DEZVOLTARE SI PLANIFICARE URBANA SUPORT DE CURS Lect. univ. dr. Mari-Isabella Stan1, Introducere in domeniul dezvoltirii si planificarii urbane 1.1. Misiunea si obiectivele cursului Obiectivul general al disciplinei: Formarea viitorilor functionari publici, capabili s& modemizeze administratia public’ roméneasca in deplina concordanfa cu standardele europene, prin familiarizarea si cunoasterea problematicii actuale privind dezvoltarea si planificarea urband precum sia legislatici in vigoare. Obiectivele specifice: * Familiarizarea studengilor cu elementele tehnico-legislative din domeniul activitajii de amenajare a teritoriului, urbanismului, structurilor edilitare de baz’ (locuinfe, utilititi tehnice de interes general); * Cunoasterea politicilor si perspectivelor de amenajare durabilé a teritoriului gi urbanism la nivelul Uniunii Europene; © Cunoasterea si injelegerea cadrului general si a responsabilitajilor in materie de dezvoltare si planificare urbana in Romania; * Cunoasterea reglementarilor privind activitatea de realizare a constructiilor, organizarea executirii lucratilor publice, ealitatea gi controlul de stat al calitifii in construcfiis ‘« Formarea abilitagilor de comunicare si de operafionalizare a cunostinjelor insusite prin elaborarea si sustinerea de prezentari/proiecte/referate axate pe tematica aferenta cursului; ‘* Formarea unor specialisti capabili si valorifice practic cunostinjele de dezvoltare urban’ si respectarea disciplinei in constructii 1.2. Terminologie si definitii - Dervoltare durabili - satisfacerea necesitijilor prezentului, fra a se compromite dreptul generajiilor viitoare la existenfa si dezvoltare, = Dezvoltarea locali - procesul de dezvoltare, in principal economica, intr-o anumita regiune sau unitate administrativ-teritoriala, care determina o crestere a calitiii view la nivel local. - Dezvoltare regionali - ansamblul politicilor autoritafilor administratiei publice centrale si locale, elaborate in scopul armonizirii strategiilor, politicilor si programelor de dezvoltare sectoriala pe arii geografice, constituite in “regiu si care beneficiaza de sprijinul Guvernului, al Uniunit Europene si al altor institujii si autoritaji nafionale si internagionale interesate - Documentafie de amenajare a teritoriului si de urbanism - ansamblu de piese scrise si desenate, referitoare la un teritoriu determinat, prin care se analizeara situaia existent $i se stabilese obiectivele, actiunile si masurile de amenajare a teritoriului si de dezvoltare urbanistica a localitatilor pe o perioada determinati. - Limitele unitatii administrativ-teritoriale - linii reale sau imaginare, stabilite prin lege, prin care se delimiteaza teritoriul unei unitifi administrative de teritoriul altor unitayi administrative. - Pareelare - actiunea urbana prin care o suprafaja de teren este divizata in loturi mai mi destinate construirii sau altor tipuri de utilizare. De regula este legatd de realizarea unor locuinje individuale, de mica inaltime. = Peisaj - desemneazd o parte de teritoriu, perceput ca atare de c&ire populajie, cu valoare remarcabila prin caracterul stu de unicitate si coerenf4, rezultat al actiunii si interactiunii 1factorilor naturali si/sau umani, cuprinzind zone naturale saw/si construite avand valoare particulara in materie de arhitectur si patrimoniu ori fiind marturii ale modurilor de viaga, de locuire, de activitate sau ale traditiilor, agricole ori forestiere, artizanale sau industriale. Plan de mobilitate urbana - instrumentul de planificare strategic& teritoriala prin care sunt corelate dezvoltarea teritoriala a localitatilor din zona periurband/metropolitana cu nevoile de mobilitate gi transport al persoanelor, bunurilor si marfurilor. Planificarea teritoriali - ansamblul de metode utilizate de sectorul public pentru a asigura organizarea rafionali a teritoriului, Ja diferite sciri (regionald, najionali, transnafionala), protecjia mediului si atingerea obiectivelor economice gi sociale, prin coordonarea politicilor sectoriale din perspectiva impactului lor asupra teritoriului. Planificarea teritoriali. cuprinde strategii, politici $i programe sectoriale, precum si documentatii specifice integrate, in scopul dezvoltarii echilibrate si durabile, si prevede obiective, etape de realizare gi resurse financiare necesare. Politici de dezvoltare - mijloacele politico-administrative, organizatorice si financiare, utilizate in scopul realizarii unei strategii. Programe de dezvoltare - ansamblu de obiective concrete propuse pentru realizarea politicilor de dezvoltare, Protectia mediului - ansamblu de actiuni si masuri privind protejarea fondului natural si construit in localititi si in teritoriul inconjurator. Regiune frontaliera - regiune care include arii situate la frontiera, delimitata in scopul aplicarii unei strategii comune de dezvoltare de o parte si de alta a frontierclor si al realizarii unor programe, proiccte si actiuni de cooperare. Refea de localitafi - totalitatca localitijilor de pe un teritoriu (national, judefean, zona funcjionala) ale cAror existent i dezvoltare sunt caracterizate print-un ansamblu de relatii desfigurate pe multiple planuri (economice, demografice, de servicii, politico-administrative eic.), Refeaua de localitaji este constituitd din localitaji urbane gi rurale. Sistem urban - sistem de localitai invecinate intre care se stabilese relajii de cooperare economica, sociala gi cultural’, de amengjare a teritoriului gi protectie a mediului, echipare tchnico-edilitard, ficcare paistrndu-si autonomia administrative. Servitute de utilitate publied - sarcina impusdi asupra unui imobil pentru uzul gi utilitatea unui imobil avand un alt proprietar. Masura de protectie a bunurilor imobile publice nu poate fi opus cererilor de autorizare decét daci este continua in documentatiile de urbanism aprobate (avand drept consecinja o limitare administrativa a dreptului de proprietate). Strategie de dezvoltare - directionarea globala sau pe domenii de activitate, pe termen scurt, mediu si lung, a actiunilor menite s& determine dezvoltarea urbana. Structurd urband - modul de alcdtuire, de grupare sau de organizare a unei localita{i ori a unei zone din aceasta, constituitd istoric, functional si fizic, ‘Teritoriu administratiy - suprafaja delimitatd de lege, pe trepte de organizare administrativa a teritoriului: national, judejean gi al unitiqilor administrativ-teritoriale (municipiu, oras, comund) Peritoriu intravilan - (otalitatea suprafejelor construite si amenajate ale localitaqilor ce compun unitatea administrativ-teritoriald de baz, delimitate prin planul urbanistic general aprobat si in cadrul c&rora se poate autoriza executia de constructii si amenajfiri, De regula intravilanul se compune din mai multe trupuri (sate sau localitayi suburbane componente). Teritoriu extravilan - suprafata cuprinsé