Sunteți pe pagina 1din 38

Director fondator: Roxana Vac Anul 1. Numărul 2.

30 10 2011

R
Reev
vi is
sttă
ădde
eccu
ult
ltu
uRRă
ă, , At
ati ittu
uddi iN
neec
ci iv
vi ic
căă, , jju
uRRi id
di ic
căăș
și i s
sppi iR
Ri ittu
uAalli itAt
tatee

A
apA
paR
Rees
suub
beeg
gi id
dAa FFu
uNnd
dAațți ie
ei i g
gRRă
ăddi iN
nAaM
MAai ic
ci ii i d
dooM
MNnu
ullu
ui i d
di iN
nooR
RAad
deeA
a. .

Mirifica izmă a toamnei


T oamna arămie, cu a ei culori de
ambră și miros ancestral de gutuie coboară
gistic vârfurile golașe ale pietrelor de la
craterul multimilenar, care parcă stau de
veghe de atâta vreme și ne asigură pacea
nevăzători și nici să acceptăm perdeaua
neagră a hoției pe care ne-o tot așează
pe ochi prin vălul negru al necinstei, noii
alene peste dealuri. Departe în zare, la ori- și liniștea noastră. „Să nu strivim corola de prozeliți moșieri ai pământului. Nici nu tre-
zont, abia vizibile, sătucele cufundate în minuni a lumii”, parcă îl auzim spunând pe buie să fim nostalgici după epoca de aur
perdele de fum – ca într-un tablou al lui Blaga tainica rugăciune. apusă, dar avem dreptul să ne amintim de
Grigorescu- ne vestesc glasuri cu puncte în Și totuși, apoi, imaginea livezilor bogăția pământului din acea perioadă, de
mișcare, într-o forfotă ilizibilă, a țăranului pline de mere îmi revine în priviri, cu bogăția livezilor noastre, de diversitatea
român. deplină bucurie. Carele greoaie, trase de fructelor sănătoase ce le consumam, de
Zăresc câteva româncuțe îmbrăcate plăvani, se opresc apoi din când în când imensitatea vagoanelor de fructe trimise
în tradiționalul costum popular – cu za- sub ramurile golașe ale pomilor, iar brațele în export... de banii obținuți pentru plata
die și catrințe – cu mâinile suave ridicate vânjoase ale flăcăilor încarcă sacii cu mere datoriilor țării și din acest segment al agri-
printre crengile pomilor de parcă ar fi cu- pentru a fi duse acasă. culturii.
fundate într-o tainică rugăciune, aducând E zi de sărbătoare, e ziua recoltei Dar spunând aceste lucruri,
mulțumiri proniei cerești pentru recolta livezilor, care au mai rămas după miri- drag cititorule și diseminând grăuntele
merelor și a strugurilor din acest an. ficii zori ai revoluției; pentru că această adevărului, am trecut sub vălul ceții acest
Soarele sturlubatic își trimite din democrație neînțeleasă, pe lângă zorii tablou mirific al toamnei, și acum parcă
înaltul cerului razele plăpânde printre liniștiți ai libertății nu au adus prea multe ne amintim cu drag în termeni virtuali,
crengile pomilor, poleind merele „elixirul beneficii țăranului român. „ce frumoasă și bogată a fost toamna la
zeilor și al sănătății”- într-o veritabilă cu- Afirm acest lucru cu deplină români” și cât de săracă și păguboasă a
loare aurie, care creează o atmosferă responsabilitate, întrucât pe lângă binefa- devenit acum. Consumăm și acum ca și
efervescentă de basm. cerile legii 18/1991 și 247/2005 care vizau atunci, dar astăzi consumăm din verita-
Pasul fetelor, prin iarba stăvezie împroprietărirea țăranilor cu pământurile bilele mere ale democrației, deoarece
a grădinilor, adulmecă pasul căprioarelor deținute înaintea comunismului aceste foarte rar mai găsim prin piețe „merele
care în zori s-au îndepărtat liniștite spre legi au fost aplicate cu iresponsabilitate autohtone românești”, iar noi am rămas
izvorul cristalin al apei. și aleatoriu de către primarii arendași ai consumatorii fideli ai produselor impor-
Mai sus, spre marginea pădurii, satelor. tate, pentru că astăzi nu mai suntem decât
stejarii enigmatici și tăcuți își coboară în Fiind consecvent cu unicitatea o societate de consum a Europei.
bătaia vântului frunzele desprinse cu sfială adevărului, nu pot să nu observ aceste
din crengile coronariene îmbrăcând peisa- lucruri, pentru că nu trebuie să fim Ing. Mircea Vac
Roșia Montană
Săraci în țară bogată

TRECUT Şl PREZENT DIN ISTORIA cele noi descoperite au fost strânse şi ciei deveni, prin moartea sa, divul Tra-
MINERITULUI adăpostite în lapidarul Muzeului minier ian, popoarele neastâmpărate dinspre
A zi, astfel de lucrări se întâlnesc
în zona Găuri din masivul Cetate, pe
din Roşia Montană, inaugurat în 1981.
Cercetări arheologice sistemati-
ce au început din anul 2000, în cadrul
nord şi orient încep a se mişca, încep
a da năvală din toate părţile asupra
provinciilor preaîntinsului imperiu.
versantul sudic al Cârnicului, în Orlea proiectului “Alburnus Maior”, iniţiat Dacia avea să primească cele
şi Văidoaia. Acolo unde rocile erau mai de Ministerul Culturii şi Cultelor, ce se dintâi lovituri - şi pentru ca dânsa, în tim-
puţin dure s-a folosit dalta şi ciocanul, desfăşoară şi în prezent. Între anii 1786- pul împăratului Adrian, să poată căpăta
rezultând lucrări de formă trapezoidală, 1855 au fost găsite în minele de aur epitetul de felix trebuia neapărat să fi
pătrată şi triunghiulară. Dacă se mani- tăbliţele cerate (“cărţi din lemn”) din fost scăpată dintr-un mare pericol de
festa tendinţa de desprindere a rocilor, care se cunoaşte viaţa cotidiană şi orga- fiul adoptiv al cuceritorului Daciei. După
lucrările erau susţinute (armate) în lemn, nizarea social-juridică a minerilor antici. moartea lui Adrian, năvălirile duşmanilor
folosindu-se aceeaşi metodă de exploa- Tăbliţele cerate datează din anii 131- în această ţară deveniră din ce în ce mai
tare şi îmbinare a lemnului. Cu acest tip 167 p. Chr. şi reprezintă texte de drept dese şi mai periculoase”.
de lucrări s-a pătruns mult mai adânc pe civil roman privind contracte de vânzare- Odată cu retragerea romanilor
orizontală şi verticală în interiorul ma- cumpărare, de împrumut cu dobândă, din Dacia, industria minieră a avut mult
convenţii de asociaţie, acte ale colegiilor, de suferit. Teritoriul a fost invadat şi ocu-
sivelor muntoase, fiind întâlnite în Ce- pat 100 de ani de goţi, iar mai târziu, în
tate, Cârnic, Carpeni, Orlea, Ţarina, Igre, dovezi de cheltuieli şi preţuri etc. S-au
găsit 50 de piese în galeriile Sf. Ecaterina timpul migraţiunii popoarelor, de diferi-
Văidoaia, Leti. încadrarea lucrărilor în - Monuleşti şi Sf. losif din masivul Leti, te seminţii, printre care un rol important
această perioadă istorică este susţinută galeria Laurenţiu (Boaba) din masivul l-au jucat hunii şi avarii. Popoarele mi-
de numeroasele vestigii romane găsite în Igre şi galeria Ohaba - Sf. Simion de pe gratoare au cutreierat regiunea minieră
subteran şi la suprafaţă. versantul sudic al masivului Cârnic. Din- a Munţilor Metaliferi, inclusiv Roşia
Pe teritoriul Roşiei Montane au tre acestea s-au păstrat, întregi sau părţi Montană, jefuind aurul de la populaţia
fost descoperite numeroase mărturii din din ele, 25 triptice. Prin conţinutul şi autohtonă.
perioada romană, care atestă o activi- destinaţia lor, tăbliţele aparţineau mine- Timp îndelungat minele din jurul
tate remarcabilă privind aşezarea, orga- rilor, proprietarilor de mine şi “oame- Abrudului nu au mai fost lucrate, locu-
nizarea administrativă, comunicaţiile nilor de afaceri” ce activau în mineritul din itorii adăpostindu-se în munţi. Mineritul
şi sistemul de apărare, forţa de muncă, Munţii Metaliferi. Începând cu anul 1841 organizat dispare, fără să mai fie semnalat
populaţia, viaţa social-religioasă, valorifi- tăbliţele cerate au constituit obiectul în vreun document. Către sfârşitul se-
carea şi exploatarea aurului etc. Cele mai unor lucrări prestigioase întreprinse colului al IX-lea la hotarele pământului
multe descoperiri au apărut în perioada de Th. Mommsen, Timotei Cipariu, I. I. românesc al Ardealului apar ungurii,
secolelor XVIII-XXI. Cu ocazia lucrărilor Russu, Muzeul din Bochum - Germania venind din Asia, punând stăpânire pe
edilitare, agricole şi miniere, s-au desco- (2002) etc. acest teritoriu din secolul al X-lea.
perit ziduri, monumente, fragmente Tăbliţa cerată XVIII, datată 6 Începând cu secolul al Xl-lea, regii
arhitectonice şi epigrafice, unelte, feb. 131 p. Chr., descoperită în anul unguri dau o atenţie mai mare mineritu-
monede, obiecte de podoabă, substrucţii 1854 în galeria Ohaba - Sf. Simion din lui, având nevoie de aur pentru ducerea
ale unei aşezări civile cu necropolă, dife- masivul Cârnic este cel mai valoros războaielor, punând bazele organizării
rite tipuri de lucrări miniere etc. Multe document scris ce atestă, de 1875 de mineritului în această regiune. În anul
din obiectele şi piesele găsite îmbogăţesc ani, existenţa mineritului şi toponimul 1035 Ştefan, regele Ungariei, stabileşte
zestrea patrimonială a muzeelor din Cluj- localităţii Roşia Montană - ALBURNUS printr-un decret că regiunile miniere
MAIOR. Privitor la faptul că tăbliţele ce- rămân la dispoziţia liberă a regilor, iar
Napoca, Turda, Alba lulia, Aiud, Blaj, minerii băştinaşi devin iobagii coroanei.
Deva şi din străinătate (Budapesta, Viena, rate au fost adăpostite în minele de aur
de la Roşia Montană şi nu în capitala Schimbându-se relaţiile de proprietate,
Bochum). în zona Hăbad - Brădoaia s-au Daciei sau în alte cetăţi, George Popa Li- regii au fost în situaţia de a nu putea admi-
descoperit în anul 1983 peste 25 de seanu spune: “Cât timp Traian a stat pe nistra regiunile miniere ale Abrudului şi
monumente cu inscripţii, păstrate in- tronul Cesarilor, nimeni n-a îndrăznit să Zlatnei. De aceea le cedează partizanilor
tegral ori fragmentar, postamente, se atingă de provincia lui de la Dunăre. regali şi Bisericii romano-catolice din
un opaiţ cu inscripţia Faor, un puţ şi o Numele lui Traian era de ajuns Alba lulia printr-un act din anul 1271.
galerie romană şi o porţiune de drum ca să ţină frâu roiului de popoare ce Biserica romano-catolică nu a adus ceva
ce făcea legătura cu Abrudul, fapt ce mişunau în jurul Daciei şi care, cu nesaţ, nou în viaţa minerilor.
confirmă că suntem în faţa unei întinse s-ar fi aruncat asupra bogatului im-
zone sacre romane (Sacellum, lucus). Aurel Sîntimbrean,
periu ca să-l prădeze şi să-şi caute în Horea Bedelean, Aura Bedelean
Toate obiectele păstrate de roşieni şi el locuinţe. Îndată ce cuceritorul Da-
[continuarea în numărul viitor]
2
Oameni și locuri
Monografia localității Săcuieu

L ocalitatea Săcuieu,
actualmente, este o aşezare
forestieră din suprafaţa de şi, respectiv, „Secu” de la nu-
7.715 ha care subscrie acest mele pârâului care-l străbate,
sector. ştiut fiind din legendă că prima
vol. I-II editat la Bucureşti în
1968, în volumul II, la pagina
103 astfel: „Săcueu – Săcuieu.
vitregită de fluxul economic, aşezare în sat a fost atestată u Szekkelyo, Szekkelyjo –
aflându-se situată la 22 de în toponimul de rezonanţă în r.Huedin.R.Cluj, fiind adnotat
km faţă de oraşul Huedin şi la „Râtul Romanilor” cu denu- în anul 1461 – poss Zekelyo,
76 km faţă de municipiul Cluj- mirea de „Secătură” a acestei 1475 Zekewlyo Zekelyo, 1477
Napoca. Analizând aspectele zone a vetrii satului, denumire Zekel Jo, 1733 Bekulz- Zekuly,
De asemenea, menţionăm celor două niveluri vegetativ- care a mai fost găsită şi în unul 1750 Szekelya, 1805 Szekello,
aspectul că localitatea Săcuieu forestier este de remarcat din „Mineiul” de la biserica din 1854 Szekelyo Secuiu.
este străbătută de pârâul Henţ că etajul alpin este mai slab Mărgău. Concluzionând analiza
care izvorăşte de sub Munţii reprezentat, până la altitudini Desigur că fiind în onomasiologică şi onomato-
Prislopului şerpuind prin de peste 1.600 m; iar nive- imparţialitate decât cu însuşi
lul forestier este încadrat de adevărul curat trebuie să peică asupra denumirii locali-
Răchiţele unde preia apele tăţii Săcuieu, putem afirma pe
Văii Stanciului, străbătând apoi păduri de răşinoase, molid, recunoaştem că războaiele
brad şi fag, iar pentru com- împăratului Traian în Dacia au deplin îndreptăţiţi că această
Scrindul care este zăgăzuit de localitate este vatră străbună
un baraj şi care cumulează pletarea apanajului păşunilor înregistrat în registrul istoriei
trebuie să privim cu realism actul etimologic de naştere al strămoşească românească, cu
afluxul apelor care sunt pom- toate că se află la o distanţă de
pate prin sisteme de galerii pe prezenţa arborelui de sequoaia poporului român; iar din conto-
sub Munţii Vlădesei în lacul de care a fost adus în zonă în urmă pirea romanilor cuceritori cu 10 km de castrul roman Rescu-
acumulare de la Floroiu. cu mai bine de 120 de ani. lum din Bologa.
dacii băştinaşi s-a născut acest Această localitate bine-
Localitatea Săcuieu popor.
este aşezată într-o frumoasă Analizând aspectul cuvântată de Dumnezeu pe
cinegetic al zonei se poate Nu ne-am planificat a pământ se află la poalele masi-
zonă montană, fiind situată la
o altitudine medie de 700 m, afirma că au fost reperate din sintetiza măreaţa şi vasta isto- vului Vlădeasa, la confluenţa
mărginită lateral de frumoase animalele existente: căprioara, rie a neamului românesc, dar drumului bifurcaţional con-
dealuri şi piscuri semeţe ce ţapul, ciuta şi cerbul, lupul, pentru a face unele precizări struit în timpul imperiului ro-
încadrează masivul Vlădesei vulpea, mistreţul şi chiar ursul pe care le considerăm mai mult man prin care se făcea ac-
cu culmi între 1.200-1.700 me- brun, dar numai în Vlădeasa, decât necesare, cu îngăduinţa cesul pe malul Crişului, spre
tri, altarul străbun al Vlădesei iar din neamul păsăretului pot şi răbdarea voastră, dragi citi- Muntele Mare prin Albacul lui
fiind situat la altitudinea de fi amintite: piţigoiul, mierla, tori, o vom face. Horea spre Câmpeni şi spre
1.836 m, care este înconju- cucul, alunarul, pitulicea, privi- Sunt nepieritoare iz- Roşia Montană, îndeplinind în
rat de culmile coronariene ale ghetoarea, uliul, cocoşul de bânzile sorţii în luptele ce le- acelaşi timp şi rolul strategic
măgurilor Ticleului, Runcuri- munte şi alte specii. au purtat bunii şi străbunii de fortăreaţă naturală pentru
lor Cărmăzana, dealul Benţii şi Analizând etimologia noştri, chiar dacă în anumite adăpostire în situaţii impre-
dealul Oarzelor. denumirii localităţii şi ţinând momente soarta le-a fost vizibile cum au fost, de altfel,
De asemenea, frumuseţea cont de izvoarele arheologice fatală şi crudă, dar sunt in- de-a lungul şir al anilor istoriei
peisagistică a acestor locuri este existente, respectiv a cetăţii contestabile existenţele Le-
Bologa, care a fost atestată giunii I Porolisense, Legiunea anumite momente, care au fost
întregită în partea nordică a co- totuşi semnalate în cartea de
munei de măgurile: Sebeșului, de către marii istorici în urma V Macedonică, Legiunea XIII
descoperirii vestigiilor, obiecte- Geminii, Cohorta I Hispanică a căpătâi a neamului românesc
Tranişului şi Vişagului care sunt de către istoricii noştri precum
străjuite pe vârful culmilor de lor, pieselor numismatice, în- Tribocilor, Cohorta a VI-a a Tri-
scrisurilor din documentele bocilor, Cohorta a VI-a a Breuci- şi de alţi istorici străini.
frumoase păduri de brad şi pig-
mentate aleatoriu ca un tabloid cu vremii, rezultă că denumirea lor silvani, Cohorta a I-a a Van-
poieni care întregesc măiestria localităţii „Săcuieu” datează din gionilor Antonieni, existente şi
vremea romanilor, cuceritori atestate pe pietrele epigrafice [continuarea în numărul următor]
creaţiei divine prin pitorescul
lor, creând senzaţia că veşnic ai Daciei, care au ridicat acest ale castelelor construite de-a
castru roman (denumit Rescu- Ing. Mircea Vac
te afli pe-o gură de rai.
Sub aspect vegetativ şi lum, unde au fost sesizate Co- lungul Valului lui Traian. Membru al Uniunii Ziariștilor
horta I Hispanică şi Cohorta I-a Revenind asupra adno- Profesioniști din România
cinegetic trebuie cunoscut că tărilor existente asupra locali-
zona Săcuieului este cuprinsă a Tribocilor) care în cursul vre-
murilor s-au extins în zonele tăţii Săcuieu, mai găsim o dată
de două mari arii de vegetaţie: de atestare în „Dicţionarul is-
respectiv vegetaţia care cu- adiacente şi în împrejurimi,
denumind satul „Valea Seacă” toric al localităţilor din Tran-
prinde etajul alpin şi vegetaţia silvania” al lui Coriolan Suciu,
3
Oameni și locuri
Țara Oașului

T ara Oaşului vine prin timp ca un


râu montan printre grohotişuri, rădăcini şi
poveşti din Oaş. Dansul specific şi graiurile
muzicale au intrat în atenţia unor
cercetători precum Emilia Comişel, Tibe-
raze de soare, ca Taina, Turul, Valea Albă riu Alexandru, losif Herţea etc. Numeroase
sau Valea Turţului, vestitele artere acvati- melodii au fost transcrise de Son Someşan
ce ale ţinutului... (Danţul în Oaş) şi loan Chioreonu-Oaş
Situată la nordul spaţiului româ- (Muzică populară din Oaş). Portul spe-
nesc, ea aparţine în egală măsură cific, admirat pe la 1809 de cercetătorul
pământului şi cerului, concretului şi nepal- maghiar Szirmay, a atras ochiul unor regi-
pabilului. Steaua Polară se deconspiră zori de film istoric, al unor artişti precum
aici ca o vecină bună, ca o certitudine Toma Caragiu care l-a îmbrăcat admirativ
fixată undeva pe meşter-grindă sau după şi chiar a dansat oşeneşte, cu naturaleţe,
morişca de vânt din vârful şurii. împreună cu soţia sa.
E, întâi de toate, o parte a în- Mirajul strigături! a fascinat-o pe
tregului, cu tot ce înseamnă identitate şi celebra Maria Tănase, iar mai aproape de
diferenţă. Nu poate fi confundată cu alte noi, Margareta Pâslaru a preluat şi stilizat
ţinuturi sub nici un aspect, etnografic, o piesă muzicală.
lingvistic, folcloric, psihologic chior. E Un capitol aparte îl reprezintă al-
unică. Şi e o margine care a impus un ho- bumul fotografic Ţara Oaşului de loniţă G.
tar. Andron care, urmat de luliu Pop, a lăsat
Admiraţia nedisimulată e o un adevărat hronic scris cu lumină despre
oameni şi locuri. sfâşieri de tulnic sau fluier, din averse de
componentă a conştiinţei de apartenenţă. drâmbă sau din clocotul „roţilor fecioreşti”
Despre ea se poate vorbi în multe Semne de valoare, de inedit. Cu
toate acestea, în ultima vreme, se constată dezlănţuite, dacă ar fi rămas prin timp
feluri. Dar poate cea mai bună cale ar fi undeva, imprimate şi protejate sub o aripă
să o ridici la rang de sentiment, la o idee. un regres al scrierilor despre Ţara Oaşului,
cu excepţia unei monumentale monografii de cer.
Despre ce a fost. Şi cu o arcuire de aripă Zestrea lui spirituală atrage şi
prospectivă în viitor. Prezentul fiind vizibil. despre strigătură, care a apărut la ... Paris.
S-au spus şi destule inadvertenţe, convinge. O regăseşti în poeme de suflet
Au vorbit despre ea oameni scrise de poeţi care au creat un adevărat
însemnaţi, i s-au scotocit ascunzişurile, de către oameni înarmaţi cu ustensilele
vânătorilor de senzaţional, generându-se topos liric sub săgeata Nordului. O afli în
i-au fost străbătute cărările, i-au fost scru- grafica lui Paul Erdos, în culorile pe care
tate valorile. Lista e încărcată de nume o „temă exotică”. Extrăgându-se particu-
larul, s-a trecut Ia nedrepte etichetări gene- Ion Ţânţaş, Brăduţ Covoliu, Mihai Olos, Gh.
precum D. Weigond, Pavel Eugen Barbul, Catană, Ion Sasu, Vasile Pop-Negreşteanu,
I. A. Candrea, I. Muşlea, C. Brăiloiu, Dimi- ralizatoare, încât cuvântul oşan (oşeon)
putea fi asociat într-o sugestie peiorativă. Dorel Petrehuş, loan Pop-Prîlog, Corneliu
trie Guşti (care a lucrat o vară la Moişeni Pop, losif Şaitoş, Ion D. Ion, loan Gozman
cu o echipă de sociologi), V. Netea, I. T. Fapt pentru care e de pomenit în treacăt
adevărul mai puţin relevat că oşenii au şi alţii le-au logodit cu veşnicia pânzei, în
Cioară, Gh. Focşo, I. Vlasiu (care ne-a lăsat fragmentele de umanitate imortalizate de
sculptura Fetele din Oaş), I. Velcea, Tan- fost numiţi astfel din exterior. Ei l-au pri-
mit, nu şi l-au dat, revendicându-şi doar numeroşi artişti fotografi sau în paginile
cred Bânăţeanu şi alţii, care au spus lucruri de cugetare în spiritul locului ale dr. Mihai
profunde. La 1869, în revista „Familia”, la haina numelui de români. În rest, s-au
diferențiat unii de alţii prin loconime ex- Pop, rămase într-un volum de confesiuni
care colabora Eminescu, Ion Buşită publica publicate de Şt. Doru Dăncuş. O afli în
un serial de reportaje despre Țara Oaşului. presive precum: certezeni, răcşeni, tuţeni,
cămărzeni... Apelativul „oşeni”, resimţit ca aerul cuţitat de viorile unor ceteraşi dăruiţi
Celebrul compozitor Bela Bartok a precum Mihai Timoc, loan Chioreanu, Pe-
înregistrat folclor muzical din Comlăuşa, o poreclă, sună impersonal şi e acceptat ca
o vorbă „de peste deal” sau „de Ia vale”. tre Zele, fraţii Sava, Văsâi Macovei, Ion
Tarna Mare și Turț, afirmând originalitatea Lichii şi alţii, în răscolirile saturnalice ale
şi vechimea muzicii populare, în special Oaşul poate fi definit în mai multe
feluri: gazetareşte (cu înclinaţii spre ţâpuriturilor Măriei Petca sau ale Măriei
a colindelor, din acest spaţiu românesc. Tripon.
Numeroşi compozitori, Gh. Dumitrescu, senzaţionalul de efect mediatic); din ex-
terior, (cu detaşare, dar cu riscul unor Dar frumuseţea sa poate fi citită
C. Arvinte şi alţii au prelucrat motive mai bine de pe „baierul străiţii”, caligrafiat
oşeneşti, iar Dariu Pop i-a dedicat suita prejudecăţi preluate din mentalul colectiv);
din interior (de unde se vede profund şi de fetele din Oaş cu mâinile sufletului, din
corală Taro Oaşului. Sculptorul Vido Gheza fire muiate-n culorile iubiri... El trece prin
a dăltuit un expresiv Joc din Oaş. Două se simte autentic, subiectivismul fiind
un risc). Adevărul va sta într-o sinteză cu timp în ritmul „danțului” învârtejit de fe-
romane, Câşlegi într-un picior de Rodion ciorii care biciuiesc pământul până când
Marcovici şi Oşenii de Ştefan Pop Tarniţa aceeaşi constantă: Oaşul e inconfundabil,
un spaţiu în spaţiu precum fiecare om e o stelele cerului cad în ţărână, înnobilându-o:
reconstituie imaginea unor sate din Oaş, „Dă cu picioru-n podele, / De-acolo să
iar Gh. Tulbure a publicat în 1933 câteva fiinţă printre fiinţe, cu trăsături comune şi
amprente personale. iasă stele”. Poate fi regăsit şi în „roata
Oaşul nu este ceea ce crezi, mărgelelor” din „uiaga” cu pălincă... !
ceea ce ai auzit că ar fi sau Scurtă ochire istorică. Specialiştii
ceea ce ai vrea să fie. El este, au stabilit că Ţara Oaşului, ca un cuib cald
la fiecare privire, altceva. şi ocrotit, a fost populată neîntrerupt şi
Pentru că are o dinamică a intens din adâncurile vremii. La Boineşti,
lui şi fascinează ca drumul Bicsad (ortografiat astfel încă de la 1704),
Carului Mare, care e mereu Călineşti-Oaş, Remetea Oaşului, au fost
altul, cu fiecare trecere. descoperite urme de aşezări umane din
Imaginea lui ar implica o paleolitic. Unelte de silex au fost identi-
fotogramă diasincronică ficate la Târşolţ, Oraşu Nou şi Viile
pe care numai memoria Medieşului Aurit. Epoca bronzului este
afectivă o poate înregistra. şi ea bine reprezentată, precum şi mile-
Ar putea fi cules din stelele niul traco-daco-getic, inclusiv contactul cu
care l-au vegheat prin timp, civilizaţia celtică.
de pe frunzele de „goron”... Ștefan Iancu
Ar putea fi reconstituit din Țara Oașului

4
Emanoil Gojdu
Marele Mecena al Transilvaniei

Născut la 9 februarie 1802, într-o familie de aromâni originari din Moscopole,


stabiliți în Oradea, Emanoil Gojdu s-a remarcat încă din liceu pentru calitățile sale in-
telectuale, terminând liceul Magna Cum Laudae.
A urmat studiile juridice la universitățile din Budapesta, Bratislava și Viena și în
1824 a devenit avocat stagiar în Budapesta, în cadrul cabinetului unui avocat sârb.
Emanoil Gojdu și-a înființat la Budapesta propriul sau cabinet de avocatură,
devenind foarte cunoscut și apreciat pentru pledoariile sale deosebite.
După intrarea în politică, Emanoil Gojdu a fost un permanent luptător pentru
obținerea drepturilor românilor din Transilvania și pentru folosirea neîngrădită a limbii
române. A fost semnatar al Programului Politic de la Pesta al Revoluției din 1848, în care
se făcea referință la folosirea limbii române.
În calitate de politician, Emanoil Gojdu s-a remarcat prin calitățile sale diplo-
matice, militând constant și foarte eficient pentru normalizarea relațiilor dintre români
și maghiari și pentru recunoașterea unui statut normal pentru românii din Transilvania.
În calitate de Comite Suprem de Lugoj - reprezentant al administrației centrale
ungare - a alocat fonduri importante pentru construirea unui liceu românesc.

A ocupat funcția de deputat în parlamentul de la Budapesta, susținând în această calitate recunoașterea drepturi-
lor comunității românești, în special cu privire la învățământul în limbă maternă.
Emanoil Gojdu a lăsat moștenire statului român un ansamblu de clădiri situat în centrul Budapestei, precum și
alte bunuri. Bunurile Fundației Gojdu, imobile și acțiuni în bănci, nu au fost evaluate cu exactitate pînă în prezent, dar
specialiștii susțin că valoarea acestora se ridica la mai multe zeci de milioane de dolari.

