Psihopedagogia scolii incluzive Mediere gcolari- anul I Master Curs a5 Medierea. 1, Concepte cheie Pe langa procesul de negociere, medierea se constituie ca 0 modalitate prin care se solutioneaza conflictele. Unii specialisti misidera medierea ca 0 negociere asistat Alfi specialisti considera ci medierea este un proces complex ce presupune cooperare, confidentialitate si control, in sensul c& ofer parjilor puterea de a decide direct asupra tucrurilor care le afecteaza interesele. Procesul medierii, spre deosebire de procesul clasic de justitie, nu are ca finalitate stabilirea vinovatiei sau inocentei parjilor aflate in conflict, Participarea la procesul de mediere este voluntara. Mediatorul nu are putere de decizie, ci oferi informatii procedural, stimuleaza dialogul, faciliteazi schimbul de opinii si informajii intre parti, ajuth partile si-si clarifice nevoile gi interesele, sit depageasca barierele in comunicare si si ajunga Ia rezolvarea neinfelegerilor prin gasirea unor soluti avantajoase pentru ambele parti, Mediatorul asist& partite sila redactarea acordului final de mediere in care se specificd angajamentele fiecirei parti Conditiile in care procesul de mediere este potrivit, precum si situatiile in care nu este potrivité utilizarea medierii pentru rezolvarea conflictelor sunt prezentate in tabelul nr.1 ‘Tabel. 1- Conditii de utilizare a medierit Medierea este potriviti cand: Medierea nu este potriviti cand _ Nivelul ridieat de emotivitate poate afeota judecata si comportamentul persoanelor implicate [Ni existr dezechilibre man in relajia de putere inire pati - ‘Cei aflafi in conflict nu pot si se distanjere unit de alii din diverse motive: locuiese impreund, lucreaz impreund, ete a Una din piri nu Se simnte confortabil find prezenja | etre pin contre cu prt aders Exist indict clare ci una din pari doreyte si oloseascd medierea pentrt a objine noi motive de inflamare a conflictului ‘A avut loc un eveniment oumalizant care nw Te | ‘permite pariilor si participe eficient ei Problema principal aflata in dispuld, mu pare posibil de rezolvat prin mediere TO parte dovedese in discujile preliminare ci ¢ | Sncbpabia at 0 ascule pe celal, sau exo prea | | tbr eas pont ner penta bine un acon decoltborare Enevoie deo decizie rapid, TEaibru de puere car Tae iprobabi o desis |2 _ ae ‘comun’, — ] Menjinarea relujier esie imporlanll’ pentru amibele | Nu existi nici un mecanismn care St asigure | par a implementarea acordulu poe allan coniict av nevoie de spinal un te | Nici une inte pri mu ete gata San considerare | pentru a-si_rezolva diferenfele co rezolvare a diferenjelor, _ | Parle cheie nu dorese si participe la proves in activitatea de mediere, nu se recomanda ca mediatorul si aiba urmatoarele comportamente + a.emite judeciti de valoare; + a oferi interpretari ale comportamentului, = a marii ritmul discutiilor, + a.uita ce spun de fapt persoanele si ce este important pentru acestea + aadopta un aer superior, + a folosi jargon sau un limbaj inadecvat; + aintrerupe; + a spune persoanelor ce au de ficut; Medierea geolard este o intalnire informalA intre pArinti gi reprezentantii scolii sub directa indrumare a unui mediator. Mediatorul ajuti paringii si autoritiqile ycolare si rezolve neinfelegerile legate de evaluarea copilului, programul educational al acestuia sau orientarea cltre carieri a copilului respectiv Procesul de mediere scolaré poate ajuta fiecare parte si ajungi la un acord privind probleme punctuale, dar si la masurile ce pot fi aplicate in mod efectiv gi eficient. El poate, de asemenea, si contribuie si la formare unor abilititi de relationare intre paringi si autorititile scolare. Medierea scolara se realizeazi normal intr-un spatiu al scolii unde mediatorul gi cei care sunt mediati participa (pot fi atat paringi edt si copii). Cadrele didactice ce lucreazi sau cunose parjile nu iau parte la procesul de mediere gi nu am cum sa controleze acest proces in mod direct. Asadar, procesul de mediere scolara este realizat de 0 persoand calificati. denumita generic mediator scolar. Sarcina principal a mediatorului scolar este s sprijine participarea tuturor copiilor din comunitate la invajamantul obligatoriu, prin incurajarea implicérii parintilor in educatia copiilor i in viata scolii si prin facilitarea, intre familii, comunitate si scoald2. Principiile medierii