KL JL JL DK Cj Dorel PLATICA FUNDATIL VOLUMUL 1 eed 1 ee) | ELEMENTE GENERALE PRIVIND PROIECTAREA FUNDATIILOR | o JL Di j mC VC VC)DOREL PLATICA FUNDATII VOLUMULI ELEMENTE GENERALE PRIVIND PROIECTAREA FUNDATIILOR MATRIX ROM Bucuresti 2004©MATRIX ROM CP. 16 - 162 062510 - BUCURESTI tel, 021.4113617, fax 021.4114280 email: matrix@fx.ro www.matrixrom.ro Editura MATRIX ROM este acreditata di ‘CONSILIUL NATIONAL AL CERCETARI STIINTIFICE DIN INVATAMANTUL SUPERIOR Referenti stiintifici: Prof. dr. ing. Paulicd Ralleanu (Universitatea Tehnied “Gh, Asach'” ta Prof. dr. ing. Augustin Popa (Universitatea Tehnie& Ciuj Napoca) ia - Facultatea de Constructiiy Desorierea CIP a Bibli Pesericree CI a Bbiotecl Najonale« Romania Fundati: elemento generale priv Puna: elements generale privind proiectareafundatilor! Matix Rom, 2008 ISBN 973-685-762-x 624.18, ISBN 973 - 685 — 762 —X Cursul este destinat pregatiii studentilor gi este o prezentare 1 principalclor elemente necesare proiectérii fundatilor, fiind actualizat, avand dn vedere faptnl cA sunt inserate prevederi din ultimele normative. Este bine structurat, logic inlanfuite capitolele, cuprinde aspecte teoretice dar in aceeasi masur8 si cunostinfe practice absolut necesare ‘unui viitor inginer constructor. Prof. dr. ing, Paulicd Raileanu Universitatea Tehnica “Gh. Asachi” lagi Facultatea de Constructii Lucrarea intocmiti de dl. conf. dr. ing. Platica Dorel, fntruneste o parte a programei analitice a cursului *FUNDATII” find structurati, pe problemele de calcul si execufie a fundafiilor. Ea prezinta toate problemele principale ale calculului terenului de fundare, a conformérii structuriifundatiilor directe si a aspectelor de realizare a fundatilor directe. Prezentarea este logic, cu accent pe infelegerea aspectelor analizate, fird s& intre in detalii. Ea face prezentarea problemelor in Cconformitate cu ultimele normative in vigoare sau care vor intra in curénd in vigoare, cea ce asigura cunoasterea de c&tre studeni a unor prevederi noi Pe baza celor de mai sus, susfin multiplicarea cursului de “FUNDATII” partea I, considerndu-l un indrumar prefios pentru pregstirea profesional a studentilor. Prof. dr. ing. Augustin Popa Universitatea Tehnicé Cluj-Napoca» 1 PREFATA Alegerea corecti a sistemului de fundare pentru o constructie depinde de o multitudine de factori care au in vedere att caracteristicile fizico ~ mecanice ale terenului de fundare, prezenfa apelor subterane, tipul structurii de rezistenj& al constructiei i imporianfa acesteia, condifiile geologice ingineresti ale amplasamentului, distanja fafa de constructille existente si tehnologia de executie fandafiilor, proiectarea fundafiilor de suprafaté si tehnologiile de executie a sistemelor de fundare pe parcursul a trei volume. Primul volum intitulat " Elemente generale pri confine: - principalele tipuri de fundayii in corelare cu sistenmul structural al constructiei, conditiile de teren, condifiile de exploatare ale constructiet si ale infrastructurii; = principalele tipuri de materiale din care pot fi aledtuite fundatiile sau care contribuic la executia fundatillor; = pfezentarea principalelor metode de cercetare a terenului de fundare, in conformitate cu normativele tn vigoare; - alegetea tipului de fundatie si a adancimii minime de fundare; = principii si metode de calcu! pentru terenul de fundare in cazul fundatiilor de suprafatas ~ analiza principalelor modele si metode de calcul ale terenului de fundare cu avantajele si dezavantajele acestora; Prezentarea generalé a tipurilor de ziduri de sprijin gi a unor sisteme de susfinere modeme precum si aspectele principale privind calculul zidurilor de sprijin de greutate si din beton armat; = fucratile pregatitoare pentru executia fundatiilor; © analizi a tehnologiilor de executie a coborarii nivelului apelor subterane si acalculului acestora. Cursul se adreseaz4 studentilor secfiilor CCIA, CFDP si IU din Facultatea de Constructii, studentilor Facult8fii de Hidrotehnics, invagamant de zi si seral precum si Colegiilor tehnice de la cele dou facultai. Autorul este constient de unele imbundtafiri care s-ar putea aduce confinutului acestui volum avand fn vedere problematica vast abordati. Volumul a fost analizat si propus pentru publicare de catre: prof.dr.ing. Paulic& Riileanu de la Universitatea Tehnicé " Gh, Asachi " Iasi gi profidr.ing. Augustin Popa de la Universitatea Tehnied Cluj Napoca. proiectarea fundatiilor " Autorul $4 - Ipoteza deformatiilor elastice generale ( Modelul Boussinesq ) . CUPRINS Capitolul I - Clasificarea fundatiilor .. J Fundatii de suprafet [iL finda iolate one 1 pal penru pea nesta = Fundafii . a tat ca eote de fundae dferite, racordate In wepte {5 Fundaii le cladiri amplasate in terenuri dificile . ost 6, - Fundatii pentru construct cu peref structurali de beton armat 1.7. fandatii continue de beton exmat sub stal 18— Fundatii pe radier general .eunnn : 16 - Fundatii de suprafafarealizate sub nivelul apei 7:10 —Fundatii de adincime .. : 1/11 — Clasificarea fundaiilor functie de rigiditate {12- fundafi realizate prin imbunatdgirea propriettfilor constructive ale terenufui de fundare.... Capitolul Il - Materiale utilizate la executarea fundatiitor Capitolul II] ~ Cercetarea geotehnicd a terenulvi de fundare 3.1 -Caracterizares generala a terenului de fundare.. 3.2, Categoriile geotehnice... isin elt 3.3 ~ Corelarea dintre tipurile de lucr&ri si categoria geotehnicd........- ‘Capitolul IV Stabilirea tipului de fundatie si a adéncimii de fundare 4.1 - Criterii de stabilire a tipului de fundafie si a adancimii de fundare. 4.2 - Exemple privind alegerea adancimii de fundare .. 4.3 - Conditii hidrotogice : 4.4, Stabilirea adancimii de fundare la PUCM si PSU. 4.5 - Adincimea minima de fundare .. F< Capitolul V — Principii si modele de calcul pentre terenul de fundare gi pentru fundatiile de suprafati . $.1 ~ Catculul terenului de fundare 5.2 Stati limita ale terenului de fundare 53 Calculul terenufui de fundare la a starea limit de deformayii (SLD ) woo ae $.4—Calculul teremului de fundare la starea limit de capacitate portanta (SLCP) .. spi 5.5 - Caloutul terenului de fundare pe baza presiunilor conventionale ... Capitolul VI — Modele gi metode de caloul pentru fundatiile de suprafat’ a 6.1 -Modele de calcul snemrrnssr 62 - Ipoteza distributiei plane a presiunilor reactive .. ii 6.3 - Modele de calcul bazate pe ipoteza deformatiilor elastice locale.6.5 - Concluzii privind utilizarea modelelot de calcul. 