F undațiunea Gojdu reprezintă o


însemnată avere. Înainte de războiul
ierarhilor otodocși din Mitropolia Ardealu-
lui și Mitropolia Banatului (instituțiile
împuternicite să gestioneze activitatea
numai la neamul său, pe care ar vrea să-l
vadă mare, luminat şi fericit.
Ca prefect, românizează admini-
mondial avea acţiuni în valoare de 10 și patrimoniul) și cu sprijinul Mitropo- straţia judeţului românesc Caraș.
milioane coroane aur (cam 400 miIioane litului Antonie Plămădeală, Fundația În Camera ungară şi în Casa
lei), iar casele fundației din Budapes- Gojdu și-a reluat activitatea, având se- magnaţilor luptă pentru drepturile poli-
ta sunt evaluate la 130 milioane de lei. diul la Sibiu, str. Nicolae Bălcescu, nr. 36. tice ale naţiunii sale. „Laud Dumnezeirea,
După anul 1920, patrimoniul Astfel a crescut mare şi viguroasă că m-a creat român” - zice Gojdu. Iubirea
Fundației Gojdu a rămas aproape în între- fundaţiunea lui Emanuil Gojdu şi a dat ro- către naţia sa îl îndeamnă să-i dăruiască
gime în Ungaria, reprezentanța Fundației duri bogate, pentru că darul lui Dumnezeu averea tinerimii române, ca şi după
funcționând la Sibiu, grupată în jurul Mi- a însoțit-o. Rodul ei cel bogat au fost cetele moarte să trăiască în inima neamului său
tropolitului Ardealului (președintele de de intelectuali crescuţi cu stipendiile ei, şi să-l ajute.
jure), iar “Administrația Fundației” la Bu- vreme de aproape cincizeci de ani, care s- Duminecile şi sărbătorile chiamă
dapesta (str. Holló, nr. 8, în complexul de au ridicat falange de apostoli ai conştiinţei la casa şi la via sa studenţii români şi i se
clădiri al Curții Gojdu). Beneficiarii tes- şi luptători ai ideii naționale româneşti. înaltă sufletul, ascultând glumele şi cân-
tamentari ai Fundației Gojdu devin, din Astfel Emanuil Gojdu, prin binecu- tecele româneşti. Cât a iubit Gojdu tineri-
acest moment, tinerii studioși români vântata sa danie făcută neamului său, a mea română, se vede dintr-un amănunt
ortodocși din România (fostele provin- pregătit calea înfăptuirii României de azi. aproape nebăgat în seamă.
cii Transilvania, Banat și părțile vestice), Fapta epocală a lui Emanuil Pe sigilul reprezentantei fundaţiunii
Ungaria, Serbia și Slovacia. În consecință, Gojdu a fost prețuită după cuviinţă, îndată Gojdu a lăsat să se imprime textul: „Lăsați
Reprezentanța din Sibiu și Mitropolia după săvârşirea ei, de toată suflarea pruncii să vină la mine.”
Ortodoxă a Transilvaniei au solicitat Gu- românească. Astfel congresul naţional bi- Emanuil Gojdu a fost creştin evlavios
vernului României să poarte negocieri sericesc al mitropoliei ardelene a dat voie şi ortodox convins. La mese, ori unde se
cu Guvernul Ungariei pentru a asigura bisericilor ortodoxe din Ardeal, să afişeze întâmpla să fie înainte şi după mâncare,
astfel funcționarea prevederilor testamen- chipul Iui Emanuil Gojdu în biserici, alături îşi făcea cruce. Iar în sărbătorile Paştilor,
tare privind patrimoniul Fundației Gojdu. de acela al Mitropolitului Andrei Şaguna. înainte de a se aşeza la masă, cânta un:
Conform art. 249 al Tratatului de Viața şi faptele Iui Emanuil Gojdu „Hristos a Înviat !”.
Pace de la Trianon din 1920, Ungaria avea sunt pilduitoare, atât din punct de vedere În casa lui, numai când erau străini
obligația de a restitui patrimoniul Fundației naţional, cât şi din punct de vedere creştin de față, care nu înţelegeau graiul româ-
titularilor. În urma negocierilor purtate ortodox. nesc, vorbea şi în limbă străină. În căminul
între 1924 și 1934, la 27 octombrie 1937 Gojdu creşte în şcoli ungureşti, său era o caldă atmosferă românească,
a fost semnat acordul dintre România și e îmbrăţişat cu dragoste de societatea unde se ţineau respect şi cinste obice-
Ungaria privind restituirea patrimoniului maghiară, de societăţile literare şi culturale iurile şi tradiţiile neamului şi bisericii
Fundației. ungureşti, face o carieră strălucită în capi- strămoşeşti.
Acordul definitiv din 1937 a fost tala ungurească: e patriot loial, întâiul care Acesta a fost omul, memoriei
ratificat de România în 1938 și de Ungaria prezintă judecătoriei din Pesta o petiţie în căruia îi închinăm sfânta zi de astăzi.
la 20 iunie 1940. Datorită izbucnirii celui limba ungurească, atunci când limba la Acesta a fost marele român, a
de-al doilea război mondial, acordul bi- judecătoriile ungureşti, era cea latină; e căruia viată şi fapte rămân pentru toate
lateral nu a mai fost aplicat, iar patrimo- numit comite suprem, membru al casei generațiile ce vor răsări din poporul
niul Fundației Gojdu a fost naționalizat de magnaţilor, consilier la curtea supremă românesc, pildă și iubire, devotament
Guvernul comunist din Ungaria în 1952. de apel din capitala ungară; e cetăţean şi dărnicie creştinească, pentru fericirea
Astfel, activitatea Fundației maghiar de mare prestigiu, om bogat în naţiunii române.
a fost întreruptă atât în România, cît capitala maghiară. În toate aceste ipostaze
și în Ungaria. În 1996, din inițiativa şi demnităţi însă gândul Iui e mereu şi Dr. Ec. Lucia Pojoca

5
Universitaria Limba noastră-i
limbă sfântă

ADNOTĂRI ASUPRA APARIȚIEI PRIMULUI brii săi, dinstinșii : I.Heliade Rădulescu, domnul Philippide a început redactarea
DICȚIONAR AL LIMBII ROMÂNE A.T.Laurian, I.C.Massim, împreună cu lucrării; iar planul lucrării fiind foarte vast,
I.Hodoș și G.Barițiu care au pus sub lumina desigur că periodicitatea elaborării lucrării
tiparului „Dicționarul limbii române și Glo- era foarte lungă.
sariu” elaborând această meritorie lucrare Comisia de analiză a Dicționarului
chiar dacă nu a fost percepută la cerințele aleasă de Academia Română din anul
științei, autorii cu multă sârguință au 1897 era compusă din domnii: I. Ka-
încheiat-o cu cel mai nobil zel. linderu, T. Maiorescu, N. Quintescu, D.
Protectorul Academiei Române, Sturdza și Gr. Tocilescu, iar în anul 1907
M.S. Regele Carol I, în cadrul unei sedințe a fost numit în comisie și domnul St. C.
festive a sesiunii generale a Academiei Hepites spre o analiză pertinentă asupra
din anul 1884, a reiterat din nou necesi- părții științifice a lucrării, aducând câteva
tatea „Dicționarului”, punând la dispoziția prescurtări la planul elaborat de Philippide
Academiei mijloacele materiale necesare. cu care acesta nu a fost de acord, urmând
În urma acestui gest generos, ca lucrarea să-i fie încredințată domnului
Academia Română a încredințat lucrarea Sextil Pușcariu, membru corespondent al
celui mai renumit lingvist pe care îl avea Academiei Române.
România, domnului B.P.Hașdeu, care și-a Astfel, domnul Sextil Pușcariu în
început opera lucrării sub denumirea de asociere cu Ion A. Rădulescu Pogoneanu
„Magnum Etymologicum Romaniae”, și-au împărțit lucrarea în două părți:
lucrare care s-a desfășurat într-o perioadă domnului Sextil Pușcariu i-a revenit
de 13 ani și care a fost publicată în 3 vo- redactarea cuvintelor vechi ale limbii
lume , dar care nu a cuprins numai literele române, iar domnului Rădulescu neolo-
„A și B” din Dicționar , concluzionându-se gismele cu obligativitatea de a revedea
căci o viață de om nu ar fi fost suficientă fiecare lucrarea celuilalt, pentru eventuale
pentru terminarea lucrării sub auspiciile îndreptări sau modificări dacă erau
laborioase în acea formă. necesare. Specific faptul că domnului
Astfel, în anul 1897, Academia Rădulescu îi mai revenea sarcina revizuirii
Română a atribuit însărcinarea alcătuirii părții formale a lucrării prin controlalrea
Dicționarului domnului profesor univer- traducerii cuvintelor din limba franceză și
sitar Al. Philippide, care împreună cu co- cu supravegherea tipăririi Dicționarului.
laboratorii săi : S.Fl.Marian – membru al Așa că, după o muncă titanică s-a

I ncă de la începutul existenței sale,


Academia Română, din timpul când se
Academiei Române, I.Urban Jarnik- profe-
sor la Universitatea din Praga și încă patru
studenți ai lui Philippide au adunat mate-
reușit redactarea Dicționarului de către
domnii Pușcariu și Rădulescu după materi-
alul lexical cules și adnotat de dl. Al. Phili-
numea Societate Academică, a căutat să rialele necesare. ppide cu colaboratorii săi.
alcătuiască un dicționar al limbii române, Afirm faptul că extragerea mate-
încă din anul 1869 însărcinând pe mem- rialului lexical - a durat doi ani - după care Prof. Roxana Vac

CUVÂNTARE PRIVITOARE LA Mănţinem dar aceste frumoase expresiuni ferim însă de o îmbelşugare de expresiuni
DICŢIONARUL LIMBII ROMÂNE întrebuinţate de străbuni, şi nu ne te- moderne, cari, nepunând o stavilă la timp,
ROSTITĂ ÎN ACADEMIE DE mem de cuvinte cari au căpătat de veacuri va înstrăina poporului limba sa.
MAIESTATEA SA REGELE împământenirea: Superflua non nocent. Am fost îndemnat a rosti aceste
câteva cuvinte prin dragostea pe care o am
CAROL I pentru frumoasa şi bogata limbă română şi
fiind încredinţat că dorinţa mea—
îndrăznesc a zice şi a Academiei — nu va
Având onorul de a fî membri ai acestei rămânea un «pium desiderium».
adunări, Regina şi Eu venim totdeauna cu Supun dar la chibzuirea d-voas-
bucurie în mijlocul d-voastre, spre a asculta tre, dacă nu ar fi folositor de a face un fel
discuţiile voastre ştiinţifice, pe cari le de «Eiymologicum magnum Romaniae»,
urmărim cu un interes neîncetat. conţinând toate cuvintele vechi, cari altmin-
Insă cum poate să fie altfel, când trelea vor fi pierdute pentru generaţiunile
lucrările de căpetenie ale Academiei sunt viitoare : Verba volant, scripta manent.
istoria şi limba, temeliile existentei noastre Spre a sprijini această întreprin-
naţionale? Tara datoreste astăzi Academiei dere, pentru care patru, cinci, şase ani vor
un sir de documente istorice, ascunse până fi trebuincioşi, pun în fiecare an modesta
acum şi cari au fost scoase din întunerec sumă de şase mii lei la dispoziţia Academiei.
prin ostenelile neobosite ale membrilor ei, Într’adevăr, lucrarea aceasta este
răspândind nouă lumină asupra trecutului foarte întinsă, poate că nemărginită; să
neamului românesc. Nu mai puţin însă tre- ne amintim însă cuvântul lui Horaţiu: Est
bue să ne ocupăm şi de viitor. . . de limba modus in rebus, sunt cerţi denique fiues şi
noastră, care s’a păstrat neatinsă în câmpiile Ce limbă are norocul de a dispune sunt convins că opera Academiei, care îşi va
roditoare ale Dunărei, în plaiurile măreţe de patru cuvinte pentru o însuşire, care tre- ridică şie-şi un monument nepieritor, va fi
ale Carpaţilor, aceste ţinuturi încântătoare, bue să fie mândria fiecărui popor, care tre- încoronată de o izbândă fericită.
descrise cu măiestrie şi în o limbă aşa de bue să fie scrisă pe steagul fiecărei armate:
curată de poetul nostru popular V. Alecsandri. rodnicie, vitejie, bravură, eroism? Să ne Cuvântare rostită la 23 Martie 1884

6
SPECIFICUL CONSTRUCŢIEI EUROPENE.
CONSIDERAŢII DE ISTORIA FILOSOFIEI

I ntr-o lucrare consacrată


modalităţilor didactice de prezentare a
pe tot ceea ce s-a gândit şi s-a structurat
ca acţiune colectivă pe continentul nostru.
Cultura antică greacă s-a con-
construcţiei europene, A. Accardo şi U. stituit printr-o remarcabilă centrare a
Baldocchi pun în relief ideea că aceasta preocupărilor sale asupra fiinţei umane,
este rezultatul unei evoluţii istorice a con- asupra a ceea ce Sofocle considera că De aici ideea că în cultura romană
tinentului, în care s-a construit un anumit este cea mai mare dintre minuni, sin- se află locul unei idei ce va marca profund
ansamblu de valori comun popoarelor eu- gura capabilă să se gândească pe sine, să istoria Europei: aceea a puterii de a ela-
se cunoască - aşa cum îi cerea Socrate – bora şi aplica legea, a suveranităţii acestei
ropene, structurat în sisteme de gândire puteri. Cum bine sublinia P. Magnette
care au propus, de pe poziţii teoretice pentru a se putea cultiva complex şi „Roma s-a construit prin agregarea unor
diverse, formulele unei organizări a vieţii complet (fizic şi intelectual) în numele cetăţi diferite, pe care le-a integrat într-o
social-economice şi politice a Europei. De idealului de kalokagaton. De aici cultiva- republică comună, lăsându-le celor mai
aceea Uniunea europeană de astăzi este rea filosofiei, ca o concepţie despre om şi multe dintre ele o vastă autonomie. Fie-
materializarea unui proiect filosofico-poli- lumea lui înconjurătoare, ca o construcţie care cetăţean putea să se conceapă pe sine
tic care a animat spiritele cugetătoare dar raţională şi speculativă prin care aceasta în acelaşi timp ca fiul patriei sale naturale
a fost latent în aspiraţiile popoarelor eu- să probeze că el este măsura tuturor lu- şi ca membru fidel al comunităţii poli-
crurilor. Cum bine observau Braunstein şi tice de care îl lega o formă de patriotism
ropene, dornice de prosperitate, de pace,
constituţional” . El îl citează pe Cicero care
de libertate, de cunoaştere şi apropiere Pepin, filosofia greacă era profund legată scria că patria este atât locul în care ne-am
reciprocă. Deşi cei doi autori consideră de preocuparea corectei funcţionări născut, cât şi cetatea care ne-a oferit cali-
că sunt două Europe (este adevărat apre- a gândirii (logica generală), de relaţia tatea de membru al ei. Afecţiunea pentru
ciate drept complementare), în sensul în cu cunoaşterea (susţinând dezvoltarea patria în care ne-am născut este dublată
care construcţia europeană nu anulează ştiinţelor), de felul general de a fi al lumii de sentimentul datoriei pe care o avem
particularităţile comunităţilor, ei pledează (dialectică şi metafizică), de evoluţia na- faţă de cetate, pentru care trebuie să ştim
pentru a o înţelege ca pe o comunitate de turii şi societăţii (dezvoltând studiul isto- să murim, căreia trebuie să ne dedicăm şi
culturi, ca pe o realitate social-economică riei). să-i sacrificăm totul.
Mai târziu, după disoluţia Impe-
distinctă şi ca o comunitate politică. Ca o încoronare a viziunii despre
riului Roman, pe parcursul Evului Mediu,
De aceea evidenţierea valorilor co- om, cultura antică greacă s-a preocupat se construieşte o realitate nouă în care
mune europenilor face posibilă înţelegerea de înţelegerea naturii lui sociale şi a faptu- omul aparţine simultan mai multor struc-
faptului că actuala construcţie europeană lui că împreună cu semenii îşi construieşte turi sociale, politice şi religioase, care
nu este materializarea unui proiect uto- viaţa colectivă în cetate, în polis, unde se întrepătrund. Împletirea feluritelor
pic ci consecinţa unei logici integratoare a oamenii se organizează şi se conduc. Po- ierarhii şi competiţia dintre ele fragmen-
istoriei, care îi poate cuprinde pe toţi cei litica era, pentru greci, o activitate pe tau societăţile şi reduceau considerabil
care le împărtăşesc. care numai omul o realizează, ridicându- puterea lor de acţiune istorică. Aşa se
se astfel din rândul celorlalte vieţuitoare, explică faptul că, în replică la o astfel de
Valorile comune, constituite în stare a lucrurilor, s-a născut preocuparea
cultura antică greacă, cultura romană prin capacitatea de a structura conduitele – care marchează trecerea Europei la mo-
antică, iudeo-creştinismul şi în bună colective, de a le aşeza sub semnul unor dernitate – de a reface ordinea socială,
măsură păgânismul şi apoi împletite de-a valori înalte şi eterne (Adevărul, Binele, de a conferi autoritate politicii şi dreptu-
lungul secolelor, reprezintă baza culturii Dreptatea şi Frumosul). Cultura antică lui, de a conferi puterii politice suverani-
europene, trunchiul comun din care se greacă a fundamentat aparatul catego- tatea. La această idee trebuie să adăugăm
vor dezvolta culturile particulare, specifice rial al studiului politicii, a făcut distincţiile observaţia că structura politică suverană
diverselor comunităţi de pe continent. Ea între diferitele forme de a se face politică, se cere raportată la o societate cu identi-
în legătură cu anumite instituţii şi mai tate, la o comunitate umană structurată
se va perpetua în secole chiar dacă sciziu-
după criterii clare, pe care Antichitatea nu
ni, frământări şi conflicte, manifestări „anti ales în legătură cu un cadru normativ care le avusese în vedere.
-culturale” o vor ameninţa. Chiar această identifică o formă de organizare politică Se poate considera că tocmai
capacitate a europenilor de a stăpâni (constituţia şi legile care derivă din ea), pe datorită evoluţiei specifice a Europei,
contradicţiile, de a se salva din situaţiile de care organisme specializate trebuie să le numai în interiorul spiritualităţii ei s-a
criză în numele valorilor autentice, poate apere pentru a asigura buna funcţionare putut naşte această preocupare legată
fi considerată o trăsătură esenţială a spi- a Cetăţii. de înţelegerea structurii sociale a vieţii
ritului european. Cultura romană s-a remarcat oamenilor pe de o parte şi a reflectării ei
Evocarea principalelor repere care printr-o atenţie particulară acordată în instituţii şi norme care-i să-i ofere şi să-i
promoveze identitatea, pe de altă parte.
jalonează spiritualitatea europeană – socialităţii omului, necesităţii ca acestuia
În raportul dintre individ şi so-
chiar dacă extrem de schematică – poate fi să-i fie recunoscută proprietatea privată cietate, respectiv dintre societate şi struc-
una dintre cheile de înţelegere a modului şi pornind de aici să se construiască legile turile ei instituţionale îşi va spune cuvântul
în care s-a construit şi funcţionează Uniu- unei comunităţi (ius civile) şi apoi ale ra- cu putere iudeo-creştinismul, răspândit în
nea Europeană precum şi de anticipare a porturilor ei cu alte comunităţi (ius gen- Imperiul Roman în forma credinţei şi a unei
posibilelor ei evoluţii. tium). Cultura romană a distins limpede morale a iubirii aproapelui. Omul întreg
Antichitatea greacă reprezintă o între personalitatea individuală – cu viaţa este deopotrivă iubitor de Dumnezeu şi de
perioadă istorică de afirmare a capacităţii ei privată – şi personalitatea afirmată semeni, cu care se simte egal, care îşi alege
în societate, în viaţa ei publică, constru- liber drumul în viaţă dar îşi asumă respon-
spiritualităţii umane de a construi un uni- sabilitatea actelor sale, corespondenţa lor
vers de idei nu numai original, în raport cu ind un drept privat şi un drept public. Se cu idealul de bine moral, de generozitate
tot ceea ce s-a gândit până atunci în alte înţelege de ce în centrul preocupărilor care să-i salveze spiritul în faţa lui Dumnezeu.
spaţii culturale, ci şi pe deplin structurate, spiritualităţii romane s-a aflat dreptul,
legate între ele, încât au dat impresia de justiţia şi instituţiile menite să le apere şi Lect. Univ. Dr. Claudia-Simona Timofte
„miracol grecesc”, care şi-a pus amprenta să le sancţioneze.
7
Rational using of small frontal rigid gear coupling type gleason at simple direct and
differential dividing and geometrical development of smaller size
ASPECTS ABOUT DEVELOPMENT OF FRONTAL
CURVED COUPLINGS

O nes of field application of curved gear couplings type


Gleason is precision positioning of different subassemblies of
machine tools [2,13,14,16].
The frontal gear couplings of small and medium size (Tab.1) al-
lowing the indexation between positions’ number equal with
teeth number (minim 36 teeth). In practical case are more nec-
essary the indexation only in four or six positions. This required
has impose the new geometrical definition of coupling with po-
lygonal shaped.
The gear coupling form is get easy for small modulus by grinding
of penetration method, with grinding wheel type pot on gear’s
machine Gleason 120. In this case [see Fig.4] the cutter has car-
ried out a inner taper surface for generation of convex form and
other external for a concave form [17,18]. The basis calculus of
main elements new coupling at relative position between tool
and workpiece has depicted in Fig.8. The notation from Fig.9 are:
Re-external radius of coupling [mm], Ri-inner radius of coupling
[mm], Rsp-tool radius at root tooth [mm], Rsc-tool radius at top
tooth [mm], Os-tool center, Op-workpiece center, h-tooth height
[mm], α-shape angle in normal section, xsp-coordinate of tool
center on X-axis, ysp-coordinate of tool center on Y-axis.

The relation (22) has determined dependence between the me-


dium circle center of cutter and its radius. This relation would be
used both in constructive design of coupling and in calculus for
position of contact spot, where after change radius is required to
adjusted the central position of cutter.
The generation diagram of new coupling form has depict-
ed in Fig.10.

Figure 9: The calculus of main elements coupling.


The equations of circles Ri and Rsp can be written:

[continuare în numărul următor]

Petru Ungur, Petru A. Pop, Mircea Gordan, Cornelia Gordan, Mircea Veres
Proceedings of the ASME 2008 International Design Engineering Technical Conferences & Computers and Information in Engineering Conference - 2008 N.Y.

8
Liberté, Egalité, Fraternité
Le civisme en crise?

H éritage du siècle des Lumières, la


devise “Liberté, Egalité, Fraternité” est in-
Net. Quand même, pour la plupart des
Français, cette devise est le symbole d’une
forte lutte contre le conservatorisme, et
nouvelle forme de civisme.
La Francophonie – l’image de la
devise « Liberté, égalité, fraternité » dans
voquée pour la première fois lors de la Ré- surtout contre “les maux du siècle” : le le monde entier?
volution française ; elle finit par s’imposer terrorisme, les guerres, les lois radicales, La Francophonie est un ensemble
sous la III-ème République, elle est in- l’égoïsme, l’orgueil ou les maladies. Elle in- des peuples francophones (d’après le Petit
scrite dans la constitution de 1958 et fait fluence encore la mentalité des gens qui Robert), une communauté de langue des
aujourd’hui partie du patrimoine national essayent toujours de mener leurs vies à pays francophones ou une collectivité que
de la France . Cette devise est composée partir de ces principes. forment les peuples parlant le français
de trois mots qui désignent les valeurs les Tout le monde parle de la crise ; ef- (d’après le Petit Larousse illustré). Etre
plus importantes pour une civilisation, en fectivement, il y a aussi une crise de la so- francophone, c’est parler habituellement
ce cas, pour la civilisation française. Selon ciété française : le chômage, la sensation le français soit comme langue maternelle,
les dictionnaires explicatifs, la liberté d’être laissés pour compte, la méfiance soit comme langue seconde. Entre le XVIIe
est un état d’une personne qui n’est pas envers les autorités et une génération et le XXe siècle, la langue française s’est
soumise à la servitude ou une possibilité rejetée, sacrifiée. Le coeur du problème, transportée aux quatre coins du monde,
d’agir, de penser, de s’exprimer selon ses c’est qu’il n’y a plus d’espoir, que la “Liber- dans des pays devenus aujourd’hui pour
propres choix. L’égalité est un rapport en- té, égalité, fraternité” s’efface lentement la plupart indépendants, mais où elle est
tre individus, citoyens égaux en droits et de la société… Ou cela ce n’est qu’une encore parlée par une partie de la popula-
soumis aux mêmes obligations, et, dern- chimère ? tion.
ièrement, la fraternité représente un lien Etre citoyen c’est être respon- Pendant plusieurs années, la
entre frères et soeurs, mais aussi un lien sable, faire preuve d’esprit civique. Or, France s’est fait deux images : côté ombre
de solidarité et d’amitié entre des êtres aujourd’hui on constate que la vie ap- – l’arrogance, la distance croissante entre
humains, entre les membres d’une so- paraît dévaluée, beaucoup de traditions, les « élites » et le peuple, la centralisation
ciété. On peut alors affirmer que ces trois d’habitudes et de valeurs sont perdues. parisienne – et côté soleil (les étrangers
mots, ces trois valeurs, cohabitent dans Vandalisme, dégradation d’édifices publics reconnaissent aux Français leur profond
une société unie. Mais dernièrement ns ou encore fraude dans les transports en attachement à la culture, leur ouverture
avons remarqué une crise de l’esprit civ- commun, autant de faits qui sont la mani- sur le reste du monde, leur débrouillard-
ique en Europe, ce qui met en danger les festation d’un « incivisme » généralisé. Al- ise, leur créativité). L’image de la France se
droits des citoyens. ors, comment la devise « Liberté, égalité, situe au carrefour de l’archaïsme et de la
“Liberté, égalité, fraternité”, ces fraternité » peut avoir un rayonnement en modernité.
trois mots sont à eux seuls le programme France ou dans l’Europe ? Même si au XXe siècle la culture
de tout un ordre social qui réaliserait le Ce qu’on peut affirmer c’est qu’il américaine s’est répandue agressivement
progrès absolu de l’humanité. Cette de- y a une faillite de l’éducation civique en France et dans le monde entier seule-
vise, inscrite depuis 1880 au fronton des car l’école ne sait plus former des citoy- ment pour des raisons commerciales et su-
édifices publics fait naître le désir des ens. La traditionnelle leçon d’instruction perficielles, la société française a su com-
Français de s’affirmer premièrement civique et morale est passée de mode. ment faire face à ces américanismes, sans
comme individu, et ensuite comme socié- Aujourd’hui, les professeurs considèrent perdre son statut de « mère de l’Europe ».
té . L’influence de la devise française, dev- que ce n’est pas une matière fondamen- La France est le pays où l’Union Europée-
enue en cours des années un phénomène tale. Elle est certes enseignée à l’école pri- nne a commencé ; les valeurs de liberté,
culturel, social, économique et politique, maire mais beaucoup moins au collège. Le de l’égalité et de fraternité sont valables
a été prégnante dans les colonies français- plus grave c’est que souvent indifférente, dans l’Europe unie de nos jours. La devise
es, mais aussi dans les états européens. la famille n’inculque guère aux jeunes en- a été répandue dans le monde entier sous
Les Etats-Unis ont assumé cette devise fants la politesse et la courtoisie. On les formes diverses.
dans les guerres civiles qui ont commen- inciterait plutôt à la débrouillardise, sans Des exemples marquants sont les
cées à cause des luttes pour l’abolition du grand respect pour autrui. C’est grave, activités « Médecins sans frontières » et
racisme et de l’esclavage. surtout dans une société qui se veut dé- « Reporters sans frontières ». A ces mou-
Ces principes se sont manifestés mocratique. vements ont adhéré des milliers de jeunes
entre des états égaux et libres du point On nous parle beaucoup des droits animés par le désir de soutenir les pays
de vue politique et économique qui pou- de l’homme mais sait-on que l’homme a pauvres, de sentir vraiment qu’ils font par-
vaient fraterniser. La devise “Liberté, égal- aussi des devoirs vis-à-vis de la société, à tie de l’univers. A l’aide de leurs activités,
ité, fraternité” était un état d’esprit qui l’égard des autres? Montesquieu a don- ces jeunes ont fait sentir la liberté, l’égalité
enthousiasmait le peuple et qui l’amenait né une définition à la liberté des gens: « et la fraternité. Ainsi, les pays riches et
à créer des liens entre les nations. Etant la liberté signifie le droit de faire tout ce ceux qui se sont impliqués dans ce type
donné que la devise promue dans une pé- que les lois permettent ». Mais les leçons de programme ont connu la cruelle réalité
riode précaire pour la France a changé très d’instruction civique d’autrefois nous en- de quelques régions du monde, en con-
rapidement leur mentalité, il est difficile à seignaient cette règle d’or : « La liberté tribuant ensuite aux essais des commu-
dire si elle continue à le faire. Trop souvent consiste à faire tout ce qui ne nuit pas à nautés mondiales de donner un coup de
on a la tendance d’oublier à quel prix la autrui. La liberté de chacun finit là où main aux gens qui en ont besoin.
liberté a été acquise dans les régions du commence celle des autres ». Il est donc Donc, on retrouve partout l’image
globe. Malheureusement ce qui choque urgent de redonner à l’éducation civique de cette devise : dans la Francophonie et
de nos jours est le nombre croissant des toute sa place. Il faudrait former les es- les pays francophones, dans les commu-
gens qui profitent inconsciemment de prits mais aussi inculquer aux élèves des nautés européennes, dans l’Union Euro-
cette liberté et qui prétendent que la val- habitudes pour qu’ils puissent valoriser et péenne, dans tout le monde et surtout
orisation de ce principe est une question utiliser correctement la liberté, l’égalité et dans la mentalité des gens qui essayent à
de culture américaine ou occidentale . Il y la fraternité. créer un monde meilleur. Il ne faut que la
a beaucoup de gens qui ne savent pas ce Les jeunes d’aujourd’hui paraissent mettre en valeur et la préserver comme
que “Liberté, égalité, fraternité” signifie et attachés à des valeurs telles que la solidar- un pilon de la société moderne.
parfois, ils ne s’intéressent pas davantage ité, la fraternité et l’ouverture vers les au-
à ce sujet. C’est le cas ici des nouvelles tres, la préservation de la nature. Voilà un Masterand Cristina LEHENE
générations, de celle du fast-food ou du terrain sur lequel pourrait s’exprimer une Univ. Babes Bolyai Cluj Napoca

9
Utilajele folosite în hala de fabricație pentru debitare și prelucrare

b2) se debitează doi dulapi de 80 mm grosime din centrul pris-

L iniile tehnologice utilizate in halele de fabricaţie a che-


restelei se clasifică, în funcţie de utilajul de debitare folosit, astfel:
mei obţinute h-2*ago= 413-2*87,8 =237,4mm 1140 =237,4 /a40
= 237,4/45,5 = 5,21
Deci, de o parte şi de cealaltă a celor 2 piese de 80mm se
# linii tehnologice pentru debitarea cu gatere verticale
# linii tehnologice pentru debitarea cu ferăstraie panglică vor amplasa câte 2 scânduri de 40mm. h - 2*ago - 4* a4o =55,4
# linii tehnologice pentru debitare cu ferăstraie circulare mm.
Utilajele folosite în hala de fabricaţie sunt redate sche- În această diferenţă nu mai
matic în figura. încape nici o piesă de 25mm gro-
sime deoparte şi de cealaltă, mod-
CLASIFICARE. ALCĂTUIRE GATERE VERTICALE elul fiind: 2/40 - 2/80 - 2/40
Gaterele reprezintă utilaje conducătoare (principale) în
hala de fabricaţie, alături de ferăstraiele panglică sau circulare
de debitat, utilaj de transformare a lemnului rotund în che- Dacă se doresc şi piese tivite de 25 mm grosime atunci
restea printr-o tăiere longitudinală. Cele mai răspândite sunt adoptăm doar câte o scândură de 40 mm grosime, iar în rest
gaterele verticale. scânduri de 25 mm. h-2*a8o-2* &4o =146,4 mm
Gaterele orizontale (Flocea, 2006) servesc la pris- Se împarte lăţimea rămasă la acoperirea piesei de 25mm
muirea buştenilor prea groşi ce nu pot fi debitaţi în gaterele
verticale, precum şi la debitările speciale (de obicei radiale şi grosime. Numărul maxim de piese cu grosime de 25mm este:
semiradiale) ale buştenilor din specii nobile (nuc, cireş, paltin, n25 =146,4/29,6 = 4,95
frasin etc.) sau celor pentru rezonanţă şi claviatură (debitări Deci putem amplasa câte două piese de 25 mm grosime
tangenţiale). pe margini de o parte şi două de cealaltă. Modelul adoptat este:
Alcătuirea este asemănătoare cu a gaterului vertical,
fiind mult simplificată, deoarece solicitările din timpul proce- 2/25-1/40-2/80-1/40-2/25
sului de tăiere sunt mai mici. Teoretic mai există şi alte
Spre deosebire de cele verticale, tăierea materialului posibilităţi, însă din punct de
lemnos are loc la ambele curse ale ramei, (pânzele au dinţii cu vedere practic nu sunt recoman-
forme geometrice deosebite şi poziţionare ce permite tăierea date. De asemenea, dacă se
şi evacuarea rumeguşului în ambele sensuri).
Există şi pânze cu dantură pe ambele canturi, dând doreşte şi cherestea (scândură)
posibilitatea tăierii atât la cursa de avans, cât şi la cea de în- mai scurtă decât lungimea
toarcere a căruciorului port buştean. buşteanului şi netivită, se pot amplasa 2-3 pânze pe margini,
la ambele treceri (gatere), în funcţie de lungimea şi conicitatea
buşteanului.
b3) se debitează trei dulapi de 80 mm grosime din centrul
prismei obţinute h-3*a80 =413-3*87,8 =149,6mm
n40 =149,6/a4o = 149,6/45,5 = 3,29
Deci, de o parte şi de cealaltă a celor 3 piese de 80mm
se va amplasa câte o scândură de 40mm. h- 3*aso-2* eno =58,6
mm n25 =58,6/29,6 = 1,98
În această diferenţă nu mai încape nici o piesă de 25mm
grosime deoparte şi de cealaltă, modelul fiind: 1/40 - 3/80 -1/40

Dacă se „forţează”
încă o piesă de 25,
această scândură
nu va fi complet
Dacă se doresc şi piese tivită (cum se cere)
tivite de 25 mm grosime atunci şi va arăta ca în fig-
adoptăm doar două scânduri ura de alături.
de 40 mm grosime, iar în rest Model recomandat:
scânduri de 25 mm. h - ago- 4* I: 2/25-1/40-1/190-1/40-2/25 II: 2/25-2/40-1/80-2/40-2/25
a4o =143,2 mm (zona centrală e scoasă într-o singură piesă)
Se împarte lăţimea rămasă la acoperirea piesei de 25mm Suprapunând cele două modele se obţine imaginea de mai jos.
grosime. Numărul maxim de piese cu grosime de 25mm este:
n25 =143,2/29,6 = 4,84
Deci putem amplasa câte două piese de 25 mm grosime
pe margini de o parte şi două de cealaltă. Modelul adoptat este:
2/25-2/40-1/80-2/40-2/25

[continuare în numărul următor]

Conf. Univ. Dr. Ing. Timofte Adrian Ioan

10
Luminația
Sărbătoarea morților din Ardeal
– Ovidiu – și a unei mătuși – Maria, care-i pune la creștet câteva
lumânări, pentru că din familia lui nu a mai rămas nimenea.
Undeva mai încolo, la câteva morminte distanță, parcă
văd și acum chipul doamnei Estera rezemat de gardul împrej-
muitor cu două lumânări în mână, la mormântul soțului său –
Samoilă (fost șef de post înaintea regimului comunist).

