Farmacologie speciala –

SNV2
Curs Nr.5
02.Nov.2009

Dr.Simona Bengea
 Continutul cursului

 Continuare medicatia colinergica;

 Domeniul adrenergic.
Continuare medicatia colinergica
 Substante cu actiune ganglionara:
- Nicotina;
- Ganglioplegice.
 Blocante ale transmiterii neuromusculare:
- Curarizante;
- Miorelaxante periferice.
Continuare medicatia colinergica
 Substante cu actiune ganglionara:

Definitie: Substanţele ganglionare acţionează la

nivelul sinapselor ganglionare vegetative ca
agonisti sau antagonisti, interferând activitatea atât
a fibrelor simpatice cât şi a celor parasimpatice.

Cea mai cunoscută substanţă cu acţiune de acest gen

este Nicotina (alcaloid obţinut din Nicotiana
tabacum), care are efect de tip agonist în doze mici
şi de tip antagonist, în doze mari.
 Continuare medicatia colinergica
Nicotina – actiune bifazica initial excitanta apoi
deprimanta:
 in doze mici are acţiune stimulatoare a receptorilor
N1(Nn) ganglionari:
- de tip parasimpaticoton (ganglionii parasimpatici
fiind mai sensibili decât cei simpatici reacţionând
primii);
- după o perioadă de timp sau dacă se administrează
doze medii - apare acţiunea stimulatoare de tip
simpaticoton.
 Continuare medicatia colinergica
Nicotina –
 [n doze mari blocheaz` ganglionii vegetativi simpatici ]i
parasimpatici;
Simptome:
- Stimularea secretiilor salivara, gastrica, sudorala, apoi inhibarea
acestora;
- Stimularea musculaturii tubului digestiv, cresterea
peristaltismului, diaree, greata;
- Bradicardie, apoi tahicardie insotita de aritmii si tulburari de
conducere;
- Hipotensiune tranzitorie, urmata de o crestere a TA, ulterior
scazand din nou;
- Contractii fasciculare ale musculaturii striate, apoi slabiciune
si paralizie;
- Stimularea respiratiei, apoi paralizia centrului respirator si a
muschilor respiratori.
 Continuare medicatia colinergica
Toxicitatea nicotinei – fumatul:
- Intoxicatia usoara: greata, voma, diaree,
palpitatii, transpiratie, tremor.
- Intoxicatia cronica (tabagismul): afectiuni
cardiovasculare, central nervoase, respiratorii,
digestive:
 Sistem cardiovascular: spasme, ateroscleroza,
insuficienta coronariana, aritmii;
 Aparat respirator: BPOC, emfizem, cancer
bronsic.
 Continuare medicatia colinergica
Ganglioplegice
- sunt substanţe cu acţiune antagonist selectivă asupra
receptorilor nicotinici N1 (Nn) (din ganglionii
vegetativi);
- Determina inhibarea ganglionilor simpatici si
parasimpatici;
- Efecte evidente mai ales asupra circulatiei sanguine.

- În practică a fost folosit Trimetafanul - blocant al

sinapselor ganglionare simpatice, cu utilitate în criza
hipertensivă.
 Continuare medicatia colinergica

 Blocante ale transmiterii neuromusculare:

Definitie – ac\ioneaza la nivelul sinapsei de tip
neuromuscular (placa motorie), interferand cu
neurotransmi\`torul de la acest nivel
(acetilcolina), avand ca efect relaxarea fibrelor
musculare scheletice.
Clasificare: curarizante, alte miorelaxante
periferice.
 Continuare medicatia colinergica
Blocante ale transmiterii neuromusculare – Curarizantele
Curarizantele - pot fii antidepolarizante si
depolarizante:
Antidepolarizante – impiedica actiunea acetilcolinei la nivelul
receptorilor nicotinici N2 (Nm) de la nivelul placii motorii;
sunt antagonisti de tip competitiv (o cantitate crescuta de
acetilcolina deplasandu-i de pe receptori).
- In caz de supradozare, se foloseste neostigmina care permite
acumularea de acetilcolina in fanta sinaptica (deoarece inhiba
enzima aceticolinesteraza care degradeaza acetilcolina) si,
prin aparitia fenomenului de competitie intre acetilcolina in
concentratie crescuta si antidepolarizant, moleculele acestuia
din urma sunt indepartate de la nivelul structurilor
receptoriale.
- au molecula voluminoasa = pahicurare;
 Continuare medicatia colinergica
Curarizantele antidepolarizante:
Reprezentanti: tubocurarina (este si histaminoeliberator → eruptii urticariene,
bronhospasm), pancuronii, atracurium (este si histaminoeliberator), etc.
Efecte: senzatie de oboseala musculara, slabiciune musculara, scada forta
si tonusul muscular, paralizie.