intre limita administrativ-teritoriala a unita (municipiu, oras, comuna) si limita teritoriului intravilan. de baza+ Teritoriu metropolitan - suprafafa situata in jurul marilor aglomerari urbane, delimitata prin studii de specialitate, in cadrul careia se creeazd relatii reciproce de influenta in domeniul cailor de comunicatie, economic, social, cultural si al inffastructurii edilitare, De reguld limita teritoriului metropolitan depaiseste limita administrativa a localitayii si poate depisi limita judeqului din care face parte - Teritoriu periurban - suprafaja din jurul municipiilor si oraselor, delimitatd prin studii de specialitate, in cadrul careia se creeazi relajii de independent in domeniul economic, al infrastructurii, deplasirilor pentru munci, asigurarilor eu spafii verzi si de agrement, asiguriilor cu produse agroalimentare ete, - Unitate teritoriala de referinga (UTR) - subdiviziune urbanisticd a teritoriului unitayii administrativ-teritoriale, delimitata pe limite cadastrale, caracterizati prin omogenitate funcfionalé si morfologied din punct de vedere urbanistic si arhitectural, avénd ca scop reglementarea urbanistied omogend. UTR se delimiteaz, dup’ caz, in functie de relief si peisaj cu caracteristici similare, evolufie istoricd unitaré intr-o anumité perioad’, sistem parcelar gi mod de construire omogen, folosinje de aceeasi naturi a terenurilor si constructiilor, regim juridic al imobilelor similar. - Urbanizarea - proces pe termen lung eare earacterizeazi atét numarul din ce in ce mai mare al populatiei care traieste in orase si municipii, edt si cresterea zonelor urbane. - Zona functional - parte din teritoriul unei localitaji in care, prin documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism, se determina funcjiunea dominanta existenta si viitoare. Zona funcfionala poate rezulta din mai multe pari cu aceeasi functiune dominanta (zona de locuit, zona activititilor industriale, zona spafiilor verzi etc.). Zonificarea funcionala este acfiunea ‘imparjirii teritoriului in zone functionale. - Zon de proteetie - suprafaja delimitata in jurul unor bunuri de patrimoniu construit sau natural, al unor resurse ale subsolului, in jurul sau in lungul unor oglinzi de apa etc. gi in cure se instituie servituti de utilitate publied si de construire pentru pistrarea si valorificarea acestor resurse si bunuri de patrimoniu si a cadrului natural aferent. Zonele de protectie sunt stabilite prin acte normative specifice, precum si prin documentajii de amenajare a teritoriului sau urbanism, in baza unor studii de specialitate. - Zona de rise natural - arcal delimitat geografic, in interiorul c&ruia exist un potential de producere a unor fenomene naturale distructive care pot afecta populajia, activitajile umane, mediul natural si cel construit si pot produce pagube si victime umane. - Zona protejatd - zond coerenta natural sau construit8, delimitata geografie gi/sau topogratie determinata de existenja unor valori de patrimoniu natural si/sau cultural a e&ror protejare prezinti un interes public si declaraté ca atare pentru atingerea obiectivelor specifice de conservare si reabilitare a valorilor de patrimoniu, Statutul de zond protejati creeaz’ asupra imobilelor din interiorul zonei servituti de interventie legate de desfiinjare, modificare, functionalitate, distanfe, inaltime, volumetric, expresie arhitecturald, materiale, finisaje, imprejmuiri, mobilier urban, amengj@ri si plantagii si care sunt stabilite prin lege sau documentatii de urbanism specifice aprobate. 1.3, Conceptul de dezvoltare teritoriali Dezvoltarea teritoriali este procesul de transformare a geografiei teritoriilor locuite (clemente fizice: infrastructura, peisaj, orase, dar si structura teritoriala si distributia geografica a populatiei si activitajilor umane).Dezvoltarea teritoriala este un concept comprehensiv folosit, de asemenea, ca obiectiv al politicilor publice: nu se urmareste numai cresterea economicd in regiunile respective, ci gi durabilitatea, cu aspectele sale economice, sociale, de mediu si culturale. in actualul context european caracterizat de rate de crestere sc&zute si dezechilibre regionale accentuate, dezvoltarca teritoriala a devenit o prioritate generald in vederea imbunatafirii serviciilor si gradului de ocupare gi in vederea reducerii dezechilibrelor teritoriale, Activitijile derulate urmaresc dezvoltarea durabila, echilibraté a teritoriului naional, intarirea coeziunii economice, sociale si teritoriale, cresterea policentrica echilibrata a ayezdrilor umane, protejarea gi promovarea patrimoniului national, precum si cresterea calititii locuirii in cadrul asezirilor umane. 1.4, Parteneriatul National pentru Dezvoltarea Teritoriului Romaniei (PNDT) Planificarea dezvoltarii Roméniei implica, la nivelul teritoriului, integrarea si relajionarea intersectoriala a diverselor aspecte care privesc disfuncfiile, pericolele, potentialul si oportunitajile de valorificare a acestuia, in beneficiul nafiunii, al {ari Abordarea complexa pe care domeniul dezvoltarii teritoriale o presupune are sanse sporite de reusita prin conlucrarea tuturor categoriilor relevante de actori in procesul de planificare si dezvoltare a {4rii: administrafia public’ central, administratia public& local, mediul de afaceri si mediul tehnie si stiinjific Pentru a stabili o astfel de colaborare responsabild, institufionalizati, pe baza intereselor Roméniei si in virtutea valorilor nationale, Ministeru! Dezvoltirii Regionale, Administratiei Publice si Fondurilor Europene a initiat, in anul 2016, Parteneriatul national pentru dezvoltarea teritoriului Rominici, Parteneriatul este cadrul de colaborare structuratd, deschisd si transparent& cu partenerii ministerului ~ reunifi in 4 platforme de cooperare intersectorialA. Cadrul legislativ pe care se sprijina Parteneriatul National pentru Dezvoltarea Teritoriului Romaniei este dat de: + Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismului + Ordinul MDRAP nr. 2816/2016 pentru constituirea Parteneriatului National privind Dezvoltarea Roménici Parteneriatul National pentru Dezvoltarea Teritoriului Roméniei are rolul de a erea cadrul necesar abordarii integrate si inter-sectoriale a temelor strategice de dezvoltare a teritoriului Roméniei de catre MDRAPFE cu factorii de competente si responsabilititi in implementarea acestora, Abordarea integrati si inter-sectoriali a temelor strategice de dezvoltare a teritoriului Roméniei se realizeaz& prin intermediul Platformelor de Cooperare. Platformele de Cooperare reunese parteneri institujionali si permit participarea si implicarea activa a acestora la activitaji si acliuni comune care au ca scop dezvoltarea teritoriala a Roméniei pe termen mediu si lung Platformele de Cooperate constituie un cadru de cooperare tematic intre urmatoarele categorii de parteneri: 1. Platforma mediului