iu. Venim de pe o alt lume.
Bine, spuse tân ra cu voce limpede de
sopran . Nava din Imperiu vine?
Vine de pe o stea îndep rtat , i se nume te
Far Star.
Tân ra ridic privirea spre literele imprimate pe
înveli ul navei:
Astea înseamn ? Dac a a este, i dac litera
dintâi este F, atunci lua i aminte c fost-a
imprimat pe dos.
Trevize era pe punctul de a protesta, dar
Pelorat, într-un acces de bucurie, spuse:
Are dreptate. Litera F a fost inversat acum
aproximativ dou mii de ani. Ce ans
nemaipomenit de a studia în detaliu Galactica
Clasic ! Este un limbaj viu înc .
Trevize o privi cu aten ie pe tân ra din fa a sa.
Nu avea mai mult de l,5 metri în ime, iar sânii
frumo i erau mici. Totu i, p rea matur : sfârcurile
erau mari i înconjurate de o aureol întunecat ,
de i acest lucru se putea datora i tonului închis
al pielii.
Numele meu este Golan Trevize, spuse el.
Prietenul meu se nume te Janov Pelorat; femeia
este Bliss; iar copilul este Fallom.
Pe steaua îndep rtat din care venit-a i,
obiceiul este ca b rba ii s poarte dou nume? Eu
mi-s Hiroko, fiica lui Hiroko.
i tat l t u? interveni deodat Pelorat.
La care Hiroko r spunse cu o ridicare
indiferent din umeri:
Numele lui, dup cum spune mama, este
Smool, dar nu are nici o importan . Nu îl cunosc.
Unde sunt ceilal i? întreb Trevize. Se pare c
ti singura care ne întâmpin .
Mul i b rba i au plecat cu b rcile de pescuit,
spuse Hiroko. Multe femei îs pe câmp. Mi-am luat
liber aste ultime dou zile, i am avut noroc s v d
acest lucru nemaipomenit. Totu i, oamenii îs
curio i i nava trebuie s fi fost z rit atunci când
a coborât, chiar de la mare distan . Vor veni i
al ii aici, în curând.
Sunte i mul i pe aceast insul ?
Peste dou zeci i cinci de mii, spuse Hiroko
cu o mândrie nedisimulat .
Mai sunt i alte insule în ocean?
Alte insule, bunule domn?
Fata p rea nedumerit . Trevize consider c
primise un r spuns destul de clar. Acesta era
singurul loc de pe întreaga planet unde locuiau
oameni.
Cum se nume te lumea voastr ? întreb el.
Alfa, bunule domn. Fost-am înv ic
numele întreg este Alfa Centauri, dac v
mure te mai mult, îns noi îi spunem doar Alfa
i, vede i, este o lume cu fa frumoas .
O lume cum? spuse Trevize întorcându-se
interzis spre Pelorat.
O lume minunat , asta a vrut s spun , îl
muri Pelorat.
Într-adev r, spuse Trevize, cel pu in aici, i în
acest moment.
Ridic privirea spre cerul senin al dimine ii, cu
rare zdren e de nori.
Ave i o zi frumoas i însorit , Hiroko, spuse
el, dar am impresia c este o situa ie rar pe Alfa.
Hiroko ripost :
 Avem câte dorim, domnule. Norii pot veni
atunci când avem nevoie de ploaie, dar în
majoritatea zilelor, ne place s avem cer senin.
Este lucru tiut c un cer limpede i un vânt
lini tit îs de dorit atunci când b rcile de pescuit îs
pe mare.
Deci, Hiroko, semenii t i pot controla
vremea?
Dac nu am fi în stare, Domnule Golan
Trevize, ploaia ne-ar mura tot timpul.
Dar cum face i asta?
Nu-s inginer specialist, domnule, nu- i pot
spune.
i cum se cheam aiast insul pe care tr i
tu i semenii t i? întreb Trevize trezindu-se prins
în capcana Galacticii Clasice ( i întrebându-se cu
disperare dac vorbise corect).
Insulei noastre paradisiace din mijlocul
imensului ocean, îi spunem Noul P mânt,
spunse Hiroko.
La care Trevize i Pelorat se privir unul pe
altul cu surpriz i încântare.

76

Nu mai aveau timp s continue cu întreb rile în

aceast direc ie. Soseau al ii. Cu zecile. Erau
probabil aceia, gândi Trevize, care nu se aflau cu
rcile sau pe câmpuri, i care avuseser mult de
mers pân la nav . Majoritatea soseau pe jos, de i
se puteau observa i dou vehicole terestre
destul de vechi i de caraghioase.
Evident, aceast societate avea un nivel
tehnologic sc zut. Cu toate acestea, putea controla
vremea.
Se tia bine c tehnologia nu era obligatoriu un
bloc omogen în toate direc iile; c lipsa de progres
în anumite direc ii nu excludea neap rat un avans
considerabil în altele dar, cu siguran , acest
exemplu nu era edificator.
Dintre cei care priveau acum nava, cel pu in
jum tate erau b trâni; se mai aflau de asemenea
trei sau patru copii. În rest, mai multe femei decât
rba i. Nici unul nu ar ta vreun semn de fric
sau de nesiguran .
Trevize spuse încet spre Bliss:
Îi manipulezi? Par... senini.
Absolut deloc, spuse Bliss. Nu m ating
niciodat de alte min i, decât dac sunt obligat .
Acum sunt atent la Fallom.
De i noii-veni i erau pu ini ca num r, pentru
Fallom reprezentau un num r cople itor. i a a se
obi nuise destul de greu cu cei trei adul i de pe
Far Sar. Acum respira rapid i superficial, cu ochii
aproape închi i. P rea cuprins de un fel de stare
de oc.
Bliss o mângâia, încet i ritmic, emi ând sunete
lini titoare. Trevize era sigur c acest gest era
înso itde o infinit mai blând rearanjare a
conexiunilor mentale.
Fallom inspir deodat adânc, ca i cum pân
atunci st tuse f aer, i fu str tut de un
tremur probabil involuntar. În capul i îi studie
pe cei prezen i cu o privire aproape normal , dup
care î i înfund capul în spa iul dintre bra ul i
trupul lui Bliss.
Bliss o l în pace; bra ul cu care îi
înconjurase um rul o strângea din când în când,
amintindu-i c era mereu acolo, pentru a o proteja.
Pelorat p rea cuprins de uimire, în timp ce- i
plimba ochii de la un Alfan la altul.
Golan, spuse el, sunt atât de deosebi i între
ei!
 Trevize observase i el acest lucru. Erau
prezente diverse tonuri de culoare a pielii i a
rului, inclusiv o podoab de p r ro cat i
str lucitor, înso it de ochi alba tri i piele
pistruiat . Cel pu in trei presupu i adul i erau la
fel de scunzi ca i Hiroko, iar unul sau doi erau
mai înal i decât Trevize. O mul ime de persoane de
ambele sexe aveau ochi ca ai lui Hiroko. Trevize î i
aminti c oamenii de pe una dintre planetele
comerciale supraaglomerate ale sectorului Fili
aveau ochii la fel, îns nu vizitase niciodat acel
sector.
To i Alfanii erau goi de la talie în sus, iar
femeile aveau, toate, sânii mici. P rea cea mai
spândit caracteristic fizic a celor prezen i.
Bliss spuse deodat :
Domni oar Hiroko, tân ra mea înso itoare
nu este obi nuit cu c toriile spa iale i este
confruntat dintr-o dat cu mai multe nout i
decât poate asimila. Nu ar exista posibilitatea s
stea jos i, poate, s ob in ceva de mâncat i de
ut?
Hiroko p ru nedumerit , i Pelorat repet ceea
ce spusese Bliss, în limbajul mai înflorit al
perioadei de mijloc a Imperiului.
Apoi Hiroko duse mâna la gur i c zu gra ios
în genunchi.
Iertarea î i implor, respectat doamn , spuse
ea. Nu m-am gândit la necesit ile copilului, nici la
ale voastre. Fost-am prea acaparat de acest
eveniment neobi nuit. Vre i cu to ii ca
vizitatori i oaspe i, s intra i în refectoriu pentru a
lua masa de diminea ? V putem înso i i noi,
pentru a v servi, ca gazde?
Foarte amabil din partea voastr , spuse Bliss.
Vorbise încet i pronun ase cu grij cuvintele,
sperând s le fac mai u or de în eles.
 Ar fi totu i mai bine, continu ea, dac ai
servi doar tu singur ca gazd , de dragul copilului,
care nu este obi nuit s stea laolalt cu mul i
oameni.
Hiroko se ridic în picioare:
Va fi a a precum ai spus.
Îi conduse, f grab , prin iarb . Câ iva Alfani
se apropiar . P reau interesa i în special de
îmbr mintea noilor veni i. Trevize î i scoase
vesta u oar i o înmâna unui b rbat care se
întorsese spre el i îndreptase un deget întreb tor
în direc ia vestei.
Uite, spuse el, cerceteaz-o, dar s mi-o dai
înapoi.
Apoi, c tre Hiroko:
Ai grij s mi-o dea înapoi, Domni oar
Hiroko.
Î i va fi înapoiat , respectat domn.
Tân ra d du din cap cu seriozitate.
Trevize zâmbi i î i continu drumul. Se sim ea
mai bine f vest , în briza u oar i c ldu .
Nu v zuse arme în jurul s u, i i se p ru
interesant c nimeni nu ar ta vreun semn de
team sau de jen fa de ale lui. Nici m car nu
manifestar curiozitate vizavi de ele. Era posibil ca
ei s nu- i fi dat seama c acele obiecte erau arme.
Din cele v zute deocamdat , Alfa era o lume pe
care violen a nu- i avea locul.
O femeie, deplasându-se rapid înainte pentru a
ajunge în fa a lui Bliss, se întoarse pentru a-i
examina bluza cu aten ie:
Ai sâni, respectat doamn ?
i, ca i cum nu mai putea a tepta un r spuns,
puse u or mâna pe pieptul lui Bliss. Bliss zâmbi i
spuse:
Dup cum ai descoperit, am. Probabil c nu
sunt la fel de frumo i ca ai t i, dar nu acesta este
motivul pentru care îi ascund. Pe lumea mea, nu
se cade descoperi i cu ei s stau.
opti spre Pelorat, care era al turi:
Ce zici de mine, cum m descurc cu
Galactica Clasic ?
Te-ai descurcat foarte bine, Bliss, spuse
Pelorat.
Refectoriul era spa ios, cu mese lungi care
aveau de fiecare parte b nci la fel de lungi. Era
clar, Alfanii luau masa în comun.
Trevize se sim i mustrat de con tiin . Cererea
lui Bliss de a r mâne singuri rezervase acest imens
spa iu doar pentru cinci oameni i îi obligase pe
majoritatea Alfanilor s r mân afar . Totu i,
câ iva se a ezar la o distan respectuoas fa de
ferestre (care nu erau decât g uri practicate în
perete, f perdele), probabil pentru a-i putea
privi pe str ini cum m nânc .
s vrea, se întreb ce s-ar întâmpla dac
ar începe s plou . Desigur, ploaia venea doar
atunci când era nevoie, u oar i blând , f vânt
puternic, i dura pân când c dea o cantitate
suficient de ap . Mai mult, venea întotdeauna la
momente cunoscute, astfel încât Alfanii erau
preg ti i pentru ea.
Fereastra din fa a sa d dea spre mare, i
departe, la orizont, Trevize avu impresia c distinge
o mas noroas asem toare celor care
acopereau întregul cer al acestei planete, cu
excep ia acestui mic loc din Eden.
Controlul asupra vremii avea, desigur, multe
avantaje.
În cele din urm , fur servi i de o tân care
se deplasa în vârful picioarelor. Nu fuseser
întreba i ce preferin e aveau, fur servi i, pur i
simplu. Era un pahar mic cu lapte, unul mai mare
cu suc de struguri, i unul i mai mare, plin cu
ap . Fiecare primi dou ou mari fierte, încadrate
cu felii de brânz alb . Mai primir câte o farfurie
mare de pe te la gr tar cu cartofi pr ji i t ia i
sub iri, a eza i pe foi de l ptuc , verzi i proaspete.
Bliss privi cu disperare cantitatea de mâncare
din fa a ei; nu tia de unde s înceap . Fallom nu-
i f cea complexe. B u însetat sucul de struguri,
apoi se apuc s m nânce pe tele i cartofii. Avea
de gând s i foloseasc degetele în acest scop, dar
Bliss îi întinse o lingur mare cu margini zim ate,
care putea servi la fel de bine i ca furculi .
Fallom o accept .
Pelorat zâmbi satisf cut i atac ou le f
întârziere.
Aproape c uitasem ce gust au ou le
adev rate, spuse Trevize.
Apoi îl imit pe Pelorat.
Hiroko, uitând s i m nânce propriul mic
dejun privind fascinat la modul în care mâncau
ceilal i (pentru c pân i Bliss începu s
nânce, cu o evident poft ) întreb :
Este bun?
Este bun, spuse Trevize printre înghi ituri.
Din câte se pare, insula aceasta nu duce lips de
mâncare... Sau ne-a i servit pe noi cu mai mult
mâncare decât de obicei, din polite e.
Hiroko îl ascult cu o privire atent , i p ru s
fi în eles, pentru c spuse:
Nu, nu, respectat domn. P mântul nostru
este darnic, iar marea îl dep te chiar în
generozitate. Gâ tele ne dau ou , caprele brânz i
lapte. Avem lanuri cultivate cu grâne. i mai
presus de toate, marea noastr este plin cu
nenum rate soiuri de pe te, în cantit i
interminabile. Întregul Imperiu ar putea mânca la
mesele noastre f a se termina pe tele din mare.
Trevize zâmbi discret. Evident, tân ra Alfan nu
avea nici cea mai mic idee despre adev rata
dimensiune a Galaxiei.
Hiroko, acestei insule îi spune i Noul P mânt,
o aborda el. Unde ar putea fi Vechiul P mânt?
Ea îl privi, nedumerit :
Vechiul mânt, ai spus? Iertarea î i implor,
respectat dorim, dar nu în eleg ce dore ti s spui.
Înainte de a fi un Nou P mânt, semenii t i au
tr it în alt parte. Unde se afl acel loc din care au
venit?
Nimic nu tiu despre a a ceva, respectat
domn, spuse ea cu o seriozitate tulburat . Acest
mânt fost-a al meu dintotdeauna, i al mamei, i
al bunicii; i, nu m îndoiesc, al bunicilor lor i al
str bunicilor lor, i al celor de dinainte. Despre
vreun alt p mânt, nimic nu tiu.
Dar, spuse Trevize revenind la subiect,
vorbe ti despre acest p mânt ca fiind Noul mânt.
De ce îi spune i astfel?
Pentru c , respectat domn, r spunse ea la fel
de blând, a a este numit dintotdeauna de toat
lumea, femeia neavând nimic împotriv .
Dar este Noul mânt, i, în consecin ,
trebuie s existe un P mânt anterior. Trebuie s fie
un Vechi mânt, de unde i se trage numele. În
fiecare diminea este o nou zi, iar asta implic
faptul c anterior a existat o veche zi. Nu în elegi
a a stau lucrurile?
Nu, respectat domn. Despre acest p mânt nu
tiu decât cum se cheam , altceva nimic. i nici
nu pot urm ri vorbele tale, care sun foarte mult
cu ceea ce noi numim "despicat firul în patru". Nu
este o ofens .
Trevize d du din cap i se sim i învins.

77
 Trevize se aplec spre Pelorat i opti:
Oriunde am merge, orice am face, nu
m nici o informa ie.
tim unde se afl P mântul, a a c ce
importan mai are? spuse Pelorat din vârful
buzelor.
Vreau s tiu ceva despre el.
Este prea tân .
Trevize se gândi pu in la acest argument, apoi
încuviin :
Ai dreptate, Janov.
Se întoarse spre Hiroko i spuse:
Domni oar Hiroko, nu ne-ai întrebat pentru
ce am venit aici, pe p mântul vostru.
Hiroko aplec privirea i spuse:
Ar fi nepoliticos s v descoasem înainte de a
fi hr nit i odihnit, respectat domn.
Dar am terminat de mâncat, sau aproape, i
ne-am odihnit de curând, a a c î i voi spune
pentru ce ne afl m aici: Prietenul meu, Dr. Pelorat,
este un c rturar din lumea noastr , un om înv at.
Un mitolog. tii ce înseamn asta?
Nu, respectat domn, nu tiu.
Studiaz basmele str vecrii, a a cum sunt
spuse ele pe diferite lumi. Basmele vechi sunt
cunoscute ca mituri sau legende, i ele prezint
interes pentru Dr. Pelorat. Exist oameni înv i
pe Noul P mânt, care cunosc basmele vechi ale
acestei lumi?
Fruntea lui Hiroko se încre i u or, într-o
încrunt tur îngândurat . Spuse:
Eu nu m pricep la aiaste lucruri. Avem prin
ile noastre un b trân c ruia îi place s
vorbeasc despre zilele de odinioar . De unde a
auzit pove tile, nu tiu, dar cred c sunt n riri.
Probabil c a a pove ti ar dori s aud înv atul
 u coleg, dar nu vreau s va în el. Dup p rerea
mea...
Privi în stânga i în dreapta ca i cum nu dorea
fie auzit :
... b trânul nu-i decât un palavragiu, de i
mul i cu pl cere îl ascult .
Trevize încuviin :
Palavre din acestea dorim s auzim i noi. Ar
fi posibil s îl duci pe prietenul meu la acest
trân...
Monolee î i spune.
... Monolee, deci. i crezi c Monolee ar fi
dispus s vorbeasc cu prietenul meu?
El? S fie dispus s vorbeasc ? spuse Hiroko
dispre uitoare. Mai degrab ar trebui s întrebi
dac este dispus s se opreasc vreodat din
vorb . Nu este decât un b rbat, deci va vorbi
dac i se permite dou s pt mâni de acum
încolo, f pauz . Nu este o ofens , respectat
domn.
Nu m consider ofensat. Vrei s -l conduci
acum pe prietenul meii la Monolee?
Asta poate face oricine, oricând. B trânul
este mereu acas , i cu drag prime te orice ureche
gata s îl asculte.
i poate c o femeie mai în vârst ar fi
dispus s vin i s stea cu Doamna Bliss.
Trebuie s aib grij de copil i nu are prea mare
libertate de mi care. I-ar face pl cere s aib o
companie, pentru c femeile, dup cum tii, sunt...
Vorb re e? spuse Hiroko eviderit amuzat .
i, a a spun b rba ii, de i v zut-am c b rba ii
sunt întotdeauna cei mai mari palavragii. A teapt
se întoarc b rba ii de la pescuit, i vei vedea
cum se vor întrece în gogo i. Nimeni nu le d
aten ie, nimeni nu-i crede, i totu i mereu se
laud . Dar, destul cu p vr geala... Avea-voi grij
ca o prieten a mamei, pe care o z resc acum prin
fereastr , s stea cu Doamna Bliss i copilul, iar
înainte de asta îl va conduce pe prietenul t u,
respectatul doctor, la b trânul Monolee. Dac
prietenul t u asculta-va cu tot atât interes pe cât
vorbi-va Monolee, cu greu putea-vor fi desp i în
aiast via . Vre i s -mi scuza i o clip absen a?
Dup ce plec , Trevize se întoarse spre Pelorat
i spuse:
Ascult , scoate tot ce po i de la b trân, iar tu,
Bliss, afl tot ceea ce se poate de la cea care va sta
cu tine. Te interesezi de orice în leg tur cu
mântul.
i tu? spuse Bliss. Tu ce vei face?
Voi r mâne cu Hiroko, i voi încerca s
sesc o a treia surs .
Bliss zâmbi:
A a deci. Pel va sta cu b trânul; eu, cu o
trân . Iar tu te vei sacrifica i vei r mâne cu
aceast tân fermec toare, sumar îmbr cat . Mi
se pare o diviziune a muncii foarte rezonabil .
Întâmpl tor, Bliss, este rezonabil .
Dar nu- i pare deloc r u c responsabilit ile
trebuiesc astfel împ ite.
Nu. Pentru ce s -mi par r u?
Într-adev r, pentru ce?
Hiroko se întoarse, i se a ez din nou.
S-a aranjat totul, spuse ea. Respectatul Dr.
Pelorat va fi condus la Monolee; iar respectata
Doamn Bliss, împreun cu copilul ei, avea-vor o
companie. A putea deci avea onoarea, respectat
Domn Trevize, s continui conversa ia cu tine,
despre acest Vechi P mânt cu care tu...
S p vr gim? întreb Trevize.
Nu, spuse Hiroko râzând. Dar dreptate ai s
i râzi de mine. M-am ar tat nepoliticoas pân
acum r spunzând în felul sta la întreb rile tale.
Ar fi fain s m r scump r fa de tine.
Trevize se întoarse spre Pelorat:
Fain?
Adic ar fi bucuroas , spuse încet Pelorat.
Domni oar Hiroko, spuse Trevize, nu am
sim it deloc nepolite e, dar dac asta te face s te
sim i mai bine, voi fi bucuros s vorbim.
E ti foarte bun. Î i mul umesc, spuse Hiroko
ridicându-se în picioare.
Trevize se ridic i el.
Bliss, spuse el, ai grij de Janov.
Nici o problem . Cât despre tine, tu ai...
i ar cu capul spre holsterele lui.
Nu cred c voi avea nevoie de ele, spuse
stânjenit Trevize.
O urm pe Hiroko afar din sala de mese.
Soarele urcase pe cer, i temperatura crescuse.
Sim ea un miros de lume str in , ca peste tot, de
altfel. Î i aminti c mirosul fusese vag pe
Comporellon, un pic muceg it pe Aurora, i foarte
pl cut pe Solaria. (Pe Melpomenia fuseser în
costumele spa iale, i nu î i putuser mirosi decât
propriile corpuri). În orice caz, mirosul disp rea în
câteva ore, pe m sur ce centrii osmici ai nasului
se saturau.
Aici, pe Alfa, mirosul sugera o prospe ime
pl cut a ierbii înc lzit de razele soarelui, i
Trevize se sim i pu in trist tiind c i acesta va
dispare în câteva ore.
Se apropiar de o locuin micu , construit
din ipsos de culoare roz-pal.
Aiasta, spuse Hiroko, casa mea este. A
apar inut surorii mai mici a mamei mele.
Intr , îndemnându-l pe Trevize s fac la fel.
a era deschis ; sau, observ Trevize dup ce
intr , era mai corect s spun c nu exista deloc
.
 Ce faci atunci când plou ? întreb Trevize.
Suntem preg ti i. Va ploua peste dou zile,
timp de trei ore înaintea r ritului de soare, când
este cel mai r coare. Atunci nu voi avea de f cut
decât s trag aiast draperie, atât grea cât i
impermeabil , peste u .
În timp ce vorbea, trase draperia. P rea f cut
dintr-o es tur groas .
O voi l sa a a, spuse ea. Vor ti cu to ii c
sunt în untru dar nu pot fi deranjat .
Nu pare o protec ie foarte eficient pentru
intimitate.
De ce nu? Nu vezi, intrarea este acoperit .
Dar oricine o poate da la o parte.
F s in cont de dorin ele ocupantului?
Hiroko p rea ocat .
Pe lumea ta se fac asemenea lucruri? întreb
ea. Barbar ar fi.
Trevize zâmbi:
Era doar o întrebare.
Ea îl conduse în ultima din cele dou camere.
Trevize fu invitat s ia loc pe un scaun tapi at. Era
ceva claustrofobic în strâmte ea i singur tatea
camerelor, dar casa p rea destinat doar izol rii i
odihnei. Deschiderile pentru ferestre erau mici i
apropiate de tavan, dar pere ii erau tapeta i cu
fâ ii de oglinzi aranjate cu grij , care reflectau o
lumin difuz . În tavan erau practicate fante prin
care p trundea aerul proasp t. Trevize nu v zu
semne de iluminare artificial , i se întreb dac
Alfanii se sculau la r ritul soarelui i se culcau
la apus.
Tocmai vroia s întrebe, dar Hiroko vorbi prima,
spunând:
Doamna Bliss este compania ta?
Trevize spuse, prudent:
Adic , dac este partenera mea de sex?
 Hiroko ro i:
Te rog, vorbe te politicos, dar da, la pl cerea
intim m refeream.
Nu, este compania înv atului meu prieten.
Dar tu e ti mai tân r i mai ar tos.
Ei bine, î i mul umesc pentru aprecieri, dar
nu asta este i p rerea lui Bliss. Îl place pe Dr.
Pelorat mult mai mult decât pe mine.
Surprins sunt. i nu o împarte cu tine?
Nu l-am întrebat dac ar fi dispus, dar sunt
sigur c nu. i nici eu nu a vrea s o fac .
Hiroko încuviin cu un semn al capului, în
semn c în elegea:
tiu. Este fundamentul ei.
Fundamentul ei?
tii. sta.
i î i d du o palm peste gra iosul fund.
Aha, acela! Te în eleg. Da, Bliss este generos
propor ionat în partea pelvian .
cu un gest cu ambele mâini, sugerând ni te
forme rotunde, ample, i îi f cu cu ochiul. (Hiroko
râse.)
Oricum, spuse el, o gr mad de b rba i
apreciaz generozitatea formelor în acea parte a
corpului.
A a ceva nu pot crede. Cu siguran , ar fi
comie s î i dore ti un exces pentru ceea ce, în
cantitate moderat , ar fi pl cut. M-ai aprecia mai
mult dac a avea sâni masivi care s îmi atârne,
cu sfârcurile îndreptate spre degetele picioarelor?
zut-am astfel de sâni, i totu i nu am v zut
rba ii strân i în jurul lor. Bietele femei lovite de
aiast ru ine sunt obligate s î i acopere
monstruozit ile... a a cum face i Doamna Bliss.
Nici pe mine nu m-ar atrage o astfel de
supradimensionare, de i sunt sigur c Bliss nu î i
acoper sânii pentru c ar avea vreo imperfec iune.
 Deci nu î i displac fa a mea, sau formele
mele?
Ar trebui s fiu nebun. E ti superb .
i cum faci s ob ii pl ceri pe nava ta atunci
când zbura i de pe o lume pe alta... Doamna Bliss
interzis fiindu- i?
Nu fac nimic, Hiroico. Nu am nimic de f cut.
Din când în când m gândesc la astfel de pl ceri,
dar m trezesc cu ni te st ri antipatice. Cel care
tore te prin spa iu tie foarte bine c trebuie
se descurce i f . Ne consol m gândindu-ne
vom avea alte ocazii.
Dac este disconfort, cum poate fi înl turat?
Ca s fiu sincer, tr iesc o jen mult mai
mare, de când ai început s discu i despre acest
subiect. Nu cred c ar fi politicos din partea mea
i sugerez cum ar putea fi înl turat.
Ar fi nepolite e dac a încerca eu s sugerez
o cale?
Depinde în întregime de natura sugestiei.
Sugerez c pl cut ar fi s ne procur m
pl cere unul altuia.
Pentru asta m-ai adus aici, Hiroko?
Hiroko spuse, cu un zâmbet agreabil:
Da, Ar fi în acela i timp datoria mea de
gazd , i, de asemenea, o dorin .
Dac a a stau lucrurile, recunosc c este i
dorin a mea. De fapt, mi-a dori foarte mult s î i
fac aceast pl cere. Ar fi... h... fain i ofer
aceast pl cere.