- Ei Samoilă , te odihnești ... ce-ți mai pasă ție de lumea


asta ? vorbea singură , de parcă acesta o și auzea.
- Bine că mi-au scris și mie numele pe cruce, că în curând
Este binecunoscut faptul că în Ardeal de 1 Noiembrie , în o să vin și eu lângă tine; desigur că erau vorbe grele, spuse cu
fiecare an în seara de Luminație, cei rămași în viață se întâlnesc tristețe și amărăciune în suflet.
cu sufletele morților din cimitire sub flăcările miilor de lumânări Mai sus, în cimitirul nou, e forfotă și mai multă lume ;
puse la capătul crucilor sub euforia unor rugăciuni spuse-n râuri de lumini curg peste sufletele celor adormiți în Domnul; iar
șoaptă. Maria oprindu- se în dreptul mormântului soțului său : Ioan , își
Această tradiție este sărbătorită cu sfințenie, chiar dacă- revarsă din suflet durerea si povara unei mari suferințe – văduvia
și are originile în tradiția catolică a Transilvaniei, din jurul anilor de 40 de ani și durerea singurătății, care îi sunt răscolite, an de
1800. an, cu fiecare Luminație spunând parcă în singurătatea ei: „Pe
Se subînțelege semnificația cutumei religioase a acestei oamenii ăștia dragi ai noștri nu avem voie să-i uităm ! Dumnezeu
sărbători, sub aspectul că : „Sufletele celor morți – în această să-i odihnească în pace ! ”.
seară coboară în Purgatoriu ”- pentru purificare. Se observă din Și totuși sărbătoarea nu e gata, trebuie să ne întoarcem
depărtare, de la mare distanță, căci paradoxul sărbătorii începe și-n satul soției , în satul Petrindu, unde îl avem pe socrul meu
cu o săptămână înaintea zilei de 1 Noiembrie ; iar fiecare dintre Iovian și celelalte neamuri ale soției : bunici, unchi, mătuși, su-
noi, face posibilul participării la acest eveniment. rori, ... pentru că acolo numai soția știe exact unde-și dorm som-
Râuri de lumini curg împreunate cu rugăciuni către Porțile nul de veci fiecare.
Cerurilor pentru sufletele celor morți, dând astfel toamnei Cum ajungem la cimitir, preotul abia săvârșise slujba cu
acesteia târzii, năzuința creerii unui labirint Foc-Lumină încrângat pomelnicele și parastasele, căci puhoiul de lume se răsfiră într-
cu pioșenie către Dumnezeu. o altă mare de lumini în împrejurul crucilor. Lumină lină curge
Un amalgam de agitație se stârnește cu sosirea orășenilor, în sufletele morților pe dealul Silearcăi unde se află cimitirul și
aici în satul Ticu?..care de obicei vin mai târziu, cu brațele pline viile satului, care umezesc atât sufletele viilor cât și a morților
de flori ; iar greblele și măturile acoperă rugăciunile celor bătrâni, cu miedul dulce al mustului care curge din struguri sub aureola
ce stau aplecați asupra crucilor din cimitir. Mulți care observă că divină a acestei toamne târzii.
vicisitudinea vremurilor a șters numele mortului, rescriu numele Candelele de lumină lină se contopesc cu rugăciunile sfioase
șterse pe cruci; iar în vazele laterale din dreptul crucii așează Flo- spuse de către cei vii, iar baierile Cerului se deschid sub cupola
rile pline de Lumină – în această zi de praznic. roșiatică a divinului, iar îngerii păzitori, își petrec cu sfiiciune
Chiar la intrarea în cimitir, chipul Domnului Hristos sufletele spre rugul aprins al purificării.
răstignit priveghează asupra unui tânăr mort la vârsta de 18 ani Ing. Mircea Vac

Un crâmpei de Istorie a comunei faună şi o floră mixtă panonică-dacică. Prilog (deal), Jelejnic (deal) etc; şi în
Bixad - Negrești Oaș Comuna Bixad cu cele trei sate: această perioda Ţara Oaşului era destul de
Boineşti, Trip şi Bixad este aşezată în cen- bine populată.
trul Ţării Oaşului (depresiunea Oaşului) Destrămarea vechilor obşti terito-
Țara Oașului este prezentată de
Documentele vechi, istorice şi re- riale, prin deprinderea din rândul lor, prin
către marii istorici ai neamului românesc
zultatele cercetărilor arheologice ne dove- acapararea de pământuri şi alte bunuri, a
în tratatele de istorie ca: „țara cea mai
desc că acest colţ de ţară, a fost locuit din aristocraţiei gentilice şi transformarea ei
vrednică cu urmași destoinici ai dacilor” -
vremuri străvechi. în clasă dominantă a avut drept urmare,
cum însuși consemnează marele istoric N.
Dovezile culturii materiale din accentuarea procesului de formare a
Iorga.
paleolitic, neolitic, din epoca bronzului şi a primelor formaţiuni prefeudale, forma
Aici cutumele existențialismului
fierului sunt relativ bine, reprezentate pe de trecere de la comuna primitivă la feu-
trăiniciei pe vetrele străbune au lăsat
teritoriul Ţării Oaşului. dalul timpuriu.
adânci urme și au casetat prin nuanțe
Urmele materiale ale activităţii Documentele istorice semnalează
specifice rădăcinile etimologiei dacice,
omului, datând din paleoliticul supe- în secolul al XVII-lea prezenţa unei populaţii
atât prin port, construcții, vorbă, trai și
rior sunt prezente în raza comunei noas- maramureşene în Ţara Oaşului. Astfel în
spiritualitate, elemente care au îngemănat
tre (Bixad) cele din neolitic în localităţile diplomele maramureşene se menţionează
cultura noastră națională cu rădăcinile ar-
Racşa, Boineşti, Cămârzana; cele din că „ vreo câţiva dintre descendenţii lui
borelui genealogic al românismului, chiar
epoca de bronz la Prilog, iar cele din epoca Moys mutându-se, în secolul al XVII-lea,
dacă aleatoriu în cursul anilor istoriei lo-
de fier la Boineşti. peste deal, în Ţara Oaşului, au înteme-
cuitorii acestui ținut au suferit pe nedrept
Diversele unelte din silex, ciocane iat satul Moyşeni”. Mai târziu, aceleaşi
prigoana ocupanților cezaro-crăiești.
de piatra şlefuită, pumnale, brăţări etc. diplome semnalează despre un proces
Țara Oaşului în teritoriul României
identificate în aceste aşezări. în zonele mai care a avut loc între locuitorii din Ţara
are trăsături etnografice originale, prezintă
înalte, pe promontorii de deal, la Boineşti, Oaşului şi cei din Ţara Maramureşului
interes deosebit. Teritoriul Ţării Oaşului
pe dealul Belavara sau pe măgurile din respectiv între satele Budeşti (Maramureş)
întruneşte pe o suprafaţă relativ redusă o
bazinetul Cămârzana pe piemontul de la şi Călineşti (Oaş) pentru dreptul de
mare diversitate a elementelor fizico-geo-
Racşa s-au descoperit urme ce arată că proprietate asupra „ moşiei” Cămârzana.
grafice care în conexiunea lor contribuie la
populaţia prefera terenurile mai înalte, pe În unele documente din secolul al
definirea unităţii acestui teritoriu. Depre-
adăpostul pădurilor cu scopul de a se feri XVII-lea şi al XVIII-lea se aminteşte despre
siunea Oaş este situată în extremitatea
şi de a se putea apăra. voievodatul Oaşului cu un număr de 16
nord-vestică a României, la contactul
Continuitatea neîntreruptă a fost sate.
dintre Câmpia Someş - Tur, şi lanțul eruptiv
semnalată pe același vetre și în perioada
neogen al Oaşului şi Gutâiului. Oaşul are o
emigrației popoarelor. Prof. Pop Iacob
natură variată, un climat continental mo-
Popoarele migratoare au lăsat
derat, cu porţiuni adăpostite, mai calde, o
urme - Tur ( râu şi comună), Trip (sat),

11
Puterea credinţei Să ştii, femeie Lumină şi flori

Noi nu suntem în marea uriaşă Să ştii, femeie, pe buza prăpastiei, Soarelui i s-a găsit explicaţia:
A timpului, decât bieţi călători lată, şi soarele mi-a părut răsărit arde pentru înmugurire,
Ce năzuiesc spre visul doar în faşă din covată. Covata aceea în care creştere şi coacere şi refacere,
Al vechilor năieri cutezători. tu îmbăiezi pruncii. Aşa-mi păru. pentru un strop de viaţă.
Aşterne-mi masa şi vino să-ţi cânt Credinţele religioase,
Vâslind înfometaţi spre Lumea Nouă poemul acesta ce-mi susură-n gând! dacă respectă Dumnezeirea,
Ştim bine că-i în drum şi capul Horn, Aşterne-mi pe masă şi brânza, şi cli- Aduc raze de iubire
Iar nava şi catargul rupte-n două sa, nu uita pălinca, proscrisa! şi nasc înţelepciunea.
S-or prăbuşi sub gheare de ciclon. Dar nu oricum.
Căci am să închid ochii În preajmă le stau întregirile
Dar nu ne pasă când plutim prin soare în braţele tale
cu roadele culturii,
Înspre curate ceruri de mărgean... şi am să mă scald în lacrimile tale
şi alţi ghiocei ai zămislirii.
Pe unde clipa e încântătoare ca în apa dulce a Letheil
Truditorii pământului
Şi am dori să ţină cât un an.
au învăţat că nu sunt singuri,
Pentru că totuşi,
E drumul greu şi crunta îndoială murim. Murim şi nu ştim. Murim şi venim dacă ţin în palmele lor
Ne-ncearcă sufletul din când în când... în faţa zeului flăcări ce învaţă să
Dar tu să nu o pui la socoteală dragostea să ne-o spovedim. lumineze împrejurimile.
Vâsleşte înainte tot cântând. Strânse la un loc micile pâlpâieli
Aşa că, fraţii mei, să închinăm cu fac din noapte zi.
Dar nici Columb ştiut-a ţări anume ţoiul de pălincă! Şi darul este mare pentru vlăstare,
Când flutura spre ele năzuinţi Iar tu, femeie, să ne iubim, fiindcă pentru puterea zilei şi necurmatul
Şi totuşi a găsit o nouă lume de tine nimic nu mă desparte. mers.
Ca rod al nesecatei lui credinţi. Nici oamenii. Se construiesc şi nu se mai sfârşesc
Nici preasfinţia ta, moarte. lucrările de temple strălucitoare;
Un tainic glas ne mână şi ne spune: bisericile bucuriei
- Goniţi mereu, plutiţi fără ostoi, Vom fi departe-n moarte, ne vom şi smereniei.
Crezând nestrămutat într-o minune, iubi senini pe malurile Lethei, prin- Pentru primirea luminii
Chiar nefiind, s-ar naşte pentru voi. tre platani şi crini. să fie toate speranţele,
zidirile, toate îndreptăţirile
Realism Hei, pacea pentru tine şi purificările.
Normalitatea înseamnă lumină şi flori.
Trec cirezile de gânduri Hei, pacea pentru tine sunt eu şi
Prin văpăile simţirii n-ai găsit-o încă, n-ai căutat-o! Dă-
Şi aştern vioaie rânduri mi otrava buzelor tale, lasă flăcări
În caietul amintirii. să muşte din trupu-mi, cu roade
coapte împrejmuie-mi ochii Pe masă Daniel Mureşan
aşterne-mi smochini. Pe pajişti de
Altfel ele, reci izvoare, spini să ne prăvălim! Nu-ţi ogoi paşii,
S-ar schimba în sloi de gheaţă, nu-ţi ogoi focul, în voia-mi, în mijlo-
Chiar fiind strălucitoare, cul cântului, de valuri te lasă purtată!
Lunecând peste viaţă. Braţele mele din unde cărnoase-au
să iasă şi-au să te coprindă. Pe apele
lungi ca morţi să plutim! Cu Lethe
Aurelian Rilu Popovici cea albă să ne nuntim!

Octavian Blaga

12
Oglinda cercului lăuntric Mărul iubirii
Mor toamna trandafirii
Înfumurat în lume, în orgoliul său matern, Muşcă şi tu din mărul acesta!
Azi, omul bunăstării şi-al poftelor trupeşti Înainte vreme gustat-am şi eu Mor în deznădejde toamna trandafirii
Se îmbuibă fără saţ şi frunze se aştern Chiar din el. Şi îşi pierd parfumul binecuvântat,
Peste obârşia-i veche a averilor lumeşti. Poate că trebuia să aștept, Au plecat cu noaptea, la fel şi zefirii,
Să-l mâncăm împreună Alinând durerea-mi c-un brumat oftat
Linguşitor din fire, pizmuitor, tăcut, Îmbrăţişaţi printre cearceafuri răcoroase
Răzbunător adesea cu cei slabi şi săraci Cu iz de muşeţel.
Zavistinic fără duh, cu inimă de lut, Frunzele de ambră se desprind din ramuri
Deşertăciunea-i casă între înfloriţii maci. Nu sunt de vină eu Iar copacii, sigur, mâine sunt mai goi;
Că am venit pe lume mai înainte; Singură de-a pururi eu mă pierd în rânduri
Uitat-a Ziditorul, nu-l ştie pe Dumnezeu, Nu eşti de vină tu Împletind linţoliul grijilor şuvoi
Iar sabia dreptăţii o ţine-n mână strâmb, Că te-ai născut prea târziu.
Nu ştie ce-i pocăinţa şi-n lume ce e greu Nu ne putem alege nici ora nici clipa, Vremea-i trecătoare şi o simt că vine
Decând el ţine însuşi puterea sub carâmb. Aşa vrut-au sorţii, iubite. Să îmi răscolească sufletul tăcut.
Dar inima-i de piatră, cu „eul” ei sublim, Oare printre rânduri se ascunde - cine?
Şi totuşi te rog, te implor, -Vrând să-mi fure noaptea c-un tainic sărut
ÎI cearcă uneori... Credinţa-n Dumnezeu
Întoarce doar privirea spre-aproapele infim Muşcă măcar o dată din mărul acesta!
Şi-I face să se creadă egalul unui Zeu. Îmbată-te la rându-ți de visele rotunde
Pe care seminţele lui Ierni apoteotice
Şi-abia atunci în suflet în cercul zămislirii Le vor răsădi negreşit
Socoate că există de-a dreptul Dumnezeu, Şi în grădinile tale. Simt zăpezile
Ce dă putere minţii peste puterea firii anilor trecuţi
Şi oglindeşte-i chipul sub fald de curcubeu. Somnul frunzelor că-mi biciuie visele
în haite de lupi
Frunze de hârtie, ce adulmecă sângele
Un fir de iarbă-i trupul ştiut de Cel de Sus din urmele
Nimic nu-i întâmplare, nici fericire nu-i Frunze de argilă,
Putrezind încet pe ramuri înnegrite; zăpezii moi
De nu-i credinţă-n suflet aşa cum a fost pus vulturi pleşuvi
Din tot ce-i rânduit, şi poţi să o mai spui. Milioane de frunze plutind peste lume se învârt aritmic
Pe aripi uşoare de vânt, sub cerul restrâns
Nici frunza nu coboară adesea din copaci, Covoare de frunze, lacrimi sângerii, pân’ la un semn
Nici floarea nu-şi întoarce privirea înapoi, Triste fremătând al retoricei întrebări
Nici o privire-ascunsă nu o arunci şi taci mai mare decât
În codrul care-şi plânge lumea tăcutului zăvoi. Sub paşii iubirilor mari, neîmplinite; păcatul Evei
În somnul toamnei cineva te găseşte adulmecând neputinţa
Sipetul de foc al inimii Pe banca bătrână, mereu aşteptând, şi necredinţa
Frunzele te-nvăluie în braţe protectoare, din noi
Ți-ai dăruit prea multe în lume Doruri uitate revin pe-nserat,
Tu biată inimă haină... Sufletul de piatră-nfiorându-ţi O petală de lumină
Tu eşti oceanul fără spume Cu harul toamnei, binecuvântat.
Şi ades eşti stea fără lumină. Gându-mi hulpav
Şi poate că-nainte de căderea nopţii, coboară-n cascada
Ai vrut să mă înobilezi o vreme Destinul prorocit se va-mplini; deznădejdii
Tot cerând ce e mai mult ... Poate că pe drumuri lunecoase şi impuritatea
Gânduri negre o să te cheme, sentimentului
În file de poveste te voi regăsi.
Să împlineşti al vremii cult mă doare
Flavia Cozma mă încovoi
Dar cum vremea o simt că trece sub greutatea lui
Canada
Eu mă-ntorc cu grea căinţă şi cad
Printre ploi ce s-ar petrece răzimându-mă
Sub a cerului voinţă... de-o petală de lumină
Roxana Vac Simona Pop

13
In Memoriam
Adrian Păunescu

A
Păunescu,
ne aminti de poetul Adrian
consider-o drag citittorule,
o onoare, o datorie de brav și bun român,
deoarece chiar dacă nu a reușit în viața
pământeană să realizeze totul din ceea
ce și-a propus, îl putem considera un sim-
bol, un stindard deschizător de drumuri
în arealul cinstei și omeniei , al devoțiunii
față de aceste dulci plaiuri românești
și cu precădere pentru Ardealul veșnic
înlăcrimat, pe care l-a iubit ca nimeni
altul și nu greșim dacă îl situăm alături de
marile personalități ale Neamului Româ- A fost în deplină consonanță cu „Nu e țara țărmul roz
nesc, scrise cu cinste în manualele de is- idealurile nobile și cu mare cucernicie în Vilă de vacanță...
torie, pentru că Adrian Păunescu a scris Dumnezeu, așa cum a fost de altfel și Nico- Mai ieșiți, nu faceți cozi,
istorie și va rămâne în istorie. lae Iorga, care specifica în ziarul Neamul Fragezi în speranță
Putem afirma pe deplin justificați Românesc: „ că a sosit timpul să fie folosit Mai ieșiți din adăpost
că a fost poetul de notorietate națională, bisturiul, curățător de cangrenă împotriva La lumina zilei,
basarabeanul permanent înlăcrimat de „fripturiștilor” pentru curățarea decăderii Tu cel laș și tu cel prost
ruperea din trupul țării a celor două pro- morale a vieții politice”; într-o simplă Parazit al pilei.
vincii românești- Basarabia și Bucovina, rugăciune, care este atât de necesară și Revoluția e-n voi,
este de altfel continuatorul luptei lui Emi- valabilă și astăzi. Flacăra sporiți-i
nescu – „geniul nostru național”, care în „Dă, Doamne, mintea Ta cerească Țara-i plină de nevoi,
lucrarea „România și Panslavismul”- la acelora care au să ducă Țara Românească Jos îmburgheziții!”;
capitolul „România în luptă cu Panslavis- în zilele greutăților celor mai mari. Dă, care de altfel ar putea fi urmată și de alte
mul” la paginile 184/185 adnota: „pentru Doamne, bună înțelegere între toți cei exemple.
români, chestiunea retrocedării Basarabiei buni și destoinici, iar gurile vorbitoare de Nu mi-am propus să sincopizez
era pusă afară de toată discuțiunea. Chiar rău oprește-le de a se rosti, și zădărnicește și analizez deosebit de valoroasa operă
dacă ar fi trecut cu vederea importanța faptele cele rele pe care cei răi le gătesc! literară a maestrului Păunescu, dar rei-
istorică, economică și strategică a acestei Dă, Doamne, prieteni credincioși țării terez faptul că-n peregrinările ce le-am
rămășițe din vatra Moldovei, România nu și neamului, iar pe dușmani orbește-i și avut și eu prin lume, prin încercările literare
putea uita, că Europa le-a încredințat-o și ia-le înțelegerea! Dă României, dă popo- de disipare a grâului de neghină, am avut
că nu poate un preț, cu care le-ar fi iertat rului românesc întreg tot dreptul lui, căci deosebita și memorabila plăcere de a-l
să o înstrăineze [....] mai mult nu-ți cere! Ajută-ne Doamne, în cunoaște personal pe Adrian Păunescu
Niciodată Corpurile Legiuitoare nu ceasul cel greu, căci din părinți în fii, mult între anii 1985-1987, perioadă în care am
ar fi votat convențiunea, dacă ea nu ar fi am răbdat pentru Tine! Amin. ” purtat o corespondență , gen stil epistolar
ținut un articol în care Rusia părea obligată Marele poet Adrian Păunescu, a cu eminentul și genialul poet, de nu mai
de a nu cere să i se retrocedeze Basarabia; fost singurul care a simțit durerea și pu- mult de 5 scrisori, din care redau una:
acest articol însă ca întreaga convenție, terea arzătoare a lacrimei, acelor obidiți,
întrucât o obligă pe Rusia, nu era decât acelor săraci și înfometați, a fost singurul „Domnule Adrian Păunescu,
o iluzie deșartă. Chiar niciun articol mai din puținii care au știut aprecia familia,
puțin echivoc, în care Rusia s-ar fi obligat bătrânii năpăstuiți de lipsuri, a fost singu- Îndrăznesc să vă rog să aveți
anume a nu cere să i se retrocedeze Ba- rul care ca nimeni altul a înțeles această bunăvoința și răbdarea de a citi aceste
sarabia, nu ar fi putut să fie pentru Statul boală contagioasă – bătrânețea, care câteva rânduri, trimise de un înfocat ad-
Român destulă garanție, deoarece mai ales realmenete nu are remediu și care prin mirator al dumneavoastră, în tot ceea ce
Rusia, niciodată nu se simte legată prin cu- toate durerile trupului și ale sufletului faceți pentru Neamul Românesc de câțiva
vinte în dosul cărora nu sunt destule baio- macina ființa umană, așa cum de altfel le-a ani buni.
nete. Singura garanție ce le mai rămânea reiterat în versurile sale cu multă ardoare Maestre, țin să vă anunț cu această
Românilor, era voința puterilor europene și gingășie. ocazie, că am reușit și eu după o muncă
ca Basarabia să rămână în posesiunea Dar cu toate binefecerile și lucruri- asiduă să-mi încropesc un mic volum de
Statului Român [...]” le aleatoriu și metaforic exprimate demne versuri pe care vi-l trimit cu deosebită
Adrian Păunescu a fost continu- de urmat, nu putem uita că a fost totuși plăcere și vă rog să-l supuneți înaltei
atorul acestei lupte pentru că în situații << om>> iar în balanța chintensenței în- dumneavoastră aprecieri, pentru că iubiți
paradoxale – și în momente grele pentru tre bine și rău, a fost anatemat de „unii” atât de mult „Ardealul” și ardelenii, locul
țară, a fost luptătorul neobosit cum spu- – „poetul curții epocii apuse”, fapt ire- meu natal prin care ați trecut, acest loc
nea marele istoric Nicolae Iorga: „care a levant și nejustificat, pentru că a fost mirific de pe Criș, unde am muncit la slova
lăcrimat în suflet pentru durerile românis- unul dintre puținii oponenți a puterilor românească pentru a reuși să adun boaba
mului și ale Cauzei Naționale”, a fost unul comuniste, care în vâltoarea vremurilor, lacrimilor celor năpăstuiți de soartă.
din puținii români din forul legislativ al o spunea cu voce tare și deschis în cadrul Vă anunț totodată, că am primit
Parlamentului României care a avut simțul manifestărilor culturale ale prestigiosului numărul 300 al revistei „Totuși iubirea”,
onoarei și a datoriei pentru țară, care a ri- cenaclu „Flacăra”- în sălile de spectacole, pe care cu cinste o conduceți, pentru care
postat și a știut să-și impună poziția, când pe marile stadioane ale țării, la televiziune vă mulțumesc din suflet, și am convi-
parte din trecuții și actualii vânzători de precum și în revista „Și totuși iubirea” pe ngerea că „Jurământul de credință” pe
țară, au făcut propuneri legislative în dau- care cu mare cinste o conducea, redau care-l rostiți pentru „Națiune” ne va întări
na Interesului Național. următoarea formă de manifest: în credință în aceste momente deosebit

14
In Memoriam
Adrian Păunescu

de complexe pentru noi în Ardeal, care casei domniei sale inima mi s-a făcut cât Cuvintele sunt de prisos și puține
așteptăm ca această „Națiune” și „Popor” o furnică la momentul primirii; iar după și nu ar avea puterea lăuntrică să-i aducă
să reintre în drepturile-i firești și să nu mai momentul salutului de politețe și bună omagiul meu, care l-am îndrăgit atât de
stea cerșetoare pe la porțile Europei. creștere a tânărului din Ardeal: mult pentru puținul primit din partea lui și
Suntem etichetați „naționaliști” „-A, dumneata ești Mircea Vac, ofițerul extraordinar de multul bine ce mi l-a făcut,
de către unii, dar consider îndreptățit să
de la Cluj, cu care am vorbit la telefon... încurajându-mă să scriu.
o afirm căci cauza naționalității este mai
presus de toate, că aceasta este în drept haide, vino înăuntru...!” Păunescu n-a murit..! Păunescu
firesc, - Dumnezeiesc- cu încredințarea în Mi-aduc aminte că era o seară este de-a pururea viu în inimile noastre...
Dumnezeul poporului și geniului apărător primăvăratică obișnuită, când marele chiar dacă la momentul despărțirii de noi
al românimii în speranța reieșirii celei mai Păunescu mă primise la domiciliul său – muritorii, el, veșnicul far călăuzitor al
drepte dintre cauze în lupta cu adevărul. din București, unde la modă se mai dreptății- a fost crucificat de slugile obe-
Domnul Dumnezeu să ne ajute să țineau seratele literare, la care partici- diente ale puterii cu lucruri mărunte și
reușim să împlinim năzuința transilvană pau tineri însuflețiți de poezie și dornici nefondate, care urmăreau să-i știrbească
de a vă ști în locul binemeritat ce vi se cu- în desțelenirea tărâmului literar, pe care imaginea magnifică, iar glasul său răsună
vine și de a vă avea fidel apărător al ce-
îi lansa apoi, cu mare cinste, la serbările și astăzi în mintea noastră, și-l auzim – pre-
lor năpăstuiți de uraganele vremurilor ce
ne bat la poartă în acest sfârșit ... făr`de cenaclului „Flacăra”, moment care te ob- cum s-aude glasul clopotului din turla Bi-
sfârșit.” liga la o anumită ținută: bărbații la cos- sericii cu Lună din Oradea, și nu-l vom uita
Cu deosebit respect, tum și cravată iar tinerele domnișoare în niciodată.
Mircea Vac. cunoscuta rochiță bleumarin – plisată, cu Cerem Bunului Dumnezeu prin
cămașă albă. rugăciunile noastre să-i așeze sufletul său
Desigur, că la două din scrisori mi-a Pentru mine, acele momente în ceruri și să-l odihnească în timp alături
și răspuns, așa cum îi era de altfel stilul, prin erau greu de realizat cu toată modes- de ceilalți mari înaintași ai neamului nos-
trimiterea unei cărți de vizită, cu câteva tia și timiditatea mea când am pătruns tru, pentru că sufletele lor trebuiau încrus-
rânduri, pe care o prezint în premiară, ca în încăperea din dosul curții, cu toate că tate în Panteonul Național al Românilor-
să fie adevărul plauzibil, căci timpul scurt în gând mă îmbărbătam și-mi spuneam: pe care nu am fost în stare să-l edificăm
al vieții cu multitudinea grijurilor nu-i per- „O, Doamne, doar sunt ofițer...ce-i asta..?”; aici pe pământ, dar el există totuși în
mitea să scrie mai mult; la cât de mulți moment neînțeles decât mai târziu, veșnicia lui Dumnezeu.
admiratori avea și cât de multe a avut de când am pătruns în încăperea în care se Iartă-ne mare maestru Păunescu,
spus sub spuza penelului cernelurilor sa- desfășura ceremonia „seratei literare”. Din pentru că nu putem altfel să-ți mulțumim
cre din scrierile sale. respect pentru marele maestru, ocupanții pentru binele pe care ni l-ai făcut și pentru
încăperii au creat o clipă de liniște totală prestigiul numelui tău nemuritor care va
la intrarea noastră în cameră, unde de dăinui veșnic și va rămâne o flacără vie în
altfel m-a prezentat și mă simțeam is- eternitate cât va dăinui lumea.
codit de toate privirile din toate părțile,
pentru că eram singura persoană în Ing. Mircea Vac
uniformă militară, și mă simțeam oarecum Membru al Uniunii Ziariștilor
Profesioniști din România
vinovat și stânjenit.
A fost o seară de vis, ceva de
neuitat, de care și acum mi-aduc cu drag
aminte: recitalul de poezie, muzică folk
cu tematici patriotice, pentru că în întrea-
ga încăpere răsuna rezonanța chitărilor
creând un moment de dublură a ecoului,
așa cum se simte uneori la sălile de teatru,
simțeam cum vibra inima și sufletul din
mine de bucurie.
Personal m-am cunoscut cu marele Reiterez faptul că marele maestru
maestru, așa cum bine îmi aduc aminte Adrian Păunescu a fost un discipol pentru
în seara zilei de 25 aprilie 1986, când mă mine pe care l-am îndrăgit ca pe un frate
aflam în București la un curs de pregătire mai mare, dar asta nu am putut să i-o spun
profesională, ca tânăr ofițer – locotenent niciodată.
major; perioadă în care mă aflam inter- Și pentru ca bucuria mea să fie
nat „bolnav” la un spital al M.I., care avea deplină în puținele momente în care
locația pe strada Dionisie Lupu- fosta m-am aflat împreună și-n jurul marelui
clădire a Magnatului Malaxa, vis-a-vis de Păunescu, vreau să mai confirm faptul
locuința marelui poet Adrian Păunescu. că am avut satisfacția să-mi prezinte una
Momentul decisiv al întâlnirii, din cărțile mele de poezie „Flori de spin”,
în urma unui scurt telefon ce i l-am dat, apărută la Casa de Presă şi Editură Anot-
mi-a rămas viu în memorie, de parcă to- imp Oradea, 1997.
tul a fost ieri când m-am prezentat în fața