scolare Specialistii implicati in procesul de mediere gcolara s-au preocupat pentru elaborarea unui cod deontologic al mediatorului scolar. Astfel, in 2006, Asociatia Americana pentru Rezolvarea Conflictelor ("The Association for Conflict Resolution”) care consider’ medierea, in special medierea scolar, ca principala metoda de rezolvare a conflictelor, au claborat urmatoarele principii de actiune: 1. Autodeterminarea. Mediatoru! trebuie si conduc& procesul de mediere pe baza autodeterminarii parilor implicate in proces, in sensul ca, decizia pentru © anume optiune de solufionare a conflictului trebuie s8 revi’ participantilor, Mediatorul nu trebuie si influenteze procesul sub nici 0 forma 2. Imparfialitatea. a. Mediatonul trebuie si medieze procesul intr-o maniera imparjiala. Aceasta presupune ca nici una dintre piri si nu fie favorizaté, dar nici prejudiciata, b. Mediatorul trebuie si evite s facd orice care si sugereze partinirea unei parti Aceasta inseamna cd nu poate intreprinde actiuni bazate pe caracteristicile sau istoria personal a parjilor, pe valorile, credinfele sau pe modul cum se comport in procesul de mediere. c, Daca in orice moment, mediatorul nu mai poate fi impartial, el trebuie sa se retraga din procesul de mediere 3. Conflictul de interese a, Mediatorul trebuie si evite conflictele de interes in procesul de mediere, Conffictul de interese apare in momentul in care mediatorul are relafii personale cu una dintre partile aflate in mediere. 4. Competenga. Fiecare mediator trebuie si dobandeasca abilititi privind tehnicile de mediere, diversitatea culturali. Aceasta presupune perfectionarea constanti si continua a mediatorului. 5. Confidentialitatea. a. Mediatorul trebuie si pastreze confidentialitatea a ceea ce se discuta pe toata durata procesului b. La inceputul activititii de mediere, mediatorul scolar prezinti pirtilor ce inseamni confidentialitatea si care sunt exceptiile de la confidentialitate. ¢. Daca mediatorul stabileste intalniri separate cu fiecare parte implicata, el nu trebuie si furnizeze informatii despre ceea ce s-a discutat in cadrul intalnirilor cu o parte, dack partea in cauza nu si-a dat acordul asupra acestui lucru.6. Calitatea procesului, a. Mediatorul trebuie s& conduc procesul intr-un mod echitabil pentru fiecare parte. Aceasta presupune ca fiecare parte si aibit oportmitatea si vorbeascti,sé audé, si propund, sit evalueze, s& respingd sau sti accepte solutiile potentiale de rezolvare a situatici/ ale conflictului b. Mediatorul trebuie si incurajeze onestitatea in rindul participantilor la procesul de mediere c. Mediatorul nu trebuie s& facd promisiuni privind obfinerea, la sfargitul procesului de mediere, a unor rezultate specifice, dorite sau predictibile 3. Etapele procesului de mediere scolar ‘Asa cum am constatat procesul de mediere presupune respectarea unor principii care contribuie la realizarea lui cu succes. ins, pe king& aceste principii, specialistii in domeniul medierii, mai ales al medierii gcolare au stabilit o desftisurare etapizati a lui in ani "90, specialistii in domeniu, concepeau medierea intr-un numa diferit de etape, unele suprapunandu-se gi determinand perioade lungi de realizare a procesului. in 2001, ICRU (Institute of Conflict Resolution Unit) in colaborarea cu Califomia Westem School of Law, au stabilit patru etape principale ale procesului de mediere gcolari, fiecare dintre ele presupuniind sarcini specifice Prima etapa, este una introductiva si are ca scop cdytigarea increderti in mediatorul scolar si in procesul de mediere, Aceasti etap’ presupune: amenajarea unei inciperi care si sugereze confort psihic, siguranta; utilizarea de cAtre mediatorul scolar a unui limbaj simplu, facil pentru pirtile implicate, accesul la toalete a participantilor, existenta unor resurse: hartie gi creioane, tabla cu trepied si carioci; prezentarea regulilor de baz ale medierii, a conditiilor ¢ acces pentru persoanele cu handicap, a unor nevoi speciale cum ar fi medicamentatie, Hicoritoare, interpreti, transport, a momentelor cand se ia pauzi Fiecare participant trebuie: si-l asculte pe celilalt, s& fie onest, si aibi ribdare, aibi respect pentru celilalt gi sf fie calm A doua etapa presupune definirea problemelor care au dus la conflict si stabilirea agendei de lucru, Aceasta etapa presupune urmatoarele elemente: a. Oferirea cdtre fiecare parte sansa si fie auziti;b. Informarea mediatorului cu privire la: ce s-a intamplat, ce simte fiecare parte despre cea ce s-a intimplat; ce gindeste fiecare parte despre ce s-a intimplat; cu se relationau parle inainte de conflict; ¢._Informarea tuturor participantilor cu privire la: ce s-a intmplat; ce simte fiecare parte despre cea ce s-a intimplat; ce gindeste fiecare parte despre ce s-a intimplat; cu se relationau pirjile inainte de conflict, d_ Sumarizarea tuturor problemelor sugerate de partile implicate; ¢. Listarea tuturor: problemelor de substanta discutate; problemelor emotionale care le insofese pe primele; identificarea la cele doud parti a punctelor comune Realizarea acestei liste determina in fapt constituirea agendei de mediere A treia etapa ate ca scop constituirea increderit reciproce prin: crearea unui sistem de incredere reciproca; impartisire reciprocd de informafii, interese, nevoi, preocupari; deschiderea citre noi dimensiuni ale problemelor, scaderea rezistentei la stabilirea unui acord intre parti. Ea vizeaz’ ajutarea pintilor in sranzitia de la 0 amosferd ostila marcaté de povestirea evenimentelor prin accentuarea daunelor si a incdéredturii emotionale ce le-a insotit , la o atmosferi propice pentru rezolvarea reciproci a problemei in aceasta etapa se constitute Grupul de Prietenie. Utilizind tehnici speciale de mediere, mediatorul se intélneste initial, separat si in mod confidential cu fiecare parte, iar ulterior cu ambele parti si vizeazi realizarea unor actiuni care si ating’ urmatoarele obiective ale grupului de prietenie: a. Impartagirea unor secrete; b. impartisirea unor motive de actiune; c. Reducerea tensiunilor ce pot s& apara; d. Ajutarea unui participant sa rezolve o problem care il pune in impas: €. Ajutarea unui participant si aibi o conduit care s& nu determine conflict, si salveze aparenjele in plan social; f Confruntarea fiecirui participant cu o problemi ~ de partid”, 0 problema care afecteazi grupul prieteniei ca entitate Pe toati durata acestei etape, fiecare participant trebuie si aiba incredere in sineDe asemenea, cAtre finalul acestei etape sau in urmatoarea etapa, pot si apare situafii “de riz”, De aceea este important ca: detaliile si faptele si fie clar precizate; interesele, nevoi si preocupitrile fiecirei parti trebuie clarificate. A patra etapi, are ca scop rezolvarea problemelor identificate. Ea este 0 etapa de brainstorming, de gasire de posibile solutii la problemele identificate si presupune: a. Se incepe cu cele mai simple probleme identificate; b. Blaborarea cit mai multor idei privind solufiile la aceste probleme, cc. Mediatorul noteazi aceste idei intr-un cametel; d. Selectarea ideilor care desemneazi solutii viabile; €. Discutarea solujiei sau solujiilor cu cea mai mare probabilitate de optare in solutionarea conflictului; f. Stabilirea termenilor acordului privind solutia least, & Realizarea acordului de mediere in forma serisi Dupa unii specialistii, procesul medierii se termin& odata ce partile au ajuns la un acord privind solutionarea conflictului. Exist& ins gi specialisti care consider’ c&, procesul medierii seolare are gi 0 componenti de preventie privind aparitia unor viitoare conflicte intre pirtile mediate, De aceea ei considera cf este necesar si se realizeze ca o ultima etapa a procesului de mediere scolara si bh. Mentinerea activa a procesului de comunicare social intre partile initial implicate in conflict, in procesul de mediere scolara pot apare o serie de capcane, pe care le redim sumar in cele ce urmeazi: - Mediatonul nu a explicat clar rolul s8 sau procesul de mediere: - Mediatorul a nu stabili corect regulile de baz’; - Medierea este prea dirijata; - Mediatorul supune participangii unui interogatoriu contradictoriu; = Mediatorul apird o parte sau fi da acesteia sfaturi: - Mediatonul judec’ una din part - Mediatorul grabeste pantie, ~ Mediatorul mentioneaza propria experienta: - Mediatoru! face o serie de presupuneri privind evenimentele;~ Mediatorul se enerveaza sau devine neribdator cand intirzie aparitia unei acord prin care se solutioneazi problema; - Mediatoral nu rezuma exact problemele discutate; ~ Mediatorul igi impune propriile solu 4. Tipuri de mediatori seolari Procesul medierii necesit ca mediatorul scolar s& respecte in activitatea sa 0 