6.6 - Metode de calcul 6.6.1 - Prezentare general : 6.6.2 - Grinzi pe mediu clastic a 6.6.3 - Ecuatia diferengial a grinzilor pe mediu clastic 6.6.4 - Grinda de lungime infinita ea 6.6.5 - Grinda de lungime infiniti incSreata cu o forta concentrata, 6.6.6 - Grinda de lungime infinita incarcat& cu un moment concentrat 6.6.7 ~ Grind& de lungime infinita incdreata cu o sarcin& uniform distribuitd ...cc...eccessesersessse 6.6.8 -Calculul grinzilor si placilor pe semispatiu liniar deformabil .. 6.6.9 - Metoda GORBUNOV-POSADOV .... 6.6.10 - Metoda SIMVULIDI 6.6.11 - Metoda JEMOCIKIN cee 6.6.12 - Calculul grinzilor flexibile pe un strat de grosime fini... Capitolul VII - Ziduri de sprijn ... : 7.1 ~Introducere 7.2 Tipuri de ziduri de greutate 7.3 » Ziduri de sprijin elastice .. 7.4 - Zidurile de sprijin fundate pe pilojii forati de diametru mare si cu ancoraje sen ~ Constructii de sprijin din pamant armat. 6 ~ Proiectare si dimensionare a zidurilor de sprijin ~ Armarea zidurilor de sprijin elastice Capitolul VIL Lucrari pregititoare pentru executia funda 8.1 ~Generalititi 8.2 - Trasarea hucrarilor... 8.3 ~Executia stpaturilor.. 84 Sprijinici obignuite. lor obignuite 8.6 - Sprijiniti cu palplanse .. 8.7 ~ Pereti ingropati ected 8.8 - Elemente de cafcul ale palplanselor Capitolul IX —Epuismente .. 9.1 - Consideratii generale. 9.2-Epuismente directe . 9.3 — Epuismente indirecte 9-4 —Caleulul epuismentelor. >». Capitolul 1 - CLASIFICAREA FUNDATIILOR Penrtu a raspunde cerinfei de a prelua inclircirile provenite de la suprastructura constructiilor sia le transmite teremului de fundare astfel incat si mu se depigeasc& capacitatea portant a acestuia gi s& poatd suporta ele ingile aceste sarcini s-au imaginat mai multe tipuri gi sisteme de fundare. Alegerea sistemului de fundare depinde de foarte mulfi factori ~ caracteristicile fizico-mecanice ale terenului de fundare; - importanfa constructiei; - adéncimea de fundare; - nivelul apelor subterane; ~ mftimea sarcinilor transmise de suprastructura construcfici si natura, acestora ~ distanta fata de constructiile existente; = condifiile geologice ingineresti ale amplasamentului (stabilitatea generali si local, existenta unor fenomene de sufozie mecanick sau chimica, etc); ~ sensibilitatea constructiei la tas&ri, tasiri relative, inclindri si incovoieri relative, La alegerea sistemului de fundare se va fine obligatoriu cont si de tehnologia de executie a acestuia. Se disting trei grupe mari de sisteme de fundare: 1 - fundatii de suprafafi cu talpa dispusd la o adancime D; <5 B, unde B este laimea talpii fundafiei, Se mai numesc si fundafii directe deoarece talpa fundatici vine in contact direct cu fundul gropii de fundare; IL- fundatii de adancime care transmit sarcinile la o adancime D, > 5 B; IM - fundafii realizete prin imbunatasirea proprietajilor constructive ale terenului de fundare 1 ~Fundatii de suprafata Funefie de marimea gi forma tilpii fundatiilor, fundafiile de suprafaja. pot fi A fundatii izolate; B ~ fundatii continue; C- fundatii pe radier 1.1.~ fundatiile izolate se clasifica astfel: 4 ~ fundatii pentru stalpi din beton armat monolit; ‘b— fiundatii pentru stalpi din beton armat prefabricat; ¢~ fundatii pentru stalpi metalici. Fundatiile pentru stilpi din beton armat monolit pot fi ~ fundafii izolate tip bloc si cuzinet denumite si “ fundagii rigide” ( fig.1.1), aledtuite dintr-un bloc din beton simpli i un cuzinet din beton armat An care se incastreazA stalpul;Fig.1.1 -Fundatii izolate rigide ~ fundatii izolate tip talpa din beton armat monolit denumite si “fundatii lastice” ( fig.1.2), care sunt indicate atunci cénd caracteristicile terenului de fundare si valoarea sarcinilor transmise acestuia impun dimensiuni mari ale suprafefei de rezemare pe teren a fundatiei. in aceast& situatie folosirea fundatiilor izolate rigide ar conduce gi la indltimi mari ale acestora i implicit la ‘un consum nejustificat de materiale. Fundatiile izolate elastice prezinta inélfimi ‘mult mai mici, necesiti adancimi de fundare mai reduse in schimb folosese betoane cu clasa de calitate superioard celor de la fundatile rigide si deasemenea, sunt armate. je a) fo f \4 Fig.1.2 - Fundafie tip talp& din beton armat monolit, ~ fundafii pentru stalpi de beton armat prefabricat; (fig.1.3). Se folosese {in cazul constructiilor realizate cu stalpi prefabricati din beton armat. Pot fi > fundayii pahar = alte tipuri de fundatii adaptate sistemului de imbinare dintre stilpul prefabricat si fundatie. Be new I trenton 2 Walon) Fig. 1.3 - Fundatie prefabricaté tip paar - fundatiile pentru stalpi metalici pot fi: ~ fundaii tip talpa din beton armat; ~ fandatii tip bloc si cuzinet (ig. 1.4). Stilp metalic Mortar de pozn \ 2,30 mm Sarvburi pentra fn fundatic (Careasa pentru {peaitonarea a suruburilor de ceurinetului aU, Figura 1.4 Fundatie tip bloc gi cuzinet pentru stilpi metalici 1,2. += Fundatii continue Fundatiile continue pot-fi:a~fandafii pentru constructii cu pereti structurali de zidiirie b- fundayii pentra constructii cu perefi structurali de beton armat; ¢- fundafii continue de beton armat sub stélpi 1,2 - a—Fundatiile pentru perefi structurali din zidarie, Aledtuirea acestor tipuri de fundatii se diferenjiaza functie de urmitoarele condifii: a.1. + conditille geotehnice de pe amplasament; 2.2. ~ zona seismic& de calcul a amplasamentului: - seismicitate ridicat&i— zonele A + D = seismicitate redusi - zonele E+F a3, —Regimul de inaltime al construcfiei: - foarte redus ~ cliditi parter (P) sau cliditi parter si un etaj (P+1E); ~redus ~ clidiri cu pufine niveluri (P+2E + P+4E); mare - cliditi cu regim de indltime paste P+4B. a.4.~ cltdire cu sau fir subsol. Awand in vedere cele patru condifii prezentate anterior exist: 1,2,1 - Fundatii la clidiri amplasate pe teren bun de fundare in zone cu seismicitate redus, care pot fi: + fundafii la cl&diri fara subsol, (figura 1.5 gi figura 1.6 ); placa suport a pardoseli __ strat de separare soci bloe de fisndatie Fig. 1.5 - Fundafii continui sub ziduri interioare _ Perete structural exterior hidroizolatie a Placa suport a pardoselii sermistzotatie _— Termoizolatie ~ Pictris Placa trotwar ‘Umpluture compactata dop de bitumn | Bloc de fundatie Fig, 1.6, - Fundafii continui sub pereti exteriori = fiundafii la cladiri cu subsol, (figura 1.7); Plenseu peste subsol rete exterior de subsol din zidarie bideoiznatie Placa suport a pardoselii [ste Bloc de fret Fig, 1.7 — Fundatie continua la cladiri cu subsol- fundaii ou desctircari pe reazeme izolate, (fig,1.8). Sunt alcatuite din blocuri izolate rigide unite la partes superioar3 printr-o grinds soclu din beton armat. Se folosesc in cazul in care zidurile transmit inc&rcari mici la fundayii sau efnd terenul bun de fundare se giseste la adneimi mai mari de 2,0 m. Se mai utilizeazA si in cazutile in care se urmfreste transmiterea incireatilor pe reazeme izolate pentru a se majora presiunile de pe talpa fundatiilor (de exemplu in cazul fundatiilor pe piménturi cu umf gi contractii mari) Fig.1.8.