profesional si stiinfific din domeniul urbanismului gi amenajairii teritoriului, formati in principal din asociatiile profesionale ale arhitectilor si urbanistilor implicati in proiectare/cercetare, asociatiile inginerilor proiectanfi in domeniul construcfiilor, urbanismului si amenajarii teritoriului, universitijile/facultitile de arhitecturd, urbanism, geografie, ingineria mediului, construct 2. Platforma administrajiei publice locale formata, in principal, din structurile asociative i publice locale (structurile asociative ale primarilor, presedinjilor de consi judefene, consiliilor regionale, zonelor metropolitane gi sistemelor urbane,Grupurilor de Actiune Localai.3. Platforma administratiei publice centrale formata, in principal, din ministerele si institupiile publice centrale relevante pentru dezvoltarea teritoriului; 4, Platforma mediului de afaceri formata, in principal, din asociajiile patronatelor/firmelor de producitori, importatori de materiale si elemente de construcfii, ale IMM-urilor din domeniu, ale clusterelor de activitati, camere de comert $i industrie; Cele 4 Platforme de Cooperare se traduc, la nivelul lunii decembrie 2016, in 58 de instituyii partenere, din care 15 institujii din mediul academic si profesional, 15 institufii din administratia publica locala, 20 de institutii din administratia publica centrala si 8 instituiii din mediul de business. PNDT funejioneazi prin Platformele de Cooperare care au ca obiectiv asigurarea interacjiunii transparente si efective intre categoriile relevante de actori care contribuie direct la implementarea documentelor strategice si operajionale institutionalizate cu impact in dezvoltarea teritoriului, Platformele constituie structura fune{iondrii Parteneriatului National pentru Dezvoltarea Teritoriului pentru care Ministerul Dezvoltirii Regionale, Administrafiei Publice si Fondurilor Europene are rolul de autoritate coordonatoare. Potrivit obiectivelor strategice care reies din documentele de planificare a dezvoltarii teritoriale aprobate sau in dezbatere, membrii platformelor formeaza si lucreazi in structuri de Grupuri de Lucru, SCHEMA DE FUNCTIONARE A PARTENERIATULUI NATIONAL PENTRU DEZVOLTAREA TERITORIULUI ROMANIEL Toe PATORAA emt MEDIUL PROFESIONAL $1 STINTIFIC i ; ¥ ode mc + Zz | owe marron a | Rare] ADMISTRATA PUBL LOCALA cio | eg ta ae? 1 ‘ 3 pda enti} 1 Sow PLATFORMA wan | ot | rere | ADMNSTRATI PUBUCRCENTRALA mows |B | : H 5} 3 + aoe PLATFORM ! Gao dea totic | mere cou De aFaceR ' { ‘SECRETARIAT TEHNIC M.D.R. Planul de Actiune al PNDT este instrumentul de lucru al celor patru Platforme de Cooperare care se bazeazi pe 11 principii si confine forma integratd a planurilor de actiune generate de ciitre cele patru Platforme de Cooperare. Implicarea Platformelor de Cooperare in cadrul PNDT si al Planlui de Actiune aferent, este in concordant cu specificul responsabilitifilor institufionale ale membrilor celor patru platforme:fur coeaiva, competitivs i sustenabilé a ‘mobilzarea comuritatilor locale in teritoriului national (intern sin conte mst de dezvoltare a teritoriului. international), potrivit valoritor na Platforma de Cooperare 1 “Meet ee de bord al Observatorutui Teritorial sia bazelor de date teritoriale. Piatforma de Cooperare 4 See Se ceeraree [encriceee (Mediul de afacer: Uiizarea sustenabilé ou saere Ate inteligent3 a capitalulul teritoral pentru pee bee Sao ddervoltare economics, configurarea de ‘coezivl, competi $i sustenabil a Peta ‘ertorulu naionalintem si in contest ae ae {international precum sia organiziri ai Mea ac implementari;asgurarea asistenjei NO cs tebnice relevant. Parteneriatul National pentru Dezvoltarea Teritoriului Roméniei vizeazi: = Crearea mediului deschis si flexibil pentru reunirea i colaborarea partenerilor in procesul de formulare a politicilor publice, consultare, catalizare a procesului de luare a deciziilor s derularea actiunilor comune pentru dezvoltarea teritoriali a Romaniei: comunicarea se va face rapid si eficient, direct intre actorii relevanti; + Asigurarea participarii si implicarea activa a partenerilor la activitaji si actiuni comune care au ca scop dezvoltarea teritoriala a Roméniei pe termen mediu si lung: cooperarea privind elaborarea actelor normative, armonizarea strategiilor, politicilor publice, pachetelor de proiecte integrate etc.; © Scurtarea parcursului in formularea scenariilor de implementare, a informérii tehnive catre decidengi gi a procesului de luare a deciziilor privind abordarea implementarii prin programe gi proiecte prioritare: colaborarea in activitiile relevante va avea loc de la debutul inifiativelor si in asentimentul factorilor implicaji, minimizAnd timpii de finalizare si asumare: © Asigurarea utilizarii unui set de instrumente transparente de fundamentare stiinjificd si prioritizare a intervenfiilor: documentele strategice sectoriale ale partenerilor, bazele de date teritoriale, analizele si rapoartele teritoriale prin Observatorul Teritorial, atributiile si responsabilitatile specifice si capacitatea institutionala si profesional a acestora et instrumentarul managerial va asigura nu doar fundamentarea tehnici a politicilor publice, a pachetelor de proiecte, masurilor in implementare, ci un tablou de bord al problemelor gi potengialului Roméniei pentru a fi utilizat de factorii de decizie. Asigurarea continuitafii in implementare: platformele de cooperare vor asigura continuitatea, de-a lungu! mandatelor, afuncfionarii Parteneriatului si implementarea politicilor si masurilor.Obiectivele specifice ale PNDT: Asigurarea. mecanismelor de cooperare pentru pregitirea_implementirii _prevederilor documentelor de planificare a dezvoltarii reelei de localitaji si teritoriului prin clarificarea rolului partenerilor in etapa de pregitire a procesului de implementare, stabilirea si detalierea acjiunilor necesare. Un exemplu il constituie necesitatea de a sprijini sistemul de zone functionale (zone metropolitane, GAL-uri ete), pe baza versiunii actualizate a PATN Refeaua de Localitaji, prin configurarea politicilor si instrumentarului managerial de sustinere a acestora, vederea dezvoltirii coezive, competitive, sustenabile a teritoriului; procesul de regionalizare, de ascmenea, nu se poate lipsi de o asemenea abordare, Consolidarea capacitifii administrative si sprijinirea refelelor de cunoastere la toate nivelurile, construirea de noi capacitii profesionale la nivelul de guvernan{a teritoriald si locald precum si la nivelul asociatiilor profesionale specifice: structurile Institutului National de Administratie, proieciele aflate in pregatire privind dezvoltarea capacitajii institujionale si tehnice vizeazd inijierea implementiiri acestui obiectiv Sprijinirea colectirii informatiilor si a datelor relevante pentru planificarea teritorial si dezvoltarea urbana in vederea dezvoltarii si intrefinerii