Program: ELEMENTE DE DIDACTICĂ ŞI COMUNICARE

Disciplina 3: Comunicare didactică

Tema: 3.3. Bariere în comunicarea eficientă

Selecţie şi prezentare:
Formator, prof. Anca DRAGOMIR
CONSTANŢA, 2012

Tema 3.3

Bariere în comunicarea eficientă

BARIERE ÎN CALEA COMUNICARII EFICIENTE

Studiile efectuate în domeniul comunicării arată că între ceea ce se doreste să spună
emiţătorul şi ceea ce reţine receptorul este o diferenţă foarte mare.
Obstacolele mari în calea unei comunicări eficiente în organizaţie sunt generate de o
multitudine de factori, care ţin de emiţători, de receptor cât şi de context

Printre acestea, cele mai importante şi mai frecvent întâlnite sunt:

1) Diferenţe de personalitate şi de percepţie. Persoane de pregătire, cunoştinţe, valori,

aşteptări, experienţe şi interese diferite percep acelaşi mesaj în mod diferit. Pentru a evita
neînţelegerile, pentru a înţelege acurateţea cu care a fost perceput mesajul şi atitudinea
interlocutorului faţă de mesajul transmis se recomanda ca emiţătorul să ceară un feedback
cât mai des, dacă nu permanent.

2) Diferenţe de putere. În orice organizaţie managerii sunt cei care hotărăsc modul în care
se iau deciziile. Prin controlul pe care îl exercită, ei încurajează sau limitează participarea
angajaţilor pe diferite trepte ierarhice la procesul decizional.

1
3) Structura organizatorică. Numărul nivelelor ierarhice dintr-o organizaţie poate frâna
transmiterea de informaţiilor şef-subordonat şi invers. Adesea, angajaţii simt ca nu pot sări
peste anumite niveluri ierarhice pentru a se adresa celei mai indicate persoane. Într-o
structură centralizată schimbul de informaţii este restricţionat deoarece diferiţi angajaţi au
acces la diferite tipuri de informaţii. De asemenea în organizaţiile mari, sensul iniţial al
mesajelor poate fi modificat substanţial ca urmare a faptului ca ele trec prin mai multe
eşaloane manageriale care filtrează informaţia şi o interpretează potrivit sistemului propriu
de gândire sau de interese. Mai mult, în aceste organizaţii mari, nu de puţine ori informaţiile
se pierd pe drum sau ajung la destinatar cu mare întârziere.

În organizaţiile mari, sensul iniţial al mesajelor poate fi modificat substanţial ca

urmare a faptului ca ele trec prin mai multe eşaloane manageriale care filtrează informaţia şi
o interpretează potrivit sistemului propriu de gândire sau de interese. Mai mult, în aceste
organizaţii mari, nu de puţine ori informaţiile se pierd pe drum sau ajung la destinatar cu
mare întârziere.

4) Statutul financiar, care se manifesta prin atitudine si dispreţ, prin tendinţa şefilor de a
comunica mai degrabă cu oamenii având acelaşi statut sau cu statut superior. La nivelul
salariaţilor se manifesta o tendinţă asemănătoare de a pune prea puţin preţ pe comunicarea
cu acei colegi pe care nu ii considera "de nasul lor" sau care se afla pe poziţii inferioare în
organizaţie.

5) Solicitări conflictuale ale rolului. Rolul de lider le cere şefilor funcţii profesionale şi socio-
emoţionale, ceea ce presupune ca pe de o parte să coordoneze şi să controleze munca
subordonaţilor, dar în acelaşi timp să acorde atenţie nevoilor sufleteşti şi dorinţelor acestora.
Mulţi şefi au dificultăţi în echilibrarea acestor două aspecte ale rolului lor.

6) Diferenţe de limbaj. Aceste diferenţe pot apărea ca urmare a diviziunii excesive a muncii,
specializării organizaţiei. Formularea necorespunzătoare a mesajului conduce la creşterea
"indicelui de ceata": termeni sofisticaţi, prea tehnici, complexitatea enunţurilor, dar si de
ambiguitate, forme eliptice etc.

Limbajul este o forma abstracta de comunicare, exprimând experienţa de viaţă sau

experienţa profesionala, stare emoţională, motivaţională sau relaţia cu interlocutorul. De
aceea, pentru a evita diferenţele de limbaj sunt foarte importante atât adaptarea la nivel de
instruire şi de cunoaştere al interlocutorului, cât şi evitarea ambiguităţilor de exprimare.

7) Reacţii emoţionale (de furie, dragoste, frica, ura, frustrare etc.) influenţează felul în care
sunt transmise/înţelese mesajele. Dacă se lucrează într-un climat tensionat, de ameninţare

2
(pierdere a prestigiului), frustrare, angajaţii, în funcţie de personalitatea lor, vor avea un
comportament fie agresiv, fie defensiv.