- Fundafii sub perefi structurali de zidarie cu descdrcdri pe reazeme izolate 1.22 - Fundatii la clidiri amplesate pe teren bun de fundare in zone cu seismicitate ridicata ( figurile 1.9; 1.10 si 1.11); sarbureba aa musa 4F 2052 Pescaice Pose F igpose serbureba ak: i tier 625 0837 g | nda de a Ay Fine l 7 i etn de ealzare Fig. 1.9 - Fundafie pentru clidiri f2r8 subsol in zone cu seismicitate ridicata ‘sectiune in zona sfmburelui de beton armat 9 Centura min. hidroizolatie a oa _ BF 12PC82 grinda de fundatie -— AgrateF 6160060. _F 10/30PC 52 rg ot ces F10/a0Pc 52 | | | cena, 7 Grr inne toases2 ion 105 2 I) Figura 1.11 - Fundatie pentru cladiri cu subsol in zone cu seismicitate ridicatéPa Figura 1.12 - Fundatii continue racordate in trepte 1.3, - Fundafii pentru pereti nestructurali, (figura 1.13); Le Petete despartor ecru Le estar) suplimertae 7 % pardosecta tat de separere ‘anco Fig. 1.13 - Fundatie pentru perefi nestructurali 1.4 - Fundatii cu cote de fundare diferite, racordate in trepte, (figura 1.12); 1.5 - Fundatii la cladiri amplanate in terenuri dificile. Acestea pot fi: ~ pentru construcfii fir subsol, (fig. 1-14); ton de dasa baton de das rin 2/15. iri RAD " lean de dase inn 2/15 Fig. 1.14 - Fundatii la cladiri fir subsol in piménturi foarte compresibile 1.6. - Fundafii pentru constructii cu pereti structurali de beton armat Acest tip de fundatie se poate realiza sub urmitoarele forme: = flundatii independente sub perefii structurali din beton armat (figura -fuundat{i continue sub elementele structuri Pereic structural L de beton srmat eT Figura 1.15~ Fundatie independent& pentru perefi din beton armat1.7.~ fundafii continue de beton armat sub stalpi Fundafiile continuie din beton armat sub stalpi pot fi 1.7.1 - Fundatii dispuse pe o dire Se folosese pentru structuri de rezistenta ce transmit sarcinile la nivelul bazei constructiei prin stalpi. ( Figura 1.16) Sunt indicate in unul din urmitoarele cazuri: = cdind datoritt compresibilitatii ridicate a terenului de fundare este necesarii o rigidizare a construcfiei la nivelul fundafiilor, - cand evazarea fundajiilor izolate este impiedicati de existenja unui obstacol continu in lungul unui sir de stélpi, ~ cdind rezulté dimensiuni foarte mari ale fundatiilor izolate, Fig.1.16 - Fundafii continuie din beton armat sub stélpi dispuse pe o directie 1.7.2, - Fundatii dispuse dupa dou’ directi. Fundatiile dispuse dupa dou directii denumite si fundafii pe refele de grinzi ( fig.1.17). reprezinti o variant& a sistemului de fundatii continuie din beton armat sub stalpi dispuse pe o directie, care rezult& prin dispunerea talpilor dup dow’ directii. Se utilizeazé atunci cAnd sarcinile transmise de constructie la teren sunt mari iar terenul de fundare este puternic si neuniform compresibil. fi! Fig. 1.17 - Fundapii continuie din beton armat sub stlpi dispuse dupa dout direct B _ indafii pe tadier general : 1.8- Furittizeaad in cazul In core celelalte sisteme de fundare direct mu : sibilitalea preluSrii corespunzitoare a sarcinilor ttansmise de asigurs PP Radierul general se utilizeaza si in situatile in care teremul de este putemic si neuniform compresibil existénd riscul aparitici unor fundare gale sub fundatile izolate sau continui sau cind prezenfa apei tase impune realizarea unei cuve etange. Radirele asigurl o puternick sul = ‘eidizare a constructei. : ‘igidizAt din punct de vedere construct cét si din cel al modului de calcul, radierele generale pot fi considerate ca niste plansee inoarse. ; Radierul general se poate realiza in urmatoarele solutii constructive: a. radier general tip dals groast, Fig. 1.18 - Radier tip dalA groasi pentru constructii situate sub nivelul apei subterane ( 1 - perefi beton armat; 2 radier de greutate; 3 ~ beton de egalizare; 4—hidroizolatie orizontalai; 5 — strat balast; 6 — hidroizolatie verticals, b. radier general tip plangeu ciupercd (figura 1.19); 2, a. b. —1-stal = capitel; ura 119 Rader general sp lange ape14 ¢. radier tip placa gi grinzi (figura 1.20); Fig. 1.20 - Fundatie pe radier general tip placa si grinzi 4. radier casetat (figura 1.21); Figura 1.21 - Fundatie tip radier casetat nda de supra ealizte sub nivell ape: calizarea fundatiilor sub nivelul apei depinde in cea mai m: de tehnologia de execulie a acestora Astfel exists Seems ~ fundafii executate in incinte adanci cu malurile sipturii sprijinite cu perefi din palplanse ancorate la partea superioar’. Betonul se toamn cu pompa de betoane plutitoare cu flurtunul sustinut de pontoane. 1s Fig,1.22 - Sprijinirea malurilor sapaturii cu coloane Fundatii executate in incinte realizate cu malurile sprijinite cu palplanse. Fig.1.23 - Sprijinirea malurilor séipaturii cu pelplange ~ Tumerea betonului sub apa cu ajutoral unei pala Fig. 1.24 - Palnie pentru tumarea betonulai sub apa.\ _ fundaii pe barete sau perefi mulagi (Fgura 128) 5 pee eth a as wT Fig, 1.25~ Tumarea betonului sub apa cu pompa de betoane dispusi pe mal 1.10 — Fundagii de adancime o A A Cele mai utilizate tipuri de fundafii de adncime sunt: - fundagii pe pilofi, piloti de diametra mare, cologne ( figurile 1.26). Fig. 1.28 - Sectiuni de pereti mulafi gi barete _ fisndatii pe chesoane deschise sau pufuri (Figura 1.29). Fig. 1.26 - Fundatii pe pilofi Fig. 1.29 -Tipuri de chesoane deschise ~ fuundatii pe chesoane cu aer comprimat (figura. 1.30) apg | gas l ALT | Figura 1.30 Cheson cu aer comprimat ay Fig.1.27 - Ziduri de sprijin cu fundatii pe pilofi de diametru mare1.11 — Clasificarea fundatiilor fumojie de ri eforturilor de intindere ce fau nastere in eurp Exist: igiditate si de modul de preluare g ul fundatici fundafii rigide, caracterizate prin faptul c& pot prelua numai eforturj de sompresiune sau eforturi de intindere si forfecare cel mult egale cy rezistenta materialului din care sunt realizate ( fig.1.31). Fundajiite rigide au deformagii proprii foarte mici in comparatie cu cele ale terenului de fundare pe care reazems. 1.31 - Eforturi in corpul fudatilor rigide 5i elastice ~ fundatii clastice, executate din beton armat, la care in seefiunea cea ‘mai solicitat& pot aparea si tensiuni de intindere ce sunt preluate de armatura dispusé in corpul fundatiei. 