Observatorului Teritorial: a fost incheiat protocolu! de colaborare cu INS si inijiate demersuri in acelagi sens cu aproape jumatate din ministere, pentru alimentarea Observatorului Teritorial, in beneficiul tuturor partenerilor si, cel mai mult, a autoritifilor locale, a comunitafilor. Consolidarea capacitajii profesionale si a rolului profesionistilor in planificare spatiald la toate nivelurile teritoriale, asigurarea instrumentelor de cooperare interdisciplinard gi diversificarea formelor de cooperare intre specialistii relevanti si structurile administrayiei publice: este in pregatire fundamentarea unui pachet de masuri privind regenerarea si adecvarea serviciilor de planificare a dezvoltirii in profil teritorial, la nivel national, regional si local. Proiectarea si implementarea de noi instrumente de planificare spatial, actualizarea si integrarea celor existente: Observatorul Teritorial permite elaborarea unei diversitafi de analize teritoriale si elaborarea de rapoarte privind starea si dinamiea teritoriului sub diverse aspecte; vor fi configurate sisteme de fundamentare tchnicd a deciziei si utilizarea observatorului ca un tablou de bord. Proiectarea cadrului de reglementare eficient in inijierea si proiectarea investitiilor teritoriale: cadrul legal existent si cel aflat in dezvoltare privind prioritizarea investifilor cu impact teritorial permit partenerilor conlucrarea rapida si adaptarea in timp real la dinamicile diverselor schimbari in profil teritorial. Facilitarea cadrului de comunicare si de Iueru transparent si egal pentru tofi actorii relevanti in planificarea spaialé: structura Platformelor de cooperare si metodologia de functionare a acestora permit comunicarea rapida si eficient& intre tofi partenerii, potrivit subiectelor de interes comun si, ca urmare, eficienta atingerii rezultatelor urmarite,2. Zonificarea teritoriului national si principalele elemente de diagnostic Zonificarea teritoriului national se stabileste in functie de posibilitajile de dezvoltare a unititilor economice corelate eu disponibilul de for} de muned, amplasarea construefiilor, dotarilor si echipatilor, respectind patrimoniul natural, trésaturile specifice urbanistice si utilizarea rational aterenurilor in cadrul unei organizari structurale a perimetrului construibil. Roménia se remarc& prin urmatoarele caracteristici geografice: prezintA un relief variat, aproape intregul teritoriu este situat in bazinul hidrografic al Dunfrii, are acces In Marea Neagra si este traversata de Munjii Carpayi. 2.1. Zone urbane © zona urbana este 0 zona caracterizata printr-o densitate mare a populatiei, in comparatie cu zonele inconjuritoare. Zonele urbane pot fi orase, orasele sau conurbafii. Zonele urbane sunt create si dezvoltate de progresul de urbanizare, Masurarea gradului unei zone urbane ajuta in analizarea densitsjii populatiei, a expansiunii urbane si in determinarea populajiilor urbane si rurale (Cubillas 2007). Rejeaua urban « Romdniei este alcatuitd din 320 de localitagi urbane ~ 103 municipii si 217 orase. Conform raportului Bancii Mondiale, Orase competitive. Remadelarea economiei geografice a Roméniei (2013), , pe hartie, Roménia este una dintre cel mai slab urbanizate {ari din Europa. Parfial, aceastii caracterizare poate fi atribuiti insd modului in care sunt definite zonele urbane ale Roméniei”. Indexul de aglomerare pentru Roménia sugereaz’ faptul c& nivelul de urbanizare este mai mare cu aproximativ 10% fay& de datele oficiale — adica 65% faga de 55%. Figura 2.1, Refeaua urband in anu! 2013 - categorii de méirime demografica a oraselor (Sursa: DGDRI/MDRAP) Rejeaua de localitati din Romania prezinta o distributie spatial echilibrata dar este polarizata de catre Bucuresti, oras care a avut cea mai putemica crestere economica dintre oragele in fostul bloc comunist, concentrind peste 50% din investifiile strdine din Romiinia si contribuind cu peste 25% la PIB-ul national. De altfel, Romania este una din tarile cu cel mai mare grad de hipertrofiere urbana (diferenta dintre capitala si restul localitafilor urbane) din Europa. Aceasta polarizare puternic& a Bucurestiului a eauzat o slabé dezvoltare economicd a oraselor adiacente, pe ‘0 raza de aproximativ 100 de km ne-existénd un oras cu o populatie mai mare de 50.000 de locuitori (cu excepfia Ploiestiului), prin urmare, cele existente sunt incapabile si contrabalanseze sau si fructifice influenja Capitalei. 8alta problema cu privire la echilibrul refelei de localitaji urbane este lipsa unei categorii consistente gi bine configurate de orase mijlocii ~ din totalul de 320 de localitafi urbane, 279 au sub 50.000 de locuitori (86%). Doar 20 de orage au o populatie cuprinsa intre 50 - 100.000 de locuitori si mumai 13 orase se incadreaza in categoria 100-200.000 de locuitori si numai 8 orase peste 200,000 de locuitori. Provocdrile oraselor identificate plecdnd de la caracteristicile urbanizirii, problemele inregistrate cu potential ridicat de risc, aspectele asupra cArora marja de interventie este limitata, etc, se refer’ la: © grad slab de urbanizare — in cazul Roméniei, aproximativ 60%, in ciuda distributiei spatiale ‘echilibrate; «grad ridicat de hipertrofiere urbana (prin diferenja dintre capital si restul localitatilor urbane), cauzata de o serie de factoriistoris ‘© ipsa unei categorii consistente gi bine configurate de orase mijloc © tending de ruralizare a oragelor mici si mijlocii, asociati riscului de deteriorare a nivelului de trai al populatiei aflate in aceste zone; © extinderea urbana necontrolata in afara spafiului destinat locuinfelor si cresterea ponderii activitaqilor agricole; © scderea accentuata a populatiei urbane din oragele mari precum gi reducerea numarului de rage mijlocii, cauzate de un proces lent de imbatrinire demogratica, de migratia populaiei din rage care rural si periurban / respectiv polarizarii urbane: © dezechilibre ale economiei oragelor ca urmare a restructuririt industriale si erizei financiare incepute in 2008; © existen{a unor probleme de mediu in zonele urbane. Principalele clemente de diagnostic pentru zonele urbane conform SDTR: Tendinja de polarizare economic’ si 1, Existenfa unei refele de orage bine | 1 dezvoltate, cu o medie de 8 orase pe jude}: 2. Repartizare echilibrat’ a oraselor si ‘municipiilor in profil teritorial; 3. Instituirea mai multor parteneriate intre localitati — zone metropolitane, asociatii de dezvoltare intercomunitare, grupuri de actiune ocala; 4. Prezenta unor orase cu 0 economie puternica ce concentreaz masa economica; 5, Aparitia parcurilor industriale, tehnologice i a clusterelor; social generati de capitala; 2. Existenfa unui numar ridieat de orase mici cu caracter mono-funcjional care sunt vulnerabile in contextul —restructurtrii economice post 1989; 3. Scdderea accentuata a populatiei urbane; 4. imbatranirea populatiei urbane; 5. Formarea de zone enclavizate in cadrul oragului, ce favorizeaza segregarea sociala; 6, Numeroase zone afectate de saracie extrema;6. Concentrarea Ta nivel urban a populafiei eu nivel educational superior si un grad ridicat de pregittire; 7. Localizare celor mai performante unitati spitalicesti; 8. Oferta cultural complex (festivaluri, expozifii, concerte, lansiri de carte etc.) susfinut’ de un numdr impresionant de ulturale; nfa unui patrimonin cultural-istoric centre isorice, vestigit arheologice, monumente istorice si arhitecturale; 10. Foarte bunt conexiune Ia rejelele de telecomunicatii; 11. Prezenja re{elei de transport feroviar; 12. Coneentrarea infrastructurii de inovare. 