CAPITOLUL l8
Festivalul muzicii

78
 SALA DE MESE în care luaser micul dejun se
folosea i pentru prânz. Era plin de Alfani, i
împreun cu ei se aflau Trevize i Pelorat, admi i
cu foarte mult bucurie. Bliss i Fallom mâncar
separat, mai mult sau mai pu in izolate, într-o
mic anex .
Erau mai multe variet i de pe te, împreun cu
o sup în care se aflau buc i din ceva care
sem na cu ied fiert. Buc i mari de pâine pentru a
fi t iate în felii, unt i gem pentru întins pe pâine.
Dup aceea veni salata, cu frunze mari i r sfirate.
Era de notat absen a oric rui desert, de i sucurile
de fructe treceau dintr-o mân în alta, în ulcioare
aparent inepuizabile. Ambii b rba i din Funda ie
erau obliga i la cump tare, dup bogatul mic
dejun. Dar ceilal i p reau s m nânce cu poft .
Cum fac de nu se îngra ? se mir în oapt
Pelorat.
Trevize ridic din umeri:
Mult munc fizic , probabil.
Era evident c aceast societate nu punea mare
pre pe etichet în timpul meselor. Era un amestec
de strig te, râsete, bufnituri în mas cu c ni
groase i incasabile... Femeile erau la fel de
zgomotoase i de vorb re e, dar aveau vocea mai
ascu it .
Pelorat se strâmb , dar Trevize, care acum (cel
pu in, pentru o vreme) nu mai avea nici urm din
jena pe care i-o m rturisise lui Hiroko, se sim ea
relaxat i bine dispus.
De fapt, spuse el, exist i o latur bun .
Ace ti oameni par s se bucure de via i au
pu ine griji, în caz c au. Nu se ocup decât de
vreme, iar hrana este incredibil de abundent .
Tr iesc într-o epoc de aur f sfâr it.
Trebuise s strige pentru a se face auzit. Pelorat
strig la rândul s u:
Dar este atâta g gie!
Ei sunt obi nui i.
Nu-mi dau seama cum se pot în elege unul
pe altul, în h rm laia asta.
Firesc, se sim eau deruta i. Pronun ia ciudat ,
gramatica arhaic i ordinea cuvintelor în limba
Alfan îi împiedica s în eleag ceva, la acest nivel
sonor. Pentru ei, era ca i cum ascultau sunetele
dintr-o gr din zoologic aflat în delir.
De-abia dup prânz se întâlnir cu Bliss într-o
su mic , pe care Trevize o g si deloc diferit de
locuin a lui Hiroko, i care le fusese repartizat ca
locuin temporar . Fallom se afla în a doua
camer , extrem de mul umit c , în sfâr it, putea
mâne singur cel pu in a a spunea Bliss.
Încerca s trag un pui de somn.
Pelorat privi deschiderea din perete care inea
loc de u , i spuse, mirat:
Aici este foarte putin intimitate. Cum se
poate vorbi liber?
Te asigur, spuse Trevize, c dup ce vom
trage bariera de pânz peste u , nu vom fi
deranja i. Pânza face aceast locuin
impenetrabil , prin for a conven iilor sociale.
Pelorat privi ferestrele înalte, deschise:
Putem fi auzi i.
Nu este neap rat necesar s strig m. Alfanii
nu vor trage cu urechea. Chiar i atunci când se
aflau dincolo de ferestrele s lii de mese, când am
luat micul dejun, p strau o distan respectuoas .
Bliss zâmbi:
Ai înv at atât de multe despre obiceiurile
Alfane în timpul pe care l-ai petrecut cu micu a i
simpatica Hiroko, i ai c tat o atât de mare
încredere în respectul lor pentru intimitate! Ce s-a
întâmplat?
 Dac ai remarcat c neuronii mei au suferit o
schimbare în bine, spuse Trevize, i po i ghici
motivul, te rog s -mi la i mintea în pace.
Gaia nu se va atinge de mintea ta în nici o
împrejurare, cu excep ia celor în care te afli în
pericol de moarte, i tii foarte bine de ce. Totu i,
nu sunt oarb . Pot sim i ce s-a întâmplat, de la un
kilometru dep rtare. Acesta este obiceiul t u
invariabil în c toriile spa iale, dragul meu
prieten? Se pare c e ti erotomaniac.
Erotomaniac? Haide, Bliss. De dou ori în
toat c toria. De dou ori!
Nu am fost decât pe dou lumi pe care s se
afle femele umane func ionale. Dou din dou , i
pe fiecare nu am stat decât câteva ore.
Î i dai seama c pe Comporellon nu avusesem
de ales.
Într-adev r. Îmi aduc aminte cum ar ta.
Câteva momente, Bliss se scutur de râs. Apoi
relu :
Totu i, nu cred c Hiroko te-a inut,
neajutorat, în strânsoarea ei puternic , sau c i-a
impus voin a irezistibil asupra corpului t u care,
se zb tea s scape.
Bineîn eles c nu. Am fost perfect de acord.
Totu i, trebuie s recunosc c sugestia a venit din
partea ei.
Pelorat spuse, cu o urm de invidie în voce:
A a i se întâmpl mereu, Golan?
Desigur, Pel, spuse Bliss. Femeile sunt
irezistibil atrase de el.
Mi-a dori eu, spuse Trevize, dar nu este a a.
i, de fapt, chiar m bucur... am alte lucruri de
cut în via . Totu i, în cazul acesta am fost
irezistibil. La urma urmelor, Hiroko i ceilal i v d
pentru prima oar oameni veni i de pe o alt lume.
Avea convingerea excitant pentru ea c a fi
diferit de ceilal i Alfani, fie anatomic, fie din punct
de vedere al tehnicii. Cel pu in, a a am tras eu
concluzia, din câteva remarci întâmpl toare.
rmana! M tem c a fost dezam git .
Serios? f cu Bliss. Dar tu?
Nu, spuse Trevize. Eu am fost pe multe lumi,
i am avut o gr mad de experien e. Am descoperit
oamenii sunt oameni i sex-ul este sex, oriunde
te-ai duce. Dac exist diferen e notabile, acestea
sunt atât triviale cât i dezagreabile. Ce ciud enii
am întâlnit în via a mea! Îmi aduc aminte de o
tân care nu era bun de nimic dac nu punea
muzica s cânte tare, muzic alc tuit din sunete
stridente i disperate. A a c ea punea muzica, i
atunci eu nu mai eram bun de nimic. Te asigur...
sunt mul umit când dau peste vechile i bunele
metode.
Vorbind de muzic , spuse Bliss, dup cin
suntem invita i la o serat muzical . O serbare
oficial , dup toate aparen ele, inut în cinstea
noastr . B nuiesc c Alfanii sunt foarte mândri de
muzica lor.
Trevize f cu o grimas :
Mândria lor nu poate face muzica s sune
mai bine în urechile noastre.
Las -m s termin, spuse Bliss. B nuiesc c
mândria lor se datoreaz faptului c tiu s cânte
perfect la instrumente foarte arhaice. Foarte
arhaice. Am putea ob ine astfel ceva informa ii
despre P mânt.
Trevize ridic sprâncenele:
Iat o idee interesant . Iar asta îmi aminte te
amândoi a i putea avea deja ni te informa ii.
Janov, te-ai întâlnit cu acest Monolee de care ne-a
povestit Hiroko?
Da, spuse Pelorat. Am stat cu el trei ore, i
Hiroko nu a exagerat deloc. A inut practic un
monolog, iar atunci când m-am ridicat pentru a
pleca la dejun, s-a ag at de mine i nu m-a l sat
plec pân nu i-am promis c m voi întoarce,
pentru a-l asculta. Asta pentru c mai are multe
de spus.
i a zis ceva interesant?
Ei bine, i el ca to i ceilal i a insistat c
mântul este în întregime i mortal radioactiv; c
str mo ii Alfanilor au plecat ultimii, altfel ar fi
murit... i, Golan, era atât de conving tor, încât nu
pot s nu îl cred. Sunt convins c P mântul este
mort, i c întreaga noastr c utare este, în final,
inutil .

79

Trevize se l pe spate în scaun, fixându-l pe

Pelorat, care st tea pe un p tu îngust. Bliss,
ridicându-se de lâng Pelorat, unde st tuse pân
atunci, îi privea, când pe unul, când pe celalalt.
În cele din urm , Trevize spuse:
Las -m pe mine s judec cât de util este
utarea noastr , Janov. Spune-mi ce i-a povestit
trânul la vorb re ... pe scurt, desigur.
Mi-am notat ceea ce mi-a spus Monolee,
spuse Pelorat. Asta m-a ajutat s -mi consolidez
rolul de erudit, dar acum nu am nevoie de
însemn ri. Discursul lui a fost foarte dezlânat.
Fiecare lucru pe care îl spunea îi amintea de
altceva, dar desigur, eu mi-am petrecut via a
încercând s organizez informa iile în c utarea
celor relevante, a a c la mine, este a doua natur
capacitatea de a condensa un discurs lung i
incoerent...
În ceva la fel de lung i incoerent? îl
întrerupse cu blânde e Trevize. Treci la subiect,
drag Janov.
Pelorat î i drese glasul, stânjenit:
Da, desigur, b trâne. Am s încerc s scot un
rezumat coerent i cronologic. P mântul a fost
casa ini ial a omenirii i a milioane de specii de
plante i animale. A fost a a timp de nenum ra i
ani, pân când a fost inventat zborul hiperspa ial.
Atunci au fost fondate lumile Spa iene. Ele s-au
rupt de P mânt, i-au dezvoltat propriile culturi, i
au ajuns s dispre uiasc i s oprime planeta
mam . Dup dou secole în care a r bdat aceast
situa ie, P mântul a reu it s i recâ tige
libertatea, de i Monolee nu a explicat modul
concret în care s-a f cut acest lucru. Iar eu nu am
îndr znit s pun întreb ri, chiar dac mi-ar fi dat
ocazia s îl întrerup ceea ce nu s-a întâmplat
de team s nu devieze cu discu ia pe alte c i. A
men ionat un erou legendar, pe nume Elijah Baley.
Dar oamenii au obiceiul de a atribui unui singur
personaj realiz rile unei întregi genera ii, i Baley
se pare c nu a fost ocolit de aceast regul , a a
încât nu mi s-a p rut util s ...
Da, Pel drag , în elegem, spuse Bliss.
Pelorat se opri din nou în mijlocul frazei i st tu
pu in s î i aduc aminte unde r sese:
Desigur. Scuze. P mântul a ini iat un al
doilea val de coloniz ri, fondând în acest fel multe
noi lumi. Noul grup de Coloni s-a dovedit mai
viguros decât Spa ienii, i-a dep it, i-a înfrânt, i
le-a supravie uit, fondând în cele din urm
Imperiul Galactic! În cursul r zboaielor dintre
Coloni i Spa ieni nu, nu r zboaie, pentru c el a
folosit cuvântul "conflicte", cu foarte mare
precau ie P mântul a devenit radioactiv.
Trevize spuse, vizibil iritat:
Este ridicol, Janov. Cum poate o lume
devin radioactiv ? Fiecare lume este foarte pu in
 sau pu in radioactiv înc de la începutul
form rii sale, dar acea radioactivitate scade încetul
cu încetul. Nu devine radioactiv .
Pelorat ridic din umeri:
Am repetat i eu ceea ce mi-a spus el. Iar el
mi-a repetat mie ceea ce auzise, de la cineva care îi
repetase ceea ce auzise, i a a mai departe. Este
folclor, repetat din genera ie în genera ie, i cine
tie ce distorsiuni intervin la fiecare repovestire.
În eleg, dar nu exist c i, documente, vechi
povestiri care au înghe at istoria la un moment
anterior i care s ne ofere ceva mai precis decât
povestea asta?
Am reu it s pun aceast întrebare, i
spunsul a fost: Nu. A amintit vag c au existat,
odinioar , c i care vorbeau despre acest lucru,
dar c s-au pierdut de mult. Îns ceea ce ne spune
el este exact ceea ce se spunea i în acele c i.
Da, îns mult denaturat. Mereu aceea i
poveste. În oricare lume mergem, documentele
referitoare la P mânt au disp rut, într-un fel sau
altul... Bun, i cum a devenit P mântul radioactiv?
Nu a dat detalii. Nu a spus decât c Spa ienii
sunt r spunz tori pentru acest lucru, dar apoi am
tras concluzia c Spa ienii erau demonii pe seama
rora P mântenii puneau toate nenorocirile lor.
Radioactivitatea...
Aici fu întrerupt de o voce clar :
Bliss, eu sunt Spa ian?
Fallom st tea în u a îngust dintre cele dou
camere, cu p rul ciufulit. C ma a de noapte pe
care o purta (croit dup formele mai generoase ale
lui Bliss) îi c zuse pe un um r, descoperind un
sân nedezvoltat.
Ne facem griji de cei care trag cu urechea din
afar , spuse Bliss, i îi uit m pe cei de din untru...
Fallom, de ce întrebi asta?
 Se ridic i se îndrept spre tân .
Nu am ceea ce au ei, spuse Fallom ar tând
cu degetul spre cei doi b rba i, i nici ceea ce ai tu,
Bliss. Eu sunt altfel. Cumva dincauz c sunt
Spa ian?
Da, Fallom, e ti Spa ian, spuse Bliss cu
blânde e încercând s -i înl ture tensiunea. Dar
micile diferen e nu au importan . Du-te la
culcare.
Fallom se supuse, ca întotdeauna când Bliss
dorea s o vad lini tit . Se întoarse:
Sunt un demon? Ce este un demon?
Bliss spuse peste um r:
A tepta i-m o clip . M întorc imediat.
Se întoarse dup cinci minute, dând din cap:
Acum va dormi pân o voi trezi eu. Cred c ar
fi trebuit s procedez astfel de la început, dar orice
modificare a min ii trebuie s decurg dintr-o
necesitate.
Ad ug , ca i când s-ar fi scuzat:
Nu vreau s i bat capul cu diferen ele
dintre echipamentul ei genital i al nostru.
Într-o zi va trebui s afle c este
hermafrodit , spuse Pelorat.
Într-o zi, spuse Bliss, dar nu acum.
Continu i povestea, Pel.
Da, spuse Trevize, înainte s fim întrerup i
din nou.
Ei bine, P mântul a devenit radioactiv, sau,
cel pu in, crusta sa. Pe vremea aceea, P mântul
avea o popula ie enorm , concentrat în ora e
uria e construite în cea mai mare parte în
subteran...
Ei, spuse Trevize, dar astea sunt gogori e.
Probabil c aici intervine patriotismul local, care
glorific epoca de aur a P mântului, iar detaliile
sunt pur i simplu o deformare a ceea ce a fost pe
Trantor în epoca sa de aur, când era capitala unui
sistem de lumi care ocupa aproape întreaga
Galaxie.
Pelorat se opri, apoi spuse:
Serios, Golan, nu e cazul s m înve i tu pe
mine meserie. Noi, mitologii, tim foarte bine c
miturile i legendele con in elemente împrumutate,
lec ii morale, elemente supranaturale, i o sut de
alte influen e deformante, i ne str duim s fe
înl tur m pentru a r mâne cu ceea ce ar putea fi
un sâmbure de adev r. De fapt, acelea i metode
trebuiesc aplicate i celor mai oficiale relat ri,
pentru c nimeni nu scrie adev rul clar i evident
dac se poate spune c a a ceva exist . Pân
acum, i-am relatat mai mult sau mai pu in din
ceea ce mi-a spus mie Monolee, de i presupun c
i eu vin cu distorsiunile mele, oricât de mult a
încerca s nu o fac.
Bine, bine, spuse Trevize. Continu Janov.
Nu vroiam s te jignesc.
Nici nu m-am considerat jignit. Ora ele
uria e, presupunând c au existat, s-au pr bu it
i au disp rut pe m sur ce radia ia se intensifica,
pân când popula ia a devenit o r a ceea ce
fusese, tr ind riscant în regiunile mai pu in
afectate. Popula ia era men inut la un nivel
sc zut prin controlul riguros al na terilor i prin
eutanasia oamenilor trecu i de aizeci de ani.
Oribil, f cu Bliss indignat .
F îndoial , spuse Pelorat, dar se pare c
a au procedat, din cele spuse de Monolee, i ar
putea fi adev rat, pentru c nu reprezint un prilej
de laud pentru P mânteni, i nu este plauzibil s
fie confec ionat o minciun r u voitoare.
mântenii, dup ce fuseser dispre ui i i
oprima i de c tre Spa ieni, erau acum dispre ui i i
oprima i de c tre Imperiu, de i aici ar putea
interveni o exagerare datorat auto-comp timirii,
un sentiment foarte tentant. Este cazul...
Da, da, Pelorat. Alt dat . Acum te rog s
continui cu P mântul.
Îmi cer scuze. Imperiul, într-un acces de
bun voin , a fost de acord cu importarea de sol
neiradiat i cu evacuarea solului contaminat. Inutil
mai spun, era o ac iune de foarte mare
amploare i care cerea eforturi imense, de care
Imperiul s-a s turat curând. Mai ales c aceast
perioad (dac b nuielile mele sunt corecte)
coincide cu c derea lui Kandar V, dup care
Imperiul a avut prea multe alte lucruri pe cap ca
se mai intereseze de P mânt. Radioactivitatea a
continuat s creasc , popula ia a continuat s
scad , i în cele din urm , Imperiul, într-un alt
acces de bun voin , s-a oferit s transfere
ele popula iei pe o lume nou adic pe
aceast lume. Într-o perioad anterioar , se pare
o expedi ie a adus pe ti în acest ocean, astfel
încât în momentul în care planurile pentru
transferarea P mântenilor erau gata, aici, pe Alfa,
exista o atmosfer cu oxigen i imense surse de
hran . Nici una dintre lumile Imperiului Galactic
nu invidia aceast lume, pentru c exist o
anumit antipatie natural fa de planetele care
orbiteaz în jurul unui sistem binar. Într-un astfel
de sistem cred c exist atât de pu ine planete
adecvate vie ii, încât chiar i cele adecvate sunt
ignorate, presupunându-se c totu i trebuie s fie
ceva în neregul cu ele. Este un mod de gândire
foarte larg r spândit. De exemplu, este bine
cunoscut cazul în care...
Mai târziu cu bine-cunoscutul caz, Janov,
spuse Trevize. Zi-i mai departecu transferul
popula iei.
Nu mai r mânea, spuse Pelorat accelerând
pu in debitul verbal, decât preg tirea unui
continent. A fost identificat cea mai pu in adânc
por iune a oceanului i au fost aduse sedimente
din por iunile adânci în por iunea cea mai pu in
adânc , i, în final, s-a ivit insula Noul P mânt. Au
fost draga i bolovani, au fost adu i corali. Au fost
îns mân ate plante astfel încât r cinile lor s
ajute ia formarea unui teren ferm. Din nou,
Imperiul s-a înh mat la o treab enorm . Probabil
la început au fost planificate continente, dar la
vremea când a fost în at aceast insul ,
momentul de bun voin al Imperiului trecuse.
Ceea ce a mai r mas din popula ia P mântului, a
fost adus aici. Flota Imperiului a adus oamenii i
ma inile, dup care nu s-a mai întors niciodat .
mântenii, tr ind pe Noul P mânt, s-au trezit
complet izola i.
Complet? spuse Trevize. A spus Monolee c
nimeni altcineva din Galaxie nu a mai sosit aici
înaintea noastr ?
Aproape complet, spuse Petorat. Nimeni nu
are pentru ce s vin aici, b nuiesc, chiar dac nu
inem cont de dezgustul supersti ios fa de
sistemele binare. Din când în când, la intervale
mari de timp, mai venea câte o nav , a a cum a
venit a noastr , dar pleca în cele din urm i nu
era urmat de altele. Cam asta ar fi tot.
L-ai întrebat pe Monolee unde se afl
mântul? se interes Trevize.
Desigur c l-am întrebat. Nu tie.
Cum poate ti atât de multe despre istoria
mântului i nu tie unde se afl ?
L-am întrebat în mod special, Golan, dac
steaua care se afl la doar un parsec dep rtare de
Afla ar putea fi soarele în jurul c ruia se rote te
mântul. Habar n-avea ce-i aia parsec, iar eu i-
am explicat c este o distan scurt , astronomic
vorbind. El a spus c , scurt sau lung , nu tia
unde se afl pozi ionat P mântul. Nimeni nu tie.
Dup p rerea lui, este o gre eal c încerc m s îl
sim. Ar trebui s fie l sat în pace de-a pururi,
i continue mi carea în spa iu.
E ti de acord cu el? întreb Trevize.
Pelorat d du din cap, cu triste e:
Nu chiar. Dar el a spus c în ritmul în care
radioactivitatea continua s creasc , planeta
trebuie s fi devenit complet nelocuibil la pu in
vreme de la efectuarea transferului de popula ie,
iar acum probabil c este puternic incandescent,
astfel încât nimeni nu se poate apropia de el.
Prostii, spuse hot rât Trevize. O planet nu
poate deveni radioactiv . Radioactivitatea ei nu
poate cre te.
Dar Monolee este atât de sigur! Atât de mul i
oameni cu care am vorbit pe diferite lumi sunt în
consens în aceast privin c P mântul este
radioactiv! Cu siguran , nu are rost s
continu m.

80

Trevize inspir adânc, dup care vorbi,

controlându- i cu aten ie vocea:
Prostii, Janov. Nu este adev rat.
Ei prietene, spuse Pelorat, acum nu trebuie
crezi un anumit lucru doar pentru c vrei -l
crezi.
Dorin ele mele nu intervin câtu i de pu in. Pe
fiecare planet , una dup alta, descoperim c
informa iile despre P mânt au fost terse. Pentru
ce s fie terse dac nu este nimic de ascuns?
Dac p mântul este mort, radioactiv, i nimeni nu
se poate apropia de el, pentru ce s fie ascuns?
 Nu tiu, Golan.
Ba da, tii. Atunci când ne apropiam de
Melpomenia, spuneai c povestea cu
radioactivitatea ar putea fi a doua metod .
Distrugerea arhivelor pentru a elimina informa iile
precise cu privire la P mânt, zvonul cu
radioactivitatea pentru a introduce informa ii false,
ambele sunt de natur s descurajeze orice
încercare de a g si P mântul. Dar noi nu trebuie
ne l m cuprin i de descurajare.
De fapt spuse Bliss, dup impresia ta de
nezdruncinat, steaua din apropiere este soarele
mântului. Atunci, pentru ce s mai facem
specula ii cu privire la radioactivitate? Ce mai
conteaz ? De ce s nu mergem spre steaua
învecinat , s verific m dac acolo se g se te
mântul, i, în acest caz, în ce stare este?
Pentru c cei de pe P mânt, spuse Trevize,
trebuie s fie, în felul lor, extraordinar de
puternici. A prefera s m apropii având ceva
informa ii despre P mânt i locuitorii lui.
Deocamdat , din moment ce continui s nu aflu
nimic, ar fi periculos s m apropii de el.
Propunerea mea este s v las pe voi aici pe Alfa, i
merg de unul singur. Riscul unei singure vie i
este i a a suficient.
Nu, Golan, spuse Pelorat cu aprindere. Bliss
i copilul ar putea a tepta aici, dar eu trebuie s
merg cu tine. Eu caut P mântul înc dinainte de a
te na te tu i nu pot sta deoparte când cap tul
drumului este atât de aproape, oricare ar fi
pericolele care ne amenin .
Bliss i copilul nu vor a tepta aici, spuse
Bliss. Eu sunt Gaia, iar Gaia te poate ap ra, chiar
i împotriva P mântului.
Sper c ai dreptate, spuse întunecat Trevize,
dar Gaia nu a putut împiedica eliminarea primelor
amintiri privind rolul P mântului în fondarea ei.
Acest lucru s-a întâmplat în vremurile de
început ale Gaiei, când înc nu era bine
organizat , înc nu evoluase. Acum, altfel stau
lucrurile.
Sper c a a este... Sau ai c tat cumva
informa ii despre P mânt în aceast diminea , i
noi nu tim? i-am cerut s vorbe ti cu una dintre
trânele de pe aici.
i a a am f cut.
Ce ai aflat? întreb Trevize.
Nimic despre P mânt. În privin a asta, vid
complet.
Aha.
Dar ace ti oameni sunt ni te biotehnologi
avansa i.
Ce spui?
Pe aceast mic insul , au crescut i testat
nenum rate variet i de plante i animale, i au
construit un echilibru ecologic adecvat, stabil i
autosuficient, în ciuda pu inelor specii cu care au
pornit la drum. Au îmbun it via a oceanic pe
care au g sit-o la sosire, acum câteva mii de ani,
crescându-i valoarea nutritiv i rafinându-i
gustul. Biotehnologia lor a f cut din aceast lume
un corn al abunden ei. Au planuri i pentru ei
în i.
Ce fel de planuri?
Sunt perfect con tien i c nu au cum s se
extind în actualele condi ii, spuse Bliss, limita i
fiind de acest mic petic de p mânt, dar viseaz s
devin amfibii.
S devin ce?
Amfibii. Au de gând s i dezvolte branhii, pe
lâng pl mâni. Viseaz s poat petrece perioade
mari de timp sub ap ; s descopere regiuni mai
pu in adânci i s construiasc cl diri pe fundul
oceanului. Cea care mi-a vorbit despre aceste
lucruri str lucea de entuziasm, dar a recunoscut
acest el al Alfanilor este vechi de câteva sute de
ani, i c progresul înregistrat a fost foarte mic,
poate chiar inexistent.
Iat dou domenii în care ar putea fi mai
evolua i decât noi, spuse Trevize. Controlul vremii
i biotehnologia. M întreb care le-or fi tehnicile.
Chiar dac am da peste speciali ti, spuse
Bliss, este posibil s nu discute despre a a ceva cu
noi.
Nu acesta este principalul nostru scop aici,
spuse Trevize, dar cu siguran c Funda ia ne-ar
fi îndatorat dac ar putea înv a câte ceva de la
aceast lume miniatural .
i noi reu im s control m destul de bine
vremea, pe Terminus, spuse Pelorat.
Multe lumi o controleaz , spuse Trevize, dar
întotdeauna în ansamblu. Alfanii controleaz
vremea pe o mic por iune a lumii, i trebuie s
aib tehnici pe care noi nu le cunoa tem... Altceva,
Bliss?
Invita ii sociale. Ace ti oameni par s
aprecieze vacan ele, atunci când se pot elibera de
lucr rile p mântului i de pescuit, în aceast
sear , dup cin , va fi un festival al muzicii. V-am
mai spus deja. Mâine, în timpul zilei, va avea loc
un festival pe plaj . Dup toate aparen ele, pe
întreg cuprinsul insulei va fi o reuniune a tuturor
celor care se pot elibera de muncile câmpului
pentru a se bucura de ap i pentru a s rb tori
soarele, întrucât în urm toarea zi va ploua. Flota
de pescuit se va întoarce mâine diminea ,
înaintea ploii, iar seara va fi un festival al hranei,
când toat lumea va gusta din pe tele capturat.
Mesele sunt i a a destul de s ioase, se
plânse Pelorat. M întreb cum ar putea ar ta un
festival al hranei.
B nuiesc c se va insista mai pu in asupra
cantit ii, i mai mult asupra calit ii. În orice caz,
to i patru suntem invita i s particip m la
festivalul muzicii, care va avea loc în aceast sear .
Cu instrumentele antice? întreb Trevize.
Exact.
Prin ce anume sunt antice? Au computere
primitive?
Nu, nu. Aici vine partea interesant . Nu este
deloc muzic electronic , ci mecanic . Mi-au
descris-o. Freac ni te corzi, sufl în tuburi, i bat
pe diferite suprafe e rezonante.
Sper c nu vorbe ti serios, spuse îngrozit
Trevize.
Ba da. i am în eles c Hiroko a ta va sufla
într-unul din acele tuburi am uitat cum îi zice
deci ar trebui s fii capabil s supor i.
Mie mi-ar place mult s merg, spuse Pelorat.
tiu foarte pu ine lucruri despre muzica primitiv
i a vrea s o aud.
Nu este "Hiroko a mea", spuse Trevize cu
ceal . Dar ce crezi, instrumentele sunt de tipul
celor folosite cândva pe P mânt?
A a am în eles, spuse Bliss. Cel pu in, femeia
Alfan a spus c au fost concepute cu mult înainte
de venirea str mo ilor ei aici.
În cazul acesta, spuse Trevize, s-ar putea s
merite s ascult m scâr âitul, suflatul, i
ng nitul, în speran a c vom ob ine ceva
informa ii referitoare la P mânt.