serie de cerinte. Astfel, el ¥ reflecté opiniile generale ale ambelor parti; Y include toate chestiunile majore; exclude toate chestiunile ce nu pot fi solutionate prin mediere; este receptiv la nevoile partilor; include declaratii sau evaluari a ceea ce cred piirtile e& pot obtine prin mediere; se concentreazii pe ce se poate realiza; cautd s8 giseasca pozitii comune; SoS SS nu minimalizeazi diferentele; Y reformuleazi declaratii ostile sau acuzatorii, Jn afara acestor cerinje, ceea ce defineste un mediator este personalitatea mediatorului, ‘experienfa sa in domeniu. Literatura de specialitate a identificat existenta aproximativ a 28 de stiluri de mediatori scolari, care pot fi sintetizate in patru tipuri de baza! A) SALVATORUL. Este stilul ce se regiseste la mediatorii scolari din centrele comunitare de mediere. Stilul de mediere al acestuia nu permite realizarea unor sedinje cu fiecare parte implicata, ceea ce afecteazi eficienta procesului de mediere. Este adopiat in special de ctre psihologii, consilieri care pot aluneca in capcana de a considera procesul de mediere scolar ca pe 0 modalitate de a scoate din criza copilul respectiv. B) A treia parte in procesul de negociere, este un stil specific de mediere scolar ce a fost adoptat 0 perioada indelungati in Regatul Unit, DupA prima sau primele doud sedinte ale procesului de mediere in care partile s-au intalnit, ulterior, ele lucrau separat cu mediatorul scolarMediatoru! aborda probleme semnalate de parti din diferite puncte de vedere gi interpreta datele objinute intr-un mod pe care il considera propice pentru a se ajunge Ja.un acord. Stilul acesta de abordare a procesului de mediere scolari, este invechit si au fost semnalate o serie de probleme in procesul de mediere scolar datorité modului cum pirtile implicate percep neutralitatea mediatorului, De acela mai multe ori, partile isi manifestau neincrederea in mediator deoarece in mod constant el discuta in contradictoriu cu acea parte care nu era de acord cu punctele sale de vedere. C) Creatorul de acorduri. Acest stil de mediere gcolari, relevi ci mediatorul lucreazi separat foarte mult, in mod intentionat, cu fiecare parte. El este un tip foarte manipulativ si de multe ori poate ingela una sau ambele parti implicate in mediere pentru a ajunge la un acord, El va formula propriile solutiile privind stingerea conflictului si igi va folosi toate resursele pentru ” a vinde aceste solujii” partilor implicate in mediere, Uneori el poate folosi tehnici de intimidare sau de constrangere pentru ca participantii care nu sunt de acord cu solutiile sale, si le accepte pana la urma. Mediatorul cu un astfel de stil, considera cd el stie care este cea mai bund si adecvatat solutie la problema semnalati. El se ghideaza in activitatea de mediere scolara dupa principiul "scopul scuz mijloacele” si este perceput cu neincredere de citre parfile implicate in mediere; de aceea se va apela o singurd data la el Acest tip de mediator scolar confundi procesul de mediere, in general, cu cel de arbitrare D) Orchestratorul este cel mai modem stil de mediere scolar, Orchestratorul va pune partilor implicate foarte multe intrebiri despre evenimente gi va folosi intrebirile pentru a evidentia pozitia si perceptia parjilor vis a vis de un eveniment El va incerea si medieze procesul si se va axa in primul rind pe procesul (succesiunea de evenimente ce a generat situatia ce trebuie mediat®/ sau conflictul respectiv). El va pune parjile implicate si discute despre daunele resimtite de pe urma conilictului, rispunderea fiecirei parti, valorile sociale afectate, perceptia comunitijii privind situafia creatOrchestratorul nu foloseste constrangerile pentru ca parjile implicate si accepte un acord. Daca nu poate media ajungerea parfilor la un acord, el va media procesul prin care sa ajuns la situatia respectiva, astfel c& se vor obfine rezultate de pe urma procesului de mediere scolar (de exemplu, daca intre pArinti gi copii nu se poate ajunge la un acord privind modul cum ii sunt atribuite copilului sarcinile zilnice de catre pirinte, mediatorul scolar va media procesul de relationare intre pari, la care a constatat c& una dintre problemele semnalate de fiecare parte este "nu ma asculta”, Altfel spus, va media modul cum fiecare parte se face auzita si aude cealalti parte) CONF. UNIV DR, UREA ROXANA,