1. Potential pentru cooperarea transfrontaliera (orase dublete, cele care sunt generate de funcfiile de schimb $i de tranzit); 2. Potential de formare a zonelor funcjionale urbane; 3. Dezvoltarea de proiecte de regenerare urband in vederea integririi sociale gi economice a cartierelor defavorizate 4, Existenja de rezerve de teren in cadrul oraselor, prin reconversia functionala a fostelor zone industriale sau militare, in care pot fi realizate noi imobile de locuinte; 5. Existenja programelor nafionale destinate extinderii si modernizarii rejelelor edilitare; 6. Obligativitatea instituiti prin Legea nv. 3502001 cu modificarile si completirile ulterioare pentru orasele de rang 0, 1 si 2 de a 7, Economia informal; 8. Fenomenul de expansiune urbani ce afecteazii oragele mari: 9, Lipsa unor centuri verzi de protecjie in jurul oraselor; 10, Problema spatiilor verzi; LI. Bund parte din noile dezvoltiri urbane (locuinfe individuale) nu sunt conectate la rejelele edilitare; 12. inchiderea a peste 60 de spitale in 2011 (majoritatea in orase mici); 13. Numeroase localitiji_ urbane nu indeplinese indicatorii stabiligi prin Legea nr. 351/2001, cu modificarile si completarile ulterioare in ceea ce priveste dotirile minimale specifice; 14, Lipsa de racordare si adaptare a noilor zone construite la sistemul major de transport; 15. Lipsa reconversiei functionale a marilor {rise industriale; 16, Sciderea numarului de crese si gradinite; 17. Degradarea fondului construit in zonele istorice; 18, Lipsa cadastrului unitar la nivel national; 19. O mare parte din orase au documentatii de urbanism expirate; 20. Capacitate administrativa insuficienta structuri de management _neperformante, cooperare inter-institujionali ne-adeevata si calitatea slaba a serviciilor furnizate catre cetteni; 21. Nivelul ridicat_ al concentrayiilor de cule in suspensie si noxe. . Lipsa unor programe adresate orayclor mici sub 10,000 locuitoris 2. Mobilitatea extern’; 3. Lipsa unei dezvoltairi coordonate a localitéfilor (cooperarea urban-rural, urban- urban) va conduce la 0 dezvoltare haotica si nesustenabild a acestora; 4. Lipsa interventiilor focalizate pe diverse zone din orase; 5. Dependenja economici a locuitorilor din oragele mici fats de administratia publica ocala prin sistemul de ajutoare; 6. Capacitatea redusi de veniturilor la bugetul local; 7. Capacitate redusa de planificare strategica a administratiilor locale: 8._ Rise de poluare accidental; colectare alabora planuri integrate de mobilitate urban, ] 9. Lipsa unor politici de locuire 7. Revizuirea PATN - refeaua de localitifi: 8. Posibilitatea utilizarii unor —fonduri curopene disponibile in vederea sprijinirii dezvoltarii sectorului cultural; 9. Un accent important pus pe dimensiunea urbana in perioada de finantare 2014-2020; 10. Potential turistie; IL, Potenfial de dezvoltare a transportului intermodal pentru orasele cu funetii speciale, 2.2. Zone rurale Zoncle rurale sunt regiuni din afara asezArilor urbane, Acestea sunt caracterizate prin faptul ca au o populatie redusa fafa de cea din mediul urban, iar locuitorii lucreaz& adesea paméntul. Dowd tipuri de agezari umane fac parte din mediul rural: satul si catunul. Aseziirile rurale reprezinta cea mai veche forma si component a peisajului geografic al Roméniei (Cucu V., 2007). Localizarea lor geografica este legati de valorificarea unor condi geografice favorabile de dezvoltare, varietatea reliefului influenfand activitatile economice rurale si concentrarea sau dispersia satelor, Suprafata cumulata a spatiului rural romanesc este de 208.068 km2, cea ce reprezint& circa 87% din suprafata arii si anume 9,19 milioane de locuitori la nivelul anului 2014 (conform datelor INS). Populatia din spafiul rural reprezinta 47,8% din populatia Romaniei, Daca se ia in calcul densitatea medie a populatici din spatiul rural se constata c este de 61,6 locuitori/km*. Metodologia OCDE pentru nojiunea de ruralitate conduce la cifre diferite, ins permite comparatii cu alte state membre. Astfel se constati cd in conformitate cu aceasti definitie teritoriul Romaniei este 59,8% rural, 39.4% intermediar si doar 0,8% urban. Sumas ocr one UNA DO TOTRUK surwerroroulin repute dre pss oe popisiadnanee vane Figura 2.3. Suprajaja ocupardé de zonele rurale Figura 2.4. Populatia din spajiul rural romanese (Surse: GIS 2013 MDRAP) Literatura geograficd prezinti mai multe tipuri majore de asezari umane dupa criteriul favorabilitajii: agezari din zona de cdmpie, din zona de dealuri, de tip subcarpatic, din zona montana, de tip carpatic, asezari de tip deltaic, de tip litoral. Din punct de vedere al distributiei in teritoriu, populatia Romdniei are un nivel de ruralitate mult mai pronuntat, ponderea populatiei rurale din Romania reflecta incidenfa mai mare a acesteia faja de alte tari din UE, unde asezatrile rurale sunt mai pusin populate si la scari mai redusa, ca alternativa fafa de concentrarile urbane. Populatia rural nu este distribuita uniform. Majoritatea comunelor cu mai putin de 50 locuitori/ km? sunt grupate in partea de vest a tarii si a Deltei Dunarii, comparativ cu zonele din est sidin sud, unde predomina comunele. Astfel, densitatea medie # populajici este de 79,88 locuitori/ kam? la nivel national.Figura 2.5, Refeaua de comune, 2015 (Sursa: Studiile de fundamentare SDTR) Ca si in cazul declararii oragelor existen{a criteriilor minimale pentru declararea unei comune nu este insofiti de un sistem de indicatori verificabili si care si cuantifice gradul de indeplinire a respectivului criteriu. Este necesard crearea unui mecanism de monitorizare si control a modului in care respectivele criterii sunt indeplinite in timp, lueru ce va fi realizat prin revizuirea PATN Secjiunea Refeaua de localititi. Principalele elemente de diagnostic 1. Resurse naturale aflate in general in stare buna de conservare; 2. Suprafaji agricola semnificativa cu o pondere mare a terenului arabil si potential de diversificare a culturilor; 3. Condifii naturale, agricultura ecologicd, 4, Jumatate din suprafaja agricola este utilizata in exploatatii comerciale mari, orientate catre piata; 5. Capacitatea de asociere la nivel local; 6 