1.12 ~ fundofii realizate prin imbundtafirea proprietail - a irea _proprietajilor constructive ale Pentru a putea realiza sisteme de terenuri L fundare direct in condifiile unor ficile se poate recurge la urmatoarele metode: Imbunatafirea de suprafeps prin procedee meanice; imbunktitirea in adéncime a stratului slab cu coloane de balast sau pamént; Imbundtifirea terenurilor in adéncime pe cale dinamic&; imbunatafirea cu ajutorul drenurilor, imbunasiirea terenurilor slabe prin ptecomprimare; imbun&titirea prin procedee chimice; ‘imbunititirea prin electro- osmoza: ‘imbunatatirea pimanturilor prin tratamente termice, MATERIALE UTILIZATE LA EXECUTAREA Materialele folosite la excoutarea fundajiilor sunt: ida, lemnul, metalul, betonul si alte materiale auxiliare. 71. - Piatra natural se foloseste la realizarea fundatiilor atunci cénd se gisese in canttiisuficient si se poste procura in conditii economice. Piatra tebuie s& fie ct mai putin poroasd, negelivé sisi ibs rezistenfe la ‘compresiune de minimum 100 daN / cm*. Zidatia din piatra bruta se execut& cu mortar de ciment cu marca minima M10. Folositea zidariei din piatré bruta se recomanda pentru constructii eu unul sau dows nivele situste tn zone cu seismicitate scdzuta. Nu se recomandi Tiilizarea zidSriei de piatré pentru realizarea fundatillor dispuse pe terenuri puternic 5i neuniform compresibile fra luarea de masuri suplimentare. paméntul, piatra, 2.2. Lemaul este folosit cu precidere 1a lueritile auxiliare si provizorii, cum ar fi cele de sprijinire a peretilor sapaturilor, la realizarea perejilor din ppalplenge $i la executarea coftajelor. Lemnul poate fi folosit si la realizarea fundatiilor pe pilofi. Acest tip de material are o durabilitate mare atunci cand nu este actionat de variafia nivelului apei. In zonele cu regim alternant de umiditate cesta putrezeste, Apararea Impotriva apei poate fi ficuti printr-o protectie de suprafaf, prin vopsire cu substanje bituminoase sau prin impregnare. 2.3 - Betonul ciclopian. Se objine prin inglobarea in beton, in proportie de pan’ la 30% a bolovanilor de ru sau a pietrei brute. Blocurile de piatré sau bolovanii nu trebuie si vind in contact direct, spatiile dintre ei flind umplute cu beton. Betonul ciclopian se poate executa prin dow tehnologii: . = piatra bruté se ageazi in groapa de fundajie sub forma unei zidérli, golurile dintre aceasta umplindu-se cu beton de consistent foarte moale, sau ~ se toarnd un strat de beton in grosime de cea. 30 cm in care se ageazé piatra bruti, bine indesaté in masa de beton. Opetajiunile se sueced and la terminarea complet a executiei fundatici. | . __ Betonul ciclopian se foloseste in elemente masive de beton si in fundatii Continue care nu sunt supuse la solicitri importante si nici la actiunea apei si & mediilor agresive, Se poate utiliza pentru fundatiile continue ale clédirilor de Tocuit cu cel mult P+IE precum si pentru fundatiile eladirilor administrative @mplasate in medjul rural. 2.4 - Metalul, se foloseste in lucrarile de fundayii atat ca material pentru Tealizarea lucratilor de sprijinire a malurilor sApaturilor ( palplanse, elemente de ‘Sprijinire si spraituri ) cat si ca material ce intr compozigia betonului armat.20 Pentru fundatiile din beton armat se foloseste: jel beton rotund neted, marca OB 37, de rezistenta; ofe! beton profilat la cald, marca PC $2,, pentru armaturi de rezis simi trasiineteda sub forma de plase sudate, Pentru armaturi constructive 5 tengg, 2.5- Betonul si betonul armat, Cele douit materiale sunt cel mai frecvent utilzate pentru realizare, undajilor. Caracteristicile avestor materiale permit utilizarea lor atit pene preluarea si transmiterea unorsarcini mari c&t si folosirea lor in cazul teremurieg de fundare cu umiditate variabil& sau situate sub nivelul apei precum gi in cazyy terenutilor cu agresivitate chimica Alegerea clasei de rezistenfi si a caracteristici executarea fundatiilor se face in conformitate cu executarea lucririlor din beton, beton NE 012-99. Cerinje privind caracteristicile betonului Compozitia unui beton va fi aleasi in as rezistenfa si durabilitatea acestuia sé fie asigurate, Clasele de rezistenti si rezistenfele caracteristice fy cilindru sau cub sunt prezentate in tabelul 2.1 -anexa | Cerinjete impuse betonului depind in mare masurit de me betonul. fn acest context mediul implica actiuni fizice gi chimi nu au fost considerate ca "inc&tcari” th proiectarea structurii In cazul fundatiilor la alegerea betonului condifiile de expunere pe parcursul ‘exploatirii prezint& o important deosebita. Clasele de expunere pentru beton ray prezestate in tabelul 2.2. anexa. Criteriile pentru aprecierea sunt prezentate in tabelul 2.3 - durabilitafi pentru beton in fines Projectantul va da indicatii p imperineabilitate al betonului, maxima a raportului A/C $i ti agresivitatea apelor subterane. lor betonului utilizat jg "Codul de practicé pent armat si beton precomprimat” indicatiy sa fel incdt ceringele privind determinate pe Jn care este expus ce ale ciror efecte portate Ja condifille de mediu sunt gradelor de agresivitate ale apelor naturale Anexti, iar cerinjele minime de asigurare a de clasele de expunere in tabelul 2.4. Anexi rivind clasa de rezistenta necesara, gradul de pul de agregate folosit la preparare, valoarea ipul de ciment ce urmeazi a se folosi functie de Clasle minime ale betobului sunt urmatoarele: ®) beton simplu: C4/5 pentru umpluturi, egalizati ¢ fundatiile tip bloc si cuzinet. b) beton armat : ~ C8/L0 - pentru fandaii izolate sau continue, fundafii pahar monolite, cuzineti, radiere si rejele de grinzi neexpuse la actiuni agresive, cu procente optime de armare; Dlocuri de fundare la 2 =12/15 — pentru fundatii pahar prefabricate, fundajii supuse la solicitari 21 andafi supuse la acfiuni dinamice norte ateriale auxliare scnienatetl iliare tn realizarea fundafilor, in ei ani materialelor auxiliare in realizarea 1 G ST ce ark i drumuri, are o valoare destul de insemnati. La special fa lu 0 vale dst de Isemna La special 1 Wributie insemnati o are aparifia de materiale noi care permit : i i impermeabilizarea acestora. 4 ne “ones il iit Ari de pamant pentru: cee ale sunt utlizate in tucrati de pi nei hidrotehnice si de gospodtrire a apelors ‘eonstruchii pentru transporturis construcfii pentru imbunatitiri funciare; construcfi civile si industriale; proteofia mediului ineonjurdter. 