81

Destul de ciudat, dar cea mai încântat de

perspectiva unei serate muzicale era Fallom. Ea i
cu Bliss f cuser baie în micu a cl dire din spatele
casei. Acea c su avea o baie cu ap curent
fierbinte i rece (sau, mai degrab , cald i rece), o
cad , i o comod . Totul era curat, în perfect
stare de func ionare i, în dup -amiaza târzie, era
bine luminat i primitoare.
Ca întotdeauna, Fallom era fascinat de sânii
lui Bliss iar Bliss se m rgini s spun (acum, c
Fallom în elegea limbajul Galactic) c a a erau
oamenii de pe lumea ei. La care Fallom întreb ,
inevitabil:
De ce?
Bliss, dup un timp de gândire, îi d du replica
universal :
De-aia!
Când terminar , Bliss o ajut s i pun
lenjeria intim dat de Alfani, i reu i s g seasc
modul de a-i trage fusta pe deasupra. P rea destul
de rezonabil s o lase pe Fallom dezbr cat de la
brâu în sus. Î i puse i ea o fust Alfan (cam
strâmt la olduri), dup care urm bluza. Era o
prostie s aib re ineri în a- i expune sânii într-o
societate în care toate femeile o f ceau, mai ales c
nu îi avea mari i erau la fel de frumo i ca ai
celorlalte, dar...
Urmar cei doi b rba i, unul dup altul, Trevize
morm indu- i nemul umirea catacteristic
universal a b rba ilor vizavi de timpul irosit de
femei în baie.
Bliss o puse pe Fallom s se învârt pe loc,
pentru a se asigura c fusta nu îi va aluneca de
coapsele i fesele b ie ti.
Este o fust foarte frumoas , Fallom, spuse
ea. Î i place?
Fallom se privi în oglind i spuse:
Da, îmi place. Totu i, nu-mi va fi frig f
nimic sus?
 i î i plimb mâinile pe deasupra pieptului
descoperit.
Nu cred, Fallom. Pe lumea asta este destul de
cald.
Tu i-ai acoperit pieptul.
Da, a a e. A a se procedeaz pe lumea mea.
Acum, Fallom, urmeaz s ne întâlnim cu foarte
mul i Alfani, în timpul cinei i dup aceea. Crezi c
po i suporta?
Fallom p rea nefericit , i Bliss continu :
Voi sta în dreapta ta i te voi ine lipit de
mine. Pel va sta în stânga, iar Trevize, de cealalt
parte a mesei, în fa a ta. Nu vom l sa pe nimeni
i vorbeasc , i nu vei fi obligat s vorbe ti cu
nimeni.
Voi încerca, Bliss.
Dup aceea, spuse Bliss, câ iva Alfani vor
cânta în felul lor, pentru noi. tii ce este muzica?
Fredon o bucat de muzic electronic ,
încercând s imite sunetele cât putea ea de bine.
Figura lui Fallom se lumin :
Vrei s spui *******.
Ultimul cuvânt era pe limba ei. Începu s cânte.
Bliss f cu ochii mari. Era o melodie minunat ,
de i necizelat , i bogat în triluri.
Într-adev r, spuse ea. Muzic .
Fallom spuse, entuziasmat :
Jemby f cea...
Ezit , apoi se hot rî s pronun e cuvântul
Galactic:
... muzic mereu. F cea muzic la *******.
Din nou un cuvânt pe limba ei. Bliss repet ,
nesigur :
La un fifil?
Fallom râse:
Nu fifil, *******.
Cu cele dou cuvinte pronun ate unul dup
altul, Bliss reu i s -si dea seama de diferen , dar
renun s -l reproduc pe al doilea.
Cum arat ? întreb ea.
Vocabularul lui Fallom era deocamdat limitat,
insuficient pentru o descriere precis . Iar gesturile
cute de ea nu reu ir s inspire în mintea lui
Bliss nici o form clar .
Mi-a ar tat cum se folose te *******, spuse
Fallom cu mândrie. Foloseam degetele la fel ca i
Jemby, dar el mi-a spus c în curând nu voi mai
avea nevoie.
Este minunat, drag . Dup cin , vom vedea
dac Alfanii sunt la fel de buni la muzica pe cât
era i tu i cu Jemby.
Ochii lui Fallom str lucir ; cu mintea ocupat
de perspective frumoase, reu i s treac cu bine de
o cin bogat , în ciuda mul imii, a râsetelor i a
zgomotelor din jurul ei. Doar o singur dat , când
se r sturn din gre eal o farfurie, declan ând
strig te agitate chiar în apropiere de ea, Fallom
ru speriat , dar Bliss o strânse prompt, într-o
îmbr are cald i protectoare.
M întreb dac nu cumva putem aranja s
mânc m singuri, murmur ea spre Pelorat. Altfel,
va trebui s plec m de pe aceast lume. E i a a
destul de nepl cut c trebuie s m nânc toate
aceste proteine de animale Izolate, îns m car
trebuie s o fac în lini te.
Nu fac decât s i manifeste buna dispozi ie,
spuse Pelorat.
El ar fi fost capabil s îndure orice, punând
totul pe seama comportamentului i credin elor
primitive.
Apoi cina lu sfâr it, i se anun c festivalul
va începe în curând.
 82

Sala în care urma s aib loc festivalul muzicii

era cam la fel de mare ca i sala de mese, cu
scaune pliante (pe care Trevize le g si foarte
incomode) pentru aproximativ o sut cincizeci de
oameni. Ca oaspe i de onoare, vizitatorii fur
condu i în rândul din fa , i numero i Alfani
cur comentarii politicoase i favorabile
referitoare la îmbr mintea lor.
Ambii b rba i erau goi de la brâu în sus, i
Trevize î i încorda mu chii abdominali ori de câte
ori î i aducea aminte. Din când în când, cobora
privirea în jos, auto-admirându- i pieptul acoperit
de p r negru. Pelorat, puternic preocupat s
observe tot ceea ce se afla în jurul s u, era
indiferent la propria înf are. Bluza lui Bliss
atrase priviri nedumerite, dar nimeni nu f cu
vreun comentariu.
Trevize observ c sala era doar pe jum tate
plin , i majoritatea audien ei era format din
femei, foarte mul i b rba i fiind pleca i pe mare.
Pelorat îl înghionti i îi opti:
Au electricitate.
Trevize privi spre tuburile verticale de pe pere i
i tavan, împr tiau o lumin blând .
Tuburi fluorescente, spuse el. Foarte primitiv.
Da, dar sunt utile, i avem chestii din astea
în cas i la baie. Credeam c au doar un rol
decorativ. Dac putem afla cum se pun în
func iune, nu vom mai fi obliga i s st m în
întuneric.
Ar fi putut s ne spun , f cu Bliss iritat .
S-au gândit c tim, spuse Pelorat. C toat
lumea ar trebui s tie.
De dup cortine ie ir patru femei care se
ezar , formând un grup în spa iul din fa .
Fiecare inea în mân câte un instrument din lemn
cuit, toate identice ca form , dar greu de descris.
Instrumentele erau net diferite ca m rime. Unul
era foarte mic, dou ceva mai mari, iar al patrulea
foarte mare. Fiecare femeie mai inea în cealalt
mân câte o tij lung .
Auditoriul fluier u or la apari ia lor i, ca
spuns, cele patru femei se înclinar . Fiecare
purta o band de pânz strâns peste sâni, ca
pentru a-i împiedica s se ating de instrumente.
Trevize, interpretând fluier turile ca pe un
semn de bun primire, sau de pl cere anticipat ,
si c este politicos s fluiere i el. Fallom se
al tur cu un tril asurzitor care era pe cale s
atrag aten ia, când o presiune a mâinii lui Bliss o
cu s se opreasc .
Trei dintre femei, f alte preg tiri, î i puser
instrumentele sub b rbie; cel mai mare dintre
instrumente r mase între picioarele celei de-a
patra, sprijinindu-se de podea. Tija lung din
mâna fiec reia era plimbat pe deasupra corzilor,
pe aproape toat lungimea instrumentului, în timp
ce degetele mâinii drepte alunecau rapid pe la
capetele superioare ale corzilor.
Aceasta, gândi Trevize, era "scâr âiala" la care
se a teptase, îns nu suna deloc ca o scâr âial .
Era o succesiune blând i melodic de sunete;
fiecare instrument î i interpreta propria partitur ,
i totul fuziona într-un mod pl cut.
Îi lipsea infinita complexitate a muzicii
electronice ("adev rata muzic ", nu se putu opri
Trevize s gândeasc ) i avea o anume monotonie.
Totu i, cu trecerea timpului, urechea i se obi nui
cu sistemul ciudat de sunete i începu s "prind "
subtilit ile. Era obositor, i se gândi cu regret la
str lucirea, precizia matematic i puritatea
muzicii adev rate, dar îi veni ideea c dac ar
asculta suficient de mult timp muzica acestor
instrumente simple de lemn, s-ar putea s înceap
-i plac .
De-abia dup patruzeci i cinci de minute
ap ru Hiroko. Îl remarc imediat pe Trevize în
primul rând, i îi zâmbi. El se al tur cu tot
sufletul audien ei care începuse s fluiere blând, în
semn de satisfac ie. Fata ar ta minunat, îmbr cat
cu o fust lung i rafinat , avea o floare mare în
r i nimic pe deasupra sânilor, din moment ce
(dup toate aparen ele) nu exista pericolul ca
ace tia s se ating de instrument.
Instrumentul s u se dovedi a fi un tub de lemn
închis la culoare, lung de aproximativ dou treimi
de metru, i gros de aproape doi centimetri. Duse
instrumentul la buze i sufl într-o deschiz tur
aflat la unul din capete, producând un sunet
sub ire, duios, care crescu în în ime pe m sur
ce degetele sale manipulau ni te obiecte de metal
dispuse în lungul tubului.
La primul sunet, Fallom o strânse pe Bliss de
mân i spuse:
Bliss, acesta este un *******.
i pronun din nou cuvântul care lui Bliss i se
ruse c aduce cu "fifil".
Bliss d du ferm din cap spre Fallom, care
spuse, coborând vocea:
Ba da, este!
Câ iva spectatori priveau în direc ia lui Fallom.
Bliss îi acoperi hot rât gura, cu mâna, se aplec
i îi murmur în ureche, cu o for aproape
subliminal :
Lini te!
Dup aceea, Fallom o ascult pe Hiroko în
lini te, dar degetele i se mi cau spasmodic, ca i
cum ap sau obiectele aflate în lungul unui
instrument imaginar.
 Ultima parte a concertului fu sus inut de un
rbat în vârst purtând pe umeri un instrument
eu caneluri pe laturi. Îl strângea i îl întindea, în
timp ce cu una dintre mâini parcurgea rapid o
succesiune de obiecte albe i negre aflate la unul
dintre capete, ap sându-le mai multe odat .
Trevize g si c aceste sunete erau deosebit de
obositoare, chiar barbare i nepl cute, ca
amintirea l tratului câinilor de pe Aurora nu din
cauz c sunetul sem na cu un l trat, ci din cauz
emo iile pe care le stârnea erau asem toare.
Bliss p rea ca i cum era pe cale s i duc
mâinile la urechi pentru a le acoperi, iar Pelorat
avea o încrunt tur pe fa . Doar Fallom p rea, s
se distreze, din cauz c b tea u or cu piciorul în
podea, iar Trevize, dup ce remarc acest lucru, î i
du seama, surprins, c ritmul muzicii se
potrivea perfect cu b taia din picior a lui Fallom.
Muzica lu , în cele din urm , sfâr it, i se
produse o adev rat furtun de fluier turi, trilul
lui Fallom acoperind clar toate celelalte zgomote.
Apoi auditoriul se sparse în grupuri mici,
conversând, i deveni la fel de g gios ca în toate
reuniunile publice ale Alfanilor. Persoanele care
concertaser st teau în partea din fa a camerei
i discutau cu cei veni i s le felicite.
Fallomse eliber din priza lui Bliss i alerg
spre Hiroko.
Hiroko, strig ea aproape sufocându-se.
Las -m s v d *******.
Ce anume, drag ? spuse Hiroko.
Lucrul cu care ai f cut muzica.
Aha, râse Hiroko. Acesta flaut este, mititico.
Pot s -l v d?
Bine.
Hiroko deschise o cutie i scoase instrumentul.
Era compus din trei p i separate, dar le asambla
rapid; i-l întinse lui Fallom cu mu tiucul spre buze
i spuse:
Uite, stârne te- i suflarea pe aici.
tiu, tiu, spuse ner bd toare Fallom dând
apuce flautul.
Automat, Hiroko îl smulse i îl ridic :
Sufl , copil , dar nu îl atinge.
Fallom p rea dezam git :
Atunci, pot s m uit la el? Nu îl ating.
Desigur, dr gu .
Întinse din nou flautul i Fallom îl privi cu
aviditate.
Apoi, lumina fluorescent din camer p li
foarte u or, i se f cu auzit sunetul unei note de
flaut, u or ov ielnic i fluctuant.
Hiroko, surprins , era aproape s scape flautul,
iar Fallom strig :
Am reu it! Am reu it! Jemby mi-a spus c
odat am s pot!
Tu ai scos sunetul acesta? întreb Hiroko.
Da, eu. Eu.
Dar cum ai reu it, copil ?
Bliss spuse, ro ie de ru ine:
Îmi cer scuze, Hiroko. Am s o iau de aici.
Nu, spuse Hiroko. S mai fac înc o dat
vreau.
Câ iva dintre Alfanii din apropiere se strânser
priveasc . Fallom avea fruntea încre it , ca i
cum f cea eforturi mari. Tuburile fluorescente
lir mai puternic decât prima dat , i se auzi din
nou vibra ia unei note de flaut, de aceast dat
pur i stabil , urmat de o succesiune
dezordonat de sunete, în timp ce obiectele de
metal din lungul flautului se mi cau de capul lor.
Este un pic diferit fa de *******, spuse
Fallom cu r suflarea un pic t iat .
Ca i cum suflarea care activase flautul fusese
a ei, i nu aer dirijat de la distan .
Probabil c folose te energie de la curentul
electric ce trece prin tuburile fluorescente, spuse
Pelorat spre Trevize.
Încearc din nou, spuse Hiroko cu voce
sugrumat .
Fallom închise ochii. Nota era acum mai
oar , i sub un control mai ferm. Flautul cânta
parc de unul singur, ac ionat de energia
transdus de lobii înc imaturi ai creierului lui
Fallom. Notele care la început fuseser aproape
dezordonate intrar într-o succesiune melodioas .
Toat lumea din sal se adunase acum în jurul lui
Hiroko i al lui Fallom, Hiroko inând u or flautul
la capete, între degetul mare i ar tor de la
fiecare mân , i Fallom, cu ochii închi i,
comandând curentul de aer i mi carea clapelor.
Este melodia pe care am cântat-o eu, opti
Hiroko.
Mi-o aduc aminte, spuse Fallom dând încet
din cap i încercând s nu î i perturbe
concentrarea.
Nu i-a sc pat nici o not , spuse la sfâr it
Hiroko.
Dar nu a fost bine, Hiroko. Nu ai cântat bine.
Fallom! strig Bliss. Nu este politicos ceea ce
spui. Nu trebuie...
V rog, spuse categoric Hiroko, nu v b ga i.
De ce nu a fost bine, copil ?
Pentru c eu a fi cântat în alt fel.
Atunci, arat -mi.
Flautul cânt din nou, dar într-un mod mai
complicat, deoarece for ele care ac ionau clapele o
ceau într-o succesiune mai rapid i în
combina ii mai elaborate decât înainte. Muzica era
mai complex , i infinit mai sentimental i
mi toare. Hiroko st tea dreapt , i în tot restul
camerei nu se mai auzea nici un zgomot.
Chiar i dup ce Fallom termin de cântat, nu
se auzi nici un sunet pânâ când Hiroko nu inspir
adânc i spuse:
Micu o, ai mai cântat vreodat melodia asta?
Nu, spuse Fallom, înainte nu puteam s m
folosesc decât de degete, dar nu pot mi ca degetele
pentru a face flautul s cânte astfel.
Apoi, simplu i f urm de îngâmfare:
Nimeni nu poate.
Po i s cân i i altceva?
Pot s inventez.
Vrei s spui... s improvizezi?
Fallom se încrunt auzind cuvântul i privi spre
Bliss. Bliss aprob cu o mi care a capului, i
Fallom spuse:
Da.
Atunci, te rog s o faci, spuse Hiroko.
Fallom f cu o pauz de un minut sau dou
pentru gândire, apoi începu încet, cu o foarte
simpl succesiune de note, totul fiind ca într-un
vis. Luminile fluorescente p leau i str luceau în
func ie de cantitatea de energie necesar activ rii
instrumentului. Nimeni nu remarcase acest lucru,
pentru c fluctua ia p rea s fie efectul muzicii i
nu cauza, ca i cum un spirit electric invizibil
asculta de ordinele notelor muzicale.
Combina ia de sunete se repet un pic mai
puternic, apoi un pic mai complex, apoi cu varia ii
care, f a se pierde combina ia de baz , o f ceau
mai tulbur toare i mai fascinant , pân când to i
maser aproape f respira ie. i în final, coborî
mult mai repede decât urcase, sugerând un
plonjon care aduse auditoriul înapoi pe p mânt,
de i r seser cu impresia c pluteau în aer.
Aerul fu pur i simplu sfâ iat de o adev rat
furtun de aplauze; chiar i Trevize, obi nuit cu un
gen de muzic total diferit, gândi cu triste e:
Nu voi mai auzi niciodat a a ceva.
Când se f cu din nou cu mult greutate
lini te, Hiroko întinse flautul:
ine-l, Fallom, al t u este!
Fallom se întinse avid dup el, dar Bliss prinse
bra ul întins al copilului i spuse:
Nu îl putem lua, Hiroko. Este un instrument
de valoare.
Am altul, Bliss. Nu la fel de bun, dar a a-i
corect. Instrumentul aista apar ine aceluia care
cânt mai bine. Niciodat nu am auzit o astfel de
muzic i ar fi o gre eal din partea mea s am un
instrument f a scoate din el tot ce se poate. Ce
mult a vrea s tiu i eu cum se poate cânta la
instrument f a-l atinge!
Fallom lu flautul i, cu o expresie de adânc
mul umire, îl strânse la piept.