Existenta unor grupuri si asociafii de producatori recunoscute, 7. Dezvoltarea — turismului agroturismului din ultimii ani; 8. Existenfa unui numar semnificativ de comune dezyoltate in imediata apropiere a oraselor mari (regedinfe de jude() incluse in zone ‘metropolitane; 9, Mentinerea centrelor de —_urbanizare (comunele eu peste 10,000 locuitori); 10. Tendinga de crestere a sectorului de produse ecologice; 11, Pondere ridicati de acoperire a zonelor importante din punct de vedere al protectici mediului (ari protejate nationale, situri natura 2000); 12. Existenfa pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO a 7 grupe de monumente sau locuri pedoclimatice pentru mural sia tru zonele rurale nform SDTI 1. Depopularea si accentuarea dezechilibrelor demografice {imbatrénire, _mortalitate infantila); 2. Slaba diversificare a _—_activitatilor ‘economice; 3. Nivel sciizut al veniturilor monetare pe gospodirie: 4. Numar mic al utilizatorilor de internet in mediul rural; 5. Extinderea spatiului locuit in zone de rise natural sau antropic; 6. Afectarea agriculturii prin ocuparea_unor ferenuri cu potengial agricol (expansiunea urbane); 7. Diminuarea activitatilor traditionale de cercetare - dezvoltare in agricultura: 8. Accesibilitate redus’ a unor localitati turale; 9, Echipare necorespunzatoare a teritoriului (servicii de alimentare cu apa, canalizare, ‘epurare); 10. Numar mic de spajii de colectare a produselor agricole produse in gospodatii; 11. Forme de cooperare fri capacitate de finanfare autonoma, ce nu se pot dezvolta, pentru cd nu pot oferi partea de cofinantare in accesarea fondurilor si a proiectelor; 12. Patrimoniul rural este subreprezentat (in special in ariile caracterizate de o densitate 2[din romania: Delta Dunarii, asezarile sasesti cu | biserici fortificate din Transilvania, Mandstirea Horezu, Bisericile pictate din nordul Moldovei, Cetatea Sighisoara, bisericile de lemn din Maramures si fortarejele dacice din Muntii Orit 13. Amenajarea de puncte de acces public la internet in banda larga in zonele rurale; 14. Cresterea numfrului de muzee etnografice (satesti) realizate la initiativa unor persoane fizice sau a unor institujii publice locale, 15. Existenfa unor —asocia{ii __profesionale constituite la nivel najional, prin intermediul cdrora se asigurd asistenfa si promovare zonelor turale turistice; 16.37 de podgorii recunoscute national si international; 17. Organizarea periodicd unor pieje, targuri, ‘oboare in unele localitigi rurale; 1. Dezvoltarea unor localititi rurale cu functii de loc central in ariile profuund rurale; 2. Valorificarea experienfei GAL din 2007- 2013; 3. Existenja programelor najionale destinate extinderii si modernizarii refelelor edilitare; 4, Revizuirea PATN Rejeaua de localititi; 5. Posibilitatea utilizarii unor fonduri europene disponibile in vederea sprijinirii dezvoltarii sectorului cultural; 6. Disponibilitatea fondurilor europene pentru sectorul agricultur’ si dezvoltare rural’ prin PNDR; 7. Includerea comunelor in asociajiile de dezvoltare intercomunitara la nivel de judet pentru utilitati_publice _(managementul deseurilor/salubritate, servicii de alimentare cu apt): 8. Valorificarea tradifiilor culinare; 9. Amplificarea exploatirii turistice a valorilor peisagistice si de vial rural’; 10. Existenta unor institute de cercetare in domeniul agriculturii cu. diferite specializari: Dabuleni, Ostrov, Vidra gi stajiuni de cercetare- dezvoltare agricola; 11, Refacerea sistemelor de irigafii: 12. Conectarea unitafilor scolare la internet prin conexiuni broadband; 13. Implementarea Programului Naional De Dezvoltare Local; 14, Asociatia Comunelor din Romania. mare a asezarilor si de o vitalitate mare a populatiei); 13, Degradarea cdminelor culturale. 1. Mobilitatea extern’ pentru muncé: 2. Lipsa unei dezvoltiri coordonate a localitailor (cooperarea urban-rural); 3. Dependenja economicd a locuitorilor fad de administratia publica local’ prin sistemul de ajutoare; 4. Capacitatea redusi de colectare a veniturilor la bugetul local; 5. Capacitate redusa de planificare strategica a administrafiei locale; 6. Afectarea zonelor cu potential natural prin activitati agricole; 7. Absenja din obiectivele politicit de dezvoltarea a obiectivului de susjinere a nivelului cultural al populatiei; absenja ideilor de sustinere, in principal, a culturii populaiei care locuieste in mediul rural; 8. Incapacitatea de cofinanjare a proiectelor in vederea accesirii fondurilor europene.2.3. Zone transfrontaliere “O regiune transfrontalierd este o regiune virtuala, inscrisi in geografie, istorie, ecologie, etnie, posibilitati economice etc. dar blocati de suveranitatea statelor care stipdnese de o parte si alta a frontierei" - Denis de Rougemont, Avenir este notre affaire, Seuil, Paris, 1978. Cooperarea transfrontaliera reprezinta colaborarea directi intre regiuni invecinate de-a lungul graniei, in toate domeniile, dintre autoritijile locale gi regionale, implicdnd to{i actorii. le cooperairii transfrontaliere sunt: parteneriat vertical si orizontal cu sfera larga, subsidiaritate prin unirea si responsabilitatea nivelelor regionale si locale, pregitirea de concepte si programe transfrontaliere comune de dezvoltare, implementarea proiectelor transfrontaliere. Schema de Dezvoltare a Spariului Comunitar (SDEC) defineste principiile si obiectivele amenajarii teritoriului si cooperdrii, inclusiv pentru zonele frontaliere. Abordarea problemelor legate de amenajarea teritoriului in zonele de frontierd dar si de cooperarea transfrontaliera permite claborarea unor planuri comune bazate pe studii ale intregii refele de relafii functionale. Planurile trebuie sd prevada dezvoltarea unitara a teritoriului unei zone aflate de o parte si de cealalté a frontierei Zona transfrontalier’ a Roméniei este un teritoriu relativ extins, suprafaja total a judejelor acoperite de granite avand o pondere important, aceasta reprezentand aprox. 46,15% din suprafaja totala terestri a Rominia. Roménia se invecineazi la Nord cu Ucraina, in Est cu Republica Moldova (grania fiind format in totalitate de Prut), la Sud cu Bulgaria (mare parte find frontier fluviald, cu Dundrea), in Sud-Vest cu Serbia iar in Vest cu Ungaria. Frontierele Romaniei se intind pe 3149,9 km, din care 1876 km au devenit, in 2007, granie ale Uniunii Europene (spre Serbia, Moldova gi Ucraina), in timp ce cu Marea Neagra, granita format are o lungime de 194 km pe platforma continental, iar la farm 245 km, litoralul romanese al Marii Negre desfasurdnd-se intre granija cu Ucraina si cea cu Bulgaria, Figura 2.6. Zona de fromieré conform legislatiei actuale, UAT inscrise in distantele de 30, respectiv 30 km (Sursa: Studtile de fundamentare SDTR) Programele de Cooperare Transfrontalierd, prin bugetul lor limitat, nu pot si influenteze direct performanja economico-sociald a zonei, Acesta au demonstrat, in schimb, ci pot si creeze conditii de cooperare pentru dezvoltarea conceptelor strategice transfrontaliere gi st ofere baza pentru investifii avind ca scop minimizarea obstacolelor din zona de frontier si rezolvarea problemelor de interes comun. Oportunitatile de schimbare sunt asociate cu construirea unei identitaji si a unui spirit comune pentru zona transfrontalierd. Principalele clemente de diagnostic pentru zonele transfrontaliere conform SDTR:1. Prezenta unor orase mari (poli de crestere/] 1. Grad scizut_ de modernizare al poli de dezvoltare) cu potenfial de arie urban’ funcjionala in aceste zone si in proximitatea acestora; 2. Distribujia relativ echilibrata a oraselor mici cu potential de polarizare a zonelor profund rurale; 3. Existenfa unor orase cu potential de centre de transport intermodal; 4, Extinderea rejelelor broadband in centrele urbane; 5. Localizarea unor intreprinderi inovatoare (Roménia - Ungaria, Romania - Bulgaria); 6. Zone rurale cu potential agricol insemnat generat de conditiile _fizico-geografice (extinderea terenului arabil); 7. Zona cu potential piscicol ridicat (ex. Romania -Bulgaria); 8. Prezenfa unor sectoare industriale cu valoare adiugati ridicati (automotive — Dolj, Timis, Arad); 9. Prezenja unor parcuri industriale; 10, Existen{a unor interventii consistente prin numirul de proiecte implementate in care entitaji din Romania sunt promotori_ in perioada 2007-2013; 11, Cresterea usoard a suprafefelor impadurite in ultimii ani; 12, Ameliorarea recenti a capacit&ii aulorititilor de prevenire a efectelor inundatiilor; 13, Costul redus al forfei de munca comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene; 14, Potential turistic insemnat (in special Rominia - Serbia, Romania - Bulgaria, Marea Neagra); 15. Resurse importante de apa (Duniirea); 16. Prezenja mai multor sisteme de transport: evident intre Rominia si ffrile vecine de la semnarea Tratatclor de baz pentru infelegere, cooperare si bund vecinatate; 2. Acorduri politice au fost semnate intre autorititile locale de-a lungul frontierei, aceste conducind la intensificarea _contactelor transfrontaliere si a schimburilor, 3. Tendinja de intensificare a legaturilor de cooperare de afaceri in ultimii ani: infrastructurii de transport; 2. Declinul demografic cauzat in principal de mobilitatea neti negativa; 3. Nivel educafional seizut al populajiei din zonele rurale; 4. Practicarea agriculturii in special pentru acoperirea nevoilor de consum ale gospodiriilor (zonele rurale stirace ex. Romiinia - Moldova, Roménia - Bulgaria); 5. Nivel scdzut de dezvoltare si utilizare al e- government; 6. Lipsa de conexiuni de transport intre regiunile invecinate, manifestatd indeosebi la frontiera cu Bulgaria si la frontiera cu Ucraina si Republica Moldova din cauza diferentelor de ordin technic si normativ — dar si lipsa conexiunilor cu celelalte regiuni mai dezvoltate; 7. Lipsa facilititilor intermodale in punctele de conexiune a sistemelor feroviare din Romania si fSrile invecinate: 8. Vulnerabilitate ridicati la schimbarile climatice (conform studiilor ESPON); 9. Degradarea infrastructurii portuare si feroviare; 10. Absenja unor _terminale dezyoltiri transportului intermodal; 11, Valori multianuale ridicate ale mortalitaii infantile (mediul rural); 12, Conectarea insuficienté a Dundrii eu celelalte sisteme de transport la nivel european; 13, Lipsa locurilor de munca in activitati non- agricole (Romania - Bulgaria, Romania - Moldova); 14, Productivitate scatzuta a muneiis 15. Competitivitate scizuti a activitaqilor necesare rutier, naval, feroviar si aeriat agricol 1. Imbunatafirea relajiilor inter-statale este] 1. Accentuarea declinului demografie gi a fenomenului de imbatrinire demograficd; 2. Mobilitatea forfei de munca calificate in statele UE dezvoltate; 3. Restrictionarea circulajiei transfrontaliere a persoanelor sia bunurilor prin procedurile de centralizare si birocratice de stat pentru cdlatorile transfrontaliere gi comers 4, Nepotrivirile de — competente si responsabilitati_ pentru organizafile/institufiile 1s4. Crearea de curoregiuni ce au ofert un cadru pentru —cresterea_—_cooperiiii transfrontaliere inte autoritatile locale, guvernele regionale, precum si ONG-uri; 5. Refelele trans-europene care traverseazi zonele transfrontaliere; 6. Potengialul navigabil al Dunarii (coridor TEN-1; 7. Bxisten{a minoritafilor einice de pe ambele parti ale unor frontiere; 8. Posibilitati de navetism (Ro-Hu); 9. Condijii favorabile pentru produetia energiilor regenerabile; 10. Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunirii; 11. Noul proiect de pod Romania-Bulgaria; 12. Crearea de inftastructura de afaceri comuna; 13, Elaborarea_unor strategii comune de dezvoltare la diferite niveluri administrative. ‘implicate in cooperarea transfrontalierd, 5. Riscurile naturale (secet8, inundati, ete.); 6. Riscurile de poluare transfrontaliera; 7. Lipsa de informare si implicare a populatici in prevenirea riscurilor; 8, Birocrafia si lipsa armonizarii_normelor tehnice, a sistemelor investifionale, cat si implementarea politicilor publice regionale/ nafionale eligibile pentru proiecte de cooperare teritoriala europeana; 9. Complexitatea cadrului normativ de cooperare/diferenjele fats de cadrul normativ aplicabil 1a frontierele interioare UE; 10. Absenja cooperdrii dintre institutele de R&D si mediul de afaceri. 4. Zone montane Zonele montane reprezinté un mediu cu trasdturi specifice. Zonele de munte se caracterizeaza prin handicapuri naturale si sociale semnificative, care antreneaz eforturi mai mari, cu restricjii in exercitarea unor activititi economice, cu limitarea po: terenurilor gi o crestere important’ a costurilor lucrarilor datorita altitudinii, pantelor sau condi climatice cu perioade de vegetajie mai reduse. Motivul pentru care zonele montane sunt considerate zone cu un specific aparte care trebuie analizate si delimitate cu atentie este legat de altitudine si uncori de conditiile climatice specifice. Altitudinea are un rol important in configurarea vie{ii oamenilor din aceste spajii. Astfel, la peste 1.000 m se intilnese sate si cAtune ,risipite” cu imprejmuiri largi pentru eresterea animalelor in siguranta faja de viefuitoare silbatice. Sub 1,000 m se afl ins& conditii favorabile vietii si activitatii oamenilor cea ce face ca 0 mare concentrare de asezari sA se inregistreze in spatiul montan din depresiuni, de pe vai ete. ilor ‘COUPAEATIE TONE WENTANE (DT VEREUE ZONE WORN HORTA) ra eee Figura 2.7, Zona monte conform Conventiei Carpayilor, PNDR 2014-2020 si alte adaptari (Sursa: analiza MDRAP)Zona montan’ a Roménici constituic un teritoriu de interes national special economic, social side mediu. Plafonul maxim al asezArilor permanente in Carpafi este marcat de localitatile Fundata (satul component Fundatica are case ce ajung la 1820 m) in culoarul Rucar-Bran-Dragoslavele din Carpatii Meridionali si Moldova-Sulita (1360 m) in nordul Obcinei Mestecanisului, Este vorba de locuinte izolate ale acestor asezari care sunt insa locuite permanent, Zona montand are o densitate a populatiei mai mica in raport cu restul farii, astfel e® aici se gasesc cele mai bine conservate regiuni. Totodatd densitaile cele mai mari (peste 100 loc/km*) sunt legate in primul rand de ariile depresionare si de prezenta unor orase mari (Valea Jiului, Baia Mare, Hunedoara, Resifa, Depresiunea Bragov, Vaile Prahovei, Trotusului si Bistrifei). Densitijile cele mai reduse (sub 50 loc/km*) reprezinta o mare parte din spafiul carpatic si caracterizeazii ariile locuite temporar cu folosinfa pastoral, forestiera sau turistica. Oragele din Carpafi sunt localizate pe vai, in depresiuni, in areale cu resurse de subsol (Petrosani, Hunedoara, Resita ete.) si cu izvoare minerale, in apropierea trecStorilor si de-a lungul cailor de circulatie transcarpatic’ (Brasov, Deva ete.). in Carpati domina numeric orasele mici si foarte mici, majoritatea aparute ca urmare a dezvoltarii unei industrii de tip monoindustrial, sau eare au o singuri funetie important (extractiva, turistic’, de transport). Aseziirile rurale reprezint& peste 9/10 din numarul total al asezArilor din Carpati. Din punct de vedere al numarului de locuitori, predomina satele care au sub 1500 de locuitori, in Carpafi se afla 12 dintre cele 13 parcuri nationale si 9 din cele 14 parcuri naturale din tari. Cele mai multe dintre acestea protejea7 habitate montane si alpine, specii endemice, regiuni de mare diversitate floristica, faunistica sau peisagistica. Atractiile turistice naturale sunt legate in special de ariile protejate, la nivelul carora activitajile turistice pot varia de la drumefii montane pani la plimbiiri de agrement si sporturi de iarna Avand in vedere faptul c& Romania este o jar eminamente carpaticA cu o cerere predominanta pentru produsul turistic montan in ultimele doua decenii, chiar daca si aici tendinja a fost usor descendentd (in favoarea celui litoral in cazul rezidentilor romiéni), acesta ar trebui si fie produsul turistic de forts” al qSrii noastre. Atractivitatea zonei montane este sporiti si de complexitatea activitafii turistice, turismul montan si de sporturi de iam fiind completat de specificul balneoclimateric imprimat de izvoarele minerale si termale de pe marginea ramei carpatice, dar si de varietatea formelor de turism speciale ce pot fi practicate in Carpatii romanesti, de la speleoturism (turism speologic) si pana la ciclism montan, rafting, turism cinegetic, s.a. Peste 40 de stajiuni turistice de interes nafional si local s-au dezvoltat pana in prezent in arealul Carpatic, unele cu profil balnear, altele cu profil pentru odihna si recreere, fiind atestate de ANT. iru zonele montane conform SDTR: Condiii restrictive de trai in anumite zone (altitudine, microrelief, clima, sol); 1. Relieful diversificat - potential natural uriag; | 1. 2. Prezenja unor arii de populare straveche; 3. Aproape 50% din populatie se afl in mediul | 2. Declin demografic urban; imbiaitranirea populatiei; constant — i 4. Suprafete extinse de pajisti naturale; 5. Cresterea numarului de unitaji de cazare (pensiuni turistice si agroturistice); 6. Cresterea numirului de turisti in ultimii ani: 7. Posibilitasi extrem de variate pentru turism — rural, istoric, cultural, sportiv; 8. Prezenja barajelor si a _centralelor hidroenergetice (pe Bistrita, Buziu, Arges, Lotru, Sadu, Rau Mare, Somes etc); 9, Includerea a 57% din suprafafa zonei ‘montane in cadrul siturilor Natura 2000; 3. Reducerea populatiei scolare; 4, Slabe conexiuni transcarpatice rutiere gi feroviare; 5. Existenfa unui numar mare de asezari mici izolate (ex. Muntii Apuseni) fara acces la transport public; 6. Acces redus la refele de alimentare cu apa, canalizare / epurare, gaze naturale; 7, Numiar insuficient de unitati de procesare pentru produsele agricole; 8. Degradarea _infrastructurii__turistice Ww10 Existenta unui numar insemnat de monumente istorice (amplasate in peste 650 localitai); 11. Prezenja izvoarelor minerale de diferite categorii (depresiunea Maramures, Muntii Rodnei, Baraolt, Bodoc, Cemei etc) 1. Exploatarea potenfialului pentru sporturi extreme; 2. Potential hidronergetic ridicat; 3. Programele de facilitare a accesului la TIC pentru comunitijile dezavantajate din punctul de vedere al cunoasterii prin telecentre (Ministerul pentru Societatea Informationala); 4. Existenta traditiilor legate de producerea si procesarea produselor agricole cu specific ‘montan; 5. Conservarea unor traditionale; 6. Valorificarea produselor agroalimentare cu inalta valoare biologica; 7. Posibilitaji de valorificare a produsclor nelemnoase din p&durile montane (fructe de padure); 8. Cresterea numarului de cereri (in special din mediul urban si din afara granitelor) pentru turism in zone nepoluate si cu activitai traditionale; 9. Existenia zonelor montane izolate fra alimentare cu energie electric precum gi a zonelor turistice montane care prezinta interes pentru dezvoltarea unor aplicafii in sisteme de energii regenerabile; zone —etnofolclorice | 10. Aprobarea documentului Orientari strategice nationale pentru dezvoltarea durabila a zonei montane defavorizate (2014 - 2020). (mareaje, indicatoare) gi a refelei de cabane si refugii montane; 9. Numir redus de centre de informare | privind turismul montan; 10. Predominarea unititilor de cazare de confort redus (1 sau 2 stele); 11. Infrastructura de acces (rutiera si feroviard) deficitard ctre obiective turistice; 12, Subdimensionarea dotiirilor pentru practicarea sporturitor de iar; 13, Scdderea constanta a duratei_medii a sejurului in stafiunile montane in ultimii 15 ani; 14. Lipsa semnalului GSM in anumite zone; 15. Absenja invdjiméntului profesional cu fil de agriculturd montan 1. Abandonul — scolar al_—_copiilor (accesibilitate redusd a unitatilor scolare); 2. Lipsa controlului asupra _respectirit regulilor in ariile naturale protejate; 3. Absenfa planurilor de management pentru ariile protejate; 4, Cresterea alarmantii a thierilor ilegale de padure; 5. Braconajul / suprapiigunatul; 6. Degradarea constanti a ealitiqii pasunilor si fanetelor, 7. Riscul de poluare accidentala a raurilor; 8. Mentinerea sistemelor de incalzire a Jocuintelor bazate pe lemne; 9. Accesibilitatea scdzuti la piejele de desfacere pentru produse agricole specifice; 10, Pierderea ocupatiilor traditionale. 2, 5. Zona costiera Litoralul romanese se desfaisoari pe 247,4 km lungime si se diferenjiazi in dou sectoare: unul nordie, jos, deltaic-lagunar i unul sudie, mai inalt, cu falez’: Sectorul nordic, extins pe 165 km (67 % din litoralul roménesc), se desfasoara intre braful Musura si Capul Midia i se caracterizeaza prin procese de acumulare, cu precddere in faja 18