Succesiunea instalarii efectului pe grupe musculare:

- Muschii globului ocular;
- Muschii fetei si gatului;
- Muschii extremitatilor, membre superioare, membre inferioare;
- Muschii abdominali;
- Diafragmul si muschii intercostali.

Utilizare:
- In anesteziologie (pentru obtinerea unei relaxari musculare adecvate)
 Continuare medicatia colinergica

Curarizante depolarizante – sunt agonisti la

nivelul receptorilor nicotinici din placa motorie,
produc o depolarizare prelungita prin stimularea
continua a receptorilor de tip N2 (Nn); apare apoi
o repolarizare prelungita, cu impiedicarea
depolarizarii, respectiv a contractiei.
- Au o molecula mica, flexibila – leptocurare (le
permite fixarea pe receptori ca agonisti).
 Continuare medicatia colinergica

Curarizante depolarizante
Reprezentanti: suxamethonii (folosit in interventii
care necesita o relaxare musculara de scurta durata
– intubatie traheala, endoscopie, etc).
Atentie: antiacetilcolinesterazicele nu antagonizeaza
paralizia cauzata de curarizantele depolarizante, ci
o accentueaza.
 Continuare medicatia colinergica
Alte miorelaxante periferice:

Toxina botulinic` tip A – prin internalizarea toxinei in

butonul sinaptic este paralizata eliberarea acetilcolinei la
nivelul sinapsei neuromusculare. Este folosit` pentru
tratarea blefarospasmului, torticolis, pentru corectarea
ridurilor.
Atentie: intoxicatii cu Clostridium botulinum (ex. conserve
stricate) → paralizie flasca, insuficienta respiratorie.
Medicatia sistemului adrenergic:
Elemente de prezentat:
- arcul reflex;
- sinapsa adrenergica;
- tipuri de neurotransmitatori;

- tipuri de receptori;

- tipuri de medicatie.
 Elemente de anatomie si fiziologie
Arcul reflex vegetativ dispune de o fibra nervoasă receptoare care culege
informaţii precum tensiunea arterială, temperatura, etc.
- Fibrele nervoase vegetative sunt compuse întotdeauna din 2 neuroni:
unul preganglionar şi unul postganglionar.
Elemente de anatomie si fiziologia sistemului nervos simpatic

 Fibre preganglionare scurte;

 Fibre postganglionare lungi;
 Distributie in intreg organismul;
 Raspunsul la stimularea simpatica =
generalizat.
SNV simpatic – “lupta sau fuga”
 Elemente de anatomie si fiziologie sistemului
nervos simpatic

 Fibrele preganglionare ale sistemului

simpatic elibereaza acetilcolina ca
neurotransmitator;

 Fibrele postganglionare secreta

norepinefrina ca neurotransmitator.
Elemente de anatomie si fiziologie sistemului
nervos simpatic
 Elemente de anatomie si fiziologie sistemului nervos
simpatic

Neurotransmitatori: catecolaminele
(adrenalina/epinefrina,
noradrenalina/norepinefrina, dopamina)

Catecolamine = derivati de fenilalchilamina cu 2

grupari OH fenolice.
 Elemente de anatomie si fiziologie sistemului
nervos simpatic