83

Fiecare dintre cele dou camere ale locuin ei ce

le fusese repartizat era luminat de un tub
fluorescent. Camera de baie avea înc unul.
Lumini a era slab i incomod pentru citit, dar
cel pu in nu mai era întuneric.
i totu i, întârziar afar . Cerul era plin de
stele, un lucru întotdeauna fascinant pentru
cineva n scut pe Terminus. Acolo, cerul nop ii, era
întunecat, i nu se observa decât o vag urm a
norului Galactic.
Hiroko îi înso ise pe drumul înapoi spre
camere, de team ca oaspe ii s nu se r ceasc
sau s se împiedice de ceva. Tot drumul o inu pe
Fallom de mân , i apoi, dup ce le ar cum se
aprind tuburile fluorescente, r mase afar cu ei.
 Bliss încerc înc o dat , deoarece era clar c
Hiroko se afla într-o stare de puternic conflict
emo ional:
Serios, Hiroko, nu putem accepta flautul.
Nu, Fallom trebuie s -l p streze.
Îns avea o expresie de parc era pe marginea
pr pastiei.
Trevize continua s priveasc cerul. Noaptea
era într-adev r întunecat , un întuneric slab
afectat de pic tura de lumin care venea din
camere; i cu atât mai pu in de slabele scânteieri
venind de la celelalte case aflate în dep rtare.
Hiroko, spuse el, vezi steaua aceea, care este
a de str lucitoare? Cum se nume te?
Hiroko ridic o privire absent i spuse, f
prea mare interes:
Este Sora.
De ce este numit astfel?
La fiecare optzeci de Ani Standard face un tur
complet în jurul soarelui nostru. În aiast perioad
a anului, este o stea de sear . Totu i, este vizibil
i ziua, când apare deasupra orizontului.
Bun, gândi Trevize. Nu este complet ignorant
în probleme de astronomie.
tii c Alfa are o alt sor , una foarte mic i
palid , care este mult, mult mai departe decât acea
stea str lucitoare? Nu o po i z ri f telescop.
(Nici el nu o v zuse, nu î i b tuse capul s o
caute, dar computerul avea informa ia în b ncile
sale de date.)
Ea spuse indiferent :
Ni s-a spus la coal .
Dar ce spui de aceea? Vezi acele ase stele în
zig-zag?
Este Casiopeea, spuse Hiroko.
De ce îi spune astfel?
Nu tiu. Nimic nu tiu despre astronomie,
respectat Trevize.
Vezi cea mai joas stea din zig-zag, cea mai
str lucitoare din tot grupul? Ce este?
Este o stea. Numele nu i-l cunosc.
Dar, exceptând cele dou stele surori, este
steaua cea mai apropiat de Alfa. Se afl la doar
un parsec dep rtare.
Da? Nu tiam, spuse Hiroko.
Nu ar putea fi steaua în jurul c reia orbiteaz
mântul?
Hiroko privi steaua cu o u oar sclipire de
interes.
Nu tiu, spuse ea. N-am auzit pe nimeni s
spun a a ceva.
Nu crezi c ar putea fi?
De unde s tiu? Nimeni nu tie unde ar
putea fi P mântul. Eu... Eu trebuie s v p sesc
acum. Mâine îmi vine rândul s lucrez la câmp,
înainte de festivalul pl jii. Ne vom vedea cu to ii
acolo, imediat dup prânz. Da? Da?
Bineîn eles, Hiroko.
Ea plec deodat , aproape în fug , disp rând în
întuneric. Trevize privi în urma ei, apoi îi urm pe
ceilal i, intrând în coliba slab luminat .
i-ai putut da seama dac nu cumva min ea
în privin a P mântului, Bliss? întreb el.
Bliss d du din cap.
Nu cred c min ea. Este într-o stare de
puternic tensiune nervoas , lucru de care mi-am
dat seama de-abia dup concert. Tensiunea exista
dinainte de a întreba tu de stele.
Din cauz c a renun at la flaut, crezi?
Poate. Nu-mi dau seama.
Se întorse spre Fallom:
Fallom, vreau s mergi acum în camera ta.
Când e ti gata de culcare, mergi în camera de baie,
folose ti toaleta, te speli pe mâini, pe fa , i pe
din i.
A vrea s cânt la flaut, Bliss.
Numai pu in, i foarte încet. În elegi, Fallom?
Iar atunci când î i voi spune s încetezi, încetezi.
Da, Bliss.
Cei trei erau acum singuri; Bliss st tea a ezat
pe singurul scaun din camer , iar cei doi b rba i
ocupar fiecare câte un pat.
Are vreun rost s mai r mânem pe planeta
asta? întreb Bliss.
Trevize ridic din umeri:
N-am apucat s discut m despre leg tura
dintre P mânt i instrumentele str vechi. Poate
afl m ceva interesant. De asemenea, poate merit
a tept m întoarcerea flotei de pescuit. B rba ii
ar putea cunoa te ceva în plus fa a de cei care
stau acas .
Foarte improbabil, dup p rerea mea, spuse
Bliss. E ti sigur c nu ochii negri ai lui Hiroko
sunt cei care te in legat?
Trevize spuse, iritat:
Nu te în eleg, Bliss. Ce treab ai tu cu ceea ce
am eu de gând s fac? Pentru ce î i arogi dreptul
de a-mi face moral ?
Nu m intereseaz moralitatea ta. Aceast
problem afecteaz expedi ia noastr . Vrei s
descoperi P mântul pentru a lua o decizie final
privind corectitudinea alegerii Galaxiei în
detrimentul lumilor Izolate. Eu doresc s iei
decizia. Spui c ai nevoie s vizitezi P mântul
pentru a o lua, i pari convins c P mântul se
învârte în jurul acelei stele de pe cer. Bun, atunci
mergem acolo. Recunosc c ar fi fost util s
avem ceva informa ii în plus înainte de a face acest
pas, dar pentru mine este clar c de aici nu avem
ce informa ii s primim. Nu vreau s r mân doar
din cauz c ie î i place compania lui Hiroko.
 Poate c o s plec m, spuse Trevize. D -mi
timp de gândire, i Hiroko nu va avea nici o
influen asupra hot rârii mele, te asigur.
Eu simt c ar trebui s ne îndrept m spre
mânt, spuse Pelorat, fie i numai pentru a vedea
dac este sau nu radioactiv. Nu v d ce rost mai are
teptarea.
E ti sigur c nu e ti influen at de ochii negri
ai lui Bliss? f cu Trevize pu in înciudat.
Apoi, imediat:
Nu, Janov, retrag ceea ce am spus. M-am
purtat ca un copil. Totu i... lumea asta este
încânt toare, f când chiar abstrac ie de Hiroko, i
vreau s spun c în alte împrejur ri a fi fost
tentat s r mân pentru totdeauna... Nu ai
impresia, Bliss,c Alfa distruge teoria ta despre
Izola i?
În ce fel? întreb Bliss.
Ai sus inut c fiecare lume izolat devine
periculoas i ostil .
Chiar i Comporellon, spuse Bliss pe un ton
neutru, care este cam desprins de curentul
principal al activit ii Galactice, de i, teoretic, este
o Putere Asociat a Federa iei Funda iei.
Dar nu Alfa. Aceast lume este complet
izolat , dar te po i plânge de prietenia i
ospitalitatea lor? Ne hr nesc, ne îmbrac , ne
ad postesc, organizeaz festivaluri în cinstea
noastr , ne îmbie s r mânem. Ce r u vezi la ei?
Nici unul, dup toate aparen ele. Hiroko î i
chiar i trupul ei.
Trevize replic , mânios:
Bliss, ce te deranjaz pe tine în asemenea hal
chestia asta? Nu mi-a dat trupul ei. Ne-am oferit
reciproc trupurile. Amândoi am c zut de acord, i
a fost extrem de pl cut. Nici tu nu ezi i s i oferi
trupul, atunci când ai chef.
 Te rog, Bliss, spuse Pelorat, Golan are
perfect dreptate. Nu ai nici un motiv s -i critici
pl cerile personale.
Atâta vreme cât nu ne afecteaz pe noi, se
înc ân Bliss.
Nu ne afecteaz , spuse Trevize. Vom pleca, te
asigur. Întârzierea pentru c utarea unor informa ii
în plus nu va fi lung .
i totu i, nu am încredere în Izola i, spuse
Bliss, nici m car atunci când fac cadouri.
Trevize ridic bra ele, exasperat:
Tu tragi o concluzie, dup care deformezi
realitatea astfel încât s i se potriveasc . Ce-ar fi
...
S nu mai spui a a ceva, spuse
amenin toare Bliss. Eu nu sunt o simpl femeie.
Eu sunt Gaia. Gaia, i nu eu, se simte nelini tit .
Nu exist nici un motiv s ...
În acel moment auzir pe cineva f când zgomot
la draperie. Trevize înghe .
Ce a fost asta? întreb el în oapt . Bliss
ridic u or din umeri:
D la o parte draperia i vezi. Ai zis c
oamenii de aici sunt amabili, i nu prezint nici un
pericol.
Trevize ezit totu i, pân când se auzi o voce
slab spunând, de cealalt parte:
V rog. Sunt eu!
Era vocea lui Hiroko. Trevize se gr bi s dea
draperia la o parte.
Hiroko intr repede. Avea obrajii umezi.
Ce s-a întâmplat? întreb Bliss.
Hiroko se ag de Trevize:
S rezist nu am mai putut. Încercat-am, dar
nu am mai putut suporta, trebuie s v spun.
Pleca i, cu to ii. Lua i repede copilul cu voi. Duce i
nava departe departe de Alfa cât mai sunte i
înc la ad postul întunericului.
De ce? întreb Trevize.
Pentru c altfel, muri-ve i; cu to ii.

84

Cei trei Str ini o privir împietri i, un moment

îndelungat. Apoi vorbi Trevize:
Vrei s spui c semenii t i ne vor omorî?
Hiroko spuse, lacrimile rostogolindu-i-se pe
obraji:
E ti deja pe drumul mor ii, respectat Trevize.
i ceilal i împreun cu tine... Cu mult timp în
urm , înv ii no tri pus-au la punct un virus,
inofensiv pentru noi, dar mortal pentru Str ini. Noi
am fost imuniza i.
Surescitat , scutura bra ul lui Trevize:
E ti infectat!
Cum?
Atunci când ne-am oferit pl cere. Aiasta-i
una din modalit i.
Dar m simt foarte bine, spuse Trevize.
Deocamdat , virusul este inactiv. Activ va fi
cut atunci când se va întoarce flota de pescuit.
Conform legilor noastre, to i trebuie s ia parte la o
atare decizie... chiar i b rba ii. Cu siguran c
to i vor decide c este necesar s muri i, iar noi
trebuie s v inem aici pân atunci, adic pân
peste dou dimine i. Pleca i acum cât înc
întuneric este i nimeni nu b nuie te nimic.
De ce fac semenii t i acest lucru? întreb
Bliss cu asprime.
Pentru siguran a noastr . Suntem pu ini, i
mult avem. Nu dorim s fim deranja i de Str ini.
Dac vine vreunul i raporteaz bun starea
noastr , i al ii vor veni. Din acest motiv, atunci
când sose te o nav , siguri trebuie s fim c nu
mai pleac niciodat .
Bine, spuse Trevize, atunci tu pentru ce ne-ai
prevenit?
Nu întreba care este motivul... nu, am s i
spun, pentru c aud acum din nou. Ascult ...
Din camera al turat , o puteau auzi pe Fallom
cântând încet... i deosebit de frumos.
Nu pot suporta distrugerea unei astfel de
muzici, spuse Hiroko, deoarece i tân ra va muri
împreun cu voi.
Trevize întreba, mohorât:
De asta i-ai oferit flautul lui Fallom? Pentru
tiai c îl vei rec ta, dup ce va muri?
Hiroko p rea îngrozit de idee:
Nu, atunci nu m-am gândit la a a ceva. i
când, în cele din urm , mi-a trecut prin minte,
tiut-am c nu trebuie s se întâmple. Pleca i
împreun cu copilul, lua i i flautul, pe care nu îl
voi mai vedea niciodat . În spa iu fi-ve i în
siguran i, r mas inactiv, virusul din corpul t u
va muri dup o vreme. În schimb, v cer ca nimeni
dintre voi s nu vorbeasc vreodat de aceast
lume. Nimeni altcineva s nu afle de ea.
Nu vom vorbi, spuse Trevize.
Hiroko ridic privirea. Întreb , în oapt :
Pot s te mai s rut înc o dat înainte de
plecare?
Nu, spuse Trevize. M-ai infectat o dat , i
este de ajuns.
Apoi, cu mai pu in asprime, ad ug :
Nu plânge. Oamenii te vor întreba pentru ce
plângi i nu vei ti ce s le spui... Te voi ierta
pentru ceea ce mi-ai f cut, având în vedere c
acum te str duie ti s ne salvezi.
Hiroko se redres , î i terse cu grij lacrimile de
pe obraji cu dosul palmei, inspir adânc, i spuse:
 Mul umescu- i.
Dup care plec în fug .
Stingem lumina, spuse Trevize, i a tept m
pu in. Apoi plec m... Bliss, spune-i lui Fallom s
termine de cântat. Nu uita s iei flautul, desigur...
Apoi vom încerca s g sim drumul spre nav . S
sper m c vom reu i, în întunericul sta.
Îl vom g si, spuse Bliss. Hainele mele sunt la
bord i, oricât de pu in, sunt i ele Gaia. Gaia nu
va avea nici o greutate în a o g si pe Gaia.
Disp ru în camera ei pentru a o preg ti pe
Fallom.
Crezi c ne-au deteriorat nava pentru a ne
ine pe planeta asta? întreb Pelorat.
Nu cred c se pricep la a a ceva, spuse
încrez tor Trevize.
Bliss ie i, inând-o pe Fallom de mân , i
Trevize stinse luminile.
St tur t cu i în întuneric, aproximativ o
jum tate de noapte dup p rerea lui Trevize, dar
putea s fi trecut doar o jum tate de or . Apoi
Trevize d du calm draperia la o parte. Cerul p rea
un pic mai noros, dar stelele str luceau. Sus pe
cer se distingea Casiopeea, având în vârful de jos
steaua str lucitoare care putea fi soarele
mântului. Aerul încremenise i nu se auzea nici
un sunet.
Trevize ie i cu precau ie, îndemnându-i pe
ceilal i s îl urmeze. Una dintre mâini se sprijini,
aproape instinctiv, de patul biciului neuronic. Era
sigur c nu va fi nevoie s îl foloseasc , dar...
Bliss trecu în fat , inându-l de mân pe
Pelorat, care îl prinsese pe Trevize. Cealalt mân
a lui Bliss o inea pe Fallom. Pip ind cu piciorul, în
întunericul aproape total, Bliss îi conduse pe
ceilal i în direc ia în care sim ea, foarte slab,
caracteristicile Gaiane ale hainelor sale de la
bordul lui Far Star.

Partea a aptea
MÂNTUL

CAPITOLUL 19
Radioactiv?

85

FAR STAR SE DESPRINSE LIN, ridicându-se

or prin atmosfer , p sind insula întunecat de
dedesubt. Cele câteva puncte luminoase de sub ei
lir i disp rur . Pe m sur ce atmosfera
devenea mai rarefiat , viteza navei cre tea, iar
punctele luminoase de pe cer se înmul eau,
str lucind din ce în ce mai puternic.
În cele din urm , putur contempla planeta
Alfa, iluminat pe un singur p trar, i acesta în
mare m sur acoperit de nori.
Nu cred c au o tehnologie spa ial activ ,
spuse Pelorat. Nu ne pot urm ri.
Nu sunt sigur c asta e de natur s m
bine-dispun , spuse Trevize.
Avea o figur mohorât , i vocea îi era
descurajat .
Sunt infectat, se plânse el.
Cu un virus inactiv, spuse Bliss.
Totu i, poate deveni activ. Ei aveau o metod .
Ce metod ?
Bliss ridic din umeri:
Hiroko a spus c virusul, l sat inactiv, va
muri în cele din urm într-un corp la care nu este
adaptat... a a cum este al t u.
 Serios? spuse Trevize cu furie. De unde tie
ea? De unde tiu eu c declara ia lui Hiroko nu a
fost decât o minciun ? i nu este posibil ca
metoda de activare, oricare ar fi ea, s poat fi
declan at în mod natural? O substan chimic
anume, un tip de radia ie, un... un... cine tie ce?
pot îmboln vi deodat , dup care ve i muri i
voi. Sau, dac acest lucru se întâmpl dup ce
ajungem pe o planet intens populat , se poate
declan a o epidemie distrug toare, pe care oameni
fugind în disperare o vor purta pe alte lumi.
O privi pe Bliss:
Po i face ceva în aceast privin ?
Bliss d du încet din cap:
Nu este simplu. Gaia are în componen
parazi i... microorganisme, viermi. Ei reprezint o
parte benign a echilibrului ecologic. Tr iesc i
contribuie la con tiin a colectiv a lumii, dar nu se
dezvolt niciodat peste m sura. Tr iesc f a
face un r u notabil. Problema este, Trevize, c
virusul care te afecteaz nu face parte din Gaia.
Ai spus "nu este simplu", f cu încruntat
Trevize. În condi iile de fa , po i face o încercare,
chiar dac este dificil? Po i localiza virusul din
mine pentru a-l distruge? Dac nu reu ti s faci
asta, po i m car s -mi înt re ti sistemul de
ap rare?
Î i dai seama ce-mi ceri, Trevize? Nu sunt
familiarizat cu flora microscopic a trupului t u.
Nu îmi este u or s deosebesc un virus între
celelalte celule, l-a putea confunda cu o gen
normal . Ar fi i mai dificil s fac deosebirea dintre
viru ii cu care corpul t u este obi nuit i virusul
cu care te-a infectat Hiroko. Voi încerca, Trevize,
dar asta va cere mult timp, i nu sunt sigur c voi
reu i.
Ai timp berechet la dispozi ie, spuse Trevize.
Încearc .
Desigur, spuse Bliss.
Dac Hiroko a spus adev rul, Bliss, interveni
Pelorat, ai putea g si viru i c rora deja le scade
vitalitatea, i le-ai putea accelera declinul.
Da, a putea, spuse Bliss. Este o idee bun .
Nu te va mustra con tiin a? o întreb Trevize.
Va trebui s distrugi fragmente pre ioase de via ,
tii! Viru i!
E ti ironic, Trevize, spuse Bliss cu r ceal ,
dar ironic sau nu, ai pus degetul pe o dificultate
real . Totu i, trebuie s te pun înaintea acestor
viru i. Îi voi omorî dac voi avea posibilitatea, nu te
teme. La urma urmelor, chiar dac nu a avea o
mare considera ie pentru tine...
În acest moment, gura i se deforma ca i cum
se str duia s î i reprime un zâmbet.
...atunci trebuie s in cont c Pelorat i
Fallom sunt i ei în primejdie, i ai putea avea
încredere în sentimentele mele fa de ei, dac nu
ai încredere în cele fa de tine. Ai putea ine cont
eu îns mi sunt în primejdie.
Nu am nici un pic de încredere în dragostea
ta pentru propria- i persoan , murmur Trevize.
ti mereu gata s i dai via a pentru o cauz mai
înalt . Îns am s accept argumentul t u în ceea
ce îi prive te pe Pelorat i Fallom.
Dup care spuse:
Nu aud flautul lui Fallom. S-a întâmplat ceva
cu ea?
Nu, spuse Bliss. Doarme. Un somn perfect
natural, la care eu nu am avut nici o contribu ie.
i propun ca, dup ce calculezi Saltul spre steaua
care credem noi c este soarele P mântului, s
facem cu to ii la fel ca i ea. Eu am mare nevoie de
somn, i b nuiesc c i tu e ti în aceea i situa ie,
Trevize.
 Da, daca am s reu esc! tii, Bliss, ai avut
dreptate.
În ce privin , Trevize?
În leg tur cu Izola ii. Noul P mânt nu era
un paradis, oricât de mult ar fi dat aceast
impresie. Ospitalitatea toat acea prietenie
exagerat de la început era menit s ne
adoarm vigilen a, astfel încât unul dintre noi s
poat fi mai u or de infectat. i tot teatrul de dup
aceea, festivalurile de tot felul, trebuiau s ne in
pe loc pân când se întorcea flota de pescuit i se
hot ra activarea. Totul ar fi decurs conform
planului lor, dac nu ar fi fost Fallom i muzica ei.
S-ar putea ca i aici s fi avut dreptate.
În privin a lui Fallom?
Da. Nu am fost de acord s o lu m, i nu am
fost niciodat mul umit de prezen a ei la bordul
acestei nave. Este meritul t u, Bliss, c o avem
aici, iar ea, incon tient, ne-a salvat. i totu i...
i totu i ce?
În ciuda acestui lucru, în continuare
deranjeaz prezen a lui Fallom. Nu tiu de ce.
Dac te face s te sim i mai bine, Trevize, pot
i spun c nu e cazul s pui totul pe seama lui
Fallom. Hiroko a pretins c Fallom i muzica ei a
fost motivul, ca scuz pentru a comite un act de
tr dare fa de Alfani. Poate a crezut ea îns i
acest lucru, dar mai era ceva în mintea ei, ceva ce
am detectat vag dar nu am putut identifica cu
certitudine, probabil pentru c îi era ru ine s -l
recunoasc în mod con tient. Am impresia c avea
un sentiment cald pentru tine, i nu dorea s te
vad murind. Iar asta nu avea nici o leg tur cu
Fallom i muzica ei.
Crezi? spuse Trevize.
i zâmbi u or, pentru prima dat de când
siser Alfa.
 Da, cred. Probabil c te pricepi foarte bine la
femei. Ai convins-o pe Doamna Ministru Lizalor s
ne permit s plec m cu nava de pe Comporellon,
i ai influen at-o pe Hiroko s ne salveze vie ile.
Trebuie s recunoa tem meritele fiec ruia.
Trevize zâmbi larg:
Dac spui tu... Bun, deci ne îndrept m spre
mânt.
Disp ru în cabina de pilotaj cu un pas vioi.
Pelorat, privind îndelung în urma lui, spuse:
De fapt, Bliss, l-ai mângâiat, nu-i a a?
Nu, Pelorat, nu m-am atins de mintea lui.
Bineân eles c te-ai atins, când i-ai flatat atât
de puternic vanitatea masculin .
Într-un mod indirect, spuse Bliss zâmbind.
Chiar i a a, Bliss, î i mul umesc.

86

Dup Salt, steaua care putea fi soarele

mântului se afla în continuare la o zecime de
parsec dep rtare. Era cel mai str lucitor obiect de
pe cer, dar nu era decât o stea.
Trevize filtra lumina, pentru a u ura
vizualizarea, i studie imaginea cu o expresie
întunecat .
Nu exist nici o îndoial c aceasta este sora
geam a lui Alfa, steaua în jurul c reia orbiteaz
Noul P mânt, spuse el. i totu i, Alfa este în harta
computerului, iar aceasta nu. Nu avem un nume
pentru aceast stea, nu avem date despre ea, nu
avem nici o informa ie despre sistemul s u
planetar, în caz c are vreunul.
Nu la asta trebuia s ne a tept m, dac
mântul se învârte în jurul acestui soare? întreb
Pelorat. Un astfel de gol în informa ii sprijin ideea
 toate informa iile despre P mânt au fost
eliminate.
Da, dar ar putea însemna c este o lume
Spa ian care se întâmpl s nu apar pe lista de
pe zidul acelei cl diri Melpomeniene. Nu putem fi
perfect siguri c lista era completa. Sau, aceast
stea ar putea fi lipsit de planete, i de aceea nu a
meritat s fie cuprins în harta computerului, care
este în principal folosit în scopuri militare i
comerciale... Janov, exist vreo legend din care s
rezulte c soarele P mântului este la doar un
parsec dep rtare de o stea geam ?
Pelorat d du din cap:
Îmi pare r u, Golan, dar nu îmi aduc aminte
de vreo astfel de legend . Ar putea exista totu i
una. Memoria mea nu este perfect . Am s caut.
Nu, las , nu are importan . Soarele
mântului are vreun nume?
I s-au dat diferite nume. Cred c trebuie s
aib câte un nume în fiecare din diferitele limbaje.
Uit mereu c pe P mânt se vorbeau multe
limbi.
A a era i normal. Altfel nu ar fi existat
atâtea legende.
Trevize spuse, nec jit:
Bun, i ce facem? De la distan a asta nu
afl m nimic despre sistemul planetar, i trebuie s
ne apropiem. A vrea s fiu prudent, îns nu
excesiv, i nu f motiv. Deocamdat nu v d
vreun pericol posibil. Probabil c cineva atât de
puternic încât s distrug toate informa iile din
Galaxie referitoare la P mânt ne poate distruge i
pe noi de la aceast distan , dac vrea cu toat
convingerea s nu fie descoperit. Îns v d c nu s-
a întâmplat nimic. Nu are rost s r mânem aici la
nesfâr it, temându-ne s ne apropiem, nu-i a a?
În eleg c nici computerul nu detecteaz ceva
care ne poate pune în primejdie, spuse Bliss.
Când am spus c nu v d vreun pericol
posibil, m refeream la informa iile date de
computer. Eu desigur c nu pot z ri nimic cu
ochiul liber. Nici nu am preten ia.
Atunci trag concluzia c e ti în c utare de
sprijin pentru ceea ce consideri a fi o decizie
riscant . În regul . Eu te sprijin. Nu am venit pân
aici pentru a ne întoarce din drum f un motiv
întemeiat, nu-i a a?
Nu, spuse Trevize. Tu ce spui, Pelorat?
Eu vreau s ne apropiem, spuse Pelorat, fie i
numai din curiozitate. Nu a putea suporta s ne
întoarcem f a fi siguri dac am descoperit sau
nu P mântul.
Bine, spuse Trevize. Atunci suntem cu to ii
de acord.
Nu to i, spuse Pelorat. Mai este i Fallom.
Trevize r mase interzis:
Sugerezi cumva c ar trebui s-o întreb m i
pe copil ? Ce valoare ar putea avea p rerea ei, în
caz c are vreo p rere? De altfel, ea nu dore te
decât s ne întoarcem pe lumea ei.
Îi po i repro a acest lucru? întreb Bliss cu
aprindere.
i pentru c începuser s discute despre
Fallom, Trevize deveni con tient de flautul ei, care
acum r suna într-un ritm de mar alert.
Asculta i-o, spuse el. De unde a auzit ea
vreodat un ritm de mar ?
Poate c Jemby i-a cântat mar uri la flaut.
Trevize d du din cap:
M îndoiesc. Mai degrab ritmuri de dans, de
leag n... Asculta i, Fallom m nelini te te. Înva
prea repede.
Este ajutat de c tre mine, spuse Bliss. Nu
uita acest lucru. Este foarte inteligent i a fost
extrem de mult stimulat în timpul în care a stat
cu noi. Mintea ei a cunoscut noi senza ii. A v zut
spa iul, lumi diferite, oameni mul i; toate deodat ,
pentru prima oar .
Ritmul de mar al lui Fallom deveni mai frenetic
i mai barbar.
Trevize oft i spuse:
Ei bine, este aici, i cânt o melodie care pare
inspire optimism i pl cerea aventurii. Voi
considera deci c ne d un vot favorabil apropierii
de P mânt. S o facem, deci, cu pruden , i s
verific m sistemul planetar al acestui soare.
Dac are vreun sistem planetar, spuse Bliss.
Trevize zâmbi discret:
Are un sistem planetar. Pun pariu. Pe cât vrei
tu.

87

Ai pierdut, spuse distrat Trevize. Ce sum ai

pariat?
Nimic. Nu am acceptat pariul, spuse Bliss.
Nu conteaz . Oricum, nu- i luam banii.
Se aflau la zece miliarde de kilometri dep rtare
de soare. Sem na în continuare cu o stea, dar de
la aceast distan era de aproape patru mii de ori
mai pu in str lucitor decât un soare normal v zut
de pe suprafa a unei planete locuibile.
Acum putem distinge dou planete, spuse
Trevize. Din diametrul lor i din spectrul luminii
reflectate, este clar c sunt gigante gazoase.
Nava era mult ie it din planul planetar. Bliss,
împreun cu Pelorat privea ecranul peste um rul
lui Trevize. Observar dou mici p trare cu aur
verzuie. Cel mai mic dintre ele p rea într-o faz
mai avansat .
 Janov! exclam Trevize. Este corect, nu-i a a,
soarele P mântului ar avea patru gigante
gazoase.
Conform legendelor, da, spuse Pelorat.
Dintre acestea, cea mai apropiat de soare
este cea mai mare, iar a doua ca distan fa de
soare are inele. Corect?
Inele mari i proeminente, Golan. Da. Totu i,
trâne, trebuie s ii cont de exager rile care apar
pe parcursul transmiterii orale a legendei. Dac nu
sim o planet cu un sistem de inele extraordinar
de mare, nu cred c trebuie s descuraj m, i s
spunem c de fapt nu am g sit sistemul planetar
al P mântului.
Oricum, cele dou pe care le vedem ar putea
fi cele mai îndep rtate fa de soare, iar cele mai
apropiate se pot afla de cealalt parte, la o distan
prea mare pentru a putea fi u or localizate pe
fundalul plin de stele. Va trebui s ne apropiem i
mai mult s trecem dincolo de soare, de cealalt
parte.
Este posibil, în vecin tatea masei solare?
Sunt sigur c se poate, cu ajutorul
computerului, i cu un minimum de precau ie.
Dac acesta va considera îns c pericolul este
prea mare, va refuza s execute deplasarea, i
atunci ne vom putea mi ca în pa i mai mici,
pruden i.
Mintea sa d du instruc iuni computerului, i
câmpul de stele prezent pe ecran se modific .
Steaua str luci puternic, apoi ie i din ecran, în
timp ce computerul, respectând instruc iunile,
cercet cerul în c utarea altei gigante gazoase.
Încercarea fu încununat de succes.
Cei trei privitori înlemnir , cu ochii fixa i în
ecran, în timp ce mintea lui Trevize, aproape
paralizat de uimire, tatona computerul pentru a-i
cere s m reasc imaginea.
Incredibil, spuse Bliss cu r suflarea t iat .