6.1 - Geotextilele sunt materiale textile tehnice permeabile fecal orn Re errant gistchnologia de realize le confer’ propre firco- aac Eoripatibile ‘ou utilizarea lor in lucrari de pamént. Principalele tipuri Sen fibre chimice dispuse la a) — geotextile nejesute realizate din fibre ct disuse a i fntimplare in vAluti fibroase, suprapuse si consolidate rin diverse proceee, Free pot dats singurpoimer sitet din doi sau mai mult polimeri sintetici sau din mel mult polimeri sintetici si naturali in amestec aleatoriu. Procedeel a ‘consolidare sunt : mecanice, fizice si chimice sau combinatii acestora. = satis ) — geotextile jesute realizate prin incrucigarea in unghi cat out sitome de fire chimice dn plimen sittcl "ual batdtura ~ in asa fel incAt fiecare dintre acest aa deasupra si sub celiilalt intr-o ordine mourn et il in afard de fire pentru realizarea unor geotextile fesute ae speciale se folosesc fibre fibrilate si benzi ingus' intetici. “s . Fn cei ma ml mari de ordinul cm’ realizate din bezi, fire chimice os . asemblate prin procedee speciale, diferite de cele cl tricotare. caer 6 Geotxtetietate care sunt materiale texte rain buclarea unuia sau a mai multor fire (chimice sau nat pentru a obtine o structura plana cu ochiuri inluinjuite, 2.6.2 - Geomembranele sunt steaturi subjiri impermeable realizate din Siferite materiale sintetice. Geomembranele pot fiz2 = prefabricate (exemplu: folii din mase plastica, straturi subfiti din materiale nefesute sau jesute din fibre sau fire chimice, minerale say metalice, impermeabilizate cu pelicule de materiale sintetice ete.) = turnate pe loc (exemplu: pelicule din materiale sintetice, bituminoase sau ragini pulverizate,) Geotextilele si geomembranele inglobate in Iucrdri de pamént imbunitajese comportarea mecanic’ gi hidtick a acestora puténd indeplini urmatoarele functii: - fumotia de filtra ~ atunci cand genereazi fonmarea unui filtru invers natural in zona amonte; ~ funcfia de dren (geotextil drenant); ~ funetia de separare — cénd separd dou materiale de granulozitayi diferite; = funetia de ranforsare — atunci cénd geotextilel pamant il armeazi, conferind ansamblului caracteristici de rezistent& superioare. Funcfia de conteiner — atunci céind cu ajutorul geotextilelor se realizeaz& clemente de constructie compacte umplute cu material granular, beton sau alte materiale; Functia de element antierozional ~ atunci cand geotextilul impiedic& eroziunea taluzelor datorat& conditiilor de mediu, precipitatii, inghe{- dezghet etc., facilitind dezvoltarea vegetatiei de fixare a materialului granular. ‘inglobate in masive de pamént — geotextil 2.6.3 + Geogrilele sunt retele polimerice regulate cu ochiuri suficient de mari (1...10 em) pentru a permite patrunderea materialelor granulare. Sunt realizate in general din polietilens de inalté densitate sau polipropilend, dar si din poliamids, poliester sau, mai recent, din poliamide _aromatice sau polivinilalcool. Sunt utilizate in principal la ranforsarea masivelor de plimént, 2.6.4 - Georefele. Georejelele sunt produse cu structuri plana deschis sub forma de rejes, formate din nervuri ce se intersecteazA sub diferite unghiurh _, Sunt fn general realizate din polietilend gi au ca functie principala drenajul lichidelor si gazelor. Se utilizeazi de regula impreund cu un geotextil, geomembrand sau alt material care si prevind pitrunderea particulelor de pAmént in interiorul refelei. —_— 23 jai 1 - CERCETAREA GEOTEHNICA A TERENULU! DE ito ae, sracterizarea generalé a terenului de fundare. -¢ 347 tntroduere seadil fenomenelor fizico-geologice care se manifesta in zona superioark sit ‘lor geologi festa in = re precum si comportarea construcfillor in raport eu aceasta, scoarfel si comps a rsvntecdependena dintre constructii i mediul geologic. ee earten imterdeperestl la nivelul a. tei componente: structra, Jpffastroctara " terenul de fundare, a cfror conlucrare trebuie 8 esigure * s stabilitatea constructici. Cercetarea acestor aspecte evidentiazé ponte ect care revine i in prot ji executarea r. teen dean veri a rocior care consituepartea supercell a cconrel tereste, proprititile acestor, condiile geologiee pot oferi un teren mult sau mai pufin favorabil executitii constructiilor. : SUPT acd rocile tai, stincoase, in care sunt cuprinse rocile magmatice, metamorfice gi sedimentare cimentate, constituie un teren rezistents 19 cazu ‘pimanturilor problemele care se rdic& sunt mult mai diverse si mal complet. Pain esenfa Jor, pdmantarile sunt roci de origine sedimentartalotuts ot fragmente de minerale sau roi care pot confine substange orgenice sap SiN care pot avea comporiamente specifice funcjie de natura lor si de prop Jor fizico- mecanice, care la rindul lor pot suferi numeroase influienfes Pentru a putea folosi pamAnturile ca suport pentru constructil cunoscute atat natura lor cat si proprietifile lor fizico-mecanice. 3.1.2 — Clasificarea terenurilor de fundare ‘Avand tn vedere aspectele mentionate privind terenul de fundare apare posibilitatea clasificirii acestora in trei categorii: + teren bun de fundare (tabelul 3.1) = teremuri medi de fundare (tabelul 3.2) i sis = teren dificil de fundare, in eazul cénd terenul, in starea st naturel TE condifiile de rezisten{A si stabilitate pentru fundarea constructiet P loatarea in conditii normale a acesteia. ~ his en aceasti categorie intra nisipurile affinate, nisipurile satura ier de lichefiere sub actiuni seismice, paménturile coezive cu coon ae (L. < 0,5), pimanturile loessoide aparfinand grupei B de paminturl Se lumezize definite conform Normetiv 7-92, pamAnturi argilosse ¢& Or ‘mare si foarte mare incadrate in categoria pamanturilor cu umflari — Cae mari (PUCM), pamanturi cu conjinut ridicat de materti seat (all ‘nimol), pimdnturi contractile, terenuri in pant& eu potential de al mu ofera3.2. Categoriile geotehnice In vederea stabilirii exigenjelor proiectarii geotehnice s-au definit trei categorii geotehnice: 1, 2 si 3. incadrarea unei jucrari in una dintre cele trei categorii geotehnice se va face inainte de cercetarea terenului de fiandare. Aceastl incadrare poate fi functie de faza de proiectare si executie. Categoria geotchnic& exprimd riscul geotehnie. (tabelul 3.3) Condi Riscul geotehnic depinde de dou’ grupe de factori: 1. factori legati de teren: conditiile de teren si apa subteran’; 2. factori legati de structura si de vecinstitile acosteia ile de teren sunt legate de tipul terenului intalnit pe amplasament si ‘anume terenuri bune, terenuri medii gi terenuri dificile de fundare corelare cu solufia de fundare, se di la definirea categoriei geotehni 2 _— 25 53 i mediide fundare ‘Tabelul 3.1- Terenuri bune de fundare 7 _abele) 3.2 = Terenure me al de 1oren Nr. Tipul de teren tre | a Fa Crt. |ca.