 Cele mai multe fibre postganglionare

simpatice au ca neurotransmitator
norepinefrina (noradrenalina).
 Norepinefrina interactioneaza cu structurile
receptoriale la nivelul organelor tinta.
 Elemente de anatomie si fiziologie sistemului nervos
simpatic
Exceptie: medulosuprarenala – elibereaza in mare parte
epinefrina/adrenalina
 Elemente de anatomie si fiziologie sistemului
nervos simpatic

Dopamina – un alt neurotransmitator in sistemul simpatic;

- Precursorul metabolic al NE si E;

- In neuronii dopaminergici SNC (ex. ganglionii bazali);

- Actioneaza pe receptori de tip dopaminergic (ex. din vasele

renale) dar si pe receptori de tip adrenergic.
 Sinapsa adrenergica
1. Sinteza neurotransmitatorilor (Dopamina, A, NA) ;
2. Depozitarea (stocarea) in butonul sinaptic;
3. Eliberarea in fanta sinaptica;
-este controlata printr-un mecanism de feedback negativ initiat la
nivelul receptorilor 2 presinaptici.
4. Actionarea receptorilor de pe membrana postsinaptica;
5. Inactivare:

MAO – inactivare prin oxidare → acid dihidroximandelic si acid

vanilmandelic.
COMT – inactivare prin metilare → normetanefrina (in cazul NA,
metanefrina in cazul A)

sau
Reuptake in butonul sinaptic;
Sinapsa adrenergica
Sinteza si metabolizarea catecolaminelor
Procesul de reuptake = proces realizat printr-un transport
activ
 Tipuri de receptori la nivelul sistemului nervos simpatic

Adrenoreceptorii = receptori cuplati cu proteine G

si actionati de catecolamine
(epinefrina, norepinefrina, dopamina);

Tipuri:
 → 1, 2
 → 1, 2, 3
Actionarea receptorilor simpatici
Receptor 2 presinaptic cuplat cu o proteina G de tip inhibitor
 Actionarea receptorilor

Activarea  → contractie sau constrictie.

Activarea 1 → vasoconstrictie.

1 → actionarea Gs → stimuleaza PLC →IP3

↑ → mobilizarea si eliberarea Ca2+ → efect

DE RETINUT: REZISTENTA PERIFERICA ESTE

CONTROLATA DE SISTEMUL NERVOS SIMPATIC.
 Actionarea receptorilor

Activarea 1 ( localizati predominant in inima)

→ actionarea Gs → stimuleaza adenilatciclaza
→ AMPc↑ → deschiderea canalelor ionice
pentru Ca2+ de tip L → →Ca2+ intracelular ↑
→ ↑ forta de contractie si frecventa cardiaca.
 Actionarea receptorilor

Activarea 2 → actionarea Gs stimuleaza

adenilatciclaza → AMPc↑ → activarea
proteinkinazei A → ↓ fosforilarea lantului
“light” al miozinei → scade cuplarea actinei
cu miozina → nu se produce contractia ci
apare relaxare
Efectele stimularii simpaticului comparativ cu cele ale
parasimpaticului
 Localizarea adrenoreceptorilor
Actiune Localizare Tip de receptor
-Vasoconstrictie (zona -Muschiul neted vascular
1
cutanata,
mucoase,viscere, capsula
splenica)
-Constrictie (Dilata
-Muschiul dilatator
pupila)
pupilar (muschiul radial
al irisului)
-Piloerectie -Muschiul firului de par

- Contractia sfincter -Sfincter intern VU

-Inhiba eliberarea - Presinaptici 2

neurotransmitatorului
Nesinaptici
- Agregarea plachetara -Plachetele sanguine
- Inhiba eliberarea de - Celulele beta
insulina pancreatice
 Localizarea adrenoreceptorilor
-Creste forta de -Inima
1
contractie, creste
frecventa cardiaca,
conducerea a-v↑

-Rinichi (aparat
Cresterea secretie de juxtaglomerular)
renina
- Relaxarea bronhii - Muschiul neted din 2
bronhii
- Uter
- Relaxare
- Relaxare - Vezica urinara
- Glicogenoliza - Ficat si muschi