88

În imagine se ivise o gigant gazoas , v zut

dintr-un unghi sub care ap rea luminat aproape
în întregime. În jurul ei se curba un inel de
materie, larg i str lucitor, înclinat astfel încât
prindea lumina soarelui în partea din care era
privit. Era mai str lucitor decât planeta îns i i
de-a lungul s u, la o treime din distan a înspre
planet , se distingea o linie desp itoare îngust .
Trevize formul o cerere de m rire la maximum
i inelul se transform într-o mul ime de cercule e,
înguste i concentrice, str lucind în lumina
soarelui. Pe ecran era vizibil doar o por iune a
sistemului de inele, iar planeta se deplasase în
afara ecranului. Înc o instruc iune a lui Trevize, i
într-un col ap ru un dreptunghi în interiorul
ruia era înf at imaginea în miniatur a
planetei i inelele.
Este un lucru obi nuit? întreb fascinat
Bliss.
Nu, spuse Trevize. Aproape fiecare gigant
gazoas are inele formate din fragmente solide, dar
acestea tind s devin sub iri i înguste. Am v zut
mai demult una în care inelele erau înguste, dar
foarte str lucitoare. Dar a ceva nu am v zut
niciodat ; i nici nu am auzit vorbindu-se.
Este f îndoial giganta cu inele de care
vorbesc legendele, spuse Pelorat. Dac este într-
adev r unic ...
Într-adev r unic , din câte tim eu sau
computerul, spuse Trevize.
Atunci acesta trebuie fie sistemul planetar
care con ine P mântul. Cu siguran , nimeni nu ar
putea descrie o asemenea planet f a o vedea.
Acum sunt gata s cred aproape tot ceea ce
se spune în legendele tale, f cu Trevize. Aceasta
este a asea planet . P mântul ar fi a treia?
Exact, Golan.
Atunci a spune c suntem la mai pu in de
un miliard i jum tate de kilometri distan de
mânt, i nu am fost opri i. Gaia ne-a oprit,
atunci când ne-am apropiat.
Era i mai aproape de Gaia atunci când a i
fost opri i, spuse Bliss.
A a este, spuse Trevize, dar în opinia mea,
mântul este mai puternic decât Gaia, iar acesta
mi se pare un semn bun. Dac nu suntem opri i,
poate c P mântul nu are nimic împotriva
apropierii noastre.
Sau poate c P mântul nu exist , spuse
Bliss.
Vrei s pui pariu, de data asta? întreb
hot rât Trevize.
Dup p rerea mea, interveni Pelorat, Bliss a
vrut s spun c P mântul este radioactiv, a a
cum toat lumea pare s fie de acord, i nu
suntem opri i de nimeni deoarece pe P mânt nu
exist via .
Nu, spuse Trevize cu violen . Cred orice s-a
spus despre P mânt, în afar de asta. Ne vom
apropia, i vom verifica singuri. Am sentimentul c
nu vom fi opri i.

89

Gigantele gazoase fuseser l sate mult în urm .

Imediat dup giganta gazoas cea mai apropiat de
soare se afla o centur de asteroizi. (Acea gigant
gazoas era cea mai mare i mai masiv , exact a a
cum spuneau legendele.)
În interiorul centurii de asteroizi se aflau patru
planete.
Trevize le studie cu aten ie:
A treia este cea mai mare. Dimensiunile sunt
adecvate, la fel i distan a fa de soare. Ar putea fi
locuibil .
Pelorat prinse o urm de incertitudine în
cuvintele lui Trevize.
Are atmosfer ? întreb el.
A, da, spuse Trevize. A doua, a treia, i a
patra au fiecare atmosfer . i, ca în vechile basme
pentru copii, a doua este prea dens , a patra nu
este suficient de dens , îns a treia este exact a a
cum trebuie.
Deci crezi c ar putea fi P mântul?
S cred? aproape c explod Trevize. Nu am
nevoie s cred. Este mântul. Are satelitul gigant
de care mi-ai povestit.
Are?
i Trevize fu martor la cel mai larg zâmbet care
ap ruse vreodat pe figura lui Pelorat.
Sigur! Uite, prive te-l, la m rire maxim .
Pelorat v zu dou p trare, unul evident mai
mare i mai str lucitor decât cel lalt.
Cel mic este satelitul? întreb el.
Da. Este mai dep rtat de planet decât
sateli ii obi nui i, dar nu încape nici o îndoial c
se rote te în jurul ei. Are m rimea unei planete
mai mici; de fapt, este mai mic decât oricare dintre
cele patru planete interioare care înconjoar
soarele. Totu i, este mare pentru un satelit. Are un
diametru de cel pu in dou mii de kilometri,
sem nând din acest punct de vedere cu sateli ii ce
orbiteaz în jurul gigantelor gazoase.
Nu e mai mare? f cu dezam git Pelorat. Deci
nu este un satelit gigantic?
Ba da, este. Un satelit cu un diametru de
dou sau trei mii de kilometri orbitând în jurul
unei gigante gazoase este una. Acela i satelit
înconjurând o planet mic , solid , locuibil , este
cu totul altceva. Acel satelit are un diametru ce
dep te un sfert din diametrul P mântului.
Unde ai mai auzit de un asemenea raport atunci
când este vorba de o planet locuibil ?
tiu foarte pu in despre aceste lucruri, spuse
Pelorat cu timiditate.
Atunci crede-m pe cuvânt, Janov. Este unic.
În acest moment privim practic o planet dubl , i
sunt pu ine planetele în jurul c rora orbiteaz
altceva decât pietroaie... Janov, dac iei în
considerare acea gigant gazoas de pe pozi ia a
asea, i aceast planet de pe pozi ia a treia cu
enormul s u satelit legendele f când referiri la
amândou , referiri care i se par incredibile dac
nu le verifici cu proprii t i ochi atunci acea
planet pe care o privim acum trebuie fie
mântul. Nu este de conceput c ar putea fi
altceva. L-am g sit, Janov, l-am g sit!

90

Erau în a doua zi a lentei apropieri de P mânt,

i Bliss c sc în timpul cinei:
Am impresia c cea mai mare parte a
timpului am petrecut-o apropiindu-ne i
îndep rtându-ne de planete. Am irosit s pt mâni
întregi, f nici o exagerare.
Asta din cauz c Salturile pot fi periculoase
dac sunt efectuate prea aproape de o stea, spuse
Trevize. Iar în cazul de fa , ne mi m foarte încet
deoarece nu vreau s intru prea repede într-un
posibil pericol.
Din câte am în eles eu, aveai sentimentul c
nu vom fi opri i.
Într-adev r, dar nu vreau s risc totul din
cauza unui simplu sentiment.
Trevize privi con inutul lingurii înainte de a-l
introduce în gur , i spuse:
ti i, duc dorul pe telui mâncat pe Alfa. Nu
ne-am osp tat decât de trei ori acolo.
P cat, fu de acord Pelorat.
Ei bine, spuse Bliss, am vizitat cinci lumi i a
trebuit s le p sim pe fiecare într-o asemenea
grab încât nu am mai avut timp s ne facem
provizii suplimentare de hran i s facem o
varia ie. Chiar i atunci când lumea avea hran de
oferit, a a cum a fost cazul cu Comporellon i Alfa,
i probabil...
Nu duse fraza pân la cap t, deoarece Fallom,
ridicând rapid privirea, o termin ea:
Solaria? Nu a i putut lua hran de acolo?
Este foarte mult mâncare. La fel de mult ca i pe
Alfa. i chiar mai bun .
tiu, Fallom, spuse Bliss. Îns nu am avut
timp.
Fallom o privi cu un aer serios:
Îl voi mai revedea vreodat pe Jemby, Bliss?
Spune-mi adev rul.
S-ar putea, dac ne întoarcem pe Solaria,
spuse Bliss.
Ne vom întoarce vreodat pe Solaria?
Bliss ezit :
Nu tiu.
Acum mergem spre P mânt, nu-i a a? Nu
este planeta pe care ne-am n scut cu to ii, dup
cum spuneai?
Unde s-au n scut str bunii no tri, spuse
Bliss.
 Pot s pronun "str mo i".
Da, mergem spre P mânt.
De ce?
Cine n-ar vrea s vad lumea str mo ilor s i?
spuse Bliss cu blânde e.
Cred c nu este singurul motiv. P re i cu to ii
îngrijora i.
Din cauz c nu am mai fost niciodat pe
mânt. Nu tim la ce s ne a tept m.
Cred c sunt i alte motive.
Bliss zâmbi:
Ai terminat de mâncat, Fallom drag , a a c
ce-ar fi s mergi în camer i s ne cân i o
serenad la flaut? Cân i din ce în ce mai frumos.
Haide, haide.
Îi d du o p lmi peste fund, pentru a o gr bi,
i Fallom plec , întorcându-seo singur dat
pentru a-i arunca lui Trevize o privire meditativ .
Trevize privi în urma ei cu un dezgust
nedisimulat:
Chestia asta cite te min ile?
Nu o numi "chestie", Trevize, spuse Bliss cu
asprime.
Cite te min ile? Ai putea fi în m sur s i
dai seama.
Nu, nu le cite te. Nici Gaia nu poate. Nici cei
din A Doua Funda ie. Citirea min ilor în sensul
spion rii unei conversa ii, sau afl rii unor gânduri
concrete, nu este un lucru posibil acum, sau în
viitorul previzibil. Putem detecta, interpreta, i,
într-o anumit m sur , influen a sentimentele, dar
nu este deloc acela i lucru.
De unde tii c nu poate face un lucru despre
care numai se presupune ca este deocamdat
imposibil?
Pentru c , a a cum ai spus adineauri, ar
trebui s îmi pot da seama.
 Poate c te manipuleaz , i nu e ti con tient
de acest lucru.
Bliss d du ochii peste cap, exasperat :
Fii rezonabil, Trevize. Chiar dac ar avea
capacit i paranormale, mie nu mi-ar putea face
nimic, deoarece eu nu sunt Bliss, eu sunt Gaia.
Mereu ui i acest lucru. tii ce iner ie mental are o
întreag planet ? Crezi c un Izolat, oricât de
dotat, poate st pâni a a ceva?
Nu tii totul, Bliss, a a c nu e cazul s fii
excesiv de încrez toare în tine îns i, spuse posac
Trevize. Ches... Ea nu este de foarte mult vreme
împreun cu noi. În acest timp eu nu am putut
înv a decât rudimentele unui limbaj, dar uite c
ea vorbe te deja la perfec ie Galactica, practic cu
întregul vocabular. Da, tiu c ai ajutat-o, dar a
dori s încetezi.
i-am spus c am ajutat-o, dar i-am spus de
asemeni c este teribil de inteligent . Suficient de
inteligent pentru a-mi dori s fac parte din Gaia.
Dac am putea-o atrage spre noi! Este tân , am
putea afla destule despre Solarieni pentru a
absorbi în cele din urm în întregime acea lume a
lor. Ne-ar putea fi utili.
Nu te-ai gândit c Solarienii sunt Izola i într-
o m sur patologic , chiar i pentru standardele
mele?
Ca parte a Gaiei, nu ar mai fi a a.
Cred c te în eli, Bliss. Cred c acest copil
Solarian este periculos i c ar trebui s sc m
de el.
Cum? O arunci afar prin u a principal ? O
omori, o tai buc i i o adaugi la rezervele noastre
de hran ?
Bliss, exagerezi, spuse Pelorat.
Este dezgust tor, spuse Trevize, i complet
deplasat.
 Ascult câteva momente. Flautul cânta f
întrerupere sau ezitare, i vorbiser aproape în
oapt .
Când toate acestea se vor sfâr i, va trebui s
o ducem înapoi pe Solaria, i s ne asigur m c
Solaria va fi pentru totdeauna rupt de restul
galaxiei. P rerea mea este c ar trebui distrus . Nu
am încredere i m tem de ea.
Bliss se gândi pu in, dup care spuse:
Trevize, tiu c ai darul de a ajunge la decizia
corect , dar tiu de asemeni c de la început
Fallom i-a fost antipatic . B nuiesc c asta se
datoreaz umilirii suferite pe Solaria. În
consecin , ai c tat o ur violent fa de
planet i de locuitorii s i. Având în vedere c nu
pot atinge de mintea ta, nu sunt sigur . Te rog
i aminte ti c dac nu am fi luat-o pe Fallom
cu noi, acum am fi fost pe Alfa... mor i. i,
probabil, îngropa i.
tiu, Bliss, dar chiar i a a...
Iar inteligen a ei este de admirat, nu de
invidiat.
Nu o invidiez. M tem de ea.
De inteligen a ei?
Trevize î i linse buzele, gânditor:
Nu, nu chiar.
Atunci, de ce anume?
Nu tiu, Bliss. Dac a ti de ce anume m
tem, ar fi posibil s nu m mai tem. Este ceva ce
nu în eleg foarte bine.
Vocea îi coborî, ca i cum ar fi vorbit cu sine
însu i:
Se pare c Galaxia este plin de lucruri pe
care nu le în eleg. De ce am ales Gaia? De ce
trebuie s g sesc P mântul? Psihoistoria are o
ipotez lips ? Dac da, care anume? i, mai
presus de toate, de ce m îngrijoreaz Fallom?
 Din nefericire, nu pot r spunde la aceste
întreb ri, spuse Bliss.
Se ridic i p si camera.
Pelorat privi în urma ei, apoi spuse:
Cu siguran c lucrurile nu sunt chiar atât
de negre precum par, Golan. Ne apropiem din ce în
ce mai mult de P mânt, i odat ce vom ajunge la
el, toate misterele s-ar putea s se l mureasc .
Pân acum se pare c nimeni i nimic nu depune
efortul de a ne opri din drum.
Trevize miji ochii înspre Pelorat i spuse:
Mi-a dori ca ceva s ne împiedice.
Serios? se mir Pelorat. De ce?
S fiu sincer, a dori s v d un semn de
via .
Pelorat deschise ochii mari:
Deci, în cele din urm , ai descoperit c
mântul este radioactiv?
Nu chiar. Dar este cald. Un pic mai cald
decât m a teptam.
Este semn r u?
Nu neap rat. Nu înseamn c este nelocuibil.
Stratul de nori este gros i format f îndoial din
vapori de ap , astfel încât norii, împreun cu
oceanul care are o mas considerabil , ar putea
men ine via a în ciuda temperaturii pe care am
calculat-o. Deocamdat nu pot fi sigur. Numai c ...
Da, Golan?
Ei bine, dac P mântul ar fi radioactiv, asta
ar explica foarte bine temperatura ceva mai
ridicat .
Dar reciproca nu este obligatorie, nu-i a a?
Dac este mai cald decât ne-am fi a teptat, asta nu
înseamn c trebuie fie radioactiv.
Nu. Nu înseamn .
Trevize reu i s scoat un zâmbet for at:
N-are nici un rost s facem tot felul de
presupuneri, Janov. Într-o zi sau dou , voi putea
afla mai multe despre el, i vom ti cu siguran .

91

Fallom st tea pe pat, cufundat în gânduri,

când Bliss intr în camer . Fallom ridic scurt
privirea, apoi o coborî din nou. Bliss spuse calm:
Ce s-a întâmplat, Fallom?
De ce m detest Trevize atât de mult?
De unde ai tras concluzia c te detest ?
M prive te iritat... acesta este cuvântul?
Da, posibil.
M prive te iritat ori de câte ori sunt lâng el.
Fa a lui se crispeaz mereu, un pic.
Trevize trece printr-o perioad mai dificil ,
Fallom.
Deoarece caut P mântul?
Da.
Fallom se gândi pu in, apoi spuse:
Este deosebit de iritat atunci când deplasez
mental vreun lucru.
Bliss strânse buzele:
Haide, Fallom, i-am spus c nu trebuie s
faci a a ceva, mai ales atunci când este Trevize de
fa !
Ieri st team aici în camer , iar el era în
pragul u ii, i nu l-am observat. Nu tiam c se
uit la mine. Oricum, era una dintre video-c ile
lui Pel, i încercam s-o fac s stea pe un col . Nu
ceam nimic r u.
Îl enerveaz , Fallom, i vreau s nu mai faci
a ceva, chiar dac el nu e de fa .
Se enerveaz din cauz c nu poate s fac i
el la fel?
Probabil.
 Tu po i?
Bliss d du încet din cap:
Nu, nu pot.
Pe tine nu te enerveaz atunci când o fac. Nici
pe Pel.
Oamenii difer între ei.
tiu, spuse Fallom cu o duritate care o
surprinse pe Bliss i o f cu s se încrunte.
Ce tii tu, Fallom?
Eu sunt diferit .
Desigur, adineauri am spus asta. Oamenii
difer între ei.
Trupul meu este diferit. i pot mi ca lucruri.
Este adev rat.
Fallom spuse, cu o urm de r zvr tire:
Eu trebuie mi c lucruri. Trevize nu ar
trebui s se enerveze din cauza asta, iar tu nu ar
trebui s m opre ti.
Dar pentru ce trebuie s mi ti lucrurile?
Pentru antrenament. Ezerciziu... a a se
spune?
Nu chiar. Exerci iu.
Da. Jemby mereu îmi spunea c trebuie s -
mi antrenez...
Lobii-transductori?
Da. i s -i fac puternici. Apoi, când voi fi
mare, voi putea activa to i robo ii. Chiar i pe
Jemby.
Fallom, cine activa to i robo ii, dac nu tu?
Bander.
Fallom vorbise f nici o urm de emo ie.
L-ai cunoscut pe Bander?
Desigur. L-am vizionat de multe ori. Eu
trebuia s fiu urm torul ef al mo iei. Mo ia
Bander urma s devin mo ia Fallom. A a mi-a
spus Jemby!
Vrei s spui c Bander a venit în...
 Datorit surprinderii, gura lui Fallom descrise
un O perfect. Spuse, aproape sugrumat :
Bander n-ar fi venit niciodat în...
mase f respira ie i a tept pu in ca s i
recapete suflul, apoi spuse:
Am vizionat imaginea lui Bander.
Cum te trata Bander? întreb ov itoare
Bliss.
Fallom o privi pe Bliss cu ochi pu in
nedumeri i:
Bander m întreba dac aveam nevoie de
ceva; dac m sim eam bine. Dar Jemby era mereu
al turi de mine, a a încât nu aveam nevoie de
nimic i m sim eam întotdeauna bine.
Coborî privirea în podea. Apoi î i acoperi ochii
cu mâinile, i spuse:
Dar Jemby s-a oprit. Din cauz c Bander...
s-a oprit i el. A a cred.
De ce spui asta? o întreb Bliss.
M-am gândit. Bander activa to i robo ii, iar
dac Jemby s-a oprit, ca i ceilal i robo i, trebuie
sa se fi oprit i Bander. Nu-i a a?
Bliss r mase t cut .
Dar atunci când m ve i duce înapoi pe
Solaria, spuse Fallom, îl voi activa pe Jemby, apoi
restul robo ilor, i voi fi din nou fericit .
Plângea cu suspine.
Nu e ti fericit cu noi, Fallom? o întreb
Bliss. Nici m car un pic? Din când în când?
Fallom ridic din podea fa a br zdat de lacrimi
i o privi pe Bliss. Scutur din cap i spuse cu voce
tremurând :
Îl vreau pe Jemby.
Plin de compasiune, Bliss o cuprinse în bra e:
Of, Fallom, ce mult a dori s v pot aduce
din nou împreun , pe tine i pe Jemby!
i d du deodat seama c i ea plângea.
 92

Pelorat intr i le g si în aceast pozi ie. Se opri

i spuse:
Ce s-a întâmplat?
Bliss se desprinse i cotrob i dup o bucat de
es tur cu care s î i tearg lacrimile. D du din
cap, i Pelorat spuse deodat , cu o îngrijorare
crescut :
Dar ce s-a întâmplat?
Fallom, odihne te-te pu in, spuse Bliss. Am
m gândesc la ceva care s i amelioreze
situa ia. ine minte... Te iubesc la fel cum te iubea
i Jemby.
Îl prinse pe Pelorat de cot i se gr bi s îl scoat
afar din camer , spunând:
Nu-i nimic, Pel... Nimic.
Este Fallom, nu-i a a? Îi este dor de Jemby.
Teribil. i nu putem face nimic. Îi pot spune
o iubesc... i o iubesc sincer. Cum s nu iube ti
un copil atât de inteligent i de blând?... Fantastic
de inteligent. Trevize crede c este prea inteligent.
tii, ea l-a v zut deja pe Bander... sau, mai
degrab , i-a vizionat imaginea holografic .
Amintirea lui îns nu o afecteaz ; este foarte rece
i prozaic atunci când vorbe te despre el, iar eu o
în eleg. Nu îi unea decât faptul c Bander era
proprietarul mo iei, i ea trebuia s îi succead .
Nici un fel de alt rela ie.
Fallom în elege c Bander i-a fost tat ?
Mam . Dac suntem de acord c Fallom
trebuie considerat femeie, atunci putem spune la
fel i despre Bander.
Nu conteaz , Bliss drag . Fallom î i d seama
Bander i-a fost p rinte?
 Nu tiu dac ar în elege. Ar putea, desigur,
dar nu a dat nici un semn in aceast direc ie.
Oricum, Pel, a putut s deduc faptul c Bander
este mort, deoarece i-a dat seama c dezactivarea
lui Jemby trebuie s fie rezultatul întreruperii
aliment rii, i din moment ce Bander furniza
energia... Asta m înfrico eaz .
Pelorat spuse gânditor:
Pentru ce, Bliss? Nu este, la urma urmelor,
decât o deduc ie logic .
Acest deces permite înc o deduc ie logic .
Decesele trebuie s fie foarte rare pe Solaria, cu
Spa ienii s i longevivi i izola i. Experien a mor ii
naturale trebuie c este limitat pentru fiecare
dintre ei, i probabil absent la un copil Solarian
de vârsta lui Fallom. Dac Fallom continu s se
gândeasc la moartea lui Bander, va începe s se
întrebe de ce a murit Bander, iar faptul c acest
eveniment a avut loc atunci când eram i noi pe
planet cu siguran o va determina s lege cauza
de efect.
Î i va da seama c noi l-am omorât pe
Bander?
Nu noi l-am omorât pe Bander, Pel. Eu l-am
omorât.
Nu are cum s i dea seama.
Dar va trebui s -i spun. i a a este destul de
nec jit din cauza lui Trevize, iar el este evident
eful expedi iei. Ea va considera, în mod firesc, c
el a provocat moartea lui Bander, i cum a putea
permite ca Trevize s suporte pe nedrept aceasta
învinuire?
Dar ce conteaz , Bliss? Copilul nu simte
nimic pentru ta... mama ei. Doar pentru robot,
pentru Jemby.
Dar moartea mamei a însemnat i moartea
robotului. Eram gata s -mi m rturisesc
responsabilitatea. Am fost puternic tentat .
De ce?
A a i-a fi putut explica în felul meu. A fi
putut-o calma, s o preg tesc pentru descoperirea
acestui fapt, într-o succesine logic , derulat astfel
încât s capete ojustificare.
Dar a existat o justificare. A fost auto-
ap rare. To i am fi putut muri într-o clip , dac nu
ai fi ac ionat tu.
Asta i-a fi explicat, dar nu am tiut cum s
i-o spun. Mi-a fost team c nu m va crede.
Pelorat d du din cap. Spuse, oftând:
Crezi c ar fi fost mai bine dac n-am fi luat-o
cu noi? Situa ia asta î i provoac atâta nefericire!
Nu, spuse Bliss furioas , nu spune a a ceva.
fi fost infinit mai nefericit dac a fi l sat-o
acolo, i mai târziu mi-a fi repro at neîncetat c
am l sat un copil s fie m cel rit f mil din
cauza unui lucru de care noi suntem vinova i.
Acesta-i obiceiul pe lumea lui Fallom.
Haide, Pel, nu începe s gânde ti i tu ca
Trevize. Izola ilor le este posibil s accepte aceste
lucruri, i s nu se mai gândeasc la ele. Metoda
Gaiei este îns aceea de a salva via a, nu de a o
distruge, sau a sta pasiv în timp ce este distrus .
Via a tuturor creaturilor trebuie, dup cum tim
cu to ii, s ajung inevitabil la un sfâr it, pentru a
permite na terea altor creaturi. Dar niciodat în
mod inutil, niciodat f un scop anume. Moartea
lui Bander, de i inevitabil , este foarte greu de
îndurat; moartea lui Fallom ar fi dep it orice
limit .
Da, spuse Pelorat, cred c ai dreptate... i în
orice caz, nu venisem s te v d pentru problema
lui Fallom. Este vorba de Trevize.
Ce-i cu Trevize?
Bliss, sunt îngrijorat din cauza lui. A teapt
informa iile pentru a le analiza, i sunt sigur c nu
mai poate suporta tensiunea.
Nu-mi fac probleme pentru el. Îl b nuiesc c
are o minte robust i stabil .
Avem cu to ii ni te limite, îns . Ascult ,
planeta P mânt este mai cald decât s-a a teptat;
mi-a spus-o. Probabil are impresia c este prea
cald pentru a putea ad posti via a, de i sunt
evidente eforturile de a se sugestiona ca lucrurile
nu stau chiar a a.
Poate c are dreptate. Poate c nu este prea
cald pentru a ad posti via a.
De asemenea, recunoa te c aceast c ldur
ar putea fi emanat de o crust radioactiv . Dar
refuz s cread acest lucru... Într-o zi sau dou ,
vom fi suficient de aproape pentru a afla adev rul.
Dac P mântul este radioactiv?
Atunci va trebui s accept m realitatea.
Dar... Nu tiu cum s spun, sau cum s
formulez în termeni de specialitate. Dac mintea
lui...
Bliss a tept , apoi spuse, ironic :
Sare in aer?
Da. Sare în aer. N-ar trebui s faci acum ceva
pentru a-l înt ri? S -l ii calm, sub control, ca s
spun asa?
Nu, Pel. Nu cred c este chiar atât de fragil,
iar hot rârea Gaiei este ferm : nu trebuie s ne
atingem de mintea lui.
Dar asta este problema. Are aceast
capacitate de a ajunge la decizii corecte, dup cum
spune i. ocul pe care îl va avea atunci când î i va
da seama c întreg proiectul lui se reduce la neant,
tocmai când p rea gata s reu easc , s-ar putea s
nu-i distrug creierul, dar i-ar putea afecta
capacitatea de a lua decizii corecte. Aceast
capacitate este foarte neobi nuit . Nu ar putea fi
totodat neobi nuit de fragil ?
Bliss r mase o clipa pe gânduri. Apoi ridic din
umeri.
Bine, spuse ea, poate c am s in un ochi
îndreptat asupra lui.