15
Stâlpii de rezistență ai
creștinismului românesc din Transilvania

Peste veacuri Ierusalimul a rămas un nume evocator pen-


tru toată lumea creştină, o chemare la sfinţenie şi unire cu Dumn-
ezeu, a rămas locul cel mai scump sub soare, care face să vibreze
în adânc inima curată a fiecărui credincios. Cuvântul nu poate să
exprime fidel emoţiile şi vibraţiile pe care le încearcă pelerinul
în clipa când intră în contact cu Ierusalimul. Şi pe drept cuvânt,
căci aici este locul supremei Revelaţii divine, fortăreaţa credinţei .
monoteiste în centrul păgânismului oriental. Aici este focarul din
care au iradiat, până la marginile lumii, razele luminii Evangheliei
lui Hristos - Dumnezeu. În etern, Ierusalimul este locul visat, dorit
şi căutat de milioane de suflete credincioase, pentru că aici a trăit,
a învăţat, a murit şi a înviat Hristos, Fiul lui Dumnezeu întrupat,
iar mesajul Său de pace şi iubire, de dreptate, înfrăţire şi fericire
este axa de foc a istoriei umane şi idealul suprem al fiecărui suflet
care doreşte să se mântuiască. Cel ce are credinţa vie în Hristos
-Dumnezeu, în Ierusalim face sfânta experienţă a renaşterii sale
în duh pe plaiurile de dincolo de veac. Se simte transfigurat, în-
viat. Aici sufletul şi inima depăşesc condiţiile existenţei naturale,
trăiesc în cer, în unire cu Dumnezeu. Aici orice vestigii de piatră,
stradă, casă sau poartă, aprind focul sacru al amintirii că aici a
D aşezat El pentru veşnicie Sfânta Euharistie, că pe aici a trecut
ocumentele cuneiforme, în special scrierile de la Amarna, lisus odinioară cu crucea în spate, aici a pătimit şi a murit din
au stabilit că, în secolul al XlV-lea î.Hr. numele oraşului era Uru- dragoste pentru mântuirea noastră etc. (loan 3, 16).
salim sau Urusalem, adică fundaţia zeului Salem. în jurul anului De aceea nu este de mirare că împăraţii păgâni, ca Adri-
1000 î.Hr., regele David a izgonit pe iabusiţi din Ierusalim şi i-a dat an, ca să stingă dragostea fierbinte a pelerinilor creştini pentru
numele său: „Cetatea lui David”. De atunci Ierusalimul a devenit Ierusalim, a ordonat să dispară de pe pământ Golgota şi Sfân-
capitala politică şi religioasă a regatului său mare şi puternic în tul Mormânt. Astfel acestea au fost îngropate sub terase mari de
Orientul apropiat, în anii 1012-972 Î.Hr. Aici, pe muntele Moria, piatră şi boschete, iar în locul lor au ridicat templul zeiţei Venera
viteazul David a aşezat Cortul Sfânt, iar fiul său Solomon (972- pe Golgota şi statuia lui Jupiter pe Mormântul Domnului. Dar
933 a Hr.) a consolidat această moştenire din alianţe puternice toate strădaniile acestora au fost zadarnice.
şi trainice cu Egiptul şi Fenicia. El a zidit măreţul templu, Ieru- Istoria spune că împărăteasa Sfânta Elena, mama lui Con-
salimul şi regatul său au atins culmea puterii, gloriei şi mândriei stantin cel Mare, a vizitat Ierusalimul în anul 332 d.Hr. şi a pus să
naţionale a evreilor. Dar, după trei secole, toate acestea au pierit. se caute şi să se dezgroape aceste locuri sfinte şi a găsit Sfânta
Din ele n-au rămas decât un vis frumos, visul de aur şi idealul de Cruce pe care a fost răstignit Domnul Hristos. Apoi, după trei ani,
mărire naţională pe care evreii îl poartă peste veacuri în istoria la 335, Sfânta Elena a ridicat marea Biserică a învierii, care cu-
lor zbuciumată, aşteptând un Mesia politic, eliberator şi restau- prinde sub cupola ei dealul Golgota şi Sfântul Mormânt. După
rator. împăratul Constantin cel Mare, istoria Ierusalimului se identifică
În anul 587 Î.Hr., Nabucodonosor, regele Babilonului, a cu istoria Palestinei. Oraşul a rămas centrul religiei creştine,
distrus templul şi l-a jefuit de toate valorile sale materiale, iar pe stăpânit de bizantini, timp de peste trei secole (313-636 d.Hr.).
iudei i-a dus în robie 70 de ani. O parte din ei s-au întors acasă, În această înfloritoare perioadă creştină, Palestina se
în anul 520 Î.Hr., sub conducerea lui Zerubabei, apoi sub Ezra şi populează cu anahoreţi şi monahi în deşerturile ludeei, Muntele
Neemia şi rezidesc templul în luptă cu samarinenii. În anul 332 Carantaniei, valea Iordanului, câmpiile Betleemului etc. Acum în-
Î.Hr., Ierusalimul ajunge sub stăpânirea elenă a lui Alexandru cel cep pelerinajele, iar viaţa duhovnicească creştină creşte în inten-
Mare şi sfârşeşte odată cu dominaţia Ptolemeilor în Egipt şi a Se- sitate şi se dezvoltă în maximă extensiune.
leucizilor din Siria. Jugul acestora cade sub loviturile de ciocan ale După anul 636 începe invazia arabă, marea nenorocire
celor şapte Macabei - în anul 154 Î.Hr. Dar dezbinările dintre ei îi pentru creştini, căci, persecutaţi, mulţi au trecut la islamism. În
aduc sub stăpânirea romană care, prin Pompei, în anul 63 î.Hr., anul 637, califul Omar I cucereşte Ierusalimul, iar urmaşul său El
pune stăpânire seculară peste oraş şi ţară. Malik, clădeşte aici (688-692 d.Hr.), o moschee mare şi frumoasă
Romanii aşează rege străin peste Ierusalim, pe Irod care poartă numele lui Omar, chiar pe locul care - după tradiţie -
Idumeul (anul 37 Î.Hr.), zis „cel Mare” sau „cel Crud”. Ca să câştige a fost Sfânta Sfintelor a templului iudaic. El i-a tolerat pe creştini,
simpatia evreilor, acesta reconstruieşte templul, ridică un palat, dar a prefăcut multe biserici în moschei. În perioada cruciaţilor
restaurează fortăreaţa Antonia şi transformă Ierusalimul într-o (1095-1291 d.Hr.), oraşul îşi recapătă sfinţenia de odinioară, dar
adevărată cetate greco - romană. pentru scurt timp, deoarece ajunge din nou sub stăpânirea sul-
Către sfârşitul domniei lui Irod, se naşte Mântuitorul Hris- tanului Saladin, apoi sub mamelucii Egiptului (1244-1517 d.Hr.).
tos, cu care istoria Ierusalimului şi a omenirii întregi intră pe un Sub sultanul Soliman al ll-lea Magnificul (1520-1566), Ierusalimul
făgaş cu totul nou. cunoaşte o înflorire edilitară deosebită, ca să decadă, apoi, în
Irod Agripa, nepotul lui Irod cel Crud, a extins vechea veacurile următoare până aproape de noi.
centură a Ierusalimului către colinele Bezeta şi Gareb, unde este În anul 1917, Anglia preia oraşul cu mandat din mâna tur-
Dealul Golgota şi Sfântul Mormânt şi care au fost acum cuprinse cilor, până în anul 1947. În anii 1948-1949, izbucneşte războiul
„în cetate”. În anul 70 d.Hr., Tit, fiul lui Vespasian, a distrus templul dintre Iordania şi Israel şi - ca urmare - oraşul este împărţit în
şi cetatea Ierusalimului după un asediu şi înfometare groaznică, două sectoare, timp de 19 ani (1948-1967). Oraşul vechi a rămas
descrise de iudeul losif Flaviu şi de istoricul roman Amian Marce- al Iordaniei, iar oraşul nou al Ierusalimului. După războiul din
linus, că mamele îşi frângeau şi mâncau copiii. 1967 -care a durat şase zile - Israelul a ocupat şi oraşul vechi, pe
În anul 135 a urmat o nouă distrugere, a împăratului Adri- care-l au până azi.
an, ca represalii iîmpotriva revoltei politice a iudeilor la chemarea Preot Prof. Dr. Simion Radu
pentru eliberare a pseudo-Mesiei, Bar Cohba (fiul soarelui). De Impresiile unui pelerin în țara sfântă - Casa Știință Cluj Napoca 2002
astă dată pedeapsa romană a fost drastică, pentru că răsculaţii au
fost exterminaţi prin sabie şi foc, iar ceilalţi au fost izgoniţi din Ieru-
salim. Pentru evrei, „cetatea lui David” a rămas sinteza spirituală a
istoriei lor teocratice, întruparea idealului lor mesianic şi politic.

16
Stâlpii de rezistență ai creștinismului
românesc din Transilvania

ACTIVITATEA EPISCOPULUI NICOLAE acest sens îl constituie vizita lui în mijlocul modificarea atitudinii faţă de culte în anii
POPOVICI PÂNĂ ÎN 1945 soldaţilor români aflaţi în Cehoslovacia, în războiului, când Biserica Ortodoxă Rusă
perioada 4 mai - 3 iunie 1945. devine un factor extrem de important

D upă declanşarea războiului, epis-


copii şi preoţii au urmat armatele române
pentru politica externă sovietică. Retorica
antireligioasă dispare şi se vorbeşte de
alianţa Bisericii Ortodoxe cu statul comu-
şi au readus credinţa creştină în teritorii nist, unite prin interesul comun pentru slu-
unde aceasta fusese nimicită. Cea mai jirea poporului. În spatele unei asemenea
importantă activitate misionară a Bi- retorici era de fapt necesitatea utilizării
sericii Ortodoxe Române s-a desfăşurat Bisericii Ortodoxe Ruse drept un factor
în Transnistria, teritoriu sovietic luat spre de aglutinare a popoarelor ortodoxe din
administraţie de către România şi unde a răsăritul Europei în jurul Moscovei şi crea-
funcţionat Misiunea Ortodoxă Română. rea unei „internaţionale” ortodoxe care să
Este important de precizat că Transnis- fie opusă catolicismului, considerat sluji-
tria era un teritoriu în care majoritatea tor al intereselor imperialiste. Moscova
populaţiei era ortodoxă, numărând nu a ezitat niciun moment în înfăptuirea
ucraineni, ruşi şi români. acestui plan, mai ales că 90% din populaţia
Astfel, episcopul Nicolae Popovici ortodoxă a lumii era inclusă în spaţiul so-
avea să participe la ofensiva de regăsire vietic. Dar valorizarea din punct de vedere
spirituală a Transnistriei, ocupată de politic a ortodoxiei de către Moscova după
români după august 1941, făcând parte 1945 nu înseamnă că Biserica Ortodoxă ar
din prima echipă de misionari peste Nis- fi fost privilegiată în raport cu alte culte,
tru, cea a clericilor ardeleni în număr de Începând cu Vinerea Patimilor, semnele sângerânde ale acestor „privi-
53, îndrumată de Nicolae Bălan, mitro- împreună cu preotul Cornel Sava şi di- legii” fiind marcate pretutindeni în istoria
politul Ardealului, împreună cu episcopii aconul Cornel Moga, episcopul Nicolae ortodoxiei din spaţiul sovietic în perioada
Andrei al Aradului, Vasile al Timişoarei şi a fost în mijlocul soldaţilor români aflaţi comunistă.
Veniamin al Caransebeşului şi care se va pe frontul de vest. Chiriarhul orădean s-a Pătrunderea trupelor sovietice
desfăşura pe teritoriile dezrobite de co- aflat timp de patru săptămâni în mijlocul pe teritoriul României după 23 August
munism ale Basarabiei şi Transnistriei, în- soldaţilor din cele două armate române 1944 nu a coincis cu luarea unor măsuri
tre 2 -27 septembrie 1941. dintre Pystiany, Praga şi Brno, unde a ţinut dure imediate împotriva reprezentanţilor
Episcopii participanţi la această peste 44 de predici ocazionale, a vizitat 7 Bisericii Ortodoxe Române, deşi aceştia
mare slujbă aveau să fie destituiţi de spitale de campanie şi a oficiat peste 32 duseseră poate cea mai amplă campanie
regimul comunist, unul din motive fiind de servicii religioase publice. Slujba În- de recreştinare a unui spaţiu contaminat
participarea „la războiul antisovietic iniţiat vierii a săvârşit-o în satul Svetnov (Mora- de ateism (Transnistria). Din contră, au
de Ion Antonescu”. via), împreună cu preotul Cornel Sava, fost adresate ierarhilor români, care până
Între 10 iulie - 1 august 1942, epis- preotul militar Ion Croitoru şi diaconul în august 1944 nu obosiseră să denunţe
copul Nicolae Popovici de Oradea a mai Cornel Moga, în dimineaţa zilei de 13 mai în mod public pericolul comunist, cele
efectuat o vizită pastorală în Transnistria, 1945, cu participarea Comandamentului mai „calde” salutări din partea „fraţilor”
fiind însoţit de protopopul Aurel Muşet, Corpului 2 Armată a ostaşilor români şi a ortodocşi ruşi.
preotul militar Ion Croitoru, preotul profe- localnicilor, impresionaţi de solemnitatea Drept răspuns, patriarhul Nicodim
sor Cornel Sava şi diaconul Aurel Dărăban, ceremoniei religioase ortodoxe. publica o pastorală în care răspundea po-
secretar eparhial. Ierarhul ardelean a Luptând pentru întărirea credinţei zitiv chemării „frăţeşti” adresate de ierarhii
vizitat şi a oficiat slujbe la o serie de bi- în Est, nu a uitat de propriii credincioşi Sinodului Bisericii Ortodoxe Ruse, apreciind
serici refăcute de români; a făcut panihide aflaţi sub ocupaţie străină. Când, la sfârşitul libertatea de care se bucură religia în
la Catedrala din Odessa, în memoria celor anului 1944, Oradea este eliberată, el URSS şi legăturile istorice dintre Biserica
ucişi în atentatul din 21 octombrie 1941, revine în rândul acestora, hotărât să con- Ortodoxă din Rusia şi cea din România,
şi la cimitirul din Valea Dalnicului-Vacar- tinue proiectele de dezvoltare a eparhiei. premisă pentru o colaborare cât mai
jani şi la Bereşani; a vizitat 31 de unităţi Acestea ar fi, pe scurt, principalele strânsă în viitor. Atitudinea sovietică era
militare şi 20 de spitale de campanie, unde jaloane ale activităţii episcopului Popo- explicabilă prin obiectivul Moscovei de a
a rostii rugăciuni de vindecare, încura- vici înainte de 23 august 1944. Bine cu- transforma ortodoxia într-o contrapon-
jând răniţii; a sfinţit bisericile din Jura şi noscute în rândurile celor avizaţi, motive dere la catolicism şi grija de a nu supăra
Popencu (jud. Râbniţa); a asistat la Con- deopotrivă de apreciere sau de compromi- cea mai puternică Biserică din România în
gresul Studenţilor Moldoveni din Transnis- tere, în funcţie de perspectivă şi interese, condiţiile în care dominaţia forţelor comu-
tria, ţinut la Tiraspol, şi a răspuns invitaţiei aceste elemente vor fi din plin exploatate niste nu era suficient consolidată.
„Şcolii de cultură românească pentru în anii care vor urma de cei ce aveau vreun A porni la urmărirea deschisă a
învăţătorii moldoveni”, din acelaşi oraş, interes faţă de episcopul Popovici. unor ierarhi ar fi însemnat o greşeală,
unde a rostii două discursuri: „Raportul chiar dacă unii luptaseră din plin împotriva
dintre ştiinţă şi credinţă” şi „Crezul nostru POLITICA FATĂ DE CULTE A COMUNIŞTILOR comunismului. Singurul ierarh care a fost
naţional”. A împărţit 12.000 de cărţi de ROMÂNI ÎNTRE 1944 1948. condamnat în cadrul unui proces public a
rugăciuni şi tot atâtea iconiţe. ROLUL EPISCOPULUI NICOLAE POPOVICI fost Visarion Puiu.
După schimbarea politică de la 23 George Enache
august 1944, vlădica Nicolae Popovici îşi Ideologia atee a regimurilor comu- Adrian Nicolae Petcu
va îndemna credincioşii să se roage pentru niste nu a fost o piedică pentru acestea
încheierea grabnică a păcii. Totodată, el ca să încerce să se folosească de Biserică Despre curajul de a rosti:
încuraja pe soldaţii români de pe front să în anumite scopuri politice sau să ţină Episcopul Nicolae Popovici al Oradiei
lupte pentru eliberarea ţării, fiind perma- seama de forţa ei în cadrul societăţii. În Editura Partner 2009
nent în mijlocul lor. Un exemplu concret în patria bolşevismului, URSS, se constată

17
Casa memorială a
poeziei argheziene

Un mărțișor de taină

M ărţişorul arghezian l-am evocat chiar


cu o seamă de amănunte în cartea mea de
amintiri literare „Rotonda plopilor aprinşi”
aşa cum l-am perceput eu din perspectiva
tânărului prieten al Meşterului, dar şi din
aceea a monahului devenit citadin.
La douăzeci de ani, Ion Theodo-
rescu-Arghezi bătuse în poarta Cernicăi: şi
după o ucenicie destul de scurtă, îmbrăca
schima monahală sub numele de Iosif. La
aceeaşi vârstă eu intram în mănăstirea
Antim şi, numai după câteva luni, în mine administrative şi cărturăreşti, care aveau la telefon, pe dulcele grai al conspiratorilor
lua fiinţă călugărul Bartolomeu (pe atun- să mă urmărească toată viaţa. naivi, că vrea să mă vadă ,.Părintele Iosif”
ci, Vartolomeu). Uneori m-am gândit că, Arghezi îşi făurise Mărţişorul nu ...
într-un anume plan şi până la un punct, numai ca pe un univers al reveriilor poetice În rânduiala obişnuită a lu-
biografia mea i se alătură celei argheziene, şi devenirilor casnice, ci şi ca pe un refugiu mii, Mărţişorul era aşezământul în care
la o distanţă de 40 de ani, şi nu o dată m-am în singurătate, la adăpost de viermuiala vieţuiau scriitorul şi gospodarul, cas-
întrebat dacă nu cumva, la răstimpuri, pe- cetăţii. Mie, însă, Patriarhia nu-mi oferea nica sa devotată, Baruţu, Mitzura, câinii
numbrele conştiinţei mele fuseseră bântu- o asemenea oază, şi iată de ce a trebuit şi caprele, gâştele şi aricii, iarba de jos şi
ite de ispita unui model. să-mi dau seama, în timp, că mă duceam crengile înflorite sus; tot acolo însă exista
Poate că uneori se intercalase şi la Mărţişor nu numai să mă întâlnesc cu şi un Mărţişor al tainei, pe care, — cred eu
ceea ce numim, de obicei, destin. Poetul, ci şi într-un fel de mănăstire, cu şi acum —, nu-l ştiam decât noi doi.
Ierodiaconul Iosif Theodorescu turnuri în cer şi toacă la poartă, unde mo- Ultimul aliniat al „Predosloviei” lui
nahul de altădată sălăşluia în singurătatea Arghezi la întâia mea carte se deschidea,
fusese chemat din liniştea Cernicăi, de
de acum. în textul original, prin cuvintele: „Autorul
către mitropolitul Iosif Gheorghian, care
Mioriţei, poetul Valeriu Anania, e Călugăr”.
l-a strămutat astfel într-un context care nu Mie îmi lipsea o chinovie, pe care
Datorită unei cenzuri politice hipersensibile
era al lui şi care avea să fie, după scurtă mi-o oferea Meşterul; chinoviei sale îi lipsea
faţă de tot ce putea să sune ,,mistic”, textul
vreme, hotărâtor pentru statutul său so- o uniformă monahală, pe care i-o ofeream
tipărit a apărut aşa: „Autorul Mioriţei e po-
cial. În ce mă priveşte, după ce părăsisem eu. Ne întâlneam astfel pe un tărâm, în
etul Valeriu Anania”. Documentele există
Antimul în urma unor crize sufleteşti, care ne întregeam reciproc, unde două
şi este de presupus că dacă poemul meu
după ce reuşisem să mă vindec în liniştea nostalgii deveneau una singură, îmblânzită dramatic ar cunoaşte o nouă ediţie, cuve-
Polovragilor şi la vremea când aspiram la prin învecinări lăuntrice. nita rectificare va fi încă o mărturie asupra
singurătatea Arnotei, patriarhul Iustinian a Într-un astfel de context nu este unui Mărţişor de dincolo de aparenţe.
dat de mine prin coclauri şi m-a strămutat de mirare că, la vremea când numele lui
în inima Capitalei, încredinţându-mi rosturi Arghezi era proscris, Paraschiva îmi spunea VALERIU ANANIA

DIN TAINE LA FLEUR DE LYS

Chemarea vieţii, dulce sau Necunoscutul mă îndeamnă La fleur de lys, la fleur des rois, La fleur de lys, coupe de pé-
amară, îmi mângâie-aşteptările ca să fug prin iedera şi spi- couronne l’ardeur qui gît en tales et de parfums, s’étale
sărace în ceasul scufundărilor nii din grădină, legându-mă cu moi dans mon destin, jetant le sort
de seară când insul sufletului vicleşug şi înmulţindu-mi po- d’un temps cassé par une at- d’une autre vie, d’une autre
tace. verile de vină. tente perdue vers une étoile mort !
absente.
Un înger gol, venit de nu-ştiu- Dar tot El mă ocroteşte sub
unde, întreabă cugetul din tru- aripi de azur şi spadă de ar- La fleur de lys, cachée en toi
pul meu cu glas domol, ce mă gint, văzând că’n cuget mi se comme la fraîcheur d’une
pătrunde în răzvrătirea mea cu odihneşte credinţa ce nu pot source, que moi
Dumnezeu ! să o desmint. si assoiffé de ta tendresse
j’aimerais boire jusqu’à
Ce să-i răspund ?... când to- În ceasul cel de taină şi greu l’ivresse.
tul tace când lotul moare şi se bătut în miez de noapte, prin-
risipeşte ca pulberea din munţi, tre stele, mâhnirile se risipesc La fleur de lys est noire comme Baruțu T. Arghezi
în care zace mâhnirea sfântă ce în nevăzut păstrând întreg sim- la nuit, miroir subtil des étin-
mă istoveşte. bolul îndoirii mele... celles célestes venant d’un
rêve nouveau, qui reste.

18
Athosul carpatin
Mănăstirea Frăsinei - Grădina Maicii Domnului din România

I n acea perioadă la Schitul Frăsinei


au venit de la Mânăstirea Cernica, judeţul
Ilfov, Ieromonahul Acachie care s-a
prezentat la boierii ctitori mai sus amintiţi
pentru a-l întări cu iscălitura sa ca rude-
nie de apropiat al Ctitorilor, legalizându-l
cu iscălitură şi pecete a Poliţiei Oraşului
Râmnicul Vâlcea, cu numărul 898 din anul
Mântuirii 1845, iunie. Poliţai. s.s. Matache
Filip.
Acest Ieromonah a solicitat Epis-
copului Neofit binecuvântarea măririi
schitului şi a Bisericii, lucrare care a fost
terminată în anul 1848, rămânând în
funcţia de Stareţ o perioadă de 14 ani,
până în anul 1863 când ajunge domn
peste Principatele Unite Alexandru Ioan I
Cuza şi ca Episcop al Olteniei, Prea Sfinţitul
Episcop Calinic Cernicanul, care într-o
perioadă de trei ani a existins Mănăstirea, Stareţ al Sfintei Mânăstiri Părintele Sil- – Adevărata Grădină a Maicii Domnului
făcându-se sfinţirea şi târnosirea în 12 mai vestru Ieroschimonahul, unul din ucenicii unde sufletele noastre de muritori sunt
1863 sub hramul Adormirea Născătoarei celui dintâi Stareţ, Policarp Nisipeanul, chemate de rezonanţa mirifică a glasului
de Dumnezeu. Merită amintit faptul că au iar Epispiscop al Râmnicului Ghenadie de clopot străfulgerată de aripile de îngeri
zidit din temelie Biserica mare, Clopotniţa Enăceanu. drept păzitori, sub dulcele Imn „O Măicuţă
şi casele dimprejur, înzestrând cu sfintele Stareţul Mânăstirii din acea vreme Sfântă”:
odoare necesare Biserica, casele, urmând prin aprobarea Episcopului şi învoirea O, Măicuţă Sfântă
a administra moşia Mănăstirii, aducând Părinţilor, a ridicat începând de la scară,
în acelaşi timp şi o tipografie înfiinţată spre răsărit case şi Paraclisul, care s-au O, Măicuță Sfântă,
de Prea Sfinţia Sa, care ulterior a dat- sfinţit în 27 iulie 1905 de către Episcopul Te rugăm fierbinte,
o Primăriei Oraşului Râmnicu Vâlcea cu Ghenadie Georgescu. Să ne-asculţi de-a pururi
obligaţia ca să dea schitului jumătate din Cuvioşii Stareţi mai sus amintiţi Marea rugăminte:
profitul tipografiei, iar într-o perioadă au tocmit buna rânduială a lucrurilor ca
şi pe Sfântul Munte de la Mănăstirea Po- Refren:
relativ scurtă nemaifiind folosite literele dromu, aflând din cercetări că în anul Nu lăsa, Măicuţă, să pierim pe cale,
chirilice aceasta n-a mai putut fi folosită. 1909 s-a înmulţit obştea până la 40 de Căci noi suntem fiii, Lacrimilor tale.
Prea Sinţitul Episcop Calinic Cer- călugări şi fraţi. După anul 1927, când a
nicarul a îmbogăţit Mănăstirea cu Sfinte trecut la cele veşnice Părintele Arhiman- Când plângeai sub cruce Maică-ndurerată,
Moaşte, 3 oase de mâini ale Sfinţilor Mu- drit Porfirie Bucurescu a fost ales de către Te-am primit de Mamă, noi și lumea toată.
cenici, Calinic, Trifon şi Prea Cuviosul Pa- obşte ca părinte Stareţ al Sfintei Mănăstiri Călători pe-o mare, veșnic tulburată,
honie cel mare, aduse din Sfântu Munte Cuvioaşia Sa Părintele Simeon Combei Noi ne-am pus în Tine și nădejdea toată.
Athos, aducând ca Stareţ la Mănăstirea care prin hărnicire şi dăruire arhierească
nouă pe ucenicul său Schimonahul Poli- a îmbunătăţit mănăstirea cu alte spaţii Tu ești steaua mării și ajuţi s-o treacă;
carp Nisipeanul din Sfântu Munte Athos locative, înmulţind obştea până la 60 de Dintre cari Te roagă, nimeni nu se-neacă.
care a venit împreună cu alţi doi uce- călugări şi fraţi. O, Măicuţă Sfântă, cea mai scumpă floare,
nici, Silvestru şi Lavrantie, formând viaţa Din anul 1961 pănă în zile noas- Fă din șir de lacrimi, dalbe lăcrimioare.
de obşte după regulile stabilite de Prea tre obştea monahală a Sfintei Mănăstiri
Sfinţitul Episcop Calinic. Frăsinei este condusă de Arhimandritul Fă să-ţi batem zilnic la miloasa-ţi poartă,
Printre regulile stabilite de Prea Neonil Ştefan care prin spiritul prac- Câtă vreme-n lume, valuri ne mai poartă.
Sfinţia Sa Calinic, se specifică „după cum tic de mare gospodar „tradiţionalist de Iar când nori și ceaţă înnegri-vor zarea,
în Sfântul Munte al Athosului nu merg excepţie” cu vădite aptitudini călugăreşti, Vino Tu, Măicuţă, să ne-arăţi cărarea.
femei, aşa şi aici au aşezat şi hotărât, cu a dus mănăstirea la o înflorire pe care
legătură de blestem, ca să nu calce picior n-a cunoscut-o niciodată. Remarcăm de Să conduci luntriţa printre stânci și valuri,
de femeie, acest loc cât ţine al Mânăstirei asemenea faptul că Cuviosul Arhimandrit Să ne scoţi la portul, veșnicilor maluri.
şi pentru a se păzi cu stricteţe acest ordin Neonil Ştefan este un pravilist prin deprin- Scapă-ne de patimi și de pofte rele,
al Prea Sfinţiei Sale, au pus la intrarea pe dere care respectă cu rigurozitate regulile Și ne schimbă-n mândre mărgăritărele.
moşia Mânăstirei, la hotar în partea către monahale care au fost puse de către Sfân-
tul Calinic. Să ne duci cu Tine unde calea-Ţi duce,
Comuna Muiearească o Icoană cu chipul Să ne dai în ceruri Fiului Tău dulce.
Reamintim faptul că Sfânta
Macii Domnului şi un stâlp de piatră, pe Mănăstire a fost zugrăvită după adnotările Și să-I spui, Măicuţă, c-aste floricele,
care este scris cu litere chirilice, săpate în de pe un perete de la sud de către Teodor Le-au făcut să crească chinurile grele.
piatră, un straşnic blestem, pentru ca să fie Zugrav – Enache ucenic, Septembrie 28,
în viitor veşnic, spre îngrozirea şi pedep- 7272, iar în cursul vremurilor prin recon- Căci sunt ale Tale lacrimi de sub cruce;
sirea femeilor celor îndrăzneţe, fără frică struirea noi Mănăstiri în vara anul 1860 Tu le ești Măicuţă, Maica cea mai dulce.
de Dumnezeu...”, Legământ care a fost an- Sfântul Calinic a acceptat propunerea pic- Inima-i Preasfântă mângâind ne strânge;
terior amintit şi semnat de Calinic Episcopul torului Mişu Pop de a termina pictura Bi- Vom uita de chinuri, mai mult nu vom plânge.
Râmnicului, Noul Severin, în anul 1867, la sericii.
17 Ianuarie. Cu multă pioşenie, cu suflet- Noi, cuprinși de-o pace Fără de hotară,
Amintim faptul că în anul 1870 ul curat şi cu privirile ridicate spre zările Lăuda-te-om veșnic Pururea Fecioară !
Sfânta Mănăstire a fost secularizată, luân- carpatine te îndemnăm bun credincios
du-i-se moşia cu Schitul Slătioarele, iar păstrător al datinilor strămoşeşti şi a Ing. Mircea Vac
în anul 1888, ajunge domnitor Carol I, şi credinţei divine spre Lavra Românească