8) Comunicarea în exces încarcă inutil pe destinatar şi de cele mai multe ori generează
efecte adverse celor dorite. Bombardaţi cu mesaje prea multe, angajaţii vor ignora o parte
dintre ele sau, plictisindu-se nu le vor mai da atenţie.

9) Tendinţa de a evolua. Este o atitudine specifică rasei umane de a evolua, de a emite

judecăţi, de a aproba sau a dezaproba afirmaţiile unei persoane, de multe ori chiar înainte
de a asculta interlocutorul în tot ceea ce are de spus.

10) Idei preconcepute. De multe ori mesajul este înţeles într-un anumit fel deoarece
interlocutorul consideră că este imposibil să aibă şi altă interpretare decât aceea la care el
se gândeşte.

11) Efectul de filtrare, întâlnit atât la şefi cât şi la subordonaţi, constă în tendinţa de a evita
comunicarea ştirilor proaste celorlalţi. În general managerii, ca şi subordonaţii evită să dea
ştiri proaste de care sunt parţial responsabili sau care pot genera reacţii negative.

12) Diferenţele de sex. Bărbaţii şi femeile au stiluri diferite de a comunica. Femeile cer
informaţii, în timp ce bărbaţii evită acest lucru.

În timpul comunicării, femeile încearcă să construiască realţii de prietenie,

cooperare, în timp ce bărbaţii înclină să folosească stilul "raportare", bazat evidenţierea
propriilor cunoştinţe şi aptitudini, concentrându-se asupra propriei persoane.

Femeile se exprima mult mai politicos, dar şi mai ezitant, în timp ce bărbaţii
comunică mai direct şi autoritar. Stilul feminin este mai persuasiv, facilitând crearea unui
climat intim, de colaborare, în timp ce stilul bărbătesc este orientat mai mult spre acţiune,
este informal şi urmăreşte deţinerea controlului.

13) Incapacitatea de a asculta, specifică acelora care văd şi aud ceea ce doresc. Unii
angajaţi nu înţeleg în totalitate ceea ce li se comunică, dar nu au tăria sau curajul să
recunoască acest lucru. De aceea este indicat feedback-ul.

14) Absenţa feedback-ului poate duce la falsa impresie ca mesajul a fost înţeles.

15) Timpul. Secolul vitezei în care trăim cere promptitudine, atitudine pozitivă, consecvenţă
şi pe cât posibil, perfecţiune la locul de muncă. Într-un asemenea context, de multe ori,
oamenii, numai au timp şi nici chef de a comunica cu ce din jur (şefi, colegi, subordonaţi).

3
 Activitate:
Identificaţi, pentru un colectiv de elevi pe care îl conduceţi, care sunt
principalele bariere în comunicare şi daţi soluţii pentru depăşirea acestora.
Timp de realizare: 15 minute
Timp de raportare: 30 minute

Bibliografie

1. Soitu, Laurențiu, Pedagogia comunicării, Institutul European, București, 2002

2. Soitu, Laurențiu, Pedagogia educațională, Editura Universității Al.I. Cuza, Iași, 2002
3. Pânișoară, Ion Ovidiu, Comunicare eficientă, Editura Polirom, Iași, 2003
4. Dinu, M, Comunicarea – repere fundamentale, Editura Științifică,, București, 1997
5. Popescu, D, Arta de a comunica, Editura Economică, București, 1998
6. Cristea, Sorin, (2002), Dicţionar de pedagogie, Grupul Editorial Litera Educaţional,
Chişinău
7. Iucu, Romiţă, B., (2001), Industria şcolară. Perspective teoretice şi aplicative, Editura
Polirom, Iaşi.
8. Iucu, Romiţă, B., (2005), Managementul clasei de elevi, Proiectul pentru Învățământul
Rural.
9. Neacşu, Ioan, (1999), Instruire şi învăţare, Editura Didactică şi Pedagogică R.A.,
Bucureşti.
10. De Pereti, Andre, Legrand, Jean-Andre, Boniface, Jean, (2007) – Tehnici de
comunicare, Editura Polirom, seria Collegium, Ştiinţele Educaţiei.
11. Iucu, Romiţă, B., (2005), Managementul clasei de elevi. Aplicaţii pentru gestionarea
situaţiilor de criză educaţională, Editura Polirom, Iaşi, seria Collegium, Ştiinţele Educaţiei.
12. Paloş, Ramona, Sava, Simona, Ungureanu, Dorel – Educaţia adulţilor, Editura Polirom,
Iaşi, seria Collegium, Ştiinţele Educaţiei.