93

În urm toarele treizeci i ase de ore, Trevize î i

du vag seama c Bliss i, într-o m sur mai
mic , Pelorat, îl ineau tot timpul sub
supraveghere. Totu i, nu era ceva foarte
neobi nuit pe o nav atât de compact ca a lor, i
de altfel avea alte lucruri pe cap.
Acum, stând la computer, îi sim i în pragul u ii.
Ridic privirea spre ei, cu o figur inexpresiv .
Da? spuse el cu o voce foarte calm .
Pelorat spuse stânjenit:
Ce mai faci, Golan?
Întreab-o pe Bliss, spuse Trevize. M
supravegheaz intens de ore întregi. Probabil c -mi
cotrob ie prin minte... Nu-i a a, Bliss?
Nu, spuse Bliss, pe un ton neutru, dar dac
sim i c ai nevoie de ajutorul meu, a putea
încerca... Ai nevoie de ajutorul meu?
Nu, pentru ce? L sa i-m în pace. Amândoi.
Te rog, spune-ne ce se întâmpl , îl rug
Pelorat.
Ghici!
P mântul este...
Da, este. Ceea ce toat lumea ne spunea cu
atâta insisten , este perfect adev rat.
Trevize f cu un gest înspre ecran, unde
mântul se vedea în partea întunecat , eclipsând
soarele. Era un cerc complet negru, care se profila
pe cerul înstelat, cu circumferin a subliniat de o
curb portocalie discontinu .
Portocaliul acela este radioactivitatea?
întreb Pelorat.
Nu. Este lumina soarelui refractat prin
atmosfer . Dac atmosfera nu ar fi atât de
noroas , linia ar fi continu . Radioactivitatea nu o
putem vedea. Diversele radia ii, chiar i razele
gama, sunt absorbite de atmosfer . Totu i, se
produc radia ii secundare, relativ slabe, pe care
computerul le poate detecta. Ele sunt în
continuare invizibile, dar computerul poate
produce un foton de lumin vizibil pentru fiecare
particul sau und de radia ie pe care o prime te
i poate astfel reprezenta P mântul în culori false.
Privi i.
i cercul întunecat începu s se coloreze cu
pete slabe de albastru.
Cât de mare este radioactivitatea acolo?
întreb încet Bliss. Suficient pentru ca via a
uman s nu poat exista?
Nici un fel de via , spuse Trevize. Planeta
este nelocuibil . Ultima bacterie, ultimul virus, au
pierit de mult.
O putem cerceta? spuse Pelorat. Vreau s
spun, în costume spa iale?
Timp de câteva ore... Înainte de a fi doborâ i
de o boal ireversibil datorat radia iei.
Atunci, Golan, ce facem?
Ce facem?
Trevize îl privi pe Pelorat cu aceea i figur
inexpresiv .
tii ce a vrea s fac? spuse el. V-a duce
pe tine, pe Bliss i copilul înapoi pe Gaia, i v-a
sa acolo pentru totdeauna. Dup care m-a
întoarce pe Terminus, i a preda nava. Apoi a
vrea s demisionez din Consiliu, lucru care ar fi de
natur s o bucure foarte mult pe Doamna Primar
Branno. Apoi a vrea s tr iesc din pensie i s las
Galaxia s se descurce singur , cum o vrea ea. Nu
va mai interesa nimic despre Planul Seldon,
sau Funda ie, sau A Doua Funda ie, sau Gaia.
Galaxia este liber s i aleag drumul propriu. Eu
oricum voi muri, ca orice fiin uman , de ce s
intereseze vreun pic ceea ce se va întâmpla
dup moartea mea?
Sunt sigur c nu vorbe ti serios, Golan,
insist Pelorat.
Trevize îl fix o clip , apoi inspir adânc:
Nu, nu vorbesc serios, dar ce mult mi-a dori
fac exact ceea ce i-am spus adineauri!
Las asta. Ce vei face în realitate?
in nava pe orbit în jurul P mântului, trec
peste ocul sta, i m gândesc la ce fac în
continuare. Numai c ...
Da?
i Trevize spuse, disperat:
Ce pot face în continuare? Ce mai este de
utat? Ce mai este de g sit?

CAPITOLUL 20
Lumea vecin

94

TIMP DE PATRU MESE SUCCESIVE, Pelorat i

Bliss se întâlnir cu Trevize doar la mas . În restul
timpului, era fie în cabina de pilotaj, fie în propriul
u dormitor. Când lua masa, era t cut. St tea cu
buzele strânse, i mânca pu in.
La a patra mas , îns , Pelorat avu impresia c
ceva din gravitatea obi nuit disp ruse de pe
figura lui Trevize. Î i drese de dou ori glasul, ca i
cum era gata de a spune ceva, dup care se
 zgândi.
În cele din urm , Trevize ridic privirea spre el
i spuse:
Da?
Te-ai... Te-ai gândit, Golan?
De ce întrebi?
Pari mai pu in posomorât.
Nu sunt mai pu in posomorât, dar într-
adev r, m-am gândit. Intens.
Putem afla i noi la ce te-ai gândit? întreb
Pelorat.
Trevize arunc o privire scurt în direc ia lui
Bliss. Ea se uita cu înc ânare în propria
farfurie, p strând o lini te prudent , ca i cum era
sigur c Pelorat va merge mai departe decât ar
putea ea în acest moment delicat.
i tu e ti curioas , Bliss? întreb Trevize.
Ea ridic o clip ochii:
Da. Desigur.
Fallom lovi vesel cu piciorul în mas , i spuse:
Am g sit P mântul?
Bliss o strânse de um r. Trevize nu îi acord
aten ie.
Trebuie s începem cu un fapt incontestabil,
spuse el. Informa iile referitoare la P mânt au fost
eliminate de pe toate lumile. Asta e de natur s
ne conduc la o concluzie inevitabil . Se ascunde
ceva care se afl pe P mânt. i totu i, prin
observa ie direct , descoperim c P mântul este
radioactiv, deci orice s-ar afla pe el este ascuns în
mod automat. Nimeni nu poate ateriza pe
suprafa a lui i, de la distan a asta, când suntem
foarte aproape de limita magnetosferei i nu
îndr znim s ne apropiem mai mult, nu putem
descoperi nimic.
E ti sigur? întreb încet Bliss.
Am petrecut mult timp la computer,
analizând P mântul în toate modurile. Nu este
nimic de g sit. Mai mult, simt nu este nimic.
Atunci, pentru ce au fost înl turate toate datele
despre P mânt? Cu siguran , ceea ce trebuie
ascuns este disimulat într-un mod mai eficient
decât î i poate imagina cineva, i nu este nevoie de
oameni pentru a proteja acest tezaur pre ios.
Este posibil, spuse Pelorat, s fi fost într-
adev r ceva de ascuns pe P mânt, într-o perioad
când înc nu devenise atât de radioactiv încât s
interzic accesul vizitatorilor. P mântenii s-au
temut probabil ca cineva ar putea ateriza i
descoperi acel nu- tiu-ce. Atunci a încercat
mântul s elimine informa iile referitoare la el
însu i. Ce avem acum nu este decât un vestigiu al
acelei perioade nesigure.
Nu, spuse Trevize, nu cred. Eliminarea
informa iilor din Biblioteca Imperial a Trantorului
pare s fi avut loc recent.
Se întoarse deodat spre Bliss:
Am dreptate?
Bliss spuse, pe un ton neutru:
Eu/noi/Gaia a a am tras concluzia,
analizând mintea tulburat a lui Gendibal din A
Doua Funda ie, atunci când el, voi, i cu mine, am
avut întâlnirea cu Primarul Terminus-ului.
Deci orice ar fi fost ascuns pentru a nu fi
sit, spuse Trevize, trebuie c se ascunde i
acum. Mai mult ca sigur, acum exist pericolul de a
fi descoperit, în ciuda faptului c P mântul este
radioactiv.
Cum este posibil a a ceva? întreb nel murit
Pelorat.
Gânde te-te, spuse Trevize. Poate c ceea ce
s-a aflat pe P mânt nu mai este acum acolo, ci a
fost mutat dup ce pericolul radioactiv a crescut.
Cu toate acestea, ar putea fi posibil ca, dac
descoperim P mântul, s putem deduce locul în
care a fost mutat secretul. Dac lucrurile stau a a,
locul în care se afl P mântul ar trebui ascuns în
continuare.
Vocea lui Fallom se auzi din nou, ascu it :
Pentru c dac nu g sim P mântul, Bliss
spune c m vei duce înapoi la Jemby.
Trevize se întoarse spre Fallom i o privi
du nos. Bliss spuse, coborând vocea:
i-am spus c ar fi posibil, Fallom. Discut m
mai târziu despre asta. Acum mergi în camera ta i
cite te, sau cânt la flaut, sau f ce vrei. Du-te...
du-te.
Fallom, încruntându-se îmbufnat , p si
masa.
Dar cum po i spune a a ceva, Golan? întreb
Pelorat. Iat -ne aici. Am descoperit P mântul.
Putem deduce acum unde s-ar afla acel secret,
dac nu pe P mânt?
Trevize avu nevoie de câteva momente pentru a
dep i starea de proast dispozi ie pe care i-o
indusese Fallom. Apoi spuse:
De ce nu? Imagineaz i cum radioactivitatea
crustei P mântului a devenit din ce în ce mai
periculoas . Popula ia descre tea continuu prin
moarte i emigrare, iar secretul, oricare ar fi fost,
era într-o nesiguran crescând . Cine va mai
mâne s îl protejeze? În cele din urm , trebuia
mutat pe o alt lume, altfel utilitatea lui pentru
mânt oricare ar fi fost ea avea s fie
pierdut . B nuiesc c mutarea s-a f cut cu inima
îndoit i, mai mult sau mai pu in, în ultima clip .
Acum, Janov, î i aminte ti de b trânul de pe Noul
mânt, care i-a împuiat urechile cu versiunea lui
despre istoria P mântului?
Monolee?
Da. El. Nu i-a spus, referitor la colonizarea
Noului P mânt, c pe acea planet a fost adus
ceea ce mai r sese din popula ia P mântului?
Vrei s spui, b trâne, c ceea ce c ut m noi
se afl acum pe Noul P mânt? Adus acolo de
ele popula iei P mântului?
Crezi c nu ar fi posibil? spuse Trevize.
Galaxia cunoa te despre Noul P mânt cu foarte
pu in mai multe decât cunoa te despre P mânt,
iar locuitorii s i sunt suspect de înver una i în a
ine. Str inii departe de lumea lor.
Am fost acolo, interveni Bliss. Nu am g sit
nimic.
Nu c utam decât locul unde se afl
mântul.
Pelorat spuse, nedumerit:
Dar noi c ut m ceva cu tehnologie înalt ;
ceva care poate subtiliza informa iile chiar de sub
nasul celei de-A Doua Funda ii, i chiar de sub
nasul scuz -m , Bliss Gaiei. Oamenii aceia de
pe Noul P mânt pot controla vremea pe o
suprafa redus i pot avea la dispozi ie anumite
tehnici de biotehnologie, dar trebuie s recuno ti
ca nivelul lor tehnologic este, pe ansamblu, foarte
redus.
Bliss încuviin :
Sunt de acord cu Pel.
Tragem concluzii plecând de la foarte pu ine
certitudini, spuse Trevize. Nu i-am v zut deloc pe
rba ii din flota de pescuit. Nu am v zut din
întreaga insul decât micu ul petic pe care am
aterizat. Ce am fi descoperit dac am fi cercetat cu
mai mult insisten ? La urma urmelor, nu am
recunoscut tuburile fluorescente decât dup ce le-
am v zut func ionând, iar dac tehnologia p rea
fie la un nivel sc zut, rea, spun...
Da? spuse Bliss deloc convins .
Aceasta s-ar putea datora v lului destinat
ascunderii adev rului.
Imposibil, spuse Bliss.
Imposibil? Tu mi-ai spus c pe Trantor,
civiliza ia cea mai important ca num r era în mod
inten ionat inut la un nivel sc zut de tehnologie,
pentru a disimula micul nucleu al celor din A
Doua Funda ie. De ce în cazul P mântului nu ar fi
valabil aceea i strategie?
Deci propui s ne întoarcem pe Noul P mânt
i s risc m din nou infectarea... care de aceast
dat poate fi activat ? Contactul sexual este f
îndoial un mod deosebit de pl cut de infectare,
dar s-ar putea s nu fie singurul.
Trevize ridic din umeri:
Nu m încânt deloc s ne întoarcem pe Noul
mânt, dar s-ar putea s fim obliga i.
S-ar putea?
S-ar putea! În definitiv, exist i o alt
posibilitate.
Care anume?
Noul P mânt orbiteaz în jurul stelei numit
Alfa. Dar Alfa face parte dintr-un sistem binar. Nu
ar fi la fel de posibil ca i în jurul surorii lui Alfa s
orbiteze o planet locuibil ?
Destul de pu in probabil, spuse Bliss dând
din cap. Sora are o str lucire egal cu un sfert din
cea a Alfei.
Pu in probabil, dar nu prea pu in probabil.
Dac exist o planet destul de apropiat de stea,
ar putea fi locuibil .
Computerul spune ceva despre vreo planet a
surorii?
Trevize zâmbi, sigur pe el:
Am verificat. Sunt cinci planete de
dimensiuni moderate. F gigante gazoase.
i este vreuna din cele cinci locuibil ?
Computerul nu d nici un fel de informa ii
despre planete, în afar de num rul i de
dimensiunea lor.
Oh, f cu dezam git Pelorat.
Nu exist motiv pentru care s fii dezam git,
spuse Trevize. Nici una dintre lumile Spa iene nu
ap rea în computer. Informa iile despre Alfa sunt
minime. Aceste lucruri sunt ascunse în mod
deliberat, i dac despre Sora stelei Alfa nu se
cunoa te aproape nimic, am putea considera asta
ca pe un semn bun.
Deci, spuse Bliss pe un ton practic, planul
u este urm torul: vizitezi Sora i, dac nu ob ii
nimic, te întorci pe Alfa.
Da. i de data aceasta, când vom ateriza din
nou pe Noul P mânt, vom fi preg ti i. Vom cerceta
cu meticulozitate întreaga insul înainte de
aterizare i, Bliss, a tept de la tine s te folose ti
de capacit ile mentale pentru a ecrana...
În acel moment Far Star se hurduc de parc ar
fi fost cuprins de un sughi . Trevize strig
jum tate furios, jum tate perplex:
Cine umbl la comenzi?
i chiar în momentul în care punea întrebarea,
tiu foarte bine cine era vinovatul.

95

Fallom, la consola computerului, era complet

absorbit . Mâinile ei mici, cu degete lungi, erau
larg desf cute pentru a se încadra în conturul u or
str lucitor al palmelor de pe pupitru, i p rur c
se afund în el, chiar dac acesta era, evident, dur
i lunecos.
Îl v zuse de multe ori pe Trevize inând mâinile
astfel, i nu îl v zuse f când mai mult decât atât.
Din punctul ei de vedere, a a se putea controla
nava.
Atunci când avusese ocazia, Fallom îl v zuse pe
Trevize închizând ochii; îi închise i ea acum. Dup
un moment sau dou , auzi parc o voce slab ,
îndep rtat îndep rtat , dar r sunându-i în cap,
prin (î i d du vag seama) lobii-transductori.
Ace tia erau mai importan i chiar decât mâinile. Se
str dui s în eleag cuvintele.
Instruc iuni, spuneau acestea, aproape rug tor.
Care sunt instruc iunile dumneavoastr ?
Fallom nu spuse nimic. Nu-l v zuse niciodat
pe Trevize spunând ceva computerului dar tia
ce dorea, din toat inima. Dorea s se întoarc pe
Solaria, la imensitatea reconfortant a locuin ei, la
Jemby... Jemby... Jemby...
Dorea s mearg acolo i, gândindu-se la lumea
pe care o iubea, i-o imagin vizibil pe ecran, a a
cum v zuse i alte lumi, pe care nu le dorea.
Deschise ochii i îi fix pe ecran, dorind ca acolo s
se afle o alt lume decât acest P mânt odios. Apoi,
privind lumea vizibil pe ecran, i-o imagin ca
fiind Solaria. Ura aceast Galaxie goal în care
fusese introdus împotriva voin ei ei. Îi d dur
lacrimile, i nava tremur .
Sim i acel tremurat, i se cl tin pu in.
Apoi auzi pa i r sunând afar , pe coridor i,
când deschise ochii, imaginea fu ocupat de fa a
lui Trevize, desfigurat . Acesta îi bloca ecranul, pe
care era prezentat tot ceea ce î i dorea. Trevize
striga ceva, dar ea nu îi acord aten ie. El o luase
de pe Solaria omorându-l pe Bander, i el îi
împiedica întoarcerea gândindu-se mereu doar la
mânt. Acum nu mai avea de gând s îl asculte.
Avea s duc nava înapoi pe Solaria, i sub
intensitatea hot rârii ei, aceasta tremur din nou.
 96

Bliss se ag disperat de bra ul lui Trevize:

Nu face asta! Nu face asta!
Îl strângea cu putere, tr gându-l înapoi, în timp
ce Pelorat, z cit i împietrit, st tea undeva în
spate.
Trevize striga:
I-a i mâinile de pe computer!... Bliss, nu-mi
sta în cale. Nu vreau s te r nesc.
Bliss spuse cu o voce aproape epuizat :
Nu fi violent cu copilul. Va trebui s i fac r u
ie... în ciuda tuturor ordinelor.
Ochii lui Trevize se plimbau, s lbatic, între
Fallom i Bliss.
Atunci ia-o de-acolo, Bliss. Acum!
Bliss îl împinse într-o parte cu o surprinz toare
for (pe care o luase, se gândi Trevize dup aceea,
de la Gaia, probabil).
Fallom, spuse ea, ridic mâinile.
Nu, ip Fallom. Vreau ca nava s mearg pe
Solaria. Vreau s mearg acolo! Acolo!
Ar cu capul înspre ecran, pentru ca nu
cumva s sl beasc presiunea mâinilor asupra
pupitrului.
Dar Bliss o prinse de um r i, când mâinile ei o
atinser , începu s tremure.
Vocea lui Bliss deveni blând :
Haide, Fallom, spune computerului s fie la
fel ca înainte i vino cu mine. Vino cu mine.
Mâinile ei mângâiau copilul, care se pr bu i
într-un acces de plâns.
Fallom lu mâinile de pe pupitru. Bliss,
prinzând-o de subsuoar , o ridic în picioare. O
întoarse, strângând-o puternic la piept, l sând-o
î i în bu e acolo sughi urile dezn jduite.
Apoi îi spuse lui Trevize, care st tea încremenit
în pragul u ii:
D -te la o parte, Trevize, i s nu ne atingi
atunci când vom trece.
Trevize se d du repede la o parte.
Bliss se opri o clip , spunându-i lui Trevize, în
oapt :
A trebuit s p trund o clip în mintea ei.
Dac i-am provocat fie i cea mai mic stric ciune,
nu te voi ierta u or.
Trevize avu impulsul de a-i spune c nu d dea
nici un milimetru de vacuum pentru mintea lui
Fallom; c nu se temea decât pentru computer.
Îns , sub privirea concentrat a Gaiei (cu
siguran , Bliss singur nu era capabil s îi
inspire acel moment de teroare rece pe care îl
sim i), t cu din gur .
mase mut i nemi cat o perioad destul de
lung dup ce Bliss i Fallom disp ruser în
camera lor. De fapt, r mase a a pân când Pelorat
spuse, domol:
Golan, e ti în regul ? Nu i-a f cut nici un
u, nu-i asa?
Trevize d du puternic din cap, ca pentru a se
scutura de paralizia care îl cuprinsese:
Sunt în regul . De fapt, problema este dac
acela este în regul .
Se a ez la consola computerului, punându- i
mâinile pe cele doua contururi care fuseser recent
acoperite de mâinile lui Fallom.
Ei? întreb nelini tit Pelorat.
Trevize ridic din umeri:
Pare s r spund normal. Este posibil s
descop r mai târziu ceva în neregul , dar acum
pare normal.
Apoi, furios:
Computerul nu ar trebui s r spund eficient
decât la mâinile mele, dar în cazul hermafroditului
nu au intervenit doar mâinile. Au fost i lobii-
transductori, sunt sigur...
Dar ce a f cut nava s se scuture? N-ar fi
trebuit s fac a a, nu?
Nu. Este o nav gravitic i nu ar fi trebuit s
suport m aceste efecte iner iale. Dar acel monstru-
femel ...
Se opri, p rând din nou furios.
Da?
B nuiesc c a dat computerului dou
instruc iuni contradictorii, i pe fiecare cu o
asemenea hot râre, încât computerul nu a avut de
ales decât s încerce s fac ambele lucruri în
acela i timp. A încercat s fac imposibilul, i din
aceast cauza, trebuie s fi sl bit pentru moment
condi ia de insensibilitate la iner ie a navei. Cel,
pu in, a a cred c s-a întâmplat.
Apoi, tr turile fe ei i se mai relaxar pu in:
Iar acesta ar putea fi un lucru bun totu i.
Acum îmi dau seama c toat p vr geala mea
despre Alfa Centauri i Sora sa era o tîmpenie.
Acum tiu unde trebuie s i fi mutat P mântul
secretul.

97

Pelorat se holb la el, apoi ignor ultima

remarc i se întoarse la o nedumerire mai veche:
În ce fel a cerut Fallom dou lucruri auto-
contradictorii?
Ei bine, a spus c vrea ca nava s se întoarc
pe Solaria.
Da. Sigur, asta dorea.
Dar ce vroia ea s spun prin Solaria? Nu
poate recunoa te Solaria, pentru c de fapt nu a
zut-o niciodat din spa iu. Atunci când am
 sit acea lume în mare grab , ea dormea. i în
ciuda celor citite la tine în bibliotec , împreun cu
ce i-o fi spus Bliss, b nuiesc c nu- i poate
imagina o Galaxie de sute de miliarde de stele i
milioane de planete populate. Crescut a a cum a
fost, în subteran i izolat , ea nu poate în elege
decât c exist lumi diferite dar câte? Dou ?
Trei? Patru? Pentru ea, orice lume este probabil s
fie Solaria, i datorit puterii dorin ei sale, este
Solaria. Întrucât Bliss a încercat s o lini teasc
spunându-i c dac nu g sim P mântul o vom
duce înapoi pe Solaria, i-a imaginat c Solaria
este aproape de P mânt.
Dar de unde tii, Golan? Ce te face s crezi
asta?
Din cele ce ne-a spus, Janov, atunci când ne-
am repezit la ea. A strigat c vrea s mearg pe
Solaria, apoi a ad ugat "acolo... acolo", ar tând cu
capul înspre ecran. i ce se afla pe ecran? Satelitul
mântului. Înainte de a merge la mas , când am
sit computerul, nu era pe ecran; în schimb,
era P mântul. Dar poate c Fallom, atunci când a
întrebat de Solaria, i-a întip rit în minte imaginea
satelitului, iar computerul, ca r spuns, trebuie s
se fi focalizat asupra acestuia. Crede-m , Janov,
tiu cum func ioneaz computerul. Cine ar ti mai
bine?
Pelorat privi marele p trar luminos de pe ecran
i spuse, gânditor:
În cel pu in unul dintre limbajele P mântului
era numit "Moon"; "Lun ", în alte limbaje. Probabil
avea multe alte nume... Închipuie- i ce
ceal , b trâne, pe o lume cu multe limbaje...
neîn elegeri, complica ii...
Lun ? spuse Trevize. Ei bine, pare destul de
simplu... Apoi, gânde te-te pu in, copilul poate c
a încercat, instinctiv, s deplaseze nava prin
intermediul lobilor-transductori, folosind sursa de
energie a navei, iar asta a dus la acea momentan
confuzie iner ial ... Dar astea nu conteaz deloc,
Janov. Ceea ce conteaz este c ne putem
concentra aten ia asupra Lunii da, îmi place
numele aflat acum pe ecran, m rit . O privesc
acum... i m minunez...
Din ce cauz , Trevize?
Din cauza dimensiunii sale. De obicei, noi nu
lu m în seam sateli ii, Janov. Sunt ni te obiecte
atât de mici! Îns acesta este diferit. Este o lume.
Are un diametru de aproximativ trei mii cinci sute
de kilometri.
O lume? Nu o po i numi lume. Nu poate fi
locuibil . Un diametru ca acesta, cniar dac are
trei mii cinci sute de kilometri, este prea mic. Nu
are atmosfer . Î i pot spune asta uitându-m doar
la ea. Nu are nori. Curba circular care îi pune în
eviden conturul pe fundalul cerului de stele este
clar ; la fel este i curba interioar care separ
emisfera luminoas de cea întunecat .
Trevize aprob :
Începi s devii un astronaut exersat, Janov.
Nu are ap . Asta înseamn doar c Luna nu este
locuit la suprafa . Dar în subteran?
Subteran? întreb Pelorat nesigur pe el.
Da. În subteran. De ce nu? Ora ele
mântului erau subterane, a a mi-ai spus. tim
Trantorul era de asemenea construit în
subteran. Mare parte din capitala Comporellon-
ului este construit în subteran. Locuin ele
Solariene sunt aproape în întregime subterane.
Este o situa ie foarte obi nuit .
Dar, Golan, în fiecare dintre aceste cazuri,
oamenii se aflau pe o planet locuibil . Suprafa a
era i ea locuibil , cu o atmosfer i cu un ocean.
Este posibil s tr ie ti în subteran atunci când
suprafa a este nelocuibil ?
Haide, Janov, gânde te! Unde tr im noi în
acest moment? Far Star este o micu lume cu
suprafa nelocuibil . Afar nu exist aer sau ap .
i totu i, în untru tr im într-un confort perfect.
Galaxia este plin de sta ii de intrare i de Colonii
spa iale de o varietate infinit , ca s nu mai
amintesc de nave spa iale. Toate sunt nelocuibile,
cu excep ia interiorului. Consider Luna ca fiind o
nav spa ial gigantic .
Cu un echipaj în untru?
Da. Milioane de oameni, din câte ne putem
imagina; i Plante, i animale; i o tehnologie
avansat ... Uite, Janov, nu i se pare plauzibil?
Dac P mântul, în ultimele sale zile, a putut
trimite un grup de Coloni pe o planet care orbita
în jurul lui Alfa Centauri; i dac , probabil cu
ajutorul Imperial, au putut încerca s o
terraformeze, s îi îns mân eze oceanele, s
construiasc o insul acolo unde nu era nici una;
nu putea P mântul, de asemenea, s trimit un
grup pe propriul s u satelit pentru a-l terraforma
în interior?
Presupun c da, spuse ov ielnic Pelorat.
Cu certitudine. Dac P mântul are ceva de
ascuns, de ce s îl trimit la un parsec dep rtare,
când putea fi ascuns pe o lume aflat la o distan
mai mic de p sut de milioane de ori decât cea
pân la Alfa? i, din punct de vedere psihologic,
Luna ar fi o ascunz toare mult mai eficient .
Nimeni nu s-ar gândi la via pe sateli i. Nici eu nu
m-am gândit. Gândurile mele o luaser razna spre
Alfa, cu Luna la mai pu in de doi centimetri de
nas. Dac n-ar fi fost Fallom...
Strânse buzele, i d du din cap:
Cred c va trebui s recunosc c meritul este
al ei. Dac n-am s-o fac eu, sigur o va face Bliss.
 Dar, ascult -m , b trâne, spuse Pelorat, dac
se ascunde ceva sub suprafa a Lunii, cum îl vom
si noi? Trebuie s fie o suprafa de milioane de
kilometri p tra i...
În jur de patruzeci de milioane.
i va trebui s o cercet m pe toat , c utând
ce? O deschidere? O camer de presurizare?
Dac pui problema în felul acesta, spuse
Trevize, ar fi într-adev r o treab imposibil , dar
noi nu c ut m obiecte, noi c ut m via ; mai mult,
via inteligent . i o avem pe Bliss, iar ea are
capacitatea de a detecta inteligen a, nu-i a a?