- ↑ eliberarea glucagon - Pancreas

-Vasodilatatie - Vasele musculaturii
scheletica, coronare,
cerebral

- Activeaza lipoliza - Adipocite 3

 Efectele stimularii simpaticului - parasimpaticului

Efectele Efectele Organ tinta

parasimpaticului simpaticului
Contracta pupila Dilata pupila Ochi

Bronhoconstrictie Dilata bronhiile Plamani

Scade frecventa Creste frecventa (efect Inima

cronotrop “+”)
Scade contractilitatea Creste forta de
contractie (efect inotrop
“+”)
Creste secretia (saliva Scade secretia (saliva Glande salivare
apoasa ↑) vascoasa)
Contractia vezicii Relaxarea vezicii Vezica urinara
Sfinctere relaxate Sfinctere contractate
 Medicatia sistemului adrenergic
Medicatia sistemului adrenergic:
- Simpatomimetice – imita efectele stimularii
simpaticului;
- Simpatolitice – inhiba efectele stimularii
simpaticului.
 Simpatomimetice
= substante ce reproduc partial sau in intregime efectele
stimularii simpaticului.
Clasificare:
 Functie de modul de actiune:
- Simpatomimetice directe;
- Simpatomimetice indirecte;
- Simpatomimetice cu caracter mixt.
 Functie de tipul receptorilor pe care ii actioneaza:
  si  stimulatoare;
- predominant  stimulatoare;
  stimulatoare.
 Simpatomimetice
Simpatomimetice directe = actioneaza asupra
adrenoreceptorilor din celulele efectoare (organele
efectoare) = sunt substante agoniste la nivelul
acestor receptori.

Simpatomimetice indirecte = substante ce patrund in

terminatiile nervoase simpatice si elibereaza
neurotransmitatorul in fanta sinaptica.
 Simpatomimetice
Simpatomimetice directe:
  si  stimulatoare;
- predominant  stimulatoare;
  stimulatoare.

Simpatomimetice indirecte:
- Amfetamina;
- Nafazolina.

Simpatomimetice cu caracter mixt:

- Efedrina .
 Simpatomimetice -directe
Simpatomimetice directe  si  stimulatoare:
Adrenalina:
Efecte:
 cardiovasculare:
- prin receptorii 1 stimuleaza cordul (efect inotrop ‘+’,
efect dromotrop ‘+’, efect cronotrop ‘+’); creste
excitabilitatea cardiaca; poate provoca aritmii; creste
consumul de O2 miocardic (poate provoca senzatie de
opresiune cardiaca si dureri precordiale);
- vasoconstrictie mediata prin receptorii 1 in teritoriile
mezenterial, pulmonar, cutanat, splanhnic, renal; creste
TAs si debitul cardiac; → atentie la pacientii cu HTA,
ateroscleroza cerebrala, AVC in antecedente.
 Simpatomimetice - directe
Simpatomimetice directe  si  stimulatoare :
Adrenalina:
Efecte:
 La nivelul musculaturii netede viscerale:
- Bronhodilatatie (mediata prin receptorii 2);
- scad tonusul si motilitatea gastrointestinala dar contracta
sfincterele;
- uterul gravid se contracta, cel negravid se relaxeaza (in
graviditate predomina receptorii , in afara graviditatii
predomina receptorii 2).
 Efecte metabolice (efecte 2 si 3):
- Stimuleaza glicogenoliza hepatica (produce hiperglicemie);
- Stimuleaza glicogenoliza si glicoliza in muschi;
- Stimuleaza lipoliza.
 Simpatomimetice - directe

Simpatomimetice directe  si  stimulatoare:

Adrenalina:
Indicatii terapeutice:
- Soc anafilactic (de electie) – administrare i.v. 0.2-0.5 mg o data;
- Combaterea acceselor de astm bronsic, respectiv a bronhospasmelor;
- Pentru resuscitare cardiaca (i.v. sau intracardiac);
- Pentru prelungirea efectului anestezicelor locale (in concentratie de
1/50000-1/200000);
- Pentru efectul vasoconstrictor – oprirea sangerarilor (hemoroizi,
epistaxis, gingie).
 Simpatomimetice - directe

Simpatomimetice directe  si  stimulatoare:

Adrenalina:
Efecte adverse:
- palpitatii, dureri precordiale, aritmii.