| case, Inclusiv nisipuri prifoase, cu ndesare medie, in 1 | Blocuri, bolovanigurisi pietrisuri, confindnd mai pujin de 40% nisip si mai Pam patificatii practic uniforme i orizontale (cu inelinarea mai putin de 30% argili, in condifiile unei stratificajii practic uniforme si Se ow. | corizontale (cu inclinarea mai mica de 10%) 3 _| Sean ‘coezive cu plasticitate redusa (I, < 10%): nisipuri pilose, 2 _ | P&manturi nisipoase, inclusiv nisipuri prafoase, indesate, in condifiile unei een nnisipoase si prafuri, ied < ors 0,5< Ic < 0,75, in condifiile stratificaii practic uniforme gi orizontale. ior aificaii practic uniforme gi orizontale. as 3 | Pimanturi coezive cu plasticitate redusé (I, < 10%): nisipurl argiloase, unel safes iar laste edie (10 <,< 20%). nsipurl axzlose, ena nisipoase gi ea avand e Sst si Ic = 0,75, in condifiile unei ee ‘pisipoase — agli, avand e< i) ig si 0,5< Ip < 0,75, in conditiile stratificatii practic uniforme gi orizontale. | tratificaii practic uniforme si oi . 7 - | Paménturi coezive cu plasticitate medie ( 10 20%): erie nisipoase,ergile prafuri nisipoase ~ argiloase, avand = 1,0 si Ic > 0,75, in condifiile unei | se si argile, avand e < 1,1 si tes Ie < 0,75, in conditiile unei stratificafii practic uniforme si orizontale. ‘afieatl practic uniforme gi orizontale. - - 3 | Pamanturi coezive cu plasticitate mare (I, > 20%): argile nisipoase, argile| emdnturiIoessoide aparjinand grupei A de plindnturi sensbile la umezire | ee ee si Ic 2 0,75, in condifiile unei stratificagii definite onform Normativ Fr 2 mi pe al e Es sat 1 Pamanturi argiloase cu plastic ” 6 | Roci stincoase si scmisténcoase in condifiile unei strafificajii practic categoria PUCM gi clasificate ca putin active - active _ aie nb uniforme gi orizontale. Z ‘Umploturi ea provenien(é cunoscuté conjnind materi organice sf | 7 |Umpluturi compactate realizate conform unor documentafii de exec -| pealizate organizat seu avand o vechime mai mar controlate calitativ de unititi autorizate. ‘initial Pie 8 Orice combinatie intre stratificafiile prezentate la nr. Crt. 1 | ec Tabelul 3.3 : Categoria geotehnict Riscul geotehnic Nota i redus, Fac exceptie de la punctele 4 si 5 paménturile sensibile la umezire iar la punctul > moderat _ 5 pimanturile argiloase active si foarte active. 3 [mare 3.2.1 Apa subterand Jasament, in i dere al prezentei apei subterane pe amplasament, oe & pd situafii care trebuie avute in vedere re i a sub ni ji subterane i mus sunt necesar ) excavatia nu coboar’ sub nivelul apei sul tase epuismente, putindu-se realiza o sapaturd deschisd cu maluni spr sau nu funcfie de adéncimea acesteia; ae ) excavafia coboarli sub nivelul apei subterane, se Pr ae normale de epuismente directe, indirecte sau de dtenare, degradare a unor construcfii aldturate; Zi i logice exceptionale, impu sari de epuismente Hidroucologies onal sou Iucr&t speciale de spriinize « malulor cagnaenrH: conditii26 3.2.2.— Clasificarea constructiilor dupa importanti, tn vederea definirii categoriei geotchnice si implicit a riscului geotehnic se utilizeaz& clasificarea constructiilor in patru categorii de importanyi: Exceptional, Deosebits; Normala; Redusa. 3.2.3- Vecinatitile Riscul geotehnic depinde gi de modul in care realizarea excavatiilor, a epuismentelor si a lucririlor de infrastructurd aferente construcfiei care se proiecteaza pot afecta construcfiile si refelele subterane aflate in vecindtate. Se pot distinge din acest punct de vedere trei situatii: a) Rise inexistent sau neglijabil el unor degradati ale construcfilor sau refelelor subterane invecinate; b) Risc moderat al unor degradari ale constructiilor sau refelelor subterane invecinate; ©) Rise major de degradare ale constructiilor sau refelelor subterane invecinate; 3.2.4 —Stabilirea categoriei geotehnice in tabelul 1.3 sunt prezentate trei exemple de corelari intre cei patra factori care influienteaza alegerea categoriei geotehnice in vederea definirii riscului geotehnic. Tabelul 3.4 ~Exemplu de corelare Factorii de Exemple de corelare avut in Ex. 1 puncte | EXx.2 puncte EX3 puncte vedere | Conditile [Teren bun | 2 | Terenuri 3 | Terenuri 6 de teren medi dificile | ‘Apa Fark Cu [cu subterani |epuismente | 1 [epuismente | 2 | epuismente | 4 a i normale _exceptionale Caieg. de Deosebitl, importangé|Reduss | 2‘| Normals 3 | exceptionata} 5 | constr. Vecinatifi | Fartriscuri | 1 | Rise | 3 [Risemajor [4 moderat__| Riseul | Redus 6 |Moderat | 11 [Mare 19 geotehnic | De regula factorul cel mai nefavorabil detrmini nivelul riscului geotehnic si incadrarea in categoria geotehnict cea mai mare. Pentru a facilita incadrarea lucririi intr-o categorie geotehnics, se recomanda folosirea urmitoarelor metodologil: _— 27 Se atribuie fieckruia dintre cazurie aferente celor patru factori pprezentafi in tabel un numdir de puncte; d Se insumeaza punctele corespunzitoare celor patru factoris La punctajul rezultat se adaugé punctele corespunzitoare zonei seismice de calcul a amplasamentului, definita in Normatival P100- 25 par punote pentru zonele Asi B; ~ 1 punet pentru zonele C si D; : ncadrarea in Categorii geotehnice se va face in functie de punctajul total, conform tabelului 3.5 ‘Tabelul 3.5 - incadrarea in Categorii geotehnice Nr Riscul geotehnic Categoria ot. Tip Limite punetaj _geotchnic 1 Redus 6.29) | 1 2 Moderat 10... 14 2 3 Major 15.21 I x 3.3 —Corelarea dintre tipurile de Iucrari si categoria geotehnica. Categoria geotehnicd 1 include doar Iucrérile mici si relativ simple pentru care este posibil s4 se fact apel la experienta geotehnicianului si la investigatiile ‘geotehnice calitative. In aceasté categorie intra si lucrérile pentru care riseurile pentru bunuri si persoane sunt neglijabile. - Metodele Categoriei geotehnice 1 sunt suficiente doar in conditii de teren care, pe baza experienfei comparabile sunt recunoscute ca fiind suficient de favorabile astfel inet si se post utiliza metode de rutind in proiectarea si ‘execufia lucrarilor. Metodele se consider’ suficiente numai in situafia in care mu sunt necesare excavatii sub nivelul apei subterane. | - Categoria geotchnict 2 include tipuri uzuale de lucr&ti si fundapii, ra Tiscuri deosebite sau conditii de teren si de solicitare neobignuite sau ‘exceptional de dificile ; Luerittile din categoria geotehnicd 2 impun obtinerea de date cantitative $i rea de caleule geotehnice pentru a asigura satisfacerea cerinjelor fundamentale. Se accept utilizarea metodelor de rutin’ pentru incereéri de laborator si de teren si pentru proiectarea si execuia lucr&rilor. Categoria geotehnick 3 cuprinde obiecte care nu se incadreazi in Categoriile geotehnice 1 si 2 