Page |1

IDEALUL
Fiecare trandafir are ghimpii lui.
Ce este bun și frumos moare repede.
Cel care joacă încet și sigur va câștiga cursa.
Ochii nu te înșeală niciodată.
ADEVĂRUL
Multe soiuri de trandafiri nu au ghimpi.
Atât cei buni cat și cei răi mor în final.
De fapt cei rapizi căștigă cursa.
În legătură cu ceea ce vezi, ei bine….

………..percepția noastră (sau mai bine zis modul în care înțelegem toate evenimentele din
jurul nostru) este puternic influențată de așteptările noastre, de experiențele trăite și chiar de
normele culturale. De fapt, suntem chiar ușor de păcălit vizual.

Seminarul trecut am învățat despre senzații, am învățat cum să vedem, să auzim, să

mirosim și să gustăm DAR senzațiile noastre nu ar însemna nimic fără capacitatea creierului de
a înțelege și organiza aceste date brute și a le preface în percepții.

Exemple: 1. Fără percepții, fața oricarei persoane ar fi o combinație de forme și culori.

2. Nu am putea diferenția mirosul de pâine prăjită de mirosul de cauciuc ars.

Percepția noastră este procesul care ne permite să dăm sens senzațiilor noastre și să
experimentăm lumea care ne înconjoară. Ea face ca viața să fie puuuțin mai simplu de înțeles.

! DAR NU MEREU CE VEZI ESTE ȘI ADEVĂRAT !

Teoria seturilor perceptuale

Teoria seturilor perceptuale ne arată că expresia “ Trebuie să văd ca să cred” are și o

altă latură ascunsa, adică expresia “ Trebuie să cred ca să văd”

Aceasta teorie a impus faptul că avem un set de factori care ne influențează modul în care
percepem ce vedem.

mișcare Intensitate
Factori interni
50
Indicare verbală Interes, plăcere,
cultură
așteptări,
emoții, motivații
context Contrast
Page |2

Vedem cu mintea, nu cu ochii!

Creierul tău nu este obișnuit să vadă

fețe cu capul în jos, așa că face tot posibilul

de a pune părți ale feței împreună formând

un întreg. Acesta este doar unul dintre miile

de exemple care demonstrează că creierul

tău face toată munca iar ochii tăi sunt doar

hrăniți cu mii de date brute. Sunt date

importante, dar nu sunt chiar exact ce vedem cu adevărat.

1.Ce pasăre vedeți in imaginea de jos a paginii?

2.Dar acum, ce animal vedeți? Este probabil să vedeți un iepure.

(Probabil acum le vedeți pe amandouă în același timp)

Spunând cuvintele “pasăre” sau “animal” v-am influențat așteptările voastre despre ce voiați să
vedeți. Destul de tare, nu?
Page |3

Contextul este un alt factor din setul perceptual al nostru. De exemplu, dacă la acest iepuro-
rățoi aș fi pus pe fundal ouă de Paști, ați fi crezut din prima că este un iepure.

Acesta este un exemplu bun în care cultura ne poate afecta modul de a gândi, pentru că dacă
nu ar fi exista această sărbătoare nu ne-am gândi instantaneu la iepure.

Percepțiile noastre pot fi influențate și de emoțiile și motivațiile noastre.

Exemplu: Oamenii vor spune că un drum este

mult mai lung dacă asculta muzică tristă și sunt
singuri, dar daca ascultă muzică veselă și sunt
și cu un prieten atunci timpul trece imediat

De cele mai multe ori setul nostru perceptual vă conduce la concluzii rezonabile, dar pot fi și
înselătoare uneori sau chiar dăunătoare. Ele sunt baza multor iluzii optice.

Exemplu: mesele de aceeași dimensiune pot să fie puse în unghiuri diferite și de aceea o masă
poate părea mai mare ca cealaltă.
Page |4

Fazele procesului perceptiv

Încercarea de a detecta fețe cunoscute: imaginați-vă că sunteți la o petrecere și nu găsiși nicio
persoană cunoscută, cu toate că știți că au venit multe cunoștințe.

DETECȚIA

Sesizarea prezenței stimulului în câmpul perceptiv datorită intensificării atenției și orientării

analizatorilor spre direcția din care acționează.

DISCRIMINAREA

Începeți să distingeți însușirile persoanei și deja o diferențiati de restul oamenilor.

IDENTIFICAREA

Momentul cănd realizați că acea persoană este de fapt X-ulscu.

INTERPRETAREA

Reprezintă stabilirea semnificației stimulului pentru activitatea omului.

Page |5

Legile percepțiilor

1.Legea integralității percepției

Se referă la faptul că toate însușirile obiectului sunt reflectate împreună, atât cele importante cât
și cele neimportante. Este reflectat obiectul împreună cu contextul în care acesta se află.

„Edu4t14 3st3 c33a c3 r4m4n3

dup4 c3 a1 u1t4t c33a c3 a1
1nv4t4t l4 5co4l4.”

4lb3rt 31nst3in

2.Legea selectivității

Câmp vizual: Se referă la modul în care organizăm şi simplificăm orice scenă , privind doar
obiectele principale ( cele care se află în prim plan) Ce vedem noi mai intens, “ce ne sare în
ochi”, este obiect al percepției iar restul este câmpul perceptiv.

Câmp non-vizual: se aplică acelaşi concept ca în campul vizual, diferă doar analizatorul.
Exemplu: Sunteți la o petrecere şi muzica este la maxim. Dacă vorbiți cu o persoană, vocea ei
devine obiectul percepției, restul sunetelor devenind cămpul perceptiv ( cele care nu esunt aşa
intense în volum, chiar daca in realitate sunt, deoarece interesul nostru se îndreaptă spre acea
conversație)
Page |6

3. Legea constantei

Aceasta ne perminte să continuăm să recunoaştem obiecte indiferent de distanța, unghi de

vizionare, mişcare sau iluminare deoarece avem imprimat deja în minte care ar trebui să fie
mărimea, forma şi culoarea obiectului

Exemplu:acest copil are câțiva centrimetri pe această coală de hârtue, dar în realitate știm care
este de fapt mărimea lui normală.

4.Legea structuralității perceptive

Arată că însușirile unui obiect nu au toate aceeași intensitate și nu comunică aceeași cantitate
de informație, de aceea ocupă planuri diferite în organizarea imaginii perceptive. Cele ce
comunică multă informație și ajută la identificarea rapidă a stimulului se află în primul rând iar
celelalte în planul secundar.

>existența unei ierarhii a însușirii obiectelor<

Page |7

5.Legea semnificației

Semnaleaza faptul ca se percep mai bine, mai rapid, mai corect obiectele care au o anumită
valoare. semnificație pentru subiect.

Exemplu: parfumul celui drag pe care îl simți în absența lui.

6.Legea proiectivitatii perceptive

Imaginea perceptiva se elaborează cortical dar ea este proiectată la nivelul obiectului și

suprapusă acestuia.

În concluzie percepția noastră are legătură cu modul în care înțelegeți lumea şi locul
vostru în ea. Organele de simț preiau infirmații brute din jurul nostru iar mintea le
dezasamblează în bucăți mici de informații iar apoi le reasamblează pentru a vă
forma propriul model al lumii înconjurăroare.
Page |8

Cuprins
Teoria seturilor perceptuale……………………………………………………………………1

Vedem cu mintea, nu cu ochii!.........................................................................................2

Fazele procesului perceptiv……………………………………………………………………4

Legile percepțiilor………………………………………………………………….…………….5
Page |9