98

Bliss îl privi acuzator pe Trevize:

Am reu it în sfâr it s o adorm. Mi-a fost
extrem de greu. Era dezl uit . Din fericire, nu
cred c i-am provocat vreo stric ciune.
Trevize spuse cu r ceal :
Ai putea încerca s i-l sco i din minte pe
Jemby, tii, din moment ce este sigur c n-am nici
cea mai mic inten ie de a m întoarce pe Solaria.
Pur i simplu, s -i elimin o fixa ie, nu-i a a?
Ce tii tu despre lucrurile astea, Trevize? Tu nu ai
tatonat niciodat o minte. Nu ai nici cea mai mic
idee despre complexitatea ei. Dac ai ti câtu i de
pu in ceva despre cum func ioneaz mintea, nu ai
vorbi despre înl turarea unei fixa ii ca i cum ar
trebui s sco i o lingur cu gem dintr-un borcan.
Bine, m car sl be te-i-o.
A putea-o sl bi pu in, dup o lun de
trundere atent .
Ce vrei s spui prin p trundere?
Nu pot explica unuia care nu tie.
Atunci, ce ai de gând s faci cu copilul?
 Nu tiu înc ; trebuie s m gândesc foarte
bine.
În cazul acesta, spuse Trevize, hai s i spun
eu ce vom face cu aceast nav .
tiu ce ai de gând s faci. Mergem înapoi pe
Noul P mânt i mai facem o încercare cu
încânt toarea Hiroko, dac ne promite îns c de
data asta nu te va mai infecta.
Nu, spuse el, dimpotriv . M-am r zgândit.
Mergem pe Lun ... acesta este numele satelitului,
din câte mi-a spus Janov.
Satelitul? Pentru c este lumea cea mai la
îndemân ? Nu m-am gândit la asta.
Nici eu. i nici altcineva. Nic ieri în Galaxie
nu exist un satelit care s merite vreun pic de
aten ie. Dar acest satelit, fiind supradimensionat,
este unic. Mai mult, anonimatul P mântului este
i pentru el o foarte bun protec ie. Dac nu
se ti P mântul, nu po i g si nici Luna.
Este locuibil?
La suprafa , nu. Dar nu este deloc
radioactiv, deci nu este complet nelocuibil. Ar
putea avea via o via foarte bogat , chiar
sub suprafa . i, desigur, tu vei fi capabil s ne
spui dac este a a, dup ce ne vom apropia
suficient de mult.
Bliss ridic din umeri:
Am s încerc... Îns ce te-a f cut s te
gânde ti a a, deodat , la varianta satelitului?
Trevize r spunse calm:
M-am gândit la ceea ce a f cut Fallom atunci
când era la comenzi.
Bliss a tept , ca i cum se a tepta la explica ii
suplimentare, apoi ridic din nou din umeri:
Orice ar fi fost, b nuiesc c n-ai fi avut
aceast inspira ie dac i-ai fi dat frâu liber
impulsului criminal.
 N-am avut inten ia s o ucid, Bliss.
Bliss d du din mân :
În regul . Fie. Acum ne îndrept m spre
Lun ?
Da. i, din precau ie, nu merg prea repede.
Dar dac totul merge bine, vom fi în apropierea sa
în treizeci de ore.

99

Luna era o suprafa pustie. Trevize privi cum

sub ei alunec por iunea str lucitoare. O
panoram monoton format din cratere i zone
muntoase, i din umbre negre pe fundal luminos.
Solul prezenta schimburi subtile ale culorilor, i
rare întinderi plate întrerupte de cratere.
Pe m sur ce se apropiau de emisfera
întunecat , umbrele cre teau în lungime pân
când, în cele din urm , se contopir . O vreme, în
urma lor, vârfurile mun ilor str lucir în lumin ,
ca ni te stele mari, eclipsându- i suratele de pe
cer. Apoi disp rur , i cerul fu luminat doar de
razele ceva mai slabe ale P mântului, o sfer mare
albastru-alb , plin ceva mai mult decât jum tate.
Apoi nava l în urm P mântul, care se
scufund sub orizont astfel încât r maser în
întuneric bezn dedesubt, iar deasupra doar cu o
pulbere vag de stele, care pentru Trevize, crescut
pe lumea lipsit de stele a Terminus-ului, erau i
a suficient de fascinante.
Apoi, în fa , ap rur noi puncte luminoase, la
început una sau dou , apoi altele, m rindu-se,
îngro ându-se, fuzionând. i, imediat, dep ir
terminatorul intrând în emisfera luminat . Soarele
ri cu o splendoare infernal , în timp ce ecranul
se schimb , cercetând suprafa a solului de
dedesubt printr-un filtru polarizant.
Trevize î i d dea bine seama c era inutil s
spere a g si o cale de intrare în interiorul locuit
(dac exista a a ceva) printr-o simpl examinare
cut cu ochiul liber. Avea de examinat o
suprafa imens .
Se întoarse pentru a o privi pe Bliss, care st tea
lâng el. Ea nu privea ecranul; de fapt, inea ochii
închi i. P rea mai degrab c se pr bu ise în
scaun, nu c st tea pe el.
Trevize, întrebându-se dac nu cumva
adormise, spuse încet:
Detectezi ceva?
Bliss d du u or din cap.
Nu, opti ea. N-a fost decât acea adiere slab .
Mai bine m-ai duce înapoi acolo. O mai po i g si?
Computerul tie unde se afl .
Era ca i cum ar fi încadrat o int , lunecând
încoace i încolo, apoi o g si. Suprafa a în cauz se
afla în continuare cufundat în noaptea adânc , i,
în afar de faptul c P mântul str lucea foarte jos
pe cer dând suprafe ei dintre umbre o tent
cenu ie i fantomatic , nu se putea distinge nimic,
de i luminile din cabina de pilotaj fuseser stinse
pentru a cre te vizibilitatea.
Pelorat se apropiase i st tea nelini tit în
pragul u ii.
Am g sit ceva? opti el r gu it.
Trevize ridic mâna pentru a-l face s tac . O
privea pe Bliss. tia c vor trece câteva zile pân
când lumina soarelui va atinge acest petic de
mânt de pe Lun , dar tia de asemenea c
pentru ceea ce încerca Bliss s detecteze, lumina,
de orice fel, nu avea importan .
Este acolo, spuse ea.
E ti sigur ?
Da.
 Este singurul punct?
Singurul pe care l-am detectat. Ai survolat
toat suprafa a Lunii?
Am trecut peste o mare parte din ea.
Ei bine, pân aici nu am putut detecta decât
acest punct. Acum este mai puternic, ca i cum
lucrul acela ne-a detectat pe noi, i nu pare
periculos. Am sentimentul c suntem bineveni i.
E ti sigur ?
sta este sentimentul pe care îl detectez.
Poate c simuleaz , spuse Pelorat.
Bliss spuse, cu o urm de seme ie:
A detecta un fals, te asigur.
Trevize murmur ceva despre excesul de
încredere în sine, apoi spuse:
Ai detectat inteligen puternic .
Detectez o inteligen puternic . Numai c ...
Vocea sa c o not ciudat .
Numai c ce?
t. Nu m deranja. Las -m s m
concentrez. Ultimul cuvânt îl deduser din
mi carea buzelor. Apoi spuse, u or surprins :
Nu este fiin uman .
Nu este uman , repet Trevize cuprins de o
uimire mai mare. Avem din nou de-a face cu
robo i? Ca pe Solaria?
Nu, spuse Bliss zâmbind. Nu este nici robot.
Trebuie s fie ori una, ori alta.
Uite c nu este.
Bliss chicotea.
Nu este om, spuse ea, i totu i nu seam
cu nici un robot pe care l-am întâlnit pân acum.
A vrea s-o v d i pe-asta, spuse Pelorat.
du energic din cap, cu ochii înneca i în
pl cere:
Ar fi nemaipomenit. Ceva nou.
Ceva nou, murmur Trevize.
 El însu i deveni mai bine dispus... str fulgerat
de lumina unei nea teptate descoperiri.

100

Coborâr spre suprafa a Lunii, aproape

jubilând. Chiar i Fallom li se al tur i, cu
entuziasmul tinere ii, se l purtat de o bucurie
aproape insuportabil , ca i cum se întorcea cu
adev rat pe Solaria.
Cât despre Trevize, sim i în sine o und de
luciditate care îi spunea c era ciudat ca P mântul
sau ce-o fi provenit de pe P mânt i se afla acum
pe Lun care luase m suri atât de drastice
pentru a-i ine pe to i ceilal i departe de el, lua
acum m suri pentru a-i atrage. Scopul putea fi
acela i, în ambele cazuri? Era un caz de "Dac nu-
i po i face s te evite, atunci atrage-i i distruge-i"?
În ambele cazuri, secretul P mântului r mânea
neatins.
Dar acest gând p li i pieri în valul de bucurie
care cre tea continuu pe m sur ce se apropiau de
suprafa a Lunii. Totu i, dincolo de bucurie, reu i
se aga e de momentul de iluminare pe care îl
avusese chiar înainte de a începe coborârea.
rea c nu are nici un fel de îndoial încotro
se îndrepta nava. Acum se aflau chiar deasupra
vârfurilor colinelor, i Trevize, la computer, nu
sim ea nevoia de a face ceva. Ca i cum el i
computerul, amândoi, erau dirija i, i nu sim i
decât o imens euforie pentru faptul c greutatea
responsabilit ii îi fusese ridicat de pe umeri.
Alunecau paralel cu solul, spre o stânc ce se
în a înaintea lor ca o barier amenin toare; o
barier str lucind slab în lumina P mântului i în
fascicolul luminos al lui Far Star. Perspectiva unei
coliziuni p ru s nu aib importan pentru
Trevize, i deveni con tient, deloc surprins, c
por iunea din stânc cese afla chiar în fa a lor
coborâse, i c un coridor, str lucind în lumina
artificial , se deschisese pentru ei.
Nava încetini, aparent din propria sa dorin , i
se introduse cu precizie prin u ... intrând...
lunecând în interior... Poarta se închise în urma ei,
apoi se deschise o alta, în fa . Intr prin a doua
poart i p trunse într-o sal gigantic , ce p rea
pat în interiorul muntelui.
Far Star se opri, i to i cei din interior se gr bir
spre camera de presurizare. Nici unuia dintre ei,
nici m car lui Trevize, nu-i trecu prin minte s
verifice dac afar era o atmosfer respirabil
sau dac era atmosfer .
Totu i, era aer. Respirabil i agreabil. Privir în
jurul lor cu expresia oamenilor mul umi i care
ajunseser acas . De-abia într-un târziu
remarcar prezen a unei siluete care îi a tepta
politicos s se apropie.
Era înalt, cu o expresie serioas . Avea p rul de
culoarea bronzului, t iat scurt. Pome ii erau largi,
ochii str lucitori, iar îmbr mintea avea stilul
celor v zute în vechile c i de istorie. De i p rea
robust i viguros, avea o aur subtil obosit .
Prima reac iona Fallom. Cu un chiot puternic,
ascu it, alerg spre b rbat, dând din mâini i
strigând cu sufletul la gur :
Jemby! Jemby!
Nu încetini cursa, i când ajunse destul de
aproape, b rbatul se aplec i o ridic în aer. Ea îl
cuprinse de dup gât, plângând, strigând în
continuare, sugrumat :
Jemby!
Ceilal i se apropiar într-un ritm mai decent i
Trevize spuse, rar i clar (omul sta putea în elege
Galactica?):
Ne cerem scuze, domnule. Acest copil si-a
pierdut protectorul i îl caut cu disperare. Ne
uime te faptul c s-a repezit la dumneavoastr ,
având în vedere c ea caut de fapt un robot; un
lucru meca...
Omul vorbi pentru prima oar . Vocea sa era
mai degrab monoton decât muzical , i purta o
vag not arhaic , dar vorbi Galactica cu o
urin perfect .
V întâmpin cu toat prietenia, spuse el.
i p rea f îndoial prietenos, de i fa a sa
continua s poarte expresia de seriozitate.
Cât despre copil, arat probabil o
perspicacitate mai mare decât v închipui i,
deoarece sunt robot. Numele meu este Daneel
Olivaw.

CAPITOLUL 2l
utarea ia sfâr it

101

TREVIZE era într-o stare de complet uluial .

i revenise din euforia ciudat pe care o sim ise
înainte i dup aterizarea pe Lun o euforie care,
nuia acum, îi fusese indus de acest a a-zis
robot din fa a sa.
Îl fixa în continuare, i cu mintea acum perfect
lucid i neatins , r mase cuprins de uimire.
Vorbise plin de uimire, f cuse conversa ie plin de
uimire, de-abia în elesese ce spusese sau auzise în
timp ce c uta în înf area acestui aparent om, în
comportamentul s u, în modul de avorbi, ceva care
tr deze robotul.
 Nu-i de mirare, gândi Trevize, c Bliss detectase
ceva ce nu era nici om, nici robot. Dar care, dup
spusele lui Pelorat, era "ceva nou". Nimic r u în
asta, deoarece îi condusese gândurile într-o zon
mai luminoas .
Bliss i Fallom plecaser s se familiarizeze cu
împrejurimile. Fusese sugestia lui Bliss, dar
Trevize avu impresia c venise dup un schimb de
priviri, rapid ca un fulger, dintre ea i Daneel.
Atunci când Fallom refuz i ceru s r mân cu
fiin a pe care se înc âna s o numeasc Jemby,
un cuvânt din partea lui Daneel i ridicarea unui
deget fur de ajuns pentru a o face s demareze
imediat. Trevize i Pelorat r maser .
Ele nu fac parte din Funda ie, domnilor,
spuse robotul ca i cum asta explica totul. Una
este Gaia, iar cealalt , Spa ian .
Trevize p str t cerea în timp ce erau condu i
spre un copac sub care se g seau scaune foarte
simple. Se a ezar , la un gest al robotului, i dup
ce i acesta lu loc, cu 6 mi care perfect uman ,
Trevize spuse:
E ti cu adev rat robot?
Într-adev r, domnule, spuse Daneel.
Figura lui Pelorat str lucea de bucurie.
În vechile legende, spuse el, exist referin e la
un robot numit Daneel. E ti numit astfel în cinstea
lui?
Eu sunt acel robot, spuse Daneel. Nu este o
legend .
O, nu, spuse Pelorat. Dac e ti acel robot, ar
trebui s fii vechi de mii de ani.
Dou zeci de mii, spuse calm Daneel.
Pelorat p rea stânjenit. Îl privi pe Trevize, care
spuse, cu o urm de mânie:
Dac e ti robot, î i ordon s spui adev rul.
Nu am nevoie s mi se cear s spun
adev rul, domnule. Eu trebuie spun adev rul.
Deci, domnilor, ave i în fa trei alternative. Fie
sunt un om care v minte; fie sunt un robot care a
fost programat s cread c are o vechime de
dou zeci de mii de ani, îns în realitate nu are
aceast vechime; fie sunt un robot într-adev r
vechi de dou zeci de mii de ani. Trebuie s hot râ i
ce alternativ accepta i ca fiind adev rat .
Problema s-ar putea l muri în cursul
conversa iei, spuse sec Trevize. De exemplu, este
greu de crezut c acesta este interiorul Lunii. Nici
lumina...
Ridic în acela i timp privirea, c ci lumina era
aproape identic cu lumina difuz i blând a
soarelui, de i pe cer nu se vedea soarele, ba mai
mult, nu se vedea nici cerul.
...nici atrac ia gravita ional nu par credibile.
Atrac ia gravita ional la suprafa a acestei lumi ar
trebui s fie mai mic de 0,2 g.
Atrac ia gravita ional normal la suprafa
ar fi de fapt 0,16 g, domnule. Îns cea de aici este
creat cu ajutorul acelora i for e care v dau
dumneavoastr , pe nav , senza ia greut ii
normale, chiar dac sunte i în c dere liber sau în
mi care accelerat . Alte necesit i energetice,
inclusiv lumina, sunt satisf cute tot pe cale
gravita ional , de i, acolo unde este mai avantajos,
folosim energia solar . Materialele necesare sunt
asigurate de solul Lunii, cu excep ia elementelor
oare hidrogen, carbon i azot pe care Luna
nu le posed . Acestea le ob inem capturând câte o
comet ocazional . O astfel de captur o dat la un
secol este mai mult decât suficient pentru
satisfacerea nevoilor noastre.
În eleg c P mântul este inutilizabil, ca surs
de aprovizionare.
Din nefericire, a a este, domnule. Creierele
noastre pozitronice sunt tot atât de sensibile la
radioactivitate ca i proteinele umane.
Folose ti pluralul, i cl direa din fa a noastr
pare vast , minunat , rafinat ... cel pu in, v zut
din exterior. Deci mai sunt i alte creaturi pe Lun .
Oameni? Robo i?
Da, domnule. Avem pe Lun o ecologie
complet , precum i o cavitate vast i complex
care ad poste te aceast ecologie. Creaturile
inteligente sunt îns toate robo i, mai mult sau
mai pu in asem tori mie. Cu toate acestea, nu
ve i vedea nici unul. Cât despre aceast locuin ,
este folosit doar de mine, i este o construc ie
care o imita exact pe cea în care am tr it acum
dou zeci de mii de ani.
i pe care i-o aminte ti în am nunt, nu-i
a?
Exact, domnule. Am fost construit, i am
existat o perioad cât de scurt mi se pare,
acum pe Aurora, una dintre lumile Spa iene.
Cea cu...
Trevize se opri.
Da, domnule. Cea cu câinii.
E ti la curent?
Da, domnule.
i cum ai ajuns aici, dac la început ai tr it
pe Aurora?
Domnule, am venit aici la începuturile
coloniz rii Galaxiei, pentru a împiedica crearea
unui P mânt radioactiv. Împreun cu mine venise
un alt robot, Giskard, care putea percepe i
modifica min ile.
La fel ca Bliss?
Da, domnule. Am dat gre , dintr-un anumit
punct de vedere, i Giskard i-a încetat
func ionarea. Înainte de dezactivare, îns , mi-a
transmis mie talentul s u i m-a îns rcinat pe
mine s am în continuare grij de Galaxie; i în
special de P mânt.
De ce în special de P mânt?
În parte, datorit unui om, numit Elijah
Baley. Un P mântean.
Pelorat interveni, entuziasmat:
Golan, acesta este eroul legendar de care am
adus vorba cu ceva vreme în urm .
Un erou legendar, domnule?
Dr. Pelorat vrea s spun , explic Trevize, c
este un personaj c ruia i-au fost atribuite multe
realiz ri, i care întrune te calit ile multor b rba i
din istoria adev rat , sau poate chiar inventat .
Daneel se gândi un moment, apoi spuse foarte
calm:
Lucrurile nu stau astfel, domnilor. Elijah a
fost un om adev rat, unul singur. Nu tiu ce spun
legendele dumneavoastr despre el, dar în istoria
real , f el Galaxia poate c nu ar fi fost
niciodat colonizat . În cinstea lui, am f cut tot ce
am putut pentru a salva P mântul dup ce a
devenit radioactiv. Colegii mei robo i au fost
împr tia i în toat Galaxia, într-un efort de a
influen a o persoan aici, alta acolo... La un
moment dat, am ini iat un proiect de reciclare a
solului P mântului. La un alt moment, mult mai
târziu, am ini iat un proiect de terraformare a unei
lumi ce înconjoar o stea vecin , numit ast zi
Alfa. În nici unul dintre cazuri nu am avut cu
adev rat succes. Nu am putut influen a min ile
oamenilor atât cât a fi dorit, pentru c
întotdeauna a existat riscul de a face r u unuia
dintre ei. Vede i, am fost limitat a a cum sunt
limitat ast zi de Legile Roboticii.
Da?
Nu era neap rat nevoie s ai puterile mentale
ale lui Daneel pentru a sesiza neîncrederea în
aceast monosilab .
Prima lege, domnilor, spuse el, este
urm toarea: "Un robot nu are voie s r neasc o
fiin uman sau, prin pasivitate, s permit
nirea unei fiin e umane". A Doua Lege: "Un robot
trebuie s asculte ordinele date de fiin ele umane,
cu excep ia cazurilor când aceste ordine intr în
conflict cu Prima Lege." A Treia Lege: "Un robot
trebuie s i protejeze propria existen , atâta
vreme cât procedând astfel nu intr în conflict cu
Prima sau A Doua Lege." Desigur, v enun aceste
legi într-un limbaj aproximativ. În realitate, el
reprezint configura ii matematice complicate ale
sinapselor noastre pozitronice.
Î i este greu s respec i aceste Legi?
Trebuie, domnule. Prima Lege este un absolut
care aproape c îmi interzice folosirea vreunuia
dintre talentele mele mentale. Atunci când ai de-a
face cu Galaxia, este improbabil ca o ac iune s
împiedice complet r ul. Întotdeauna vor suferi
câ iva oameni, poate mul i, astfel încât un robot
trebuie s aleag pentru a minimiza r ul. Totu i,
complexitatea posibilit ilor este atât de mare,
încât este nevoie de timp pentru a lua acea
hot râre, i nici atunci nu po i fi sigur.
În eleg, spuse Trevize.
Pe parcursul întregii istorii Galactice, spuse
Daneel, am încercat s ameliorez cele mai rele
aspecte ale conflictelor i dezastrelor care s-au
cut mereu sim ite în Galaxie. Din când în când
poate c am reu it, într-o anumit m silr , dar
dac sunte i la curent cu istoria Galactic , ve i ti
sigur c reu itele au fost rare, i nu foarte
însemnate.
M car atâta lucru tiu i eu, spuse Trevize cu
un zâmbet fals.
Giskard, cu pu in înainte de a se dezactiva, a
conceput o lege robotic ce o devansa chiar i pe
prima. Am numit-o "Legea Zero", din
imposibilitatea de a ne gândi la altceva care s
aib sens. Legea Zero spune: "Un robot nu are voie
r neasc omenirea sau, prin pasivitate, s
permit r nirea omenirii." Ceea ce înseamn c ,
automat, Prima Lege trebuie modificat pentru a
suna astfel: "Un robot nu are voie s r neasc o
fiin uman sau, prin pasivitate, s permit
nirea unei fiin e umane, cu excep ia cazurilor în
care se intr în conflict cu Legea Zero." Modific ri
similare trebuiesc f cute în A Doua i A treia Lege.
Trevize se încrunt :
i cum decizi tu ce este bine sau r u pentru
omenire în ansamblu?
Exact aici este problema, domnule, spuse
Daneel. Teoretic, Legea Zero era solu ia
problemelor noastre. În practic îns , nu puteam
decide niciodat . O fiin uman este concret .
nirea unei persoane poate fi evaluat i
judecat . Omenirea este o abstrac ie. Cum s
lucrezi cu ea?
Nu tiu, spuse Trevize.
Stai spuse Pelorat. Ai putea transforma
omenirea într-un singur organism. Gaia.
Asta am încercat s fac, domnule. Am condus
fondarea Gaiei. Dac omenirea ar putea fi
transformat într-un singur organism, ar deveni
un obiect concret, cu care s-ar putea lucra. Totu i,
crearea unui superorganism nu a fost chiar a a de
oar pe cât m i teptasem. În primul rând, nu
se putea face decât dac oamenii pre uiau
superorganismul mai mult decât propriul lor ego,
i a trebuit s g sesc un tipar mental care s
permit acest lucru. Asta a fost cu mult timp
înainte de a m gândi la Legile Roboticii.
Deci Gaianii sunt robo i. Am b nuit asta de la
început.
În acest caz, b nuiala dumneavoastr este
gre it , domnule. Sunt fiin e umane, dar în
creierele lor a fost puternic inoculat echivalentul
Legilor Roboticii. Ei trebuie s pre uiasc via a, s
o pre uiasc cu adev rat... i, chiar i dup ce
acest lucru a fost realizat, a r mas o fisur
puternic . Un superorganism constând doar din
fiin e umane este instabil. Nu poate fi format.
Trebuiesc ad ugate alte animale... apoi plante...
apoi lumea anorganic . Cel mai mic
superorganism cu adev rat stabil este o întreag
lume, o lume suficient de mare i de complex
pentru a avea o ecologie durabil . A fost nevoie de
mult timp pentru a în elege asta, i de-abia în
ultimul secol Gaia a fost pe deplin constituit ;
acum este gata s se îndrepte spre Galaxia... dar
va fi nevoie de o perioad îndelungat . Poate c
drumul r mas este totu i mai scurt decât cel
parcurs pân acum, din moment ce cunoa tem
regulile.
Ai avut nevoie de mine pentru a lua decizia în
locul t u. Este adev rat, Daneel?
Da, domnule. Legile Roboticii nu ne-ar
permite nici mie, nici Gaiei, s lu m o decizie care
ri te evolu ia în r u a omenirii. i, între timp,
acum cinci secole, când se p rea c nu voi
descoperi niciodat metodele pentru a dep i
dificult ile care-mi st teau în calea spre
definitivarea Gaiei, mi-am îndreptat aten ia spre o
a doua variant , i am ajutat la na terea i
dezvoltarea tiin ei psihoistoriei.
Trebuia s -mi fi imaginat, murmur Trevize.
tii, Daneel, încep s cred c într-adev r ai o
vechime de dou zeci de mii de ani.
Mul umesc, domnule.
Ia stai pu in, spuse Pelorat. Cred c încep s
întrez resc ceva. Tu însu i faci parte din Gaia,
Daneel? A a ai aflat despre câinii din Aurora? Prin
Bliss?
Într-un fel ave i dreptate, domnule, spuse
Daneel. Sunt asociat cu Gaia, de i nu fac parte din
ea.
Trevize ridic sprâncenele:
Semeni cu Comporellon, lumea pe care am
vizitat-o imediat dup ce am p sit Gaia. Aceasta
insist c nu face parte din Confedera ia
Funda iei, ci este doar asociat cu ea.
Daneel aprob cu o mi care lent a capului:
Cred c analogia este pertinent , domnule.
Pot, ca asociat al Gaiei, lua cuno tin de tot ceea
ce con tientizeaz Gaia... prin persoana lui Bliss,
de exemplu. Îns Gaia nu poate deveni con tient
de ceea ce con tientizez eu, astfel încât îmi p strez
libertatea de mi care. Aceast libertate de mi care
îmi este necesar pân când va fi format Galaxia.
Trevize privi lung robotul, pre de o clip , apoi
spuse:
i, con tientizând prin Bliss, ai influen at
dup bunul plac întâmpl rile petrecute în c toria
noastr ?
Daneel emise un oftat ciudat, aproape omenesc:
N-am putut face prea mult, domnule.
Întotdeauna sunt re inut de Legile Roboticii... i
totu i, am u urat presiunea care ap sa mintea lui
Bliss, luând asupra mea un pic din excesul de
responsabilitate. Astfel încât a reu it s ac ioneze
în cazul lupilor de pe Aurora i Spa ianului de pe
Solaria cu mai mare promptitudine i cu mai
pu ine efecte negative asupra ei. În plus, am
influen at femeia de pe Comporellon ca i pe cea
de pe Noul P mânt prin Bliss, ca s aib un
sentiment favorabil fa de dumneavoastr , i s
pute i astfel continua c toria.
 Trevize zâmbi, aproape trist:
Ar fi trebuit s -mi dau seama c nu era
meritul meu.
Daneel accept remarca, dar respinse
subestimarea jalnic a lui Trevize:
Dimpotriv , domnule, dumneavoastr a i
avut un merit important. Fiecare dintre cele dou
femei v-au privit de la bun început cu un ochi
favorabil. Eu nu am f cut decât s amplific atât cât
puteam impulsul deja prezent, inând cont de
stricte ea Legilor Roboticii. Din cauza acestor
restrângeri i din cauza altora cu foarte mare
greutate am reu it s v aduc aici, i doar indirect.
În câteva situa ii am fost în mare pericol de a v
pierde.
Dar acum sunt aici, spuse Trevize. Ce vrei de
la mine? S confirm decizia mea în favoarea
Galaxiei?
Fa a lui Daneel, mereu inexpresiv , reu i de
aceast dat s par disperat :
Nu, domnule. Simpla decizie nu mai este
acum suficient . V-am adus aici a a cum am
putut mai bine inând cont de situa ia mea
actual , pentru ceva mult mai disperat. Sunt pe
moarte.