19
Carte Veche și frumoasă
Cinste cui te-a scris

Persoana Mântuitorului Hristos în


gândirea iui Apolinarie

C a manifestare istorică vădită, ere-


zia lui Arie a permis apariţia şi dezvol-
tarea ereziei lui Apolinarie. În 1015 Apo-
linarie, lector în timpul lui Teodot şi apoi
episcop arian de Laodiceea, a fost iniţiat
într-o atmosferă intelectuală a tinereţii
lui, dominată de ideile ariene. După Sfân-
tul Grigorie de Nyssa, Apolinarie îşi con-
sidera propria învăţătură ca o întărire a
poziţiei Părinţilor care l-au condamnat
pe Pavel din Samosata, în anul 268.1016
Cercetarea gândirii hristologice a lui Apo-
linarie este încă deschisă.
Deşi apolinarismul apare, din
punct de vedere cronologic, posterior idei, maniera sa de abordare a proble-
arianismului, relaţia internă între aceste maticii atinge o anumită elevaţie lingvistică
două sisteme pare să fie inversă. Grillmei- şi filozofică, el fiind convins că, dacă în
er susţine că, din punct de vedere hris- Hristos divinul este separat de uman,
tologic, apolinarismul poate să se mani- mântuirea omului este pusă în pericol.
feste ca erezie înaintea arianismului,1017 Prin urmare, considerat numai om, Hristos
învăţătura apolinaristă despre unirea n-are posibilitatea să ne aducă salvarea, El
dintre Logos şi trup conţinând deja ger- neavând puterea nici să ne răscumpere de
menele alteraţiei ariene referitoare la păcatele noastre, nici să învieze.
transcendenţa Cuvântului. E evident că Pentru aceasta, în vederea
formula Logos-sarx, care făcea din Logos eliminării dualismului, pe care îl consideră
sufletul lui Hristos, se îndrepta inevitabil incorect, Apolinarie propune o formă
către erezia ariană, conform căreia Logo- extremă a hristologiei Logos-trup.
sul întrupat este o creatură. El consideră că Dumnezeu este o
Aşadar, Apolinarie, partizan al unitate compusă în formă umană, 1021 în
formulei nietzscheene ojuoovawg, s-a care afirmaţiile: „Dumnezeu S-a întrupat”
opus toată viaţa tendinţei dualiste, nu- (Osog evoapKOc), „Dumnezeu purtător
mite mai târziu „diofizism”, a hristolo- de trup’ [dsoc aapKocpopoc) sau „Dum-
giei antiohiene. În această învăţătură, el nezeu născut din femeie’ nu prezintă tru-
recunoştea influenţa lui Pavel din Samo- pul ca pe o haină exterioară pe care Cu-
sata, doctrină însuşită de Eustatie de la vântul a îmbrăcat-o, ci ele arată unitatea
paulinienii Flavian şi Diodor din Tars. absolută realizată de El încă din momentul
Despre această învăţătură, el spu- zămislirii. „Trupul, spunea el, nu este alt-
nea: „Simt surprins să găsesc oameni ceva adăugat Ia Divinitate pentru a face
care mărturisesc că Domnul este Dum- binele, ci constituie împreună cu Divini-
nezeu întrupat, şi totuşi cred în di- tatea o singură realitate sau natura ‘ .
vizarea introdusă per\’ers de urmaşii
lui Pavel. Aceştia îl urmează cu fideli- Prin urmare, Apolinarie îl consideră
tate pe Pavel din Samosata, făcând o pe Hristos om, dar un om cu totul spe-
distincţie între Cel Care vine din cer şi cial, „un om ceresc”. Natura omenească
Cel despre care, spun ei, că este Dum- a lui Hristos este din Fecioara Maria şi nu
nezeu şi om de pe pământ”,1018 Apoi, devine dumnezeiască decât prin unirea cu
Apolinarie protestează contra acelora Divinitatea. Hristos nu este ceresc decât în
care „mărturisesc nu pe Dumnezeu în- relaţie cu Logosul.
trupat, ci pe un om unit cu Dumnezeu”,
înţelegând că Dumnezeu şi omul se unesc Prof. Univ. Dr. Irineu Popa
fundamental şi inseparabil în Hristos.
După câte se poate vedea, Apo- [continuarea în numărul următor]
linarie manifestă teama de separare în
Hristos şi se străduieşte să redea unitatea
Cuvântului făcut trup, subiecte predilecte
ale teologiei lui. În promovarea acestor

20
Satul în care a văzut lumina
D.R. Popescu

D umitru Radu Popescu (născut la


data de 19 august 1935 în satul Păușa,
(1692), Păușa figurează ca sat popu-
lat, numărând 8 locuitori în anul 1720.
Fenomenul depopulării și-a pus
Este consiliat adeseori, de sfatul
bătrânilor și aprobat de o serie de mici
slujbași, paznici, străji, pădurari.
județul Bihor) este un renumit scriitor, pro- amprenta, de altfel, pe o mare parte a Moșia Păușa, după cum am mai semnalat,
zator, dramaturg și academician român. comitatului Bihor, având în vedere inva- a intrat în posesia unor proprietari laici,
Dumitru Radu Popescu a fost membru su- ziile tătarilor din anii 1693 – 1695 și 1717, respectiv familia Pazmany, până la stinge-
pleant în CC al PCR din 1968, deputat în insurecția anti-habsburgică a princepului rea ei. De Păușa aparțineau în secolele XIV-
Marea Adunare Națională din 1975. Francisc Rakoczi al II-lea din anii 1703- XV și pământurile din Șumugiu, precum și
Romanele sale de o importanță 1711, năvălirea sârbilor din 1704, sau epi- cătunul Lovastelek (probabil terenul de
remarcabilă au fost comparate cu cele demia de holeră din 1710. După această pășunat al cailor n.a).
din cadrul curentului realismului magic perioadă istorică tulbure urmează , din a Lemnele pentru construcții și
latino-american, cu similitudini, până la doua jumătate al secolului al XVIII-lea, vre- pentru încălzit se găseau cu prisosință în
un punct, apropiate romanelelor lui Italo muri mai liniștite și de relativă redresare pădurea satului. Ba mai mult, chiar și lo-
Calvino. Putem afirma că este unul din- economică, cu consecințe directe asupra cuitorii din Leș se aprovizionau gratuit
tre dramaturgii contemporani români cei evoluției demografice. cu lemne din pădurea satului Păușa, evi-
mai apreciați. Dintre lucrările remarcate Conscripția urbarială din 1773 în- dent cu aprobarea stăpânului de moșie.
în cadrul capodoperelor sale dramatur- scria Păușa ca fiind comună românească Cele necesare traiului și gospodăriei erau
gice enumerăm: Acești îngeri triști, Piticul – cu 30 de case și locuitori de religie procurate din târgurile cele mai apropiate:
din grădina de vară, Pasărea Shakespeare, ortodoxă, situată la 12 km distanță de Oradea și Cefa.
Mormântul călărețului avar și Mireasa cu Oradea. Cu câțiva ani mai devreme, în Locuitorii mai câștigau un ban și
gene false etc. 1769, când a avut loc conscripția parohi- din săpatul viilor de pe dealul Oradiei.
Datele istorice despre începuturile ilor Episcopiei Ortodoxe Române a Aradu- Obligațiile față de stăpânul de moșie erau
așezării rurale Păușa sunt puține și uneori, lui, parohia Păușa, încadrată în Distric- aceleași cu ale iobagilor din satele înveci-
confuze. Ea a fost întemeiată, după toate tul protopresbiterial Oradea–Mare, era nate: robota-12 zile/an, nona din cereale,
probabilitățile, undeva la începutul sec. consemnată cu 24 de case. taxa anuală 1 florin, daruri ocazionale și
al XIII-lea, secol în care apare și sub de- Din punct de vedere demografic de sărbători. Aratul pământului se efectua
numirea „Pasalaka”, dar poate fi vorba de este important a releva faptul că, în de- cu 4 boi. Imediat după introducerea urba-
aceeași localitate Poșoloaca. cursul secolului al XIX-lea, potrivit datelor riilor care reglementau raporturile feudale
Prima atestare documentară certă furnizate de registrele parohiale de stare dintre stăpânii de moșie și iobagii supuși,
este din anul 1319, când regele Carol I civilă din Păușa, numărul nașterilor se judele nobililor verifica anual modul în
(Robert de Anjou) donează această po- cifrează la o media anuală de 20, pe când care se respectau prevederile înscrise în
sesiune a coroanei ungare Povsa terra cel al deceselor la 5. Cel mai mare număr aceste urbarii sub forma unor scrisori de
lui Ștefan Pazmany, fiul lui Grigore, drept de născuți s-a înregistrat în anul 1871, iar mărturie ale juzilor și juraților satului.
recompensă pentru dinții pierduți cu oca- cel mai mare număr de decese în 1878. În asemenea documente de arhivă
zia unui turnir organizat la Curtea Regală. Începând din a doua jumătate a secolului au fost identificați, în satul Păușa, câțiva
Ulterior , sursele documentare medievale al XIX-lea se poate constata un spor demo- juzi dar și numele unor jurați. Astfel, dintr-
consemnează această localitate în mod grafic lent, dar constant: o scrisoare de mărturie, datată la 9 febru-
constant. - 1874 : 56 de case, 332 locuitori arie 1776, reiese că judele satului era Ioan
De pildă, în perioada anilor 1332- - 1876 : 58 de case, 280 locuitori Caciora(Kacsora), iar jurați Văsălie Triffa,
1337 , preotul din Păușa dădea anual în - 1880 : 62 de case, 301 locuitori Balaj Tripa, Toma Sim și Damian Filip. În
contul dijmei papale, suma de 16 groși, - 1900 : 64 de case, 475 locuitori anii următori figurează ca juzi Ioan Cacio-
ceea ce denotă o relativă bunăstare a bi- - 1910 : 118 de case, 647 locuitori ra în 1777, Alexa Hălmăgean în 1779, Ilie
sericii de aici. Moșia Păușa este menționată - 1920 : 191 de case, 621 locuitori. Papp în 1784, Ioan Hălmăgean în 1785.
și în anul 1382 cu ocazia revizuirii semne- După toate probabilitățile , cel Din aceste scrisori de mărturie
lor de hotar, și mai apoi, într-un document mai mare număr de locuitori a fost con- rezultă, fără excepție că arătorul, fâneața
din 1461, e menționată Silva Poșa – ca fi- semnat în momentul cedării Ardealului și pășunea erau folosite de către supuși
ind situată lângă localitatea Chișirid. de Nord în 30 august 1940, respectiv 679, fără nicio opreliște, că preotul satului
Conscripția portală din 1552 găsea cifră publicată de autoritățile maghiare, și stăpânul de moșie foloseau fâneața
în Păușa un număr de 3 sesii iobăgești, dar presupunem că pe baza datelor respectând întocmai prevederile ur-
apaținând familiei Pazmany care mai recensământului autorităților românești bariului. Actele oficiale emise în numele
deținea moșii în alte 13 localități bihorene, din anul 1930. autorității sătești erau autentificate cu un
totalizând 82 de părți. În ultimile decenii, aidoma altor tipar sigilar confecționat în 1782, reînnoit
Din această familie provine Petruș sate din județul Bihor, dar nu numai, și în în 1858, acesta din urmă având textul din
Pazmany (1570-1637), născut la Oradea, cazul Păușei asistăm la fenomenul, poate legendă: POOSA KOZSEG PECSETY 1858,
și mort la Bratislava – spirit strălucit al e- ireversibil al depopulării. Dacă în deceniul iar în câmpul sigilar au fost gravate un cal
pocii, reprezentant de frunte al mișcării de VIII al veacului trecut numărul populației și o pasăre cu o floare în cioc.
contrare formă religioasă, arhiepiscop de se cifra la 410, potrivit datelor oficiale, la Sistemul de culturi agricole prac-
Strigoniu, numit cardinal în 1629 de către recensământul din 1992 au fost înregistrați ticat în secolul al XVIII-lea era cel într-un
Papa Urban al VIII-lea, întemeietor al Insti- 304 locuitori , iar la ultimul recensământ singur câmp, ceea ce însemna că hotarul
tutului „Pazmaneum” din Târnava (Slova- din anul 2002, doar 288 locuitori. nu era împărțit în câmpuri care să se
cia). Sub aspectul organizării rotească. Doar cei din Chișirid mai practi-
În anul 1595, alături de Petruș instituțional-administrative, pe parcur- cau acest sistem, restul satelor învecinate,
și Gaspar Pazmany, voievodul Petru din sul Evului Mediu, obștea satului Păușa, alternau culturile în două câmpuri (Gepiu,
Remetea deținea și el o parte din moșie asemenea satelor din jur, își alegea Miersig, Leș, Șauaieu) sau chiar trei câm-
în Păușa. În documentele medievale, mai desigur la începutul fiecărui an, judele, puri (Nojorid).
târziua apare sub denumirile: Poșa (1588), vice-judele(judele mic) și 6 jurați. Mai La nivelul secolului al XIX-lea
Possa(1692), Posa (1851), iar din a doua alegeau și gornici pentru paza pădurilor dețineau proprietăți mai întinse în Păușa
jumătate a secolului al XIX-lea – Varadposa. și semănăturilor, prelucrarea pământului membrii familiilor : Santha, Domokos și
Așezarea a fost pustiită la fine- fiind sursa pricipală de existență. Palinkasy. Potrivit unui proces verbal de
lea veacului al XV-lea, situație în care Judele sătesc nu era un dregător hotărnicie din 29 iunie 1887, în hotarul
s-a aflat și la conscripția din 1692, când plătit, ci se bucura de beneficii din judecăți, Păușei se găsea pădurea din Leș a lui
e consemnată ca fiind praedia deserta , gloabe, dări din drepturile comune și Rosenthal Armin, fostul han „Filda”, pre-
asemenea așezărilor învecinate : Șauaieu, scutiri. În secolul XVII, dar mai ales XVIII, cum și pădurea lui Stepan Istvan.
Leș, Nojorid, Miersig, Gepiu, Apateu. rolul și atribuțiile judelui sunt extrem de Dr. Bujor Dulgău
Abia după încetarea ocupației otomane complexe față de stat și stăpânul feudal. Director al Arhivelor Naționale Bihor

21
Codul legilor Belagine care au fost date
de Zamolxis Geto-Dacilor

Z iditorul cerului și al pământului,


stăpânitor și făuritor al tuturor celor
oameni ajunge
numai unul să
îmbătrânească
văzute și nevăzute, garantul începutului până la 110 ani.
și al sfârșitului, făuritor al zorilor zilei și al
luminii care îneacă ziua în tainica nopții, ROATA VREMII
cerul nemărginit cu policandrul de stele
și astre, a ființelor vii cu care am popu- Spunu-vă vouă –
lat acest pământ PORUNCESC SEMINȚIEI ca să înțelegeți,
NEAMURILOR, să ia aminte, la toate cele că : „Nu este suiș
ce le voi preaslăvi și da pentru voi cu fără coborâș”-
semne de foc, pentru veacul – veacurilor iar cine are ure-
Amin! chi de auzit să
audă, și cine are
SOCOTEALA VREMII ȘI A VIEȚII OMENEȘTI ochi de privit, să
vadă.
Voi, care sunteți născuți pe A d e vă r, ÎNVĂȚĂTURI PENTRU VREMURI PAȘNICE
acestă vatră a Plimorei, după „Chipul și grăiesc vouă: „Lucrul firesc să-l faceți după
Asemănarea Mea” – în acest sfârșit de gândul vostru, pentru că cel ce cu prețuri Binecuvântează omule și preamărești
veac al VIII-lea și început de veac al VII- multe ajunge sus pe culme, de multe întru cinste și bună rânduială pe Ziditorul
lea , urmași destoinici ai seminției geților, ori năzuiește să rămână veșnic acolo, în tău Dumnezeu, care ți-a zis : „Muncește
și ai Reginei Hestiea- Vesta, fiica lui Zeus înălțimi aproape de Dumnezeu”. cu râvnă acest pământ... căci în sudoarea
care v-ați năzuit a lucra acest pământ și Aceste gânduri deșarte ale tale frunții tale îți vei dobândi cele necesare
a asculta poruncile mele, de aici de sub omule sunt supuse mândriei și lăcomiei. traiului”căci muncind în împrejurul tău
altarul Marilor Zei al Templului Măreț al Nesăturat ești omule, dintre cei vei auzi muzica divină a dumbrăvilor, iar
Sarmizegetusei – Regia din Dacia, vă chem fără de saț; când ajungi pe culmea fericirii. spiritul florilor îți va aduce folos și-ți va
pe voi, împreună cu toate viețuitoarele De multe ori te dedai patimilor trupești, deștepta mirosul întru desăvârșirea ta și a
cele vii, pentru a vă hotărî anii vieții și iar parte dintre voi nu înțeleg de ce putre- lucrurilor tale.
a sorții voastre , fiecăruia după cum să zesc în chiar inima lor, și se dărâmă, greșind Binecuvântează pe Dumnezeu că
viețuiți pe pământ. amarnic, ca o ciupercă viermănoasă. te-a zidit din nimic, și te-a sălășluit aici,
Tu omule, singur împărat al Alții dintre cei mulți vor să le ia ca să te veselești de frumusețile naturii
pământului, tu să umbli pe picioarele tale avântul altora vrând să pună piciorul pe ce se află sub ochii tăi; și te-a dăruit cu
și să privești la cer, ție-ți dau statura aleasă grumazul semenilor lor, și îvrăjbindu-se toate bunătățile cele adevărate ale zile-
și te dăruiesc cu puterea de a gândi și de a către toată lumea, scoboară de pe scaunul lor liniștite și cele mângâietoare ale zidirii
judeca; cu puterea de a-ți acoperi gânduri- puterii chiar și aceia pe care ai crezut că sale.
le și simțămintele cele din lăuntrul tău, și i-a îngenunchiat Dumnezeu, și le ajută Ai, deci, soarele în ceruri și viața
ție să-ți fie supuse toate cele sălbatice ale acestora din urmă să biruiască, pentru pe pământ, florile inimii și lumina în razele
câmpului, și izbăvitor celor zburătoare din că rânduiala lăsată de Dumnezeu în viața zilei, sănătatea în aerul cel mai curat al
aer și din apă, de pe pământ, să stăpânești omenească nu suferește pe tirani. dimineții și răcoarea pe țărmurile izvoare-
tot ceea ce este viu, rodurile câmpului Veți vedea căci de câte ori tiranii lor.
și ale pomilor să fie ale tale și alor tăi pe primejduiesc viața și lumea, Dumnezeu Omule, privește la aceste zămisliri
pământ. va ajuta pe cei năpăstuiți să scape de ei, și măriri strălucitoare ale naturii și înscriele
Vei pătimi osteneala și truda po- căci altfel viața din ce-i grea, ar ajunge de în bucuria inimii tale.
verilor cele mai grele, ai să asuzi și vei avea nesuferit. Aceste măriri sunt ale minții
puțină odihnă; iar mâncarea ta o vei afla Neamul vostru românesc, care se dumnezeiești – iar tu omule minunează-
între spinii și pălămida pământului și vă trage de la geto-daci, în decurs de 20 de te de ele, pe cât îi este iertat ochiului tău,
încunoștințez a afla socoteala vremii și a veacuri a băgat de seamă cum se învârte care nu trebuie să fie lacom de a le vedea,
vieții omenești: roata lumii, precum este scris în Scriptură: căci va veni o dimineață întru care tu nu
„Coborât-am Sfinții cei puternici de pe te vei mai veseli de aceasta, și oricum ar fi
̽ din zece oameni născuți toți într-o zi, nu- scaune”, a adus și el viața la înțelepciune: cuvintele depline de jale , care se vor scrie
mai unul va trăi până la vârsta de 74 de „Nu e suiș – fără coborâș”. pe piatra mormântului tău, nesimțitor, nici
ani; Dacă omul ar rămâne bun, onest, cerurile, nici mormântul nu-ți va hărăzi ție
̽ din 13 oameni , tot de asemenea , numai iubitor pe culmea suișului, nu s-ar prăbuși, nici măcar o lacrimă, nici un nor nu se va
unul va ajunge să îmbătrânească până la ci alte înălțimi i s-ar deschide. face mai luminos, nici o frunză nu va pica
80 de ani; Dar trebuie să băgați de seamă că fără vreme, nici o suflare, nici un vaier, nici
̽ din 43 de oameni, va îmbătrâni numai cel ce va ajunge pe culmea măririi, pe căi un vânt ușurel nu va suspina pentru tine –
unul până la 85 de ani; drepte, de obicei drept rămâne, și când ci ciulinii cei târâtori se vor bucura de noua
̽ din 60 de oameni de-o seamă, născuți, ajunge la putere. lor pradă și vor pregăti rămășițele trupului
ajunge unul să trăiască până la 88 de ani. Fiindcă sunt așa de rar oamenii tău omenesc spre rodirea pământului, că :
În tot anul merge aceasta tot care merg pe drumul drept până ajung „al Domnului este pământul și plinirea lui”.
înainte. Iar unul care vrea să-și numere 100 la culme – fiind acest lucru cel mai greu,
de ani, caută să aiba 3500 de frați deodată aceștia sunt foarte rari, cei ce rămân
cu dânsul, născuți căzând în pământ și deștepți, și care n-au ajuns la deplinătatea Dr. Ec. Lucia Pojoca
carele a trăit 105 ani, înaintea lui i s-au dus puterii și deci foarte rari sunt aceia care nu Ing. Mircea Vac
1000 cei cu dânsul deodată. se prăbușesc.
Din 25000 de oameni, ajunge unul [Continuare în numărul următor]
până la 106 ani, iar din 50000, numai unul
până la 107 ani; iar dintr-un milion de

22
Nicolae Jiga
ctitor de cultură şi şcoală românească

pagini memorabile de istorie. gratuit câte 20 de tineri anual un comerciant, un negustor,


De aceea, pentru a creiona pro- (mai târziu numărul lor a cres- ceea ce noi azi numim om de
filul amplu al mecenatelui Nico- cut la 40), unde li se asigura afaceri. Însă nu unul dornic de
lae Jiga am socotit necesară o hrană, îmbrăcăminte şi re- a se îmbogăţi în logica boga-
prezentare structurată pe câte- chizite şcolare. Pe lângă aces- tului din Evanghelie căruia i-a
va registre din care să reiasă tea elevii şi studenţii din acest rodit ţarina şi în mod egoist s-a
făptuirile sale. internat aveau la dispoziţie şi gândit să adune totul pentru
o bibliotecă destul de mare. sine, o logică ce se perpetuează
Omul politic Conform Statutului Fundaţiei, şi în societatea capitalistă,
Preşedintele Senatului individualistă a timpului nos-
Înzestrat cu calităţi fundaţional era protopopul tru. Ci a inversat această logică
politice şi culturale, se va re- Orăzii-Mari sau vicarul consis- printr-o frumoasă lucrare a
marca prin lupta pentru eman- torial, iar între membrii clerici dăruirii şi altruismului. De
ciparea românilor bihoreni, ai Senatului, parohul Bisericii pildă, înfiinţează un fond de
într-o perioadă a marilor cu Lună, împreună cu epitropul 3000 fl. pentru comercianţii
frământări pentru comunitatea prim erau membrii de drept. români care nu aveau capital
orădeană. Cu toate ingerinţele Cu excepţia preşedintelui suficient să-şi încropească o
„Cultura este cea care apără şi obstrucţionările capitlului fundaţiei şi a membrilor de prăvălie proprie.
sufletul unei ţări, aşa cum ar- romano-catolic, care nu vedea drept, ceilalţi membrii ai Activitatea sa caritabilă,
mata îi apără teritoriul. De- cu ochi buni accederea unui in- Fundaţiei erau numiţi sau nu ne poate permite să vedem
geaba ne-am păstra teritoriul, telectual român la funcţiile de confirmaţi de către Consistori- în el tipul negustorului mes-
dacă ne-am pierde sufletul...” conducere ale oraşului, Nicolae ul ortodox orădean în acord cu chin, care pentru a-şi atinge
(Octavian Paler). Jiga se va remarca în spectrul episcopul Aradului care avea scopurile de proliferare a afa-
politic bihorean. Astfel că la 3 jurisdicţie canonică şi în Bihor cerilor este în stare să sacrifice

I noiembrie 1828 Nicolae Jiga a


ntre marile personalităţi fost ales membru al Adunării
ale Bihorului, care au creionat generale a oraşului, iar din
la vremea respectivă, iar mai
târziu, după reînfiinţarea Epis-
copiei Oradiei (1920), direct de
orice normă a bunului simţ.
Vedem în el pe negustorul care
luptă nu pentru supremaţia
istoria culturală şi spirituală 1832 devine senator şi co- către episcopul local. Locaţia banului, ci pentru supremaţia
a acestor locuri, se numără misar orăşenesc pentru brea- acestui internat s-a aflat până demnităţii şi valorii umane.
şi marele mecenate Nicolae sla croitorilor, iar în anul 1834 în 1885 în clădirea de pe colţul
Jiga. Deşi, o figură nu foarte devine jude secund al oraşului. străzii Avram Iancu cu Iuliu A ştiut să-şi asigure
cunoscută în arealul orădean, În perioada 1832-1848 este Maniu, între Biserica cu Lună un loc în Împărăţia ceruri-
totuşi, el a punctat istoria ales în fiecare an fie ca sena- şi Biserica Sf. Nicolae, iar după lor şi în memoria colectivă a
acestor locuri asemenea lui tor, fie în calitate de consilier acest an, pe strada Nicolae Jiga posterităţii, în detrimentul
Emanuil Gojdu sau Aurel Lazăr. orăşenesc, participând activ la (fostă Castanilor). Internatul a unei asigurări de viaţă pentru
Nicolae Jiga s-a născut viaţa comunităţii . dăinuit până în anul 1948, când sine şi pentru urmaşii săi.
la 4 octombrie 1790 dintr-o Activitatea sa nu s-a a fost desfiinţat, iar clădirea a
familie de simpli ţărani din mărginit doar la dimensiunea fost trecută în proprietatea Ctitor de şcoală românească
Sânicolau Român. Numele de strict politică, ci se impune în statului.
familie Judeu provine de la sprijinirea comunităţii românilor O institutuţie identică Deşi nu a fost dascăl,
jude-judecia, o veche instituţie ortodocşi desfăşurând o ac- va înfiinţa şi la Beiuş, vatră pentru că pregătirea sa a fost
românească de judecată. tivitate prodigioasă şi pe tărâm românească plină de istorie. cu totul alta, a avut cu siguranţă
La Oradea, oficialităţile şcolar şi bisericesc, fiind un Mai întâi, constituie un fond de vocaţie de pedagog.
maghiare i-au maghiarizat nu- promotor asiduu al cultivării 2000 de fl. din care urmau să fie Nu pentru că a fost
mele în Zsiga, pe care l-a purtat şi promovării limbii române ajutaţi prin burse elevii români înzestrat cu o inteligenţă
până la moarte. Românii însă în spaţiul românesc. El este, care studiau la şcolile din Beiuş. sclipitoare, ci pentru fap-
i-au romanizat forma în Jiga, prin excelenţă, paradigma După modelul Fundaţiei sale tul că a luptat pentru edu-
aşa cum apare în multe acte în elocventă pentru contempo- de la Oradea, intenţionează carea şi luminarea tineretului
care e pomenit. Şcoala primară raneitate a participării active deschiderea unui internat român, cu precădere orto-
a urmat-o în satul natal, iar a laicatului în viaţa Bisericii şi pentru tinerii săraci din satele dox. Pe bună dreptate poate
gimnaziul la Oradea. Datorită modelul omului politic care nu beiuşene. Astfel, cumpără o fi considerat creator de şcoală
activităţii sale politice şi cul- separă discursul ideologic, de casă cu grădină în strada Sf. românească.
turale româneşti a intrat de la realităţile sociale şi culturale Ioan, în valoare de 3000 de fl., A avut viziune de
început în breasla negustorilor ale vremii. care avea să fie folosită în parte perspectivă asupra destinu-
macedo-români şi greci, colo- ca alumneu pentru 6-10 tineri, lui neamului românesc, ştiind
nie foarte puternică la vremea Fondator de instituţii iar alta să fie închiriată în ve- că un popor ignorant este
aceea în Oradea, se pare că în caritative şi de educaţie derea susţinerii al numelui. foarte uşor supus anarhiei şi
familia Anei Kosperda, cu care Din nefericire, inter- dezbinării şi poate fi oricând
se va căsători mai târziu. Prin Cea mai importantă natul nu se va mai concretiza, privat de libertate şi de drep-
căsătoria cu Ana Kosperda, faptă a lui Nicolae Jiga a fost însă din fondurile Fundaţiei turi.
cu care a avut trei copii, Nico- întemeierea Fundaţiei „Sfântul se va da săptămânal un ajutor De aceea, a insistat
lae Jiga intră în posesia unei Nicolae” în Oradea Mare, în de pâine şi burse multor tineri foarte mult pentru înfiinţarea
prăvălii de manufacură care anul 1860, pentru ajutorarea beiuşeni . Chiar dacă Fundaţia de şcoli româneşti şi instituţii
îi va aduce venituri frumoase elevilor şi studenţilor români de la Beiuş nu a avut amploa- fundaţionale în care să înveţe
pe care le va aloca pentru spri- proveniţi din familiile nevoiaşe rea celei de la Oradea, totuşi, şi să fie susţinuţi tinerii dor-
jinirea şi educarea tinerilor iu- din satele bihorene care stu- gestul său a constituit un im- nici de carte şi fiii celor privaţi
bitori de carte. diau la şcolile din Oradea. bold pentru generaţiile de ti- de educaţie datorită sărăciei şi
Biografia sa până Fundaţia era condusă neri dornici să facă carte. precarităţii condiţiilor de trai.
la vârsta de 27 de ani este de un senat format din 11
reflectată destul de sumar în membri: cinci clerici şi şase Comerciantul/negustorul Preot Ioan Codorean
documentele vremii. Faptele mireni şi cuprindea un inter-
sale ulterioare însă, au umplut nat în care erau cazaţi în mod Nicolae Jiga a fost într-adevăr

23
PARALELISM ÎNTRE ȚĂRANUL ROMÂN Birocrația stufoasă pentru accesa- De asemenea acordarea diferențiată
ȘI FERMIERUL EUROPEAN rea fondurilor europene, lipsa mijloacelor a subvențiilor în funcție de suprafața de
de transmitere a informației de la centru teren lucrată sau în funcție de numărul de
Cotată ca o țară cu un potențial a- în teritoriu privind modalitatea, criteriile animale pe care îl au ar putea fi o soluție
gricol deosebit, România de-a lungul celor de eligibilitate pentru obținerea acestor stimulativă pentru dezvoltarea agricul-
21 de ani după căderea regimului comu- fonduri, dobânzile mari la creditele pentru turii.
nist nu a reușit să valorifice decât într-o agricultură au făcut ca progresul organiza- Cum încercarea reconversiei pro-
foarte mică măsură potențialul agricol al toric, tehnologic și biologic să întârzie să fesionale a țăranului s-a dovedit a fi
țării. apară în mediul rural. zadarnică iar cursurile de pregătire a vii-
Perioada comunistă în care din Încet, dar sigur, țăranul român a în- torilor fermieri stau foarte frumos postate
proprietar, țăranul a ajuns să fie un simplu ceput să-și dea seama că nu va putea de- pe internet precum și lipsa specialiștilor
slujbaș și-a pus adânc amprenta asupra veni fermier lucrând empiric un hectar sau din domeniul agricol în mediul rural fac ca
gândirii, vizând criteriile de performanță, două de teren și crescând în grajd două transformarea țăranului român într-un fer-
precum și a metodelor de eficientizare a sau trei vaci. Utilizarea diferitelor forme mier european să fie grea și anevoioasă.
diferitelor sectoare de activitate. de asociere în vederea utilizării utilajelor,
De ce se transformă atât de greu a depozitării și comercializării produselor îi Dr. Pop Călin
țăranul român într-un fermier european? va face pe fermieri mai puternici.