reprezentate prin hucriri foarte mari sau iesite din omun gi prin structuri implicdnd riscuri anormale sau incarcari exeepjional de Severe in conditii de teren dificile. Proiectantul lucririlor din categoria geotehnict 3 se bazeazi pe date Eeotehnice objinute prin incercési de laborator si de teren realizate prin Metodologii de rutina si speciale si pe metode perfectionate de calcul geotehnic.28 Capitolul IV-STABILIREA TIPULUI DE FUNDATIE ST A ADANCIMT, DE FUNDARE 4.1 - Criterii de stabilie a tipului de fundarie $i a adancimii de fundare ‘Stabilirea adéncimii de fundare este una dintre problemele ce prezinta o importanfi deosebité in proiectarea fundatiilor. Adéncimea de fundare, ta general, reprezint& distanta de Je talpa fundatiei pana la nivelul terenului natural sau a celui amenajat ca urmare a inlaturérii stratului vegetal din imediata apropiere a unei construcfii, fig. 4.1, fn cazul cladirilor cu subsol adancimea de fundare reprezinti distanfa de la talpa fundatiei la pardoseale subsolului, fig. 4.2. = subsol | RS Cy ip} Fig. 4.2 - Adameimea de fundare Ja eladiri cu subsol Fig. 4.1 — Adancimea de fundare la construcfii obisnuite Alegeree tipului de fandafie si a adéncimii de fimdare se face functie de ‘urmatorii factori: 1. Sistemul structural al constructiei. = tipul de suprastructura (in cadre, cu perefistructurali,ete.); - dimensiuni ( deschideri, travel, indltinai — suprateran si subteran); + aledtuirea substructurii; - materialele din care este executat suprastructura: = eforturile transmise Ia teren in grupirile fundamentale si speciale de coma grup si speciale d = mecanismul de disipare a energiei induse de actiunes seismic (pozitia zonelor potential plastice, eforturile transmise fundatiilor, ete.). = 29 fi de torent 2. Condi tora terenului de fundare, adincimile $i caracteristicile fizico- ceanjee ale sraturilor de pimant si evolutia acestor in timp; mecanicst diile de steblitate generala a terenului (terenuri in panté cu structuri geologice susceptbile la aluneciiri de teren etc.); : Bt ondifii hidrogeologice (aivelul apelor subierane, variatia sezonier8, jvitatea apelor subterane, etc.); ersndifi hidcologice (aivelul apelor de suprafayl, posibilitayi de prodiycere a inundailor a enomenuli de faire et.) 43, Condifiile de exploatare ale constructiei: Eorturile transmise la fundafii ( sarcini statice si dinamice, vibrati produse de utilaje, etc.) | ~ posiblitatea pierderilor de apf sau substanfe chimice din instalaile sanitare sau industriale; « jpetlzirea terenului in cazul constrvctfilor cu cuptoare, fumale ete.3 “ degajiti de gaze agresive care poluiaz& apele meteorice si accentuiazi agresivitatea chimic’ a apelor subteranes condifi privind deformayiile constructiei datoriti tes&rii fundafilor. 4, Condifii de executie ale infrastrmcturi; ~adancimea sApaturii gi modul de asigurare a stabilititii acestela; - existenta unor construcfii in vecinatate care pot fi afectate de lucrarile de ‘executie ale infrastructurii (instabilitatea taluzului sapaturii, afuierea terenului la realizares epuismentelor etc.); = sistermul de epuismente; «= prezenfa tetelelor de apa ~ canal, de gaze, energie electrica ete. 4.2-Exemple privind alegerea adancimii de flundare __ in cazul constructiilor in care se desfisoard provese tehnologice ce impt realizarea de goluri sau canale situate sub pardoseala construct si in imediata vecinftate a fundafilor se impune corelarea adancimii de fundare 2 eladirit eu adancimes ln care se gasesc acestea, Un exemplu este prezentat in figura 4.3. cazul in care utilajele existente in cladire dega}é temperaturi fnalte, care pot modifica caracteristicile terenului de fundare, in special in cazul fundarii pe P.U.C.M,, se recomanda coboriirea adancimii de fundare pan’ la cota Ja care nu Se mai resimt influientele temperaturii degajate de utilaje. Actiunea unor temperaturi ridicate poate conduce 1a contractia terenului de fundare si la aparitia de tasari inegale sub fundatiile constructici. ____ In cazul realizitii unor fundatii invecinate se recomandit ayezares talpii oii fundaii la acelasi nivel eu cu cea existenté. Dispunerea fundafiei noi 18 o Cold mai ridicaté va face ca presiunile ce se dezvolté pe talpa acesteia si product ‘impingeri asupra fundatiei existente, figura 4.4.30 Fig43 Adincimea de fundare in cezul existenfei unui canal termic, Fig.4.4—Efectele fundarii la 0 cota superioard decat la fundatia existent’, Cand este necesar’ fundarea constructiei noi la o cot mai cobordti decat a cldirii existente, se va verifica daca este sau nu necesara coborirea cotei fundafiilor existente prin realizarea de subzidiri, fig 4.5, care se realizeaz’ inaintea realizarii fundafiei noi. in multe situafii executarea de subzidiri poate conduce la degradii ale findatiilor existente, degradari cauzate in special de s&parea necontrolata a paméntului de sub acestea. O solujie mai sigur& constf in luarea umor mésuri de protectie a fundatiilor cladirii existente prin executarea, in imediata apropiere a acesteia a unui perete din beton armat turnat direct in teren (pereti mula) sau a unui perete din pilofi. Dupa executarea peretelui se poate realize sipatura pentru noua fundatie. fundatie existent 31 = fn cazul executtrii unui tronson cu subsol Langa unul flr subsol, trecerea deine edancime de fundae la alt, tn lmgul fundafiet continui, se realizeaza in ie rept pentr "je mex. 50 cm inalfime, pentru terenuri slab coezive si de max. 70 em, terenuri coezive, lao fnelinare care s& respecte condita go. < 2/3, fig. 4.6 Fig. 4.6 —Racordarea in trepte a fundatiilor longitudinale. in cazul construcfiilor amplasate pe terenuri in panté adéncimea de fundare se considera distanta de la nivelul teremului natural din axul el&dirii pani Jatalpa fundaici (figura 4.7) a Fig. 4.7 — Stabilirea addncimii de fundare ia cazul constructillor fundate pe teremuti inclinate. ets. Dt os aa32 4.3 ~ Condit hidrologice entra asigurarea stabilitji im exploatare a pilelor si culeilor de pod sau a altor tipuri de constructii fundate pe amplasamente afectate de apele curgitoarg este necesara alegerea corespunzitoare a adncimii de fundare. in asemeneg cazuri pe Inga respectarea adancimii de inghes trebuie luati in considerare $i aif factori. Aceste fundaiii flind executate in albia apelor curgétoare trebuie s fie asigurate impotriva aetiunilor la care este supus fundul albiei in perioadele de ape mari (viituri). Adéncimea pana la care are loc eroziunea stratului de pamént eee de adéncime de afuiere si se determina in urma calculelor idraulice N.Amonte Fig. 4.8 — Adancimea de fundare