102

Poate din cauza felului prozaic în care vorbise

Daneel; sau poate din cauz c o via lung de
dou zeci de mii de ani f cea ca moartea s nu mai
par o tragedie pentru cineva condamnat s
tr iasc mai pu in de un procent din acea
perioad ; în orice caz, Trevize nu sim i nici un
impuls de compasiune:
S mori? Ce, o ma in poate muri?
 Î i poate înceta existen a, domnule. Folosi i
ce cuvânt dori i. Sunt b trân. Nici o creatur
con tient care tr ia pe vremea când mi s-a dat
pentru prima oar con tiin nu mai tr ie te
ast zi, fie ea de natur organic sau robotic .
Chiar i eu am discontinuit i.
În ce sens?
— Nu exist element fizic din mine, domnule,
care s nu fi fost înlocuit. Nu o dat , ci de mai
multe ori. Chiar i creierul pozitronic a fost înlocuit
de cinci ori. De fiecare dat , con inutul vechiului
creier a fost imprimat în cel nou, pân la ultimul
pozitron. De fiecare dat , noul creier a c tat o
capacitate i o complexitate mai mare decât cel
vechi, a a încât s-a f cut loc pentru mai mult
memorie, i s-a dat posibilitatea unor decizii i
ac iuni mai rapide. Dar...
Dar?
Cu cât creierul este mai evoluat i mai
complex, cu atât este mai instabil, i cu atât mai
repede se degradeaz . Creierul meu actual este de
o sut de mii de ori mai sensibil decât primul, i
are o capacitate de zece milioane de ori mai mare;
dar în timp ce primul meu creier a rezistat peste
zece mii de ani, cel actual nu are decât ase sute
de ani vechime, i este f îndoial b trân.
Fiecare amintire a celor dou zeci de mii de ani este
perfect înregistrat . Mecanismul de apelare este
perfect. Dar creierul este plin. Capacitatea de a lua
decizii este într-un declin rapid; iar capacitatea de
a verifica i a influen a min ile aflate la distan e
hiperspa iale este într-un declin i mai puternic. i
nici nu pot proiecta un al aselea creier. O
miniaturizare superioar va duce la dep irea
barierei principiului de nedeterminare, iar
cre terea complexit ii va duce la o degenerare
aproape imediat .
 Pelorat p rea tulburat i cuprins de disperare:
Dar, Daneel, Gaia poate merge mai departe i
tine. Acum, dup ce Trevize a hot rât s
aleag Galaxia...
Pur i simplu, procesul a durat prea mult
timp, spuse Daneel la fel de inexpresiv ca
întotdeauna. A trebuit s a tept ca Gaia s fie pe
deplin format , în ciuda dificult ilor nea teptate
care au ap rut. În momentul apari iei unei fiin e
umane domnul Trevize capabil s ia decizia
crucial , era deja prea târziu. S nu crede i, totu i,
nu am luat m suri pentru a-mi prelungi durata
de via . Încetul cu încetul mi-am redus
activit ile, p strându-ma pentru cazurile urgente.
Atunci când nu m-am mai putut baza pe m surile
active pentru a p stra izolarea sistemului
mânt/Lun , am recurs la metode pasive. În
câ iva ani, to i robo ii umaniformi care au lucrat
cu mine au fost chema i acas , unul câte unul.
Ultima lor datorie a fost s elimine din arhivele
planetare toate informa iile referitoare la P mânt.
mine i colegii mei robo i, ac ionând la
deplina capacitate, Gaia va fi lipsit de
instrumentele esen iale pentru a se transforma în
Galaxia într-o perioad scurt . L sat singur ,
acest proces s-ar putea realiza doar dup un
num r imens de ani.
tiai toate astea, spuse Trevize, atunci când
am luat eu decizia?
tiam cu mult timp înainte, spuse Daneel.
Gaia, desigur, nu tia.
i atunci, spuse furios Trevize, ce rost a avut
m treci prin toat aceast arad ? La ce a
folosit? De când am luat decizia, am cotrob it prin
Galaxie c utând P mântul i ceea ce credeam eu
reprezint "secretul" s u ne tiind ca secretul
erai tu pentru a-mi confirma decizia. Ei bine, am
confirmat-o. tiu acum c Galaxia este esen ial ...
dar, dup toate aparen ele, nu se mai poate face
nimic. De ce nu ai l sat Galaxia în pace? De ce nu
m-ai l sat pe mine în pace?
Deoarece, domnule, spuse Daneel, c utam o
cale de rezolvare a problemei, i am continuat în
speran a c voi g si una. Cred c am g sit-o! În loc
de a-mi înlocui creierul cu unul pozitronic, care
este de nerealizat, l-a putea face s fuzioneze cu
un creier uman; un creier uman neafectat de cele
Trei Legi, i care va aduce creierului meu nu
numai capacitate în plus, ci i un nou set de
capacit i. Pentru asta v-am adus aici.
Adic vrei s i une ti creierul cu unul
uman? Creierul uman s i piard individualitatea
pentru ca tu s realizezi o Gaia cu dou creiere?
Da, domnule. Asta nu m va face nemuritor,
dar mi-ar putea permite s tr iesc suficient de
mult pentru a definitiva Galaxia.
i m-ai adus pe mine pentru a a ceva? Vrei
independen a mea fa de cele Trei Legi, vrei s
integrezi în tine puterea mea de judecat , cu pre ul
individualit ii mele?... Nu!
Adineauri a i spus c Galaxia este esen ial
pentru binele ome..., începu Daneel.
Chiar dac ar fi a a, va fi nevoie de mult timp
pentru a fi definitivat , iar eu îmi voi petrece via a
ca individ. Pe de alt parte, dac Galaxia ar fi rapid
definitivat , se va produce o pierdere de
individualitate la nivel Galactic, iar pierderea mea
va face parte dintr-un întreg inimaginabil mai
mare. Totu i, nu voi consim i niciodat s -mi pierd
individualitatea în timp ce restul oamenilor din
Galaxie i-o p streaz .
Deci, este a a cum mi-am imaginat, spuse
Daneel. Creierul dumneavoasttr nu este potrivit
pentru fuziune i, în orice caz, ar fi mai bine dac
v-a i p stra capacitatea individual de judecat .
Când te-ai r zgândit? Ai spus c m-ai adus
aici pentru fuziune.
Da, i am facut-o folosindu-mi la maximum
puterile mult sl bite. Totu i, când am spus "Pentru
asta v-am adus aici", ine i cont c în Galactica
Standard, cuvântul "dumneavoastr " se refer i la
plural, i la singular. Eu m refeream la to i.
Pelorat în epeni în scaun:
Serios? Spune-mi, Daneel, un creier uman
care ar fuziona cu al t u ar avea acces la toate
amintirile tale... la to i cei dou zeci de mii de ani
petrecu i, mergând înapoi pân în vremurile
legendare?
Desigur, domnule.
Pelorat inspir adânc:
Asta ar fi o încununare superb a cercet rii
de o via întreag , i iat ceva pentru care a
renun a bucuros la individualitate. Te rog, f -mi
favoarea de a împ i creierul cu tine.
i Bliss? întreb blând Trevize. Cu ea cum
mâne?
Pelorat nu ezit decât un moment.
Bliss va în elege, spuse el. În orice caz, îi va fi
mai bine f mine... dup un anumit timp.
Daneel d du din cap:
Oferta dumneavoastr , Dr. Pelorat, este
generoas , dar nu o pot accepta. Creierul
dumneavoastr este îmb trânit, i nu poate
supravie ui decât dou , cel mult trei decenii, chiar
i într-o fuziune cu creierul meu. Am nevoie de
altceva... Privi i!
Arat cu degetul, apoi spuse:
Am chemat-o înapoi.
Bliss se întorcea, p ind voioas i plin de
via . Pelorat se ridic disperat în picioare:
Bliss! O, nu!
 Nu v alarma i, Dr. Pelorat, spuse Daneel. Nu
o pot folosi pe Bliss. Asta m-ar face s fuzionez cu
Gaia, iar eu trebuie s fiu independent de Gaia,
dup cum am explicat deja.
Dar în acest caz, spuse Pelorat, cine...
i Trevize, privind silueta sub iric ce alerga în
spatele lui Bliss, spuse:
Robotul a vrut-o tot timpul doar pe Fallom,
Janov.

103

Bliss se întoarse, zâmbitoare, într-o stare de

vizibil satisfac ie.
Nu am putut trece dincolo de limita
domeniului, spuse ea, dar mi-a amintit foarte mult
de Solaria. Fallom, desigur, nu are nici o îndoial
este Solaria. Am întrebat-o dac nu crede c
Daneel are o înf are diferit de cea a lui Jemby
la urma urmelor, Jemby era metalic i Fallom
a spus: "Nu, nu chiar." N-am în eles ce a vrut s
spun prin "nu chiar".
Privi spre Fallom. Nu foarte departe, cânta la
flaut pentru un Daneel serios, care d dea din cap
în ritmul melodiei. Sunetul ajungea pân la ei,
sub ire, clar, i încânt tor.
tia i c a luat flautul cu ea? întreb Bliss.
Cred c nu vom reu i s o separ m foarte curând
de Daneel.
Remarca întâlni o lini te grea, i Bliss îi privi pe
cei doi b rba i, brusc îngrijorat :
Ce s-a întâmplat?
Trevize d du din mâna în direc ia lui Pelorat.
"Spune-i tu", p rea s însemne gestul.
Pelorat î i drese glasul i spuse:
De fapt, Bliss, cred ca Fallom va r mâne
pentru totdeauna cu Daneel.
Serios? f cu Bliss încruntându-se.
du s se îndrepte în direc ia lui Daneel, dar
Pelorat o prinse de bra :
Bliss drag , nu po i. Chiar i acum este mai
puternic decât Gaia, i Fallom trebuie s r mân
cu el pentru a se definitiva Galaxia. -mi voie s -
i explic... i, Golan, corecteaz -m te rog dac
gre esc undeva.
Bliss ascult relatarea, cu un aer din ce în ce
mai disperat.
Încercând s judece la rece, Trevize spuse:
În elegi cum stau lucrurile, Bliss? Copilul
este Spa ian, iar Daneel a fost conceput i
construit de Spa ieni. Copilul a fost crescut de un
robot i nu cuno tea nimic altceva, pe o mo ie la
fel de pustie ca i aceasta. Are puteri transductive,
i acestea îi sunt necesare lui Daneel, care astfel
va mai tr i trei sau patru secole, ceea ce s-ar putea
fie de ajuns pentru definitivarea Galaxiei.
Bliss spuse, cu obrajii ro ii i ochii umezi:
B nuiesc c robotul a manevrat c toria
noastr astfel încât s trecem prin Solaria i s
lu m copilul, pentru a-l folosi el.
Trevize ridic din umeri:
Poate c a profitat de ocazie. Nu cred c în
acest moment puterile îi sunt suficient de mari
pentru a face din noi ni te marionete perfecte,
manevrate de la distan e hiperspa iale.
Nu. A f cut-o inten ionat. S-a asigurat c m
voi ata a puternic de copil, pentru a-l lua cu mine
în loc s îl las acolo, ca s fie omorât; c îl voi
ap ra de tine, care nu manifestai decât
resentiment i sup rare pentru faptul c este
împreun cu noi.
Poate c aici n-a intervenit decât etica ta
Gaian , spuse Trevize, pe care Daneel a amplificat-
o pu in. Haide, Bliss, mai bine decât atât nu se
poate. S presupunem c ai putea o iei pe
Fallom împreun cu tine. În ce loc a-i putea-o duce
ca s fie mai fericit decât aici? Ai duce-o înapoi pe
Solaria, unde ar fi omorât f mil ? Pe vreo lume
aglomerat , unde s-ar îmboln vi i ar muri? Pe
Gaia, unde i s-ar sfâ ia inima de dorul lui Jemby?
Într-o nesfâr it c torie prin Galaxie, unde ar
crede c fiecare lume întâlnit este Solaria? i i-ai
putea g si lui Daneel un alt ajutor pentru a
construi Galaxia?
Bliss t cea, trist .
Pelorat întinse o mân spre ea, un pic timid.
Bliss, spuse el, m-am oferit voluntar pentru a
fuziona cu creierul lui Daneel. N-a acceptat, pe
motivul c sunt prea b trân. Mi-a fi dorit s
accepte, dac astfel ai fi putut r mâne cu Fallom.
Bliss îi lu mâna i i-o s rut :
Mul umesc, Pel, dar pre ul ar fi prea mare,
chiar i pentru Fallom.
Inspir adânc, i încerc un zâmbet:
Poate c , atunci când ne vom întoarce pe
Gaia, organismul global îmi va permite s am i eu
un copil... i, printre silabele numelui s u, se va
si i Fallom..
Daneel, ca i cum î i d duse seama c
problema se rezolvase, se îndrept spre ei. Fallom
op ia pe lâng el. Tân ra copil o lu la fug i
ajunse prima la ei.
Mul umesc, Bliss, spuse ea, c m-ai adus din
nou acas , la Jemby, i c ai avut grij de mine pe
nav . Nu te voi uita niciodat .
Apoi se arunc în bra ele lui Bliss, i se
strânser puternic.
Sper c vei fi întotdeauna fericit , spuse
Bliss. i eu îmi voi aduce aminte de tine, Fallom
drag .
 Îi d du drumul, cu p rere de r u.
Fallom se întoarse spre Pelorat i spuse:
i ie î i mul umesc, Pel, pentru c m-ai l sat
î i citesc video-c ile.
Apoi, f nici un cuvânt în plus, i dup o
urm de ezitare, întinse spre Trevize o mân
sub ire, de feti . El o inu o clip , apoi îi d du
drumul.
Succes, Fallom, murmur Trevize.
V mul umesc tuturor, domnilor i doamn ,
spuse Daneel, pentru ceea ce a i f cut, fiecare în
felul propriu. Sunte i liberi s pleca i acum,
deoarece c utarea dumneavoastr a luat sfâr it.
Cât despre munca mea, va lua i ea în curând
sfâr it, cu succes.
Dar Bliss spuse:
Stai, înc nu am terminat. Înc nu tim dac
Trevize crede în continuare c viitorul cel mai bun
pentru omenire este Galaxia, în opozi ie cu vasta
conglomerare a Izola ilor.
S-a exprimat clar în aceast privin , cu
câtva timp în urm , doamn , spuse Daneel. A
decis în favoarea Galaxiei.
Bliss strânse buzele:
Prefer s aud de la el... Ce decizi, Trevize?
Trevize spuse pe un ton calm:
Tu ce ai vrea, Bliss? Dac decid împotriva
Galaxiei, s-ar putea s o prime ti înapoi pe Fallom.
Eu sunt Gaia, spuse Bliss. Trebuie s aflu
care este decizia ta de dragul adev rului, nu
pentru altceva.
Spune i-i, domnule, îl îndemn Daneel.
Mintea dumneavoastr , dup cum Gaia î i poate
da seama, este neatins .
Am decis în favoarea Gaiei, spuse Trevize. Nu
mai am nici o îndoial în aceast privin .
 104

Bliss r mase împietrit o perioad de timp, cât

numeri pân la cincizeci, ca i cum trebuia s
permit informa iei s ajung în toate col urile
Gaiei. Apoi spuse:
De ce?
Ascult -m , spuse Trevize. Am tiut de la
bun început c pentru oamenire nu exist decât
dou posibilit i pentru viitor: Galaxia, sau Al
Doilea Imperiu al Planului Seldon. i p rerea mea
este c aceste dou posibilit i se exclud una pe
alta. Nu putem avea Galaxia decât dac , dintr-un
anume motiv, Planul Seldon are o fisur
fundamental . Din nefericire, n-am tiut nimic
despre Planul Seldon în afar de cele dou axiome
pe care se bazeaz : unu, c trebuie implicat un
mare num r de oameni pentru a permite omenirii
fie tratat statistic ca grup de indivizi
interac ionând aleator; i doi, c omenirea nu
trebuie s cunoasc rezultatul concluziilor
psihoistorice înainte ca acest rezultat s fie atins.
Din moment ce decisesem deja în favoarea
Galaxiei, înseamn c sesizasem în subcon tient
unele fisuri în Planul Seldon, iar aceste fisuri
trebuie s fie prezente doar în axiome, pentru c
nu cuno team nimic altceva despre Plan. i totu i,
n-am reu it s v d nimic în neregul cu axiomele.
M-am str duit, atunci, s descop r P mântul,
intuind c P mântul nu putea fi ascuns cu atâta
îndârjire f un scop anume. Trebuia s descop r
care era acest scop. N-aveam nici un motiv
întemeiat s m a tept la g sirea unei solu ii, dar
eram disperat i nu tiam ce altceva a fi putut
face... i poate c dorin a lui Daneel pentru un
copil Solarian a fost un impuls în plus. În orice
caz, în cele din urm am g sit P mântul, apoi
Luna, i Bliss a detectat gândurile lui Daneel, pe
care el, deliberat desigur, le trimisese în
întâmpinare. Ea a descris mintea lui Daneel ca
fiind nici uman , nici robotic . Ulterior s-a dovedit
avea dreptate, c ci creierul lui Daneel este mult
mai evoluat decât al oric rui robot care a existat
vreodat , i nu ar putea fi descris ca fiind un
simplu creier robotic. Îns nu putea fi sim it nici
ca fiind uman. Pelorat a spus, referindu-se la el, c
este "ceva nou", iar acest lucru a servit pentru a
declan a în mine "ceva nou": o nou idee. A a
cum, cu mult timp în urm , Daneel i colegul s u
au pus la punct o a patra lege a roboticii, mai
fundamental decât celelalte trei, a a am putut
intui i eu o a treia axiom de baz a psihoistoriei,
mai fundamental decât primele dou ; o a treia
axiom , atât de fundamental , încât nimeni nu i-
a b tut capul s o enun e. Iat-o. Cele dou axiome
cunoscute au în vedere fiin ele umane, i se
bazeaz pe axioma implicit c acestea reprezint
singura specie inteligent din Galaxie; în
consecin , ar fi singurele organisme ale c ror
ac iuni sunt semnificative pentru evolu ia societ ii
i a istoriei. Aceasta este axioma nedeclarat : c în
Galaxie nu exist decât o singur specie
inteligent , iar aceasta este Homo sapiens. Dac ar
exista "ceva nou", dac ar exista alte specii cu o
inteligen mult diferit , atunci comportamentul
lor nu ar putea fi descris în mod corect prin
matematicile psihoistoriei, iar Planul Seldon nu ar
avea nici un sens. În elege i?
Trevize tremura aproape, din dorin a sincer de
a se face în eles.
În elege i? repet el.
Da, spuse Pelorat, în eleg, dar ca avocat al
necuratului, b trâne...
 Da? Continu .
Fiin ele umane sunt singurele creaturi
inteligente din Galaxie.
Robo ii? spuse Bliss. Gaia?
Pelorat se gândi pu in, apoi spuse, ezitant:
Robo ii nu au jucat vreun rol semnificativ în
istoria oamenilor, de la dispari ia Spa ienilor
încoace. Gaia nu a jucat un rol semnificativ pân
foarte recent. Robo ii sunt crea ia oamenilor, Gaia
este crea ia robo ilor i atât robo ii cât i Gaia,
întrucât trebuie s asculte de cele Trei Legi, nu au
de ales decât s se supun dorin elor oamenilor. În
ciuda celor dou zeci de mii de ani de munc ai lui
Daneel i a îndelungatei evolu ii a Gaiei, un singur
cuvânt din partea lui Golan Trevize, o fiin
uman , ar pune cap t atât muncii cât i evolu iei
lor. Rezult , deci, c omenirea este singura specie
inteligent semnificativ în Galaxie, iar psihoistoria
mâne valid .
Singura form de inteligen din Galaxie,
repet rar Trevize. Sunt de acord. Cu toate acestea,
vorbim atât de des i atât de mult despre Galaxie,
încât ne este imposibil s vedem eroarea. Galaxia
nu este Universul. Mai sunt i alte galaxii.
Pelorat i Bliss tres rir tulbura i. Daneel
asculta cu o seriozitate binevoitoare, mângâind
or p rul lui Fallom.
Asculta i-m mai departe, spuse Trevize.
Imediat dincolo de Galaxie se afl Norii lui
Magellan, unde nu a penetrat pân acum nici o
nav construit de oameni. Mai departe se afl alte
mici galaxii, i nu foarte departe este gigantica
Galaxie Andromeda, mai mare decât a noastr .
Dincolo de ea, sunt miliarde de galaxii. Galaxia
noastr a creat o singur specie inteligent
capabil s ajung la o societate tehnologic , dar
ce tim noi despre celelalte galaxii? A noastr
poate c este atipic , în altele poate în toate
pot exista multe specii inteligente angajate în
competi ie, luptând una împotriva alteia, fiecare de
neîn eles pentru noi. Poate c acum îi preocup
lupta lor intern , dar dac într-o anume galaxie
una dintre specii câ tig suprema ia asupra
celorlalte i are dup aceea timp s se gândeasc
la posibilitatea penetr rii altor galaxii? Din punct
de vedere hiperspa ial, Galaxia este un punct la
fel ca i Universul. Noi nu am vizitat vreo alt
Galaxie i, din câte tim noi, nici o specie
inteligent din alt galaxie nu ne-a vizitat pe noi.
Dar aceast stare de lucruri poate lua sfâr it într-o
zi. i dac vin invadatorii, pot g si modalit i de a
învr jbi oamenii unii împotriva altora. De atâta
amar de vreme nu ne lupt m decât între noi, încât
suntem obi nui i cu luptele interne. Un invadator
care ne g se te diviza i unii împotriva altora ne va
domina, sau ne va distruge pe to i. Singura
ap rare valid este crearea Galaxiei, care nu se
poate întoarce împotriva ei îns i, i care poate
înfrunta invadatorii cu maximum de eficien .
Imaginea pe care ne-o descrii este
înfrico toare, spuse Bliss. Vom avea timp s
form m Galaxia?
Trevize ridic privirea, ca pentru a penetra
stratul gros de roc lunar care îi separa de
suprafa a Lunii i de spa iu; ca i cum se str duia
vad acele galaxii îndep rtate, mi cându-se
încet în pr stiile inimaginabile ale spa iului.
În toat istoria omenirii, spuse el, din câte
tim, nici o alt inteligen nu a intrat în contact
cu noi. Aceast situa ie nu trebuie s mai dureze
decât câteva secole, poate pu in mai mult decât o
zecime de miime din timpul în care a evoluat
civiliza ia noastr pân acum. Dup aceea vom fi
în siguran . La urma urmelor...
 Aici, Trevize se sim i cuprins de un fior de
nelini te, pe care se str dui s nu îl ia în seam , i
continu :
... du manul înc nu este aici, printre noi.
i evit s coboare privirea pentru a întâlni
ochii mari i impenetrabili ai lui Fallom
hermafrodit , transductiva, diferit a inti i
asupra lui.
--------------------------------------