Consultație la dentist cel mai frecvent întâlnit, atât la mentul de canal radicular, Cum putem preveni apariția
copii cât și la adulți, localizate intervenție chirurgicală sau cariilor dentare?
de obicei pe suprafața ocluzală extracție dentară.
sau interdentar. Prin periaj de cel puțin
Carii radiculare - pe Cum aflu dacă am carii? două ori pe zi și folosirea
măsură ce înaintam în vârstă, zilnică a aței dentare pen-
gingiile se retrag, lăsând Numai medicul den- tru îndepărtarea plăcii bacte-
rădăcină dintelui expusă. tist va poate spune sigur dacă riene interdentare și de sub
Rădăcină nefiind acoperită de aveți carii. Această pentru că, joncțiunea mucogingivală.
smalț, se poate caria foarte de multe ori o carie se dezvoltă Controale dentare de
ușor. sub suprafața dintelui, unde rutină. Măsuri preventive pen-
Cariile secundare sau nu poate fi observată. Când tru a împiedică apariția proble-
recidivele de carii - se formează consumați alimente bogate în melor și pentru că problemele
în jurul obturațiilor și coroane- carbohidrați (zaharuri, ami- minore să nu devină majore.
lor existențe. Acestea sunt don), aceștia hrănesc bac- O dietă echilibrată,
zone cu tendința de acumulare teriile din placă bacteriană, săracă în zaharuri și amidon.
a plăcii bacteriene, ceea ce producând acizi ce atacă din- Dacă totuși consumați ali-
duce la formarea cariilor. tele. În timp, smalțul dentar mente cu conținut de zaharuri
Adulții sunt expuși este distrus în adâncime, dar și amidon, încercați să o faceți
Ce sunt cariile dentare? în special la pericolul cariilor suprafața rămâne intactă. în timpul meselor și nu între
dacă suferă de gură uscată, După deteriorarea unei mari mese, pentru a limită expu-
Cariile dentare reprezintă o afecțiune datorată scăderii părți din smalț, suprafața aces- nerea dinților la acizii produși
distrugerea țesutului dur al fluxului salivar. Gură uscată tuia se prăbușește, formând de acestea.
dintelui. Apariția cariilor este poate fi cauzată de anumite caria. Utilizați produse de
influențată de stilul nostru boli, medicamente, radiotera- Cariile se dezvoltă igiena dentară îmbogățite cu
de viață - ce mâncăm, cum pie și chimioterapie, și poate cel mai probabil în șanțurile fluor, inclusiv pastă de dinți
ne îngrijim dantură, dacă apa fi temporară (zile, luni) sau suprafețelor ocluzale ale fluorurată.
potabilă este fluorurata sufi- permanență, în funcție de dinților posteriori, în spațiul Asigurați copiilor dvs.
cient și ce pastă de dinți folo- cauză. interdentar sau sub joncțiunea un aport corespunzător de
sim. Și ereditatea joacă un rol Cariile sunt o afecțiune mucogingivală. Indiferent de fluor în apa de băut. Dacă sursă
în susceptibilitatea de formare gravă. Netratate, cariile pot locul unde apar, cel mai bun dvs. de apa potabilă nu conține
a cariilor dentare. distruge dinții și țesutul moale mod de a le depista și trata fluor, medicul dentist sau pedi-
Deși cariile sunt mai din interiorul acestora, pro- înainte de a se agrava este să atru poate prescrie suplimente
frecvente la copii, și adulții sunt vocând abcese dentare, zone mergeți la dentist pentru con- zilnice pe bază de fluor.
expuși riscului. Cariile sunt de de infecție la vârful rădăcinii. troale de rutină.
mai multe tipuri: Dacă se formează un abces, Marius V. Pop
Carii coronare - tipul acesta se tratează prin trata-
24
Toamna veșnicei regăsiri Chiar de-n viață nu poți, învață să iubești;
Să fii curat la ceasul întâi deșteptător
Să poți și mai târziu – orânda s-o primești,
Și-n viață să iubești – iubirea, iubirilor;
Că nu este păcat, nimic nu-i trecător..
Doar omu-n astă viață-i un biet rătăcitor.

Nu ți-ai ales iubirea – sau ai ales-o în pripă


Necugetând elanul fierbinte-al tinereții,
Nu îți trădezi credința uitând pentru o clipă
Că-n ochi porți elixirul nemuritor al vieții.

RANA FLORII DE CAIS

Taina florii de cais


Răstignită-n cer mă doare,
Să iubesc tot ce mi-ai scris
Doamne Sfinte cu candoare.

IUBESC – IUBIREA, IUBIRILOR... Clipocește blând izvorul


Sub povara ce m-apasă,
Cuvântul tainic cel venit din slavă Rana florilor cu dorul ...
Din inimă curată și gând de preamărire, Sunt a inimii mireasă.
Revarsă-se acum din piepturi ca o lavă
Spre cei ce sunt cuprinși de-o oarbă amăgire, Ielele se-ncing în horă
La ceasul când divinul revarsă pe pământ Sub zumzetul de albine...
Oare cine-n lume speră
Din slava cea cerească – iubirea prin cuvânt. Să mai fie lângă mine...?
Veniți dar azi cu toate, făpturi pline de viață Blând luceafărul pe ceruri
Ce zămislite-ați fost din gâne transilvane, Își trimite raza sfântă,
Și-aduceți voi obolul în zori de dimineață Între crengi, printre creneluri,
Iubirii pe pământ- iertării de la mame. Floarea bine o cuvântă.
Mirela Barbu
CĂRÂMBUL PUTERII

S-au succedat din secole cu rândul CORESPONDENȚĂ


Urmașii nației române la putere,
Dar nici pe unul nu-l bătuse gândul
Să vândă vatra țării, când străinu-o cere. Mi-aduc cu drag aminte de satul meu natal
De vatra părintească unde-am văzut lumina
Ajunsă ești iar, azi, tu biată țară De susurul de ape cu sunet de cristal
Să te conducă un clan de semidocți; De jocuri, obiceiuri şi de sărmana Lina
Ce-au sărutat cărâmbul cizmelor de afară Rămasă de bărbat cu doi feciori acasă
Și-au cumpărat puterea pe trei sloți. Cu unul însurat cu celălalt holtei
Într-o căsuţă veche, mică, sărăcăcioasă
Nimic nu mai e bun, nimic nu merge,
Din ceea ce au lăsat străbunii veșniciei, Căzuse mai devreme zăpada astă iarnă
Cu toate că avem și președinți și rege Nămeţii erau mari, cât gardul, mamă dragă
Ascunși în zâmbet searbăt la frâiele domniei. Îmi amintesc: treceau pe lângă casă în grabă
Drumeţi în zorii zilei, și scârţâia zăpada
Ne mușcă în răspăr azi câinii de la garduri, Sub pasul lor grăbit, răsuna toată strada; “E-n floare sărăcia din nou la casa noastră
Și-l spânzură pe Iancu în Ardeal... Florile-argintii râdeau în zori pe ram Şi s-a uscat de ieri muşcata din fereastră”
Pe când politicianismul se fomfăie în farduri, Desfacându-şi tăcute petalele pe geam Aşa-mi scria, mai ieri, măicuţa în scrisoare
Fără ripostă clară – se lasă duși de val. Împrăştiind parfumuri ori fumuri, ca balsam Că-s multe neajunsuri şi că zăpada-i mare
Iar lemnele-s puţine şi-aproape-s pe sfârşite,
Din vremi în vremi, ciolanele se bat la cotitură, Se împlinesc, măicuţă aproape patru ani Şi nu prea multe neamuri mai vin să o ajute.
În drumul lung, bătut, al oaselor către Bănie... De când m-am dus de-acasă, ades între tirani;
Iar mieii și vițeii cu blânda lor coifură Mai bine de doi ani am întâlnit în drum Şi-mi mai scria măicuţa cu lacrimi: “Ţine seamă
Pecetluiesc voința cerșită cu atâta mârlănie. Aceiaşi trecători aghezmuiţi cu fum, Că port pe cap, de ani, o zdreanţă de năframă
Cu chipuri reci şi sumbre și cu priviri tăioase Iar dac’am rămas în sat, ducând-o foarte greu
Nu-i rea și ne-avenită ideea de mai bine, Ce se răsfrînge-n frigul ce mă pătrunde-n oase. E c-am rămas cu gândul la tine tot mereu,
Când vrei să ceri la centru un nou post ; Mai lasă bulevardul, locale şi petreceri
Dar dacă n-ai acasă parlamentar – ce mâine Am învăţat estimp, măicuţă, să scriu şi franţuzeşte Că vine vara iarăşi şi nu avem nici seceri.
Va fi un biet ministru, e totul fără rost. Am fost şi la teatre, și ştiu cum se munceşte,
În vreme ce doar unii tăcuți în lupanare Deci vezi, învaţă, căci taică-tu s-a dus din lumea asta
Departe e câmpia cu kilometrul zero Petrec spărgând în muzici, şampanii în pahare. Lăsându-mă pe veci să-i port tristă năpasta.
De unde-n dimineți răsare sfântul soare, Închei şi, la sfârşit, mai spunu-ţi c-a murit
Și nu lăsați români, urmașilor lui Nero Nu am pe nime-alături și vremea-i capricioasă Valeria lui Drăgan - o ştii că te-a moşit,
Să vândă iarăși țara , ce aproape mâine moare. Şi îmi lipsesc atâtea din câte-aveam acasă, Deci, toate cele bune-ţi doresc şi sănătate
Mi-e dor de voi, de dealuri şi de pădurea deasă Şi nu uita, mai scrie-mi, din când în când o carte”.
Așa ne știm născuți, pe o biată buclava De cumpăna fântânii ce-i spânzurată-n casă
Crescuți din tată-n fiu cu obicei balcanic; De nucul singuratic din marginea grădinii Ing. Mircea Vac
Că de nu-i dai și mâine Cezarului ce vrea... De liniştea-nserării pierdută-n umbra lunii. Membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România
Ne-om nărui sub soare în mare zi de praznic.

25
Mihai Vitezul scăpând Stindardul

Noaptea se întinde și din geana sa


Argintoase lacrimi peste flori vărsa
Dar setos de lupte, în văi depărtate,
Un erou în noapte încă se mai bate.

Singur el în luptă în acele văi,


Unde mâna morții i-a culcat pe-ai săi.
Dar sub mii de brațe trebuia să cadă;
Trece printre unguri, fără ca să-i vadă,

Și stindardul țării el înfășurând


Către sân în strânge înapoi cătând.
Și în urma morții armăsaru-i zboară
Ca o închipuire albă și ușoară,
Forțat să ia calea pribegiei, Mihai cere sprijinul împăratului
Spre o apă lată, calul și-a-n-dreptat; Rudolf al II-lea, care, în contextul reînscăunarii lui Sigismund
Bathory pe tronul Transilvaniei, acceptă să-l susțină pe român.
De maghiari războinici fuge-nconjurat. Împreună cu generalul Basta, Mihai pornește campania de recu-
Luna, după dealuri, mergând să se culce, cerire a teritoriilor românești. Prin victoria de la Guruslău (3 au-
Îi arată calea și îi surâde dulce. gust 1601), voievodul valah îl îndepărtează pe Bathory din Tran-
silvania. Continuă prin a recupera Țara Românească gonindu-l pe
Cei ce-i vin în urmă se opresc pe maluri; Simion Movilă de pe tron. În aceste condiții, se întrezăreau per-
spectivele unei noi uniri românești, perspectivă ce nu convenea
Dar Mihai cu calul se aruncă-n valuri împăratului habsburgic, Rudolf al II-lea. Din ordinul său se pune
Și de ceea parte singur ajungând la cale înlăturarea fizică a domnitorului român, și la 9/10 august
El îmbrățișează calul spumegând. 1601, la 3 km sud de Turda Mihai Viteazul este ucis de generalul
Gheorghe Basta. Pe lespedea sa de piatră de la Mănăstirea Dealu
Apoi scoate frâul, încă alb în spume, stă scris: “Aici zace cinstitul și răposatul capul creștinului Mihail,
Marele Voievod, ce au fost domn al Țării Românești și Ardealu-
Și îi zice: „Liber mergi de-acum în lume !” lui și Moldovei.”
Marius V. Pop

martirului protopop – Aurel Munteanu,


cu implicarea acestuia în viața cotodiană
și politică a muntenilor din Huedin, reite-
rând în același timp evenimentul produs în
ziua de 10 septembrie 1941, cu învățătura
pericopei evanghelice „De-ai ierta pe
făptuitori” și a ne ruga să nu se mai întâm-
ple asemenea evenimente.
Laudativ a fost și expozeul epis-
copului greco-catolic dl. Virgil Bercea, a
doamnei Elisabeta Pop, a doamnei sena-
tor Doina Ignat, care cu vădită emoție și
lacrimi în ochi a prezentat suferințele reale
pricinuite locuitorilor din zona Huedinului,
al sătucelor din arcul mirific al munților
Apuseni, precum și a altor martiri din în-
treg Ardealul, ocazionate de odiosul Dictat
de la Viena.
nerea samavolnicului Dictat de la Viena . Putem confirma pe deplin succesul
LANSARE DE CARTE LA La această manifestare au partici- celorlalți antevorbitori printre care s-a re-
BAROUL DE AVOCAȚI DIN ORADEA pat personalități marcante ale vieții pu- marcat în mod deosebit dl. George Roca,
blice din Oradea, înalte fețe bisericești și scriitor și ziarist din Australia, director al
În seara zilei de 15 septembrie, zi nu în ultimul rând personalități ale scriito- revistei Romanian Vip din America și a al-
de toamnă târzie, la orele 18, când clo- rilor din Diasporă, din care amintim: dna. tor reviste, născut în Huedin , care ne-a
potele din turla Bisericii cu Lună „bat de Elisabeta Pop, critic dramatic, dna.senator reiterat în termeni evlavioși același eveni-
vecernie”, în sala festivă a Baroului Bihor Doina Ignat, dl.episcop greco-catolic Virgil ment cu referințe cunoscute din familia
din Oradea, a avut loc lansarea volumu- Bercea, preotul protopop al Huedinului dânsului, afirmând la încheiere că: „Aceste
lui de teatru „TUNUL DE CIREȘ”- lucrare dl.Ciprian Taloș, doctor Lucian Munteanu, momente marcante din această seară, au
a dramaturgului Pașcu Balaci, personali- scriitorul și ziaristul român Georghe Roca fost o adevărată lecție de istorie – care nu
tate marcantă între scriitorii de pe malul din Australia- născut în Huedin, jud. Cluj, trebuie uitată de urmașii Neamului Româ-
Crișului. scriitorul român Ivan Lungu din Haifa-Is- nesc”.
Lucrarea „Tunul de Cireș” a fost rael, a cărui părinți au fost deportați din Distinsul autor , avocat Pașcu Balaci
consacrată preotului protopop martir Oradea și uciși la Auschwitz, precum și po- la finalul festivității a fost felicitat de dl.
Aurel Munteanu , ucis mișelește „prin etul român Tudor Gheorghe din Făgăraș , preot protopop Ciprian Taloș , care i-a de-
răstignire pe tun” și puratat de-a lungul actualmente stabilit în statul Texas, S.U.A. cerant o Diplomă de Excelență , precum și
străzilor miticului oraș Huedin, la 10 sep- Cartea a fost prezentată de preo- de ceilalți participanți la festivitate.
tembrie 1941 – acum 70 de ani, în urma tul protopop dl.Ciprian Taloș al Huedinu-
cedării Ardealului de Nord, prin impu- lui, care a remarcat în alocuțiunea dom- Prof. Roxana Vac
niei sale momentele principale ale vieții
26
Ferestre spre cer Românii
din diasporă

GEORGE ROCA... DE VORBĂ CU STELELE Dallas - Texas, aceea de a


descoperi români pierduţi
Ziarist cu har şi talent, personali- în negura străinătăţii,
tate marcantă a mass-mediei româneşti, de a se apleaca asupra
a presei şi nu numai, de formaţie filolog procesului de emigrare
şi om de teatru, cu pasiune pentru arta şi transformările psiho-
fotografică, poet şi prozator, George Roca sociale prin care trec
mi-a oferit bucuria participării la lansarea aceştia, dar şi pentru a le
volumului „De vorba cu stelele” (voi 1) în înlesni cunoaşterea, pen-
data de 26 mai 2010. Acest eveniment a tru a le oferi şansa de a se
avut loc la scurtă vreme după lansarea afirma, sau pentru a sta-
volumului de poezii „Evadare din spaţiul bili o punte de legătură
virtual” în 26 septembrie, 2009. Ambele între ei şi cei de acasă.
volume au apărut la Editura Anamaroi sub Din această strădanie se
îngrijirea poetei şi prozatoarei Rodica Ele- desprinde bine ideea că dul la arta cu care ştie să se retragă din
na Lupu. Lansarea a avut loc la Biblioteca autorul cunoaşte gustul străinătăţii şi do- faţa persoanelor dificile, a celor depăşiţi
Metropolitană din Bucureşti, fiind organi- rul de ţară, căci vremurile l-au împins să îşi de situaţie, înguşti la minte, încărcaţi
zate de Revista „Romanian VIP”, Editura ducă traiul în îndepărtata Australie. de răutăţi, invidii şi stăpâniţi de dorinţa
Anamaroi şi Liga Scriitorilor din România Articolele sale sunt răspândite răzbunării neînduplecate împortiva riva-
(reprezentată de către doamna Eliabeta în nenumărate reviste de limbă romană lilor. El ştie să pună în lumină spirituali-
losif- preşedintă a Filialei Bucureşti) şi on-line sau tipărite pe hârtie, aflate prin tatea românească, întâmplările vieţii, efor-
de Biblioteca Metropolitană Bucureşti, toate colţurile lumii. E o muncă uriaşă tul la adaptare, dorul de ţară, problemele
prin doamna Mihaela Sfârlea. Frumoasa pe care o face fără răgaz, mânat doar de vieţii de emigrant. „N-aş vrea să mor până
sală în care s-au făcut prezentările a fost dragostea necondiţionată pentru româ- înainte de a vedea Basarabia alipită la pa-
neîncăpătoare. ni, din arzătoarea dorinţă de a salva şi a tria Mamă - România” spune la pagina 46,
„De vorba cu stelele” (vol 1) este face cunoscută cultura şi limba noastră, ca un adânc oftat, scriitorul aproape no-
un interesant volum de interviuri cu ca o adevărată contrapondere faţă de nagenar, Ovidiu Creangă, român născut în
personalităţi româneşti din ţară şi din cei care vor să sfârşească neamul nostru. Basarabia şi trăitor în Toronto-Canada.
Europa, precum scriitorii Cristian Negu- El ne spune cu convingerea unui mare Şi în această carte George Roca ne
reanu, Darie Ducan, Melania Cuc, Mari- român: „Oriunde ne-am afla pe planeta reuneşte visele şi principiile noastre fun-
ana Pop-Mion, fotbalistul Victor Paraschiv Pământ, suntem într-o oarecare măsură damentale, iar străinii au înlesnirea de a
şi artistul plastic Cornel Durgheu, ori răspunzători de promovarea, conservarea cunoaşte mai multe despre poporul şi ţara
din America, Mircea Bădulescu, Ovidiu şi salvarea limbii române.” noastră. Cu căldură şi pricepere scoate
Creangă sau din Australia, cântăreaţa Răsfoind această carte, te laşi se- în evidenţă multe din valorile perene ale
Xonia (Loredana Sachelaru), Gheorghe dus de modul lejer cu care se mişcă prin poporului nostru pe care le face cunoscute
Drăgan, ca să enumăr doar câţiva din cei viaţa şi personalitatea complexă a persoanelor şi peste hotare. [...]
24 de intervievaţi. intervievate, te cucereşte prin fineţea Elena Buică
Volumul întâi „De vorba cu stelele” observaţiilor, inteligenţa şi subtilitatea scriitoare
e o continuare a activităţii sale de publicist, întrebărilor. Ca şi în întreaga sa activitate Pickering Toronto Canda
redactor şef la revista „Romanian VIP” din de jurnalist cultural, te trimite cu gân-

„Focul ce ne arde” -roman, toate apărute


la Editura Ars Longa, Iaşi, 2011, cărţi ce vor
fi lansate în mai multe oraşe din ţară pe
parcursul lunii septembrie.
Flavia Cosma a publicat 17 volume
de poezie, un roman, o carte de memo-
rii de călătorie (atât în română cât şi în
engleză) şi cinci cărţi pentru copii.
Volumul său de versuri Leaves of a Diary
a fost acceptat în cadrul Universităţii din
Toronto, la catedra E. J. Pratt Canadian
Literature ca material didactic pentru
anii 2007-2008. Poemele şi cărţile sale au
obţinut numeroase premii.
În 2008, Flavia Cosma a fost aleasă
International Affairs Chair în cadrul Ligii
Poeţilor Canadieni. Cosma este membră
Flavia Cosma este scriitoare, de televiziune. Vorbeşte fluent engleza, a Uniunii Scriitorilor din România, The
poetă, şi traducătoare româno-canadiană româna, franceza şi spaniola; produce Writer’s Union of Canada, The Ontario
născută în România, câştigătoare a nume- opere originale şi traduceri în aceste patru Poetry Society, British Comparative Lite-
roase premii internaţionale. Este licenţiată limbi. rature Association, Union Hispanoameri-
în Inginerie Electrică la Institutul Politehnic Scriitoarea româno-canadiană cana de Escritores, etc. Flavia Cosma este
Bucureşti şi a studiat teatru în România. Flavia Cosma revine în România cu trei directoarea Reşedinţei Internaţionale
Este de asemeni producătoare, regizoare noi apariţii editoriale. „Pe căi de nimeni pentru Scriitori şi Artişti, Val-David, Que-
şi scenaristă pentru filme documentare ştiute” - poezie, „Cartierul latin” - poezie şi bec, Canada. [continuare pag. 38]

27
Atitudini Civice Politica regionalizării

P entru a fi pe înţelesul tuturor proiectul care a fost dezbătut


pentru România cu privire la regionalizarea acesteia, am decis să
prezint aspectele esenţiale ale termenilor care se utilizează mai
des referitor la politica regionalizării ţării noastre.
Descentralizarea este procesul prin care se acordă
independenţă administrativă organelor locale sau regio-
nale ale unei administraţii. Punerea în practică a principiului
descentralizării necesită un transfer de competenţă de la centru
către colectivităţile regionale şi locale, însoţit la rândul său de un
transfer de resurse, servicii şi bunuri de patrimoniu, pentru a se
crea condiţiile de exercitare reală a competenţelor respective. În
funcţie de responsabilităţile transferate, descentralizarea poate
fi împărţită în trei categorii: politică, administrativă şi fiscală.
Termenul de regionalizare se referă la o împărţire a teritoriului
naţional în regiuni. Regiunea este parte a teritoriul caracterizată
de particularităţi care o diferenţiază de zonele înconjurătoare.
Se pot distinge două feluri de regiuni. Regiunea fizico-geografică
care este coerentă din punct de vedere al localizării geografice,
istoriei comune, dezvoltării etc. şi regiunea socio-economică,
delimitată pe baza factorilor antropici, cum ar fi utilizarea teri-
toriului pentru agricultură, industrie etc. sau prin legături eco- Tratatul de la Maastricht a contribuit decisiv la creşterea
nomice. În funcţie de criteriile folosite pentru delimitarea sa re- importanţei actorilor subnaţionali la nivelul Uniunii prin intro-
giunea poate fi naturală, istorică, economică sau administrativă. ducerea principiului subsidiarităţii, ca principu de bază al Uniunii
Regionalismul în interiorul unui stat este văzut ca tendinţa Europene şi prin constituirea Comitetului Regiunilor, ca for politic
de a promova dezvoltarea vieţii şi a organizării regionale. El are prin care autorităţile locale şi regionale îşi pot face auzită vocea
ca scop valorificarea unităţilor teritoriale de dimensiuni mai re- în Uniunea Europeană.
duse decât teritoriul naţional, prin exaltarea elementelor origi- Principiul subsidiarităţii apare formulat în articolul 5 al
nale ale grupului de bază fie că sunt de ordin economic, geogra- Tratatului privind Uniunea Europeană în care se prevede că:
fic, istoric, lingvistic etc. Se impune o distincţie între regionalism „În domeniile care nu sunt de competenţa sa exclusivă, Comu-
şi regionalizare. Regionalismul este rezultatul unui proces de jos nitatea nu intervine, în conformitate cu principiul subsidiarităţii,
în sus, de conştientizare de către unele comunităţi a unor deze- decât în cazul şi în măsura în care obiectivele acţiunii preconizate
chilibre regionale, a subdezvoltării economice, a centralismului nu pot fi realizate într-un mod satisfăcător de statele membre,
statului în care trăiesc. Regionalizarea este procesul de sus în jos, însă pot fi realizate mai bine la nivel comunitar datorită dimensi-
prin care statele sunt cele care conştientizează aceste probleme unilor sau efectelor acţiunii preconizate”
şi trec la descentralizarea sistemului lor politico-juridic printr- Prin articolul 198 al aceluiaşi tratat se înfiinţează un
o instituţionalizare la nivel regional. Ea decurge din scopuri “comitet cu caracter consultativ constituit din reprezentanţi ai
practice, legate de necesitatea găsirii celor mai adecvate cadre colectivităţilor regionale şi locale, denumit [...] Comitetul Regiu-
spaţiale şi teritoriale pentru orientarea proceselor de dezvoltare nilor.”
economică şi socială. Politica regională este una dintre principalele activităţi
Mişcarea regionalistă în Europa se exprimă în diferite ale Uniunii Europene şi, conform Tratatului de la Maastricht, are
forme politice şi teritoriale relevând marea diversitate a conti- ca scop coeziunea economică şi socială. Principiile care stau la
nentului european. Regionalizarea administrativă – al cărei spe- baza ei sunt cel al echităţii, conform căruia e inechitabil ca stan-
cific constă în crearea de către stat a unor autorităţi subordo- dardul de viaţă să difere semnificativ de la o regiune la alta, cel
nate guvernului, chiar dacă beneficiază de un grad de autonomie al eficienţei, conform căruia resursele Uniunii Europene sunt
şi al căror scop este să promoveze dezvoltarea economică, se subutilizabile în regiunile mai sărace, şi cel al solidarităţii, con-
întâlneşte în Grecia, Portugalia, Danemarca, Anglia şi Suedia. În form căruia pentru atingerea echităţii şi eficienţei e nevoie de un
state ca Germania, Danemarca, Finalanda, Irlanda regionaliza- transfer de resurse dinspre zonele bogate spre cele sărace.
rea se realizează prin intermediul autorităţilor locale existente, În Europa Centrală şi de Est problema descentralizării a in-
care sunt instituţii descentralizate, beneficiind de puteri proprii trat pe agenda politică la începutul anilor 1990 sub influenţa a doi
şi aflate pe un palier de cooperare între ele. factori. În primul rând, restaurarea democraţiei a dus la o dorinţă
Descentralizarea regională teritorială prin crearea unei puternică de a adopta în aceste ţări standardele instituţionale ale
noi autorităţi teritoriale la un nivel superior celei existente, cu Europei de Vest, aceasta inculzând şi reinstaurarea guvernanţei
compentenţe în special economice legate de dezvoltare se locale. Un al doilea factor a fost influenţa Uniunii Europene.
întâlneşte în Franţa. Regionalizarea politică sau regionalismul Analizând dimensiunea instituţională a regionalizării,
instituţional, caracterizat prin acordarea de puteri legislative Gerard Marcou distinge cinci tipuri diferite de cadre instituţionale
unei adunări regionale, precum şi prin existenţa unui executiv cu de lucru:
caracteristici de guvern regional este specifică Spaniei, Italiei şi • regionalizare administrativă;
Belgiei şi se bazează pe recunoaşterea unor particulrităţi etnice, • regionalizare prin intermediul autorităţilor
culturale sau lingvistice. locale existente;
Începând cu mijlocul anilor 1980 s-a constituit o „Europă • descentralizare regională;
a regiunilor”, informală, prin intermediul unor contacte orizon- • autonomie regională;
tale între instituţiile regionale ale diferitelor ţări. Regiunile au • regionalizare prin entităţi federale;
început să insiste asupra necesităţii recunoaşterii lor în sistemul
instituţional comunitar, printre măsurile luate fiind şi stabilirea [ continuare în numărul următor]
unor birouri de reprezentare şi informare la Bruxelles.
Politolog Felixa Miclea