fn cazul fundarii in ape curgatoare. Naftienlor totale —— Pentru asiguratea stabilititii constructiilor adiinci fu i re imea de fundare trebuie sé depigeasci adfncimea totala de afuiere, determinati cao sumf a afuierii generale albiei rl ia aie locale din zona amplasti funy. (fie 4.8) ane ilies cote minime de fundare din punet de vedere hidraulic se fe Hi de natura pBmntlu din erenul de fundare noone ae ey sau erodabil, addncimea de fundare trebuie si se cu 50...4,50 m sub nivelul cel mai de jos al fundulvi cu condifia ca materialul aluvionar si aibi parti , aaa ut co iba particule mari (pietrig sau nis Petereeren ier cements and in stratul neafuiabil iar cénd acesta se gaseste la adancime mare se recurge la folosirea fundafiilor de adéncime, a ee ro aes suplimentar i problema stabilititii 26 i, chiar dac& subspalarea nu pune i ‘erifcae se face similar a ziduril de spin it el entru terenurile dificile de fundare ce int eta prezinti propriettti si comportamentespecifice cum sunt mélurile, pimanturile arboase, nimolal adancimea de fundare se stabileste de la cz. la caz, pe baza unor studi speciale. 3 - 4.4, Stabilirea ‘adéincimii de fundare la PUCM si PSU fh cazul paménturilor cu unflari st contractit mari (PUCMD, cote de fandae se v2 situa sub ‘adincimes pan la care au loc variafit sezoniere de rye, care sunt cauza variafllor de volum ale arpilei active ‘Adéncimea de Bipdare va i stabilitastfel: f _ cfnd nivelul hidrostatic se gaseste la o adancime mai mare de 10 m sau ste Intre 2,0m si 10,0 m, adéncimea de fundare se recomandi a se lua de 2,0 m sinu mai micd de 1,50m; ood hivelul hidrostatic este lao adéncime mai mick de 2 m, f2dancimea do fundare se va lua de 1,50 m; atpa nivelulhidrostatic se mente constant lao adancime mai mie8 de 2,0 m, sub 1,40 m umicitatea se menfine relstiv constant gi deci me ‘mai pot apirea variafii de volum; ra rel adanciniea de fundare aleas® se gasese plménturi contractile de naturd organic’, se ve analiza posibilitetea depésirii partiale sau totale a acestorstraturi sau inlocuirea lor. Penta plimdnturile sensible la wneire (PSU) adancimea de fondare se stabileste in functie de importanja constructiei respective, de numérul de seeiled, de poziia findafel in perimetnul constructei, de condifile de fexploatare legate de procesul tehnologic si posibilitatile de inundare ale teremului de fundare, ete. 4,5 - Adincimea minima de fundare ‘Addincimea minima de fundare se stabileste functie de urméto a, —adéncimea de inghe} nivelul apei subterane, , natura terenulu de fundares 4. —tnalfimea minim constructiva a fundatiei. factori: 45:1 Adéncimea de inghe} conditiones28 alegeren edéncimii minime de fundare (Daya) si reprezinté distanja misurati de 1a nivelul teremulut ‘amengjat pan Ja nivelul la care se produce ingheful paméntului in perioadele friguroase. TAdincimes de fondare tebuie estiel aleasS ineft si fic mai mare decd adincimea maxima de inghe{ cu minimum 10 ~ 20 cm, Adineimen de inghet este influienfati atat de valoarea temperaturii pe timp de iarné ct si de natura terenului de fundare si adncimea apei subterane. Functie de sensibilitatea la inghet exist mai mult ty teren insensibil la inghet; = teren cu sensibilitate medic la inghet; = teren foarte sensibil la inghet, Cauza principal’ a necesitAtii cob: maxima de inghet este posibilitatea modi ale terenului in cazul inghe|-dezghetulu jpuri de terem talpii fandatiilor sub adancimes i caracteristicilor fizico-mecanice ui repetat. De asemenea sub acfiuneainghefului paméntul isi mireste volumul si produce eforturi suplimentare asuprg ‘lpi fundayiei. Adancimea minima de fundare se stebileste conform tabelului 4.1 jy funcfie de natura terenului de fundare, adancimea de inghet si nivelul apei subterane, 4.5.2 Nivelul apei subterane poate influienja atat alegerea adincimij minime de fundare cét si tchnologia de executie a infrastructurii construcfiei Un nivel ridicat al apelor subterane conduce la: ~ realizarea de epuismente; ~ alegerea unui sistem de fundare de adéncime; ~ realizarea de incinte etan: ~ ancorarea radierului clidirii ~ tumarea betonului sub apa; 4.5.3 Natura terenului de fundare Analiza profilului geologic in scopul stabilirii adéncimii de fundare are tn vedere in primul rind separarea straturilor bune de fundare de cele necorespuncitoare, Funcjie de altermanfa straturilor bune si slabe de fundare, condifiile de stratificatie pot fi schematizate astfel: i rafajé un strat bun de fundare, de grosime mare, Bi, eae iar fundatiei la orice nivel sub adncimea de vi minima admish. Aceastéschem cupsinde mai multe variante funotie de ungeFppelot subterane din amplasamentl respectiv (fig.4.9). ive eval simplu caz este a" fn care se va cdsta obfinerea unei adancimi de fundare eft mai mici pentru age evita luersile de epuismente NA. =f es 2a —— yf NAC=——T-==- —— Fig, 4.9 Teren bun de fondare, de grosime mace, a suprafaya cu variante de pozifionare a nivelului apei subterane: a ~ apa subterani\ la adincime mare; bapa subterand la adancime mic&; c ~ amplasament submersat fin camul "b" se pune problema inlaturitii apelor din sapatura folosindu-se epuismente directe sau se va recurge la coborarea generala a nivelului apelor suipterane, In cazul " c " se izoleaz amplasamentul de apa inconjurdtoare sau se ‘executé findatii sub ap’. b. A doua schema posibild se refer la existenta, [a partea superioard a ferenului, a unui strat slab de fundare urmat de un teren bun de fundare (fig. 4.10) Tabetul 4.1 Tema = 7 “Adincimes minima de fandare | Adincimeade | Adéncimes apsi |_ (om) | Inghe| conform | subterane fat de | Ferenuri supuse | Terenure | STAS 6054-77 | colaterenului | actiunil de inghe} (em) ature Inghepilui | (constustil ew 2 Y @) sau fc subsol (Rosi stneoase overs ‘ricer 30a Petisur: curate, [22.00 = bales, eur, nisipuri mari si] oxteare <2,00 us 19 ‘ijloei curate Pig sau balast <7 =2,00 80 a 2 ea <2.00 | 90 sxgiloasi, nisip | 57 32,00 i+ axgilos, " argilt bee rash <200 | Fa | Nis fin prafos, |S 70 3350 [ a0 pri arilos, <250 | 90 | 4 sek peat [37 3230, +10 i nisipoasa, =2 ra ‘al, nfo, Fi ees 4 Observatie — Valorile indicate in tabel date pentru cazul terenurilor ferite de ingho} se mAsoarti de Ia cota pardoselii subsolului. b c a Fig. 4.10 — Teren slab de fundare la suprafaji cu variante de pozifionare @ hivelului apei subterane: a — apa subterani la adincime mare; b ~ api subteran& Ia adncime mica; c — amplasament submersat $i tm acest caz sunt posibile tei variante funciie de nivelol apelor |) Subterane. in toate cele trei variante se impune conditia de incastrare a fundatiei