Contraindicatii:
- ateroscleroza; HTA; insuficienta cardiaca; boala coronariana.

Administrare:
- s.c.; i.v.; intracardiaca.
 Simpatomimetice - directe

Simpatomimetice directe  si  stimulatoare:

Dopamina

Se caracterizeaza prin triada efectelor cardiovasculare:

- La doze mici stimuleaza receptorii 1 cardiaci →
cardiostimulare;
- La doze mici prin stimularea unor receptori de tip special
(dopaminergici vasculari renali) → vasodilatatie renala →
favorizarea fluxului sanguin renal → diureza;
- La doze mari → extinderea efectelor la nivelul receptorilor de tip
 vasculari → cresterea rezistentei periferice totale → cresterea
tensiunii arteriale.
 Simpatomimetice - directe

Simpatomimetice directe  si  stimulatoare:

Dopamina
Doze mici: 1.5-10 g/kgc/min
Doze mari: > 10 g/kgc/min

Indicatii:
- Stari de soc (perfuzie iv) mai ales atunci cand este
necesara sustinerea fluxului sanguin renal si a
filtrarii glomerulare (administrata in doze mici in
perfuzie i.v.).
 Simpatomimetice - directe

Simpatomimetice directe predominant  stimulatoare:

Noradrenalina (Norepinefrina)
- Actioneaza predominant receptorii ; receptorii  din miocard si
tesutul adipos ii actioneaza slab;
- Produce vasoconstrictie accentuata (efect 1); creste accentuat
rezistenta vasculara periferica = cresterea componentei diastolice
a TA dar are si un efect de crestere volemica – contractia
splanhnica); cresterea TA determina stimularea baroreceptorilor
si declansarea reflexelor cardioinhibitorii ceea ce inlatura
efectele slabe 1 cardiace.
Indicatii:
- Colaps vascular (insuficienta circulatorie periferica), pentru
refacerea tonusului vascular (i.v.)
- Mai ales in stari de soc cu hipotensiune accentuata.
 Simpatomimetice - directe

Simpatomimetice directe predominant  stimulatoare:

Fenilefrina
- Are actiune 1 stimulatoare selectiva;
- Provoaca astfel vasoconstrictie arteriolara generalizata, creste
tensiunea arteriala;
- se utilizeaza mai ales ca descongestionant al mucoasei nazale

inflamate (vasoconstrictor local).

 Simpatomimetice - directe

Simpatomimetice directe predominant  stimulatoare:

Metoxamina
- Vasoconstrictor local si sistemic, cu actiune
mai durabila (in stari de hipotensiune acuta).
 Simpatomimetice - directe
Simpatomimetice directe predominant  stimulatoare:

Clonidina
- stimuleaza selectiv receptorii 2 presinaptici predominant la
nivel central;
- astfel, printr-un mecanism de feedback negativ inhiba eliberarea
noradrenalinei la nivel central; inhiba si centrii simpatici
vasomotori centrali;
- consecutiv, duce la scaderea tonusului vascular, respectiv a
tensiunii arteriale, fiind folosit ca un medicament antihipertensiv.
 Simpatomimetice - directe

Simpatomimetice directe  stimulatoare:

 Bronhodilatatoare:
  stimulatoare neselective;
 2 stimulatoare selective.

 Vasodilatatoare (actioneaza pe receptorii 2

vasculari);

 Cardiostimulatoare (actioneaza pe receptorii 1

cardiaci).
 Simpatomimetice - directe
Simpatomimetice directe  stimulatoare – bronhodilatatoare -  stimulatoare
neselective :

Izoprenalina
- Stimuleaza toti receptorii de tip ;
- Deoarece se inactiveaza rapid, efectul dureaza putin (cel mult 1ora);
- Nu se absoarbe din tubul digestiv (se administreaza sub forma de aerosoli,
sublingual sau injectabil);
- Creste TAs (stimulare 1 a cordului), scade TAd (stimularea 2 a vaselor din
muschii scheletici);

Indicatii:
- Tratamentul astmului bronsic (preventiv, dar poate combate si criza de astm);
- Deoarece actioneaza si receptorii 1 se utilizeaza pentru stimularea activitatii
cardiace in insuficienta cardiaca acuta (atentie – dezavantaj – provoaca tahicardie,
tulburari grave de ritm), in bloc atrioventricular.

Contraindicatii: boala coronariana.

 Simpatomimetice - directe
Simpatomimetice directe  stimulatoare – bronhodilatatoare -
2 stimulatoare selective:
- Deoarece stimuleaza selectiv receptorii 2 bronsici se folosesc
ca antiastmatice sau pentru combaterea spasmului bronsic:
Fenoterol (inhalator)
Terbutalin (inhalator)
Salbutamol (se poate administra oral, inhalator) – (Ventolin)
Salmeterol – (Serevent)
Formoterol
Reactii adverse:
- Consecutiv stimularii 2 → vasodilatatie →tahicardie reflexa.
 Simpatomimetice - directe

Atentie!
- Simpatomimeticele beta 2 stimulatoare = au si
actiune tocolitica (de relaxare a musculaturii
netede uterine).
In: iminenta de avort, pentru prevenirea/inhibarea
contractiilor uterine.
Fenoterolul – se poate administra sub forma de
perfuzie pentru efect tocolitic.
 Simpatomimetice - directe

Simpatomimetice directe  stimulatoare – vasodilatatoare:

Bametan
- Stimuleaza mai ales receptorii 2 din vase (din muschi).
Indicat: arteriopatii periferice (datorita efectului vasodilatator).

Isoxuprina
- Stimuleaza receptorii beta dar, blocheaza si alfa adrenoreceptorii;
- Vasodilatator si antiischemic;
- Are si efect tocolitic;
- Are si efect de stimulare a cordului.
 Simpatomimetice – directe

Simpatomimetice directe  stimulatoare – (cardiostimulatoare):

Dobutamina
- Este un stimulator selectiv pe receptorii 1 din cord (creste astfel
forta de contractie a inimii).
Indicata in: soc cardiogen, insuficienta de pompa.
 Simpatomimetice indirecte

Simpatomimetice indirecte:

Amfetamina
- inhiba recaptarea NE in fanta sinaptica;
- substanta dopanta (stimularea accentuata a SNC) =
inlatura senzatia de oboseala si scade nevoia de odihna →
puternic efect de trezire;
- are efect anorexigen (scade pofta de mancare);
Indicatii:
- Narcolepsie (somn excesiv patologic);
- Obezitate.
 Simpatomimetice indirecte

Simpatomimetice indirecte
Nafazolina
- Se foloseste ca vasoconstrictor local (provoaca o
vasoconstrictie intensa, de lunga durata);
- Eficacitatea scade dupa administrari repetate →
tahifilaxie

Atentie: la pacientii cu HTA, ateroscleroza, hipertireotici.

Atentie: este contraindicata la sugari → apnee,

deprimare centrala.
 Simpatomimetice - indirecte
Simpatomimetice cu actiune mixta:
Efedrina
- alcaloid; are actiune mixta, predominand insa eliberarea noradrenalinei din
terminatiile nervoase;
- efecte asemanatoare adrenalinei dar de mai lunga durata (2-5 ore).
 Simpatomimetice - indirecte

EFEDRINA Indicatii:
- descongestionarea mucoasei nazale (datorita efectului
vasoconstrictor local);
- efect antihipotensiv (datorita efectului vasoconstrictor);
- bronhodilatator folosit pentru prevenirea crizelor de astm (nu
se indica pentru combaterea crizelor);
- produce stimularea SNC (atentie – pe lista substantelor
dopante);
- deoarece relaxeaza muschiul vezical (detrusorul) si contracta
sfincterul vezical → in enurezis nocturn la copii.

Dezavantaj: traverseaza bariera hematoencefalica (spre deosebire

de adrenalina) → anxietate, neliniste, convulsii.
Contraindicatii:
- HTA; cardiopatie ischemica.