28
Parteneriat sau dușmănie ?
Istorira Culturii - Cultura Istoriei

I n locuri şi în situaţii cu totul deose-


bite ne este dat să auzim destul de des dic-
pluripartit. În acest scop, el a înfiinţat Par-
tidul Muncitoresc Creştin, de sorginte
laburistă, cu un program propriu, adaptat
pentru schimbarea esenţei raporturilor
dintre români şi maghiari.
Cine a fost de fapt Aladâr Szobo-
tonul antic: Historia magistra vitae. Acest condiţiilor de la noi. În spiritul percepte- szlai? El s-a născut la 25 ianuarie 1925
adevăr a fost recunoscut şi repetat de-a lor dreptăţii, ale personalismului şi ale la Timişoara, unde şi-a urmat studiile
lungul secolelor, cu predilecţie de către subsidiarităţii şi trăgând învăţămintele tu- în cadrul Liceului Piarist. În 1940, s-a re-
adepţii muzei Klio. turor regimurilor de până în anii cincizeci fugiat împreună cu părinţii la Cluj, unde
Fără doar şi poate, mai ales în ai secolului al XX-lea, el a conceput o a şi-a încheiat pregătirea liceală. A studiat
condiţiile unei vieţi pe care o trăim în treia cale, aceea a participaţiilor, a unui apoi teologia catolică la Alba Iulia, care
epoca vitezei, inclusiv în epoca răspândirii sistem economic pe acţiuni ale celor ce în cursul războiului a funcţionat un timp
informaţiilor, adăugând nemulţumirile muncesc. la Cluj, iar spre sfârşitul studiilor s-a re-
noastre faţă de evenimentele politice, Aladár Szoboszlai a efectuat fugiat la Zirc, în Ungaria, revenind apoi la
economice, sociale sau de altă natură con- o analiză profundă a societăţii epocii Alba Iulia. Ultimul an de studiu în teologie
siderate a fi prea lente în raport cu ceea ce amintite, într-un spirit scrutător, chiar ne- Szoboszlai l-a terminat la Timişoara, fiind
am dori să întrezărim, dictonul menţionat milos am zice, atât faţă de unii, cât şi faţă hirotonisit de episcopul Pacha. În calitate
este pus de către unii pe drept cuvânt de alţii, inclusiv a relaţiilor româno-maghiare, de capelan a slujit mai întâi la Timişoara,
sub semnul întrebării. Şi, deşi noi înşine propunând o modalitate de rezolvare a apoi la Pecica (Rovine) şi la Arad. Fiind o
susţinem că - direct sau indirect -, pe lângă acestora. în cele ce urmează, vom încerca fire independentă şi principială şi deloc
aspectul informaţional, scopul asumat al să prezentăm ideile lui Szoboszlai cu pri- slugarnică, în ciuda unor aparenţe, el nu
istoricilor a fost dintotdeauna şi cel educa- vire la raporturile româno-maghiare, fiind sprijină mişcarea de pace iniţiată de pu-
tiv, totuşi suntem nevoiţi să recunoaştem conştienţi că rândurile de mai jos nu pot terea comunistă în rândul bisericii cato-
că adesea repetăm greşelile pe care le-au substitui textele respective, nici stilul lor lice şi intră în conflict cu reprezentanţii
comis antecesorii noştri (sau nu învăţăm cu totul singular, proprii unui debateur de locali ai puterii şi pe tema educaţiei reli-
din exemplele lor). De ce? Fiindcă proble- talie, partizan convins al înţelegerii româ- gioase a copiilor. El s-a remarcat şi la Arad
mele/situaţiile de odinioară persistă, nefi- no-maghiare. Subliniem acest element prin predicile sale care făceau referiri
ind rezolvate. Ceea ce lipseşte şi în zilele definitoriu al scrierilor autorului, întrucât la situaţia din ţară, la măsurile luate de
noastre este abordarea din perspectiva unele afirmaţii ale lui pot surprinde sau reprezentanţii puterii. Totodată, el s-a în-
raţionalităţii, adică pragmatismul. chiar să deranjeze prin francheţea şi sin- cumetat să facă colecte pentru călugării
Ca urmare, greşelile din trecut ceritatea argumentării, indiferent că este minoriţi îndepărtaţi de la Arad, cărora li
se repetă. Insistenţa cu care se revine la vorba de interesele recunoscute sau nu, s-a impus domiciliu forţat la Estelnic, în se-
stări de fapt deja trăite şi nerezolvate la ori atitudinile şi greşelile de ordin politic cuime.
momentul oportun dă naştere în con- ale ungurilor faţă de români, respectiv ale Devenind tot mai indezirabil, în-
tinuare la fenomene negative, fapt care românilor în raport cu ungurii. tre Szoboszlai şi protopopul nou numit
demonstrează că de-a lungul istoriei, une- Textele lui Szoboszlai, care s-au izbucneşte un conflict în care intervine şi
ori se păşeşte şi înapoi, pierzând pe parcurs păstrat în arhivele securităţii, ele fiind Securitatea. După ce forurile bisericeşti
rezultate ce au fost o dată obţinute. Cauza corpuri delicte folosite de către procurori, superioare îl suspendă pentru nesupunere
acestui proces este fie lipsa de informaţie, aproape necunoscute până în prezent, vor şi comportare nedemnă, lui Szoboszlai i se
ori necunoaşterea evenimentelor petre- trebui citite cu mare atenţie, căci ele au intentează un proces de către oficialităţi,
cute, inclusiv rezolvarea problemelor fost scrise cu sinceritate, sine ira et studio, sub pretextul nesupunerii faţă de supe-
ridicate odinioară, fie lipsa capacităţii de de pe poziţii voit „obiective”. riori şi calomnierea lor, respectiv pentru
pătrundere a esenţei întâmplărilor re- Calea de „rezolvare” a raporturi- ţinerea în mod clandestin, la case parti-
spective, fapt care subliniază veridicitatea lor româno-maghiare propusă de sem- culare, a slujbelor bisericeşti, dar de fapt
dictonului antic, dar într-un sens mult mai natar face parte din viziunea sa mult mai pentru acţiunile sale făţişe „îndreptate
profund: trebuie să cunoşti foarte bine cuprinzătoare, pe de o parte privind rolul împotriva regimului existent în România”.
evenimentele trecutului, pentru ca aflat/ politicii creştine pe plan mondial, iar pe De fapt, însă, era vorba de refuzul său de
fiind în posesia lor să devii un magister, de alta pe plan intern, în ceea ce priveşte a participa ca preot la „mişcarea pentru
care să fie în măsură - adică să ştie - să structurile economice şi sociale, bazate pe pace”, tonul şi acuzele cuprinse în predicile
rezolve (!) problema în cauză. Legat de o „revoluţie” morală. Aceeaşi viziune care sale, sprijinirea prin colecte a călugărilor
acest aspect, se mai impune o precizare, îl călăuzise pe acest preot să caute calea minoriţi expuzaţi din Arad, inclusiv „jocul”
anume că nu o singură persoană trebuie spre „o societate mai dreaptă” l-a îndrep- său foarte abil, prin care a încercat să pară,
să înţeleagă justeţea unei măsuri pentru tat şi spre abordarea raporturilor româno- deşi nu era, unul cu relaţii cu Securitatea.
ca apoi aceasta să fie aplicată. In cele ce maghiare. După condamnarea la şase luni de
urmează, dorim să prezentăm ideile unui Deşi nu puțini au fost şi sunt aceia închisoare, mai slujeşte la câteva parohii
autor de excepţie, până acum necunos- care vorbesc când cu voce tare, când mai din regiunea Timişoara, după care este
cut, fiind ostracizat în anii comunismului, în şoaptă despre o duşmănie româno- din nou arestat, iniţial sub pretextul de
mai precis condamnat la moarte şi execu- maghiară multiseculară şi despre ne- exercitare ilegală a medicinei, dar de fapt
încetate conflicte ale celor două pop- pentru activitatea de organizare a Partidu-
tat, care a uneltit împotriva „regimului de lui Muncitoresc Creştin, a elaborării pro-
democraţie populară”, considerat a fi un oare, adevărul este cu totul altul. Pentru
asta, însă, trebuie să fie bine cunoscută gramului acestuia, respectiv a organizării
duşman de clasă înrăit al acestuia. unei lovituri de stat, menită să schimbe
Cunoscut din păcate aproape de- istoria şi mai ales istoria comună a celor
două popoare. Aladár Szoboszlai ştia că regimul „democtrat popular” din România
loc până şi de publicul cititor maghiar, şi cu şi pentru că a atentat la integritatea
atât mai puţin cunoscut publicului româ- există o convieţuire româno-maghiară statală (!) a României prin preconizarea
nesc, Aladár Szoboszlai a dorit reformarea multiseculară şi de netăgăduit, convieţuire realizării confederaţiei româno-maghiare.
societăţii prin înlăturarea sa şi înlocuirea care nu ar fi fost posibilă în cazul unei Sentinţele pronunţate împotriva aces-
acestuia cu un sistem care nu era nici co- duşmănii despre care pomenesc unii. tor „duşmani” ai Republicii Populare
munist, dar nici capitalist. Ideea pare să fi Infestarea opiniei publice cu Române survin în urma revoluţiei din
fost naivă, deşi nu trebuia să fie neapărat. această idee ab initio a dăunat mult mai Ungaria şi a reprimării ei sângeroase,
Căci, urmărind pulsul vieţii politice mult relaţiilor româno-maghiare decât respectiv în paralel cu pedepsirea
internaţionale, acest preot catolic, cu- înseşi evenimentele trecutului. Exacer- exemplară a participanţilor începând cu
noscând pe pielea proprie ce însemna de barea unor sentimente pe temeiul unor anul 1956. Szoboszlai a avut doar 33 de ani
fapt şi în esenţă „regimul de democraţie evenimente reprobabile sau cu ocazia când a fost executat.
populară”, a sperat în revenirea la un regim aniversării lor, au îngreunat şi grevează şi Karoly Vekov
azi încercările de apropiere, preocupările [continuare în numărul următor]

29
Farmacia naturii

ROMÂNIA FARMACIA LUMII Rezultanta matricei lingvistice:

P entru a înțelege mai bine tainele


„Medicinii sacre” a dl. Tudor Diaconu,
Alifia tomnatică – s sigur, aci
moșii, Sânta Nucet, ci-i mag
rugu. Soroaică – s nu lom opis
cel care a decriptat codul Geto-Dacic, ne nu-Leac dă stup tulpina lui
informează prin strădania domniei sale șopru.
despre toate posibilitățile tratamentelor Deci, dragi cititori, inter-
naturiste, asupra bolilor corpului omenesc pretând matricea lingvistică cu
și vom observa că se reiterează ideea ci- atenție aflăm că nu se cunoștea
tirii textelor biblice și a celor sapientale cu până acum faptul că „floarea-
soarelui” ar fi folosită de leac
ochiul minții. Iar pentru a înțelege durerile
împotriva reumatismului și nici
corpului, tratamentele necesare pentru a modul de preparare a alifiei
le elimina trebuie, cum însuși afirma dom- așa cum rezidă din text. Recol-
nia sa, citându-l pe Platon : „toate se trag tatul tulpinei se face până la
din suflet, atât cele rele cât și cele bune ale Sărbătoarea Moșilor, partea de
trupului ființei noastre întregi, revărsându- sus „nu-i leac de stup” , adică
se din suflet , așa cum se răsfrâng de la partea torsionată care menține
propriu-zis pălăria cu semințe ,
cap asupra ochiului. Ca urmare, mai ales împreună cu untură și miere de
sufletului trebuie să-i dăm îngrijire dacă albine; toate fierte împreună
vrem ca de-opotrivă, capul cât și restul la foc scăzut 25 minute și stre-
trupului să o ducă bine.[...]” (Medicina curate apoi , se depozitează în
sacră, pag.12) cutii și se păstrează la rece. Ali-
fia se va aplica pe locurile dureroase. Tratament propus: se prepară o
Retorica ne demonstrează că me- infuzie, ceai decoct sau macerată-n vin -
dicina de azi prin toate categoriile de medici planta traista ciobanului, consumându-se
BOLI NEVINDECABILE
specialiști ne confirmă ipoteza : „medicii în perioada respectivă, o ceașcă de ceai la
însăși mor de boala pe care o tratează al- 2 ore.
Psoriazisul:
tora”, în concluzie, astăzi te tratezi de o Din categoria bolilor nevindeca-
Remedii împotriva Cancerului de Prostată
boală și mori de alta. bile, sau tratate medicamentos prin seruri
Se poate afirma că toate plantele injectabile face parte și psoriazisul, care
Subscriem informațiilor primite în
au un rol deosebit de important în starea provoacă dureri, mâncărimi, fisuri care
cartea mai sus amintită, căci planta cea
sângerează – observații pertinente atât
de sănătate a omului; datorită faptului că mai liniștitoare și bună de leac este PELI-
din partea bolnavului cât și a medicului.
medicamentele moderne sunt uneori im- NUL. Sunt cunoscute sub denumirea de
Tratament propus: se va face
previzibile, iar ca element de bază „fito- PELIN(artemisia vulgaris ) la noi, trei tipuri
frecționarea regiunii infectate cu cojile
de pelin:
terapia” rămâne singură să elimine boala, verzi de nucă, putându-se realiza astfel și
1. Pelinul cu frunze compuse – spinte-
așa cum însuși o afirma Hipocrat: „medici- un decoct: 21 gr. frunze de nuc puse în 2
cate albe verzui , poroase și florile gal-
na tratează, natura vindecă”, în concluzie litri de apă prin comprese. Pentru băi: se
bene
fierb 15 minute, 1000 gr frunze de nuc în
„medicina naturistă nu exclude necesi- 2. Pelinul mic cu frunze albe poroase
3 litri de apă. Lichidul rezultat se amestecă
tatea intervenției medicului ori a farma- 3. Pelinul cu flori verzui- brune dis-
cu apa caldă din baie la 37 ̊ Celsius. (Bio-
puse în capitule.
.

cistului, dar îl îndreaptă spre adevăr”. terapie. Pag.215, V.T.Geiculescu)


Este cunoscut faptul căci marii Proprietățile tonice cunoscute sub formă
preoți ai Antichității știau totul despre or- de ulei volatil, flavonide, carotenoide, fi-
Reglator al ciclului menstrual:
ganism și despre leacuri, așa cum însuși tosteroili, vitaminele B6 și C sunt rezult-
rezidă din pericopa biblică: „ia-ți patul și ante ale cercetărilor de laborator, care
Aflăm din studiile întreprinse căci
umblă”, făcând referire la cei anchilozați au dat rezultate spectaculoase în tratarea
singura plantă folosită în reglarea ciclului
de afecțiuni reumatice. acestui tip de cancer, încă din vremea ge-
menstrual la femei, care a dat rezultate
Desigur că azi medicina recomandă to-dacilor.
neașteptat de spectaculoase este „Traista
anumite tratamente și stațiuni balneocli- Matrice lingvistică:
ciobanului” (Bourse-av Pasteur- Capaella
materice pentru asemenea afecțiuni , dar deasupralu 5:9843:126107
gursa pastoris), pe care geții au cifrat-o
este cunoscut faptul că frigul și umezeala iomicronom 91:8723:10564
astfel :
favorizează reapariția bolii. Dar totuși dacii icronaccen 610789543-4-12
ntuteraaav 3256:8714910-5-
știau remedii pentru reumatism din care Rezultanta matricei lingvistice: Cancerul
caduselucs 1231045-7-6:789
redăm din text: lăsă depuroi nocs, scrie Prostata.
beirbamaal 8:9101:27-5-3645
auiotasigm 653417-2-10892 eacdacavin 2-445109:3867-4-1
aniionicro 9-2-187;651034-6-1 Tratament propus: se pun 20 – 30 de
avticvtrac 21:106897-8-543
naccentuat 21109-4-68457-6-3 grame de frunze sau vârfuri la macerat
icsioniung 4:123756-2-8910
signavirgu 27-8-453-2-81096-15-1 într-un litru de vin generos...fortifiant, fe-
ronsolapis 9:105671-2-7234-4-1
laomicronu 8735624-4-910-1-1 brifug, stomatit.
psilonscul 87:5132-7-6910-7-4 Rezultanta matricei lingvistice: „Uter
catpusdeas 891-2-72-5-10456-4-3 cântau Cadmus e Luca alb, es iarba da- [Continuare în numărul viitor]
upr aluiups 152144:287-3- nii cuca Eva curat citii ICESION, ungi solar
ilon 103936-1- Pons – R”. Ing. Mircea Vac

30
VÂNĂTOAREA ÎN TIMP DE CRIZĂ 3, 2, 1…Filmăm!

Din tot ce destinul a scris pentru noi


În mreaja vieţii triste, trecut în ispite,
În ţara în care-nţelepţii în nevoi
Ascund azi lumina în lacrimi cernite.

Aş vrea uneori să-nfrâng nemurirea,


Acestui popor flămânzit de cultură
Ce-şi clatină-n vremi credinţa- zidirea
Ş-apoi mă priveşte din trecutu-i cu ură.

Reprimă-ţi “brutalul” bătrâne pământ


Şi iartă-ne nouă, tăcut, reavoinţa!
Că cei mici şi slabi derivă-n cuvânt,
Bătând pe la porţi, răstignindu-ne fiinţa.

Obloanele-s trase pe chipul tău ţară,


Precum e sufletul nostru, umplut de amar
Iar publicul nins, dezolat e pe-afară
Ş-ascultă o vioară, cu-n refren în zadar.

Solistu-i din vremuri plecat, gânditor


Cu faţa-i ceruită în palida moarte
Şi-ncet rând pe rând, mai moare un actor,
Iar scena tăcută mai scrie o carte.

Ades, uneori, devenim iar actori


Jucând sub portaluri scenarii de piese,
Pe-o scenă pierdută-ntr-un lung coridor
Şi-un trist “benvenuto”- a fost, nu mai este.

Rep.: Domnule director cum apreciați influența crizei actuale asu-


pra fondurilor cinegetice ale A.J.V.P.S.Bihor? Orândă
Director A.J.V.P.S: Așa cum de altfel, s-a întâmplat în întreaga țară,
și la noi, în județul Bihor, criza actuală a dus la fărâmițarea fonduri- C-o lacrimă ating roua iubirii,
lor cinegetice avute în gestiune până acum, nu demult, când parte Şi ceaţa mă-mbată în parfumu-i hilar
din acestea au fost scoase la licitație, iar altele au fost distribuite Şi-n zori mă trezesc- căzuţi trandafirii,
Petala pierdută-n feciorelnic nectar.
prin atribuire directă.
Rep.: De câte cluburi și fonduri cinegetice dispune azi A.J.V.P.S-ul Adesea te caut în neant... nu-i nimic
condus de dumneavoastră? Iar visu-mi în zori se-ncheie tihnit,
Director A.J.V.P.S: Reflectând asupra situației reale de azi; vă in- Şi lacrimile-mi cad sub formă de spic
formez că A.J.V.P.S Bihor dispune de : 5 cluburi vânătorești cu 25 Pe zâmbetul chipului tău ostenit.
fonduri cinegetice pe o suprafață de 249210 hectare și de 1273 de
vânători. Selecţii de cărţi cu nobile împliniri,
Rep.: Celelalte fonduri de vânătoare cum au fost distribuite – la Mă-ndemni să-ţi citesc viaţa-ntr-o filă,
modul general, fără particularități individuale, dacă ne puteți Mesteacăn căzut sub triste răstigniri
spune – cui i-au fost atribuite și cum? Te aştept eu tăcută, pierdută, febrilă.
Director A.J.V.P.S: Reiterez faptul căci alte asociații gestionează
un număr de 36 de fonduri cinegetice pe o suprafață de 369393 O rană deschisă îmi laşi tu în piept,
În vocea tăcută a trecutelor nopţi
hectare; fiindu-i atribuite astfel Direcției Silvice un număr de 7 fon- Şi-mi ceri din priviri cu-nţeles să te iert,
duri cinegetice, pe o suprafață de 67538 hectare; iar Facultății de Tu veşnicul hoţ- neiertat îmi eşti soţ.
Mediu din cadrul Universității Oradea – 1 fond, respectiv fondul
nr.63 din zona Pietroasa cu o suprafață de 14414 hectare teren. Anca Negrău
Rep.: Știut fiind faptul că județul Bihor dispune de o faună
diversificată în zonele vânătorii; ne mai caută vânătorii din
străinătate față de anii trecuți?
Director A.J.V.P.S: Da... vă pot informa ca A.J.V.P.S Bihor a fost so-
licitat și în acest an de vânătorii din străinătate, nu mai puțin de 43
de grupuri , în perioada în care a fost sezonul deschis la : căpriori,
prepelițe, cerb comun și mistreți din țări ca : Austria, Germania, ASIGURĂM GARANȚII, MONTAJ ȘI VERIFICARE
Spania și Italia etc. INSTALAȚIE ELECTRICĂ GRATUITĂ!
Rep.: Colateral activității organizate de vânătoare, braconierii își
mai fac simțită prezența pe raza fondurilor cinegetice din subor-
dinea A.J.V.P.S-ului?
Director A.J.V.P.S: Da.. și nu... vă pot informa căci cu toate prero-
gativele crizei, în acest an nu au fost depistați braconieri decât în
două cazuri izolate: un caz cu doi căpriori iar celălalt cu un mistreț,
situații în care organele abilitate ale statului și-au făcut datoria, iar
vinovații au fost trimiși în instanță; și ce pot să vă mai spun este
faptul că paznicii de vânătoare și-au făcut cu prisosință datoria.

Marius V. Pop
Membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România

31
Oradea, scaun de judecată
Memoria Istoriei

U n exemplu în acest sens îl oferă


un oarecare Opoy din satul Gourou (fost
sat lângă actuala localitate Săcăşeni, jud.
Maramureş) care „văzând o spadă la An-
drei vânător de bouri din satul Mărtineşti
(jud. Satu Mare) l-a învinuit de furt (...).
Aşadar Andrei a venit la Oradea la octavele
tuturor sfinţilor (adică la 1 noiembrie,
n.n.), adică la termenul pe care pristavul
spunea că l-a rînduit pentru amândouă
părţile, dar Opoy nu s-a înfăţişat” .
Înainte de aplicarea probei fierului
înroşit acesta era binecuvântat de către
episcop pentru a garanta corectitudi-
nea întregului act şi implicarea divinităţii
în stabilirea vinovăţiei ori, din contră,
a absolvirii de acuze: „Binecuvântează
doamne părinte, se spunea în acest sens, după care era întrebat dacă se considera care slujitorul canonicului Tiba din Vaţ, pe
Dumnezeule atotputernic şi veşnic, prin vinovat. Răspunsul negativ atrăgea au- nume Paul, „a pârât pe nişte femei, anume
chemarea sfântului tău nume şi prin ve- tomat obligativitatea apucării fierului şi pe Mizla şi Vtalou, spunând că au făcut să
nirea fiului tău, unul născut, Domnul Nos- purtarea sa pe o anumită distanţă. „În- fie luată într-ascuns slujnica sa cu numele
tru Isus Hristos şi prin darul Sfântului Duh, tregul ceremonial era impresionant, scria Scereteu. Tăgăduind ele aceasta, pomeni-
întru arătarea dreptei tale judecăţi, acest istoricul Liviu Borcea, la el participând un tul Paul a adus pe unul cu numele Paris,
fier, ca să fie el sfinţit şi consacrat, pentru mare număr de oameni din toate straturi- care i-a adeverit fapta lor. Şi cum Paris
ca alungându-se departe orice viclenie le sociale ale oraşului”. După săvârşirea mărturisea stăruitor împotriva lor, Brictius
a diavolilor să se arate credincioşilor tăi probei mâna care ţinuse fierul era legată episcopul de Vaţ a trimis pe susnumita
adevărul dreptei tale judecăţi, prin Dom- cu o faşă şi pecetluită de către Capitol, iar Mizla şi pe Paris la Oradea, pentru proba
nul Nostru Isus etc. Dumnezeul lui Avraam, după un număr de zile (de regulă între 3 fierului roşu, unde aceea, purtând fierul
Dumnezeul lui Isac şi Dumnezeul lui Iacob, şi 8) i se dezlega cercetându-se dacă în- pentru sine şi pentru doamna Vtalou, s-a
Dumnezeul tuturor acelora care trăiesc tre timp sigiliul nu a fost desfăcut (sigilium ars”.
cu credinţă, Dumnezeule <tu care eşti> non sanum) pentru aplicarea unor leacuri Situaţiile în care o rudă putea fi
începutul şi arătarea a toată dreptatea, sau balsamuri care să fi grăbit vindeca- supusă probei fierului roşu în locul princi-
care singur eşti judecător drept, puternic rea. Stabilirea vinovăţiei, ori, din contră, a palului acuzat, în special când cei acuzaţi
şi răbdător, binevoieşte a ne asculta pe noi nevinovăţiei, se stabilea chiar în funcţie de direct erau bătrâni şi bolnavi pot fi dove-
slugile tale, care ne rugăm către tine pen- acest aspect. dite de exemplul unui anume Fileka, sluga
tru binecuvîntarea acestui fier (...). ca să După cum reiese din unele părţi comitelui Cosma acuzat de Grigore de uci-
fie spre mângâiere acelora care îl poartă ale Registrului, se poate concluziona că derea unui supus al său „arbitrii fiind Ia-
şi care au dreptate şi cred în dreptatea la proba fierului roşu puteau fi supuşi şi cob, Marcens, Herne şi abatele Ştefan din
şi puterea ta. Şi să fie foc arzător celor complicii persoanelor acuzate (precum Perthur din comitatul Shung, pristav fiind
nedrepţi, şi făcătorilor de nedreptate şi cei bănuiţi că ar fi cumpărat lucruri de la Feud din satul Noen. Deoarece Fileka fiind
acelora care nădăjduiesc în nedreptatea hoţi), rudele directe, servitorii ori anumiţi bolnav n-a putut veni la locul din <Oradea>
lor în sprijinul diavolului”. împuterniciţi, fie personali, fie ai unor pentru a purta fierul, fratele său Simon,
Practica binecuvântării fierului comunităţi. Un exemplu în acest sens ne purtând fierul, s-a desvinovăţit pentru el”
roşu ori a apei clocotite de către oamenii furnizează cazul locuitorilor din Kenesy, ; nu lipsesc nici cazuri în care fiii îşi înlo-
bisericii a continuat să dăinuie mult timp şi anume Kerew, Uruz şi Micus şi ai altora cuiesc părinţii neputincioşi: în acest sens,
după aceea, chiar dacă la conciliul al IV-lea din comitatul Dobâca care s-au prezentat în 1217, „Yrgolin din satul Fon a învinuit
de la Lateran din 1315 acest lucru a fost cu înaintea lui Turdemetz „comitele curial de vrăjitorie pe consăteana sa, soţia lui
desăvârşire interzis. din Canar” pentru o plângere împotriva Cheka. Cercetându-i, Grigore comitele din
La Oradea proba fierului avea loc sătenilor Turuz, Jolegven, Gyok etc. din Potoc i-a trimis cu pristavul numit Toma
în pronaosul catedralei din cetate, proce- satul Pelenka acuzaţi de ocuparea unui din satul Kaboy la Oradea pentru proba
durile derulându-se după ce în prealabil „pământ de două pluguri şi pentru două fierului roşu. Dar, cum se părea că din cau-
se ţineau trei zile de post. După sfinţire se sute de clăi de bucate”. za adâncei bătrâneţi ea nu va putea purta
trecea la încălzirea propriu-zisă, aceasta Deoarece nu s-a ajuns la o fierul, judecătorul scutind-o a poruncit ca
efectuându-se până la o temperatură su- soluţionare a conflictului „suszisul fiul său cu numele Moda să poarte fierul
ficient de mare încât să producă o arsură judecător Turdemetz i-a trimis, cu prista- pentru mama sa. Purtând fierul dânsul, a
printr-o simplă atingere, nu însă şi cicatrici vul Ochy din satul Ţentea pentru proba dovedit nevinovăţia <mamei sale>”.
nevindecabile (de altfel în niciun caz nu a fierului la Oradea, unde omul sătenilor din
fost consemnată o rănire gravă sau pier- Kenesi, cu numele Petru s-a ars” . Prof. Ioan Ciorba
derea vreunui braţ). Înainte de luarea sa în Cazul de mai sus poate fi completat [continuare în numărul viitor]
mână acuzatul se supunea spovedaniei, de cel consemnat în anul 1229 în

32
Portul țărănesc al
femeilor din Bihor
- fragmente din studiul unui vast document -

[...] În ceea ce privește croiul spăcelului, Uneori, broderia umărului era


La finele secolului XIX și începutul trebuie remarcat faptul că pânza nu pre- completată în exterior, spre mânecă,
secolului XX își face „intrarea” în lumea sate- ferea tăieturi, formele fiind create prin printr-o fodră îngustă din dantelă, încrețită
lor kișkineu, baticul de cumpărat din piețe, încrețituri- zona gâtului, umerii și pum- și tivită cu fir de culoarea ansamblului or-
târguri sau prăvălii. Era purtat, la început, la natele fiind strânse în cute mărunte; dar la namental.
evenimente speciale, duminica, de sărbători subsuoară se cosea un ic triunghiular. Ca decorație, pumnatele reprezintă
sau la joc. Aveau căutare kișkineauăli pe fond Cusătura se realiza cu mâna- prin corespodenții simetrici ai umerilor. Și
negru; pentru femei învârstă și căsătorite, copcițe sau urma mâții. Gulerul spăcelului aici avem unul sau mai multe registre
pe fond roșu și ulterior, albastru, pentru fete era, la origine, îngust, brodat în între- ornamentale, în funcție de lățimea lor,
și tinere neveste. Aveau un colorit variat și gime, asemenea unei „borduri”, pentru ca încrețiturile, „evantaiul” realizat de fodră
bogat și modele florale. în secolul XX, acesta să sufere modificări etc.
Tot în aceeași perioadă apare și esențiale- un guler extins, din cipcă cu Există un corespondent și între
kișkineul de păr sau cârpa de păr, dintr-un
material de bună calitate, durabil și puternic clenți mai mult sau mai puțin încrețit. pumnate și guler- gulerele noi limitate
înflorat, cu jurî, în general de culoare roșie Acest tip de spăcel putea să aibă deschi- ca mărime au pumnate mai strânse , în
pe fond negru. derea și în față extrăgându-se la gât tot cu timp ce gulerele extinse, cu fodră, sunt
un golund. completate de pumnate cu fodră la fel de
bogată, încrețită și evazată.
Stanurile spăcelului au o broderie
discretă cu motive preluate de pe mânecă,
în trei rânduri verticale expuse pe aprox.
jumătate din lungimea spăcelului, închein-
du-se cu o punte orizontală de mici dimen-
siuni.
Ansamblul de motive este reali-
zat în negru sau roșu, ori negru și roșu,
pe o broderie albă extrem de expresivă și
ea. Din gama tehnicilor de ornamentare
trebuie menționate alături de alesătură,
broderiile realizate miezește (broderie
plină, lucrată pe fir) în crucițe, cu tăieturi
sau cu ciur, cu pene scrise bătrânește,
aceste din urmă fiind lucrate cu spămă.
În preajma celei de-a două mari
conflagrații mondiale, apare o formă mai
modernă a spăcelului – viziclăul, bluzul,
Mâneca – largă și puternic încrețită bluza – confecționată din pânză de casă,
la umăr și la pumnată- cunoaște nu numai apoi din jolj. Era o cămașă cu platcă sau
Spăcelul (spăcel, rar, spătoi) o ornare orizontală (la cot și pumnată) cu tablă, deschisă în față având pe mâneci,
Era confecționat din pânză de cânepă acesta evoluând spre o ornamentație spre la început, ornamente albe, cu ciur, și mai
sau in sau din pânză învălită, din misir pe târziu, ornamente colorate cu cusătură
misir, țesută în două ițe. De la mijlocul plină.
veacului trecut, a început să se folosescă Față de spăcel, croiala viziclăului
joljul (o pânză albă, fină, ușoară, de operează tăieturi în pânză, la subsuoară
fabrică) și stamba colorată. dispare icul triunghiular, registrele deco-
Croiul, amplasarea câmpurilor or- rative obținute prin încrețituri și roituri se
namentale, dar și cromatica au trecut de-a înmulțesc, construcția gulerului și modelul
lungul timpului prin modificări mai mult părții din față și al spatelui cunosc deosebi-
sau mai puțin semnificative. Spăcelul au- ri semnificative. Gulerul, de exemplu, este
tentic, croit din stani și strâns la gât era or- verticală, pe lungime cu 1-3 șiruri de mo- la început rotund și destul de lat, închis la
nat cu cusători de tip vechi- trăsurește, sau tive geometrice, uneori complicate, de gât pentru a cunoaște ulterior o ușoară
cu înt’ingătură – deasupra încrețiturilor mare distincție. „occidentalizare” el devenind cu colț sau
de la gât și de la manșete (broderia era ascuțit, mai îngust cu un mic rever, deschis
în general neagră, cu motive peame- Mai târziu, motivele geometrice la gât pentru ca în fine, să evalueze spre un
trice). Spre deosebire de acesta, spăcelul vor fi înlocuite cu cele florale puternic sti- model de guler dublu – un guler de cipcă
la mâneca primară din umăr, încheiat în lizate, într-o varietate impresionantă: flori gât și pe dedesubt, un guler de pânză de
față sau spate netăiată la umeri, a apărut de câmp „calea rătăcită”, prescura, păsări formă rotundă.
pe la începutul secolului XX, cunoscând pe creangă, flori de grădină-trandafiri, bu- La bluza mai veche, fața și
modificări substanțiale în dispoziția câm- jori, etc. spatele erau realizate dintr-una sau din
purilor ornamentale , a tehnicilor și mate- Tehnica de realizare a ornamentației două bucăți de pânză croite adecvat, iar
rialelor de ornamentare. este cu pene crucești pe pânză în două încrețitura care pornea de la umăr sau de
Așa a apărut gulerul și manșetele ițe. Este o lucrătură măruntă, realizată pe la gât se păstrează până la 1950, după care
(pumnatele, pumnarii și pumnașii) cu spațiul a două sau trei fire, din țesătură, ele încep să dispară.
fodră (din materialul cămășii sau din sobră, spațiată în registre care evidențiază Bluza cu tablă (cămașa cu plotii) are
cipcă). foarte bine motivul adoptat. imediat sub guler o platcă (tăblie) pătrată
Spăcelul autentic, originar se La spăcelele mai noi, cu mâneca (de aprox.20x20cm) ornată cu roituri de o
încheia la spate cu ajutorul unui golund legată din umăr, broderia umerilor se re- formă și bogație deosebite. Era purtată de
(șnur) de culoarea broderiei (negru sau aliza în două sau trei registre, sub care fete de măritat și neveste tinere. Între teh-
roșu). Era îngust la umeri, bogat încrețit era mascată legătura mânecii cu stanurile nicile de realizare, la bluza cu tablă întâl-
sub gulerul-manșetă, cu mânecile foarte spăcelului. Decorațiunea era realizată pe o nim și anumita încrețitură cu măsele.
largi, terminate într-o pumnată tot din lățime de 5-9 cm, densă, alternând într-o
pânza mânecii; bine încrețită, mărginită cu proporție remarcabilă zonele albe, neaco- [continuarea în numărul următor]
cipcă. Poala spăcelului intra sub cingătoare perite, cu cele două sau trei planuri orna-
sau era lăsată liberă. mentate. Miron Blaga, Octavian Blaga, Ioana Urs

33
Obiceiuri de Crăciun
din satul Ticu - Jud. Cluj

S fântul praznic al naşterii Domului aduce, an de an un dar


nepreţuit în sufletele creştinilor de pretutindeni, moment în care
Mulţumim jupâne gazdă
Că ne-ai primit în ogradă,
C-am ajuns sfântu praznic luminat
creştinii simt şi se fac părtaşi prin aproprierea cerului de pământ, Care cu toţi l-am aşteptat ...
al necuprinsei revărsări a iubirii lui Dumnezeu peste noi, reactu- S-auzim îngerii din cer cântând
alizând în chip mirific de-a pururi, pogorârea Sa până la statura Şi-n toată lumea apoi vestind:
chipului omenesc. Că astăzi s-a născut Hristos
Afirmăm pe deplin îndreptăţiţi că mesajul profund Cu chipul mândru luminos !
de credință şi bucurie a Naşterii Mântuitorului Iisus Hristos S-aducă pace-n lumea-ntunecoasă
reprezintă pentru fiecare dintre noi un moment de fraternitate Să te găsească gazdă sănătoasă
creştinească plină de optimism şi de ....apropiere sufletească. Şi să plăteşti colinda noastră
Colindele reprezintă perlele sufleteşti de tranzmitere a mesajului Tot cu mere şi cu nuci
de expresivitate pe care Bunul Dumnezeu l-a transmis prin îngeri Că d-astea le plac la prunci;
în Noaptea Sfântă a Naşterii Pruncului Iisus. De ni da şi vreo doi lei
Obiceiul străbun al colindatului a fost fundamentat de Crească-ţi pruncii frumuşei
păstori, primii colindători, care au mers la peştera luminată unde C-om veni din nou la anu,
S-a născut pruncul Iisus pentru a se minuna de acest semn ceresc Numa să mai crească banu
la care au fost martori. Vă dorim dar prea cinstite
Este elocvent faptul că istoria spirituală a neamului româ- S-aveţi sărbători fericite !
nesc a transmis colindele ca cele mai autentice mărturii ale
trăirilor spirituale ale românilor de-a lungul vremurilor, previzibil Momentul culminant al freneziei sfintei nopţi de Crăciun
pretextând destinul acestui neam pe această vatră şi pământ îl reprezintă colindatul feciorilor şi al fetelor, ocazie cu care se
binecuvântat de Dumnezeu şi edenic rostuit prin tainele credinţei crează o interferenţă extraordinară de imnuri de slavă şi mărire a
noastre străbune. Naşterii Mântuitorului care încep de asemeni de la casa preotu-
În acestă seară minunată a naşterii Domnului Iisus Hristos lui. Feciorii prin specificul tradiţiei, împreună cu ceteraşii angajaţi
întregul univers de sub cupola cerească transmite emoţional bu- încep colinda (Coborât-o, coborât).
curiile duhovniceşti a Naşterii Domnului care într-o indisolubilă Continuând ritualul colinzii de-alungul satului, se adună
armonie cu şiraguri de datini străvechi surprinde elemente cos- bani pentru muzicanţi precum şi cârnaţi tradiţionali, cozonaci,
mice în interacţiune cu personaje şi evenimente istorice pro- pălincă şi vin. Minunatele noastre colinde alcătuiesc un adevărat
found enigmatic prinse în rezonanţă cu bucuria întregului de- univers în care bucuriile duhovniceşti ale Naşterii Domnului se
cor al naturii în care sunt cuprinse: zăpada, bradul, florile dalbe interferează cu spaţiul temporalităţii dintre noi şi străbunii noștri
de măr, vitele şi oile din Viflaim precum şi alte elemente locale printr-o disociere între timp şi spaţiu, prin relevanţa unor mo-
care partinic exprimat reprezintă lacrimile bucuriei îngemănate mente înălţătoare de evlavie şi trăire religioasă. Parte din eposul
secvenţial în colinde, specifice fiecărei zone a ţării. univerului colindelor, a primelor colinde dacă se poate afirma,
Mirajul celest al sărbătoririi Crăciunului în satul Ticu în- sunt din nefericire pe cale de dipariţie.
cepe odată cu intrarea în post – perioadă care incubă activităţi În meticuloasa muncă de cercetător al eposului popular
premergătoare sfintei sărbători care constau în următoarele: pe care o desfăşor cu multă abnegaţie şi dragoste am reuşit să
- curăţarea şi primenirea gospodăriilor în vederea recuperez o parte din cele mai frumoase colinde, care în urmă cu
întâmpinării sfântului praznic; 70-75 de ani, încălzeau atmosfera feerică a nopţilor de Crăciun,
- învăţarea colindelor de către grupuri de copii până la motivaţie cu care avem deosebita plăcere să redăm o mică parte
ciclul gimnazial; din acestea:
- un alt moment special îl reprezit pregatirea stelei pentru
colindat, activitate ce o desfăşoară cei mai destoinici băieţi Când încă prunc a fost Iisus
care vor colinda creştinii din sat cu steaua (steaua cu câr-
cei); Când încă prunc a fost Iisus
În grădiniţă El şi-a pus,
- în ultima săptămână a postului Crăciunului, gospodarii Un trandafir cu gând curat, Şi-n loc de trandafir curat
pregătesc tăierea porcului – Ignatul. Să-I poarte flori de-ncununat. Cu spini capul I-a încununat,
Ceremonialul propriu zis al colindatului atât de mult Şi-n loc de trandafir frumos,
aşteptat de toţi credincioşii, este început de copii, cele mai suave Când trandafirul înflorea Cu capu-n spini, e sângeros.
Aiud de prunci se năpustea,
fiinţe şi curate la suflet, atât de mult plăcute Domnului Iisus Asupra crengilor, cu zor, Astăzi e ziua Ta preasfinte
Hristos care începe o dată cu apropierea amurgului, şi a licăririi Rupând vicleni podoaba lor. Iisuse toţi Te-or ţine minte,
primelor stele pe cer. De asemeni, continuarea colindatului de Că ai pus pe cap cunună de spini
Mai vrei să porţi cunună vrei…? Să speli păcate la păgâni.
către copii, respectiv cei mai destoinici care şi-au pregătit steaua Strigară ceata de mişei;
sau viflaimul reprezintă perioada cea mai fierbinte a serii, mo- Dar spinii totuşi Mi-au râmas,
ment în care evlavia ecoului colinzilor este transmisă cu mare Le-a spus Iisus cu blându-I glas.
înălţare spre ceruri.
Prima colindă ca mesaj mesianic al naşterii Mântuitorului
este începută la casa preotului. Dintre colindele copiilor amin- Ing. Mircea Vac, Jurist Marius V. Pop
tim: Sus la poarta raiului, Măruţ mărgăritar, Florile dalbe, Steaua Membri ai Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România
sus răsare, Trei crai de la răsărit precum şi altele, urmate de
“mulţămitură”:

34
Lirică populară etnologică a Bixadului
pentru săbătoarea crăciunului

lucruri şi stările dorite; cele de-a doua categorie se caracterizează


• uşurarea exprimării în colinde, printr-un discurs simbolc, monologic.
care este de altfel şi scopul obiceiului.
Se ştie că termenul colindă pro-
vine de la latinescul colendae şi slavul Corindiţă cu codiţă
F ăcând o analiză asupra liricii popu-
lare se poate spune despre acesta că este
Kalendazare înseamnă urare. În Bixad ter-
menul cunoaşte forma corindă. În ceea ce
priveşte structura ei aceasta este de tip
Ţâp ochii la poliţă
Văd un căubaş şi-un cârnaţ
Vai de mine mâncala-ş
foarte cuprinzătoare deoarece cumulează ternar; C - oi mânca cârnaţ şî pită
poezia obiceiurilor calendaristice, po- Şî bliduţu cu lăptuţu
ezia obiceiurilor legate de viaţa oşanului, • partea de început care are ca scop Care l-a mânca pruncuţu
descântecul, strigătura (ţâpuritura), hore- punerea în situaţie; Dă-mi colacu de mi-i da
le precum şi alte creaţii în versuri. În cele • partea centrală care reprezintă Că mi scurtă gubiţa
ce urmează le-am selectat pe cele care pot miezul alegoric al colindei; Şî mi-a degera puţa
fi identificate la nivelul comunităţii Bixad. • partea finală care cuprinde urarea Sufla vântu prin turnaţ
indirectă, alegorică. Scoală babă da-mi colac
Astfel: Cât rotiţa plugului
Poezia obiceiurilor calendaristice De-a lungul timpului colinda a Umple straiţa pruncului
este destul de variată, aici încadrându- suferit o influenţă creştină manifestată în Păsăruica l-o aflat
se acele obiceiuri care privesc în mod di- mai multe etape şi anume: Mititel şi-nfăşurat
rect muncile agricole şi etapizarea lor, dar Rămâi gazdă sănătoasă:
obiceiurile care sunt în strânsă legătură • la nivelul unor formule de La anu şi La mulţi ani!
cu viaţa individului, a familiei sau a încheiere, refrene etc;
colectivităţii, unite în conceptul privitor la • forma în care filonul popular
rodirea pământului şi fecunditatea femeii. coexistă cu cel creştin în unul şi acelaşi Între colinzile religioase amintesc
Repertoriul poetic şi tipologic al unei astfel exemplar; „Din oraşul Viflaiem” colindă care în cele
de stratificări cuprinde: • cele două filoane furnizează la 37 de strofe cuprinde toate scenele biblice
nivelul personajelor sau al soluţiilor şi pe o melodie unicat durează o oră şi 15
• creaţii legate de obiceiul colinda- dramatice; minute:
tului, umblatul cu steaua, viflaimul, cu • apar o serie de elemente care ţin
sorcova (pluguşorul, capra); de miraculos popular şi care sunt eli- În oraşul Viflaim
• poezia riturilor de invocare a ploii minate treptat, iar personajele mito- Veniţi toţi ca să-i vedem
( care a dispărut din această colectivi- logice populare sunt înlocuite cu sfinţi; Astăzi nouă s-a născut
tate); • intervenţia eticii creştine modifică Domnu fără de-nceput
• poezia obiceiurilor de la sfârşitul semnificaţia deznodământului şi com-
secerişului ( de asemenea nepracticată portamentului eroilor. Azi în lume a venit
la nivelul comunităţii Bixad). Cela ce-a fost prorocit
Se v-a naşte-un Mesia
Primele două categorii au avut Din sămânţa Iu Iosif
iniţial un caracter de ritual şi ceremonial Şî din roada Iu Avram
pe care însă îl pierd de-a lungul timpului.
Poezia de ritual şi ceremonial este Mântuirea Iu Adam
una de tip sincretic, de multe ori fiind Scaunului David Crai
cântată şi uneori însoţită de dans, integrată S-a suit pe viţa lui
contextului ceremonial. Această integrare Trei Crai ai pământului
implică o simultaneitate a actualizării po- Veniţi la-nchinarea lui
eziei rituale şi a ritului, dar şi existenţa
unor corespondenţe între poezie şi ritual Hai Petre să ne ducemu
la diferite niveluri care ţin de structură, De-a lungu oraşului
funcţie, conţinut, limbaj, expresie etc, pre- La casa bogatului
cum şi existenţa unui sistem de relaţii între Gata-i cina bogat tare
poezie şi ceilalţi factori ale ritualului. Gata-i, gata-i nu-i de voi
De-a lungul existenţei Ce-i de oameni ca şi noi
bicsădeanului timpul a dovedit că acesta Tematica poeziei populare este foarte
şi-a dorit din totdeauna să aibă acces la variată extinzându-se şi spre alte zone de Hai Petre să ne ducemu
împărăţia puterilor divine. Însă pentru creaţie populare (balade, legende, bocete). Pe uliţa satului
toate acestea există anumite perioade în Am identificat astfel o serie de co- La casa săracului
care se poate realiza comunicarea cu sa- linde cu un vădit caracter religios, cosmo- Gata-i prânzu sărac tare
crul şi pentru a se realiza, se cunosc şi gonic, profan, în Bixad ( cu cele trei sate , Gata-i, gata-i da-i puţânu
se impun anumite formule de adresare. Boineşti, Trip, Bixad) am identificat colinde Haideţi, haideţi să-l prânzâmu
Astfel, perioada sărbătorilor de iarnă cu caracter profan ( colinde de copii, dar şi [...]
este considerată o perioadă de tranziţie, cele de bandă (ceată) dar şi religios ( co-
un timp în care omul ar putea influenţa lindele cunoscute prin intermediul şcolii şi
desfăşurarea ciclului natural pentru a şi-l al bisericii). Prof. Pop Iacob
face favorabil. De aceea, el rosteşte acum În categoria celor laice se înscriu o
cuvinte care denumesc lucruri şi stări serie de motive precum: pasărea străină,
dorite, iar mai apoi îşi exprimă urarea în mielul, darurile, îmbrăcămintea, cât
colindă, care alături de celelalte obice- priveşte colindele creştine, acestea redau
iuri specifice Crăciunului, Anului Nou şi următoarele motive biblice; Naşterea lui
Bobotează, are la bază trei componente : Isus, viaţa lui Dumnezeu pe pământ.
• dorinţele rănite; În cazul primelor avem de-a face
• rostirea cuvintelor care denumesc cu un discurs monologic şi dialogic iar
35
Horoscop Dacic

MUNCA

În muncă eşti
liniştit, plăcut, flexibil şi
sensibil, dar eşti atât de
susceptibil, încât uneori
nu faci nici o mişcare până
nu afli ce are de gând să
facă şi celălalt. Metodele
tale pot fi ingenioase şi is-
cusite, dar nu eşti un tip
BALANŢA întreprinzător. Nu-ţi place
competiţia epuizantă a
(23 septembrie – 22 octombrie) afacerilor comerciale,
preferând o profesiune
Principalele tale caracteristici sunt dragostea pentru din cercurile financiare.
armonie şi dreptate şi înţelegerea faţă de durere şi suferinţă. Nu-ţi place să lu-
Imparţialitatea şi calculul, echilibrul sufletesc sunt de asemenea, crezi în condiţii aspre,
definitorii. Instinctiv măsori şi cântăreşti totul. Poţi vedea foarte neplăcute sau murdare
bine ambele laturi ale unei probleme, înţelegi argumentele pro şi nu-ţi place să te expui
şi contra şi, în sfârşit, ajungi la o concluzie justă. Rareori faci ceva la aspectele sordine ale vieţii, astfel încât eşti nepotrivit pentru
fără să te gândeşti la consecinţe. munci care implică asociaţii neplăcute. Un mediu discordant sau
Te gândeşti multă vreme până iei o hotărâre, de aceea ei murdar îţi va deranja munca şi îţi va afecta sănătatea.
au falsă impresie că îi duci cu vorba. Defapt tu te străduieşti să nu Eşti foarte potrivit ca partener în afaceri de orice fel. Oamenii
nedreptăţeşti pe nimeni. Făcând ceea ce consideri că este drept, te consultă când iau decizii, deoarece excelezi în materie de
s-ar putea chiar să-ţi uiți propriile interese. judecată, analiză şi raţionament instingtiv. Poţi părea conserva-
Echilibrul este elementul definitoriu în caracterul tău. Faci efor- tor, dar aceasta rezultă dintr-o dorinţă înnăscută de siguranţă şi
turi să ţii toate lucrurile în cumpănă şi te pricepi foarte bine să de a proteja pe alţii împotriva lipsurilor care pot rezulta din lipsa
aplanezi disensiunile şi să îmblânzeşti şi discordia. Eşti calm, in- de judecată. Faci şi spui lucrul potrivit la momentul potrivit.
telectual, analitic şi armonios. Ai un intelect ridicat şi poţi înţelege orice, până la cea mai
Eşti sociabil, ai farmec, şi îţi place să ai prieteni. Rareori elevată discuţie filozofică. Poţi analiza, explica şi judeca tot felul
duci o viaţă solitară, deoarece asociaţiile sunt foarte importante de situaţii cât de dificile, cu o completă detaşare.
pentru tine. De cobieci obţii cele mai bune rezultate în muncă şi Nu permiţi dorinţelor sau sentimentelor personale să
eşti foiarte fericit când te asopciezi cu alţii, fie prin căsătorie, fie intervină în afaceri. Dacă eşti tipul “TARE” , eşti ideal pentru
sub altă formă. Ai un talent special de a te înţelege cu oamenii drept sau diplomaţie. Ai un temperament echilibrat şi prin natură
fiind amabil, curtenitor, şi neplăcându-ţi să-i răneşti pe cei din jur. iei lucrurile cu calm, fără să te ambalezi. Întotdeauna vezi lucru-
Ai un temperament egal, dar când te jigneşte cineva îţi ieşi din rile în perspectiva corectă. De aceea mintea ta este nepreţuită
pepeni. Rareori suporţi maliţia – totuşi supărarea ta nu durează la domeniul legal şi poţi deveni procuror sau magistrat. Eşti de
şi întotdeauna eşti gata să ierţi şi să uiţi. asemenea, un critic admirabil, pentru că ai puterea de a-ţi im-
În firea ta blândă există multă drăgălăşenie şi şti să fii pune părerea într-un mod amiabil şi plin de farmec. Profesiile din
recunoscător când este cazul. Nu eşti un om slab şi sub aspectul domeniul lichidelor ţi se potrivesc, poţi fi la fel de bine chimist,
liniştit şi amabil posezi puterea necesară pentru a te apăra şi hidroenergetician sau ofiţer de marină.
a obţine ceea ce urmăreşti. Eşti adeptul apropierii subtile şi îi Trebuie să-ţi valorifici inspiraţia când ai posibilitatea. Tre-
influenţezi pe ceilalţi ca ei să realizeze ce au de gând. Deseori buie să lucrezi în orice domeniu de creaţie care te interesează:
obţii ce-ţi doreşti prin logică şi putere de convingere. Este foarte literatura, teatru, muzica, pictura sau desen. Trebuie să încerci
greu să te descurajeze cineva. să-ţi coordonezi talentul creator, pentru că fără o direcţie precisă
Toate problemele legate de artă, frumuseţe, eleganţă, inspiraţia ta poate degenera.
fac parte din sfera ta, pentru că ai simţul frumosului deosebit de Există o notă cubistică în cea mai mare parte din oamenii
bine dezvoltat – simţi care depinde în mare parte de armonia ta născuţi în BALANŢĂ – de aici au apărut unii dintre cei mai mari
interioară. artişti ai lumii. Astfel îţi sunt deschise multe căi de urmat, în do-
Deseori încerci să fugi departe de mulţimea dezlănţuită şi meniile cele mai diferite. Ai ureche muzicală şi adaptabilitatea de
suferi în secret când eşti pus faţă în faţă cu asprimea şi greutăţile care dispui, îţi poate da talentul pentru dans.
vieţii. Nu poţi suferi ceea ce este vulgar sau grosolan. Poţi fi de asemenea, un bun comerciant, deoarece pu-
terea ta de convingere este uneori irezistibilă. Vinzi atâta farmec,
SĂNĂTATE încât ceilalţi cumpără invariabil mai mult decât au vrut. Femeia
Constituţia ta generală este de obicei dată de echili- născută în BALANŢĂ, foarte sofisticată, poate deveni o bună crea-
brul sănătăţii tale şi destul de precară. Nu eşti prea rezistent toare de modele în îmbrăcăminte.
la îmbolnăviri, dar reacţionezi bine la tratamente. Firea ta
temperată şi instinctul pentru moderaţie are o mare importanţă BANII
în menţinerea sănătăţii. Nu eşti tipul de persoană care să se concentreze asu-
Rinichii, şira spinării şi şalele sunt părţile anatomice pe pra banilor şi să strângă avere. Eşti mai interesat în folosirea
care trebuie să le fereşti de îmbolnăviri. banilor pentru a-ţi satisface dorinţa de lux şi lucruri frumoase.
Nu trebuie să faci abuzuri. De obicei ştii că nu ai prea Prin mâinile tale vor trece mulţi bani, dar nu-i vei păstra pentru
multă vitalitate şi înclini să ai mai multă grijă de alţii decât de tine, că eşti generos şi proiectele tale sociale se vor dovedi costi-
propria sănătate. Deşi nu pari atât de puternic faţă de oamenii sitoare.
născuţi în alte zodii, de obicei trăieşti mai mult decât ei. Îţi plac lucrurile pe care le poţi obţine cu bani şi îţi place
Ai un aspect rafinat, elegant, cu o faţă delicată, de să trăieşti într-un decor elegant şi să arăţi că ai. Îţi este uşor să fii
mărime mijlocie, plină de graţie, cu trăsături delicate. Ai mâini şi extravagant, pentru că ideile tale asupra a ceea ce este necesar,
picioare mici. Totul – păr, ochi, ten, - este îngijit şi sănătos. Femeile diferă de ale majorităţii. Nu eşti un om econom. Deşi eşti întrucât-
născute în BALANŢĂ sunt cele mai frumoase din lume. Au sex – va nepăsător şi uneori chiar risipitor, deseori eşti remarcabil de
appeal, trăsături frumoase, expresive şi voce blândă, muzicală. viclean în privinţa banilor. Te pricepi foarte bine la matematică,
şi când ai, depinzi financiar de cineva şi deseori recurgi la planuri
strategice pentru a respinge încercările celorlalţi de a te tapa de
bani.
36
CASA dragostea de care este capabilă. Este prin definiţie o adeptă a
Casa ta va fi întotdeauna fermecătoare, iar viaţa de familie luxului. De obicei este foarte atrăgătoare şi are mereu un grup
armonioasă. Ai gustul şi priceperea de a alege lururi frumoaseş de admiratori care-i cerşesc favoruri. Când duce o viaţă socială
mobila, decoraţiunea interioară, totul este la un standard foarte variată, este prea echilibrată pentru a încuraja flirtul. Dar dacă
ridicat în casa ta şi eşti foarte potrivit într-o profesie legată de este atrasă emoţional, nu se va ascunde. Nu încurajează scan-
decoraţiuni interioare. dalul. Existenţa ei este mai complicată decât cea a unei femei
Manierele tale pline de farmec şi capacitatea ta de a face sobre. Dar soţul ei poate avea încredere că ea va fi întotdeauna
orice în mod subtil, fără să deranjezi, îţi dau posibilitatea să te la înălţime.
descurci foarte bine în casă. Nu posezi nici un simţ domestic prea Este tipul de soţie minunată, pe care simţi nevoia să o
puternic, deşi în familia ta rareori intervin rupturi. protejezi. Este pasionată, voluptoasă, intuitivă şi intelectuală.
Răspunde extrem de bine la viaţa casnică.În multe privinţe este
PRIETENIE cea mai potrivită (dintre toate tipurile) pentru a fi cea mai dorită
Probabil că vei fi mereu în contact cu oamenii, ducând soţie în sendul strict personal al cuvântului.
o viaţă în mare parte publică. Aceasta îţi va da ocazia să îţi faci
mulţi prieteni. Manierele plăcute şi amabilitatea, combinate cu COPIII
simţul dreptăţii, te fac un prieten admirabil, deşi uneori nu te ţii Eşti unul dintre cei mai buni părinţi pentru că înţelegi copi-
de cuvânt. Eşti dornic de cooperare şi nu-ţi place să fii ” lup sin- ii şi îi tratezi cu justeţe şi blândeţe. Nu-ţi răsfeţi copiii, eşti capabil
guratic”. să le alegi cea mai bună carieră şi să-i ajuţi să se pregătească în
Eşti foarte căutat în societate, cea mai mare dorinţă a ta mod corespunzător. Nu vei fi tiranic ci îi vei îndruma şi îi vei sfătui
este să ierţi. Eşti foarte volubil şi dai întotdeauna impresia de bine şi vei fi un prieten pentru copiii tăi.
crescut. Deşi sentimentele tale pot fi foarte variate, societatea te Deşi nu vei avea o familie prea mare, te vei bucura de
consideră întotdeauna rece şi calm. Nu spui şi nu faci niciodată copiii tăi şi îţi face plăcere să te joci cu ei. Vor fi pentru tine un
ceva care să întrerupă armonia unei situaţii. credit şi te vor ajuta mult la bătrâneţe. Se vor simţi atraşi de
farmecul tău şi în general îi determini să facă tot ce-ţi doreşti.
DRAGOSTEA Copiii născuţi în balanţă trebuie să fie învăţaţi să-şi
La cei născuţi în BALANŢĂ întâlnim o natură afectivă din- folosească voinţa şi să aibă un scop precis în viaţă. Au tendinţa de
tre cele mai interesante. Eşti expert în toate problemele legate a lăsa lucrurile să treacă pe lângă ei şi pot deveni leneşi dacă nu
de dragoste. Deşi dispui de destulă detaşare intelectuală, eşti sunt învăţaţi să se stabilească la un lucru până îl duc la îndeplini-
totuşi o persoană foarte pasionată. În spatele faţadei tale echili- re. În acelaşi timp capacitatea lor creatoare trebuie încurajată şi
brate se ascunde o natură foarte vioaie, eşti afectuos şi atent şi trebuie să li se dea posibilitatea să se exprime în orice tendinţă
poţi fi un amant blând şi tandru. artistică. Cu puţină îndrumare şi fermitate, într-un mediu armo-
Eşti dornic de companie mai ales când este plăcută şi îţi nios ei se vor dezvolta în mod interesant.
place variaţia. Ai multe aventuri. Eşti deseori oscilant şi iritabil în
afecţiune. Dragostea ta arde cu flacără mare şi se stinge repede. CALITĂŢI
Eşti foarte susceptibil şi îţi place enorm societatea sexului Imparţialitatea, simţul dreptăţii şi dorinţa de fair plaz,
opus. Deşi poţi fi foarte voluptuos, eşti şi foarte rafinat şi aven- formează baza acţiunilor tale. Şti cum să-ţi foloseşti farmecul
turile tale amoroase au întotdeauna o notă artistică. Poţi fi foarte liniştit pentru a obţine ceea ce doreşti fără să creezi discordie sau
sentimental şi aspectul tău exterior atrage uşor un partener. Ai un să superi pe cineva. Eşti renumit pentru diplomaţie şi oamenilor
temperament fermecător şi deşi nu eşti constant în sentimente, le e greu să se certe cu tine.
schimbările tale în afecţiune sunt întotdeauna mânuite cu tact. Iei în seamă punctele de vedere ale celorlalţi şi le vei
adapta cu plăcere dacă ţi se potrivesc. Eşti rareori extrem de larg
CĂSĂTORIE în vederi şi poţi vedea toate faţetele unei chestiuni. De aceea eşti
Şi bărbaţii şi femeile născute în BALANŢĂ se potrivