Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Noi Ipostaze Ale Creierului Uman

    Încărcat de

    Roșu Elena
    10 vizualizări8 pagini
    Noi Ipostaze Ale Creierului Uman

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Noi Ipostaze Ale Creierului Uman

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    10 vizualizări8 pagini

    Noi Ipostaze Ale Creierului Uman

    Încărcat de

    Roșu Elena
    Noi Ipostaze Ale Creierului Uman

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 8
    controverse Noile ipostaze ale creierului uman Suntem fiinfe dotate eu ratiune, ex © constingi. a cael extensie: nea per ‘ne desprindem de stricta. dependent & naturii si sine eificdm 0 cultura si 0 cclizatie. Creieral uman este singura ast. structurd performanta, in raport ‘eu cel al tuturor celorate fnte, care ne preced pe firulevolutiei. Numai prin reier am cut salt spre fina mana st nu prin totaltatea ervierulai nostra, oi doar prin cateva elemente din anatomia saz numirul de neuron, indeosebi cet de asociatie din structurascoarte cerebrae (cortex) - suport al capacittiinoastre dea rafiona. In rest, |am putea spune ei nu suntem performanti la niet un capitol, Nu avem nici velerea vulturul, nici auzal dell, nit olaetia felinelor. Nic digesta, nick imunitatea nu ating performangeleintiite la alte nivel biologice.Sieste un sens adine aici. Fiedrei speci evolutia ia adusacele strueturi ans tomice capable si jndeplineasea functile impuse de mediul in care a fost abl: ati si-gi indeplineascit Fnalitatea gi sisi Consume existenja, De ce acelasi media a impus, in funetie de specie struct diferit, ud era de asteptat ca aecleasi cauze si gonereze aceleasifecte.este olla intebare ‘ese poate pune stint Experienja comuni si toate sure stinytice pledeaza pentru deca supremati Creer in condita uman’ in stabilrea raportuluidintre noi si semeni si in primal "nd in propria noastrfiziologie. Consider necesar si aborder aceasta structur viet find cea mai complex din Univers, dintro alta perspectiva deci ‘ea casi’, unadin cares putem desprinde ‘concluzia exstenfei sau absentel unul sens inistorianoastr, eas a Cosmosului acini ‘ereati suntem, Pind in 1992 crvieral era vizut ea 0 mast anatomic. inghetat la forma impusi de dervoltarea sa genetic in cei 16 ani eare ‘au seurs de atunci -a prods o adevirati revolute singin eunoasterea creierul Unit o compari cu revolutia produsi: de Einstein in fica, Stim astazi, grate actualelor mijloace de investiga, ca neuronul, celula de buza, 4 creierui, nu este data la nastere o data Pentru tout vial, ccd in permanent’ se nase nol neuroni, cel pun in doa zone din cercier bine provizate. ‘Stim, de asemenca, ci exists o relate de determinare intre continutul cognitiv si afeti al glindurilor noastre gi inire mo- lara ereieruli. in permanent. ereerul nostra se modeleaz anatomic si biochimic in funetie de cxea ce gindim. de ceea ce simtim.Incepem sitinjelegem mecanismle ‘ecoului benefic san nei al gndiri noastre asupracreieralui implicit asupra sinatai ‘nu numa la nivel de individ, csi de univers Inconjuritor Peciind dela aceste observa, creierul ne apare, in mod surprinzitor, ca suport, ca baza biologic fundamental a tunel noi spiritual, a unei noi consting, Duca pind acum codul de eomportament social era dictat doar de consecinfe etice cconventionae si de religii -repere cel mai ‘desea gnorate, malalesastazi, pentru vitor seintrevede o nowt lumind,o nowt speranti venita cin partea neurostinelor cognitive si apsihologici cognitive. Buiversata, derutata de even © bombardeaza in continun si pe toate cx nalele, contrariata sau atrasi de modelele ‘care vor si darime toate miturile culturi hilizatieicasice, lumea pare sf pierdut sensu, 8 seoata din subteranele indecentet toate anomalile pentru ale ridica la rangde ontalitate ‘iin acest galimatias al unet lumi rtdeite ddescoperin ci exist in noi o struct care ne spune "Si totus, viajaaneun sens! Imi propun si aborde din aceasti pers pectivi, noe date despre ereierul nostru, sef Catedra Neurolog erstiytea “Tita Mal impdorevahoo.com as cum ne apar clei. humina uitimeloe covet. ‘Vor face 0 prim observa, Intrvaga struct fiiloge par fe eeaia une alle: ming, a una avtitect-nevizut. Hise ‘emi spat confi stil afrmsind arc. evolua nu a urst pereyionaren anatomiei cin carea retailer ofan tiectiwers din nevoia dea satisfac fae ties creat un suport atomic. ‘Votaborda numa din acest perspec jsutia entra ed numai atl puter avea ointelegerearealitii complete Pe seurt, in termeni de inioema lal ereerulai este aoela de & proces, pre ler informati venite att din interior crganisnul, et si din afara sa, Penta a pte indeplin aceasta fanctie, consistent Smit este acces a cvuitelor integrate dintran computer fabricat de noi, una foarte malabil, La nevoia sa de sft a mpuso astel de conitiew hard, Paci, masa ceebraa poate f stra dar eu fort deapisareaunui de ste usor de ineles ce sa ostrutur at de vulnerai hc nas ar consti” cutiacranian in cae ete inchisa Darniciaceasta arfifostsificenta. Migcarea bruset a eapalu, impactul eu diverse obiecte ae Tost sufsente ex ne tewumatiacze creer i alunc,"whitectul revit ha imersat, ba scufindal inte nasi de lichid, nuit interment sine lchid cfiorahidian. Saat ino misur dle prevedere eat venttcul cerebral ‘care sunt spai pine, de asemenca, cu acest lich ora Side cosy? entra, ‘a este clastic la impact dint eee si catia soa. eanialtin timpl misedrlor brute ale capali gin acest mod eer exteaparat Daca am fi rayionat invers, dupa noanele evolutionismului in pereeptia actuala ar fi tebuit s& spunem ca, din XE Toymartio 2005 multitudinea de mutafiiintamplatoare, aupirut un complex de gene cearealirat aceasta structuraanatomiea, Aceasta su dovedit util ea functie adaptativi Cerinjelor biologice ale speciilor purta- toare gia fost pastrati, Blementul esenfial din anatomia ere lerului il constituie celala neuronal sat ‘neuronul Struetura sa este similar la toate specile datate cu sister nervos. Ceea ce i diferentiazt pe om este nunyieul imens de ‘neuronide era 100 miliarde sideasemenca ‘numarul imens al neuronilor de asociatie, intercalaiintre“intrare” “este, adie in tne neuronii care aduc informa la ever vide emitereadecize’ adecvate. Fleeare neuron se poste conecta cx alti 1.000-10.000 de neuron Dacian inmul numarul de 100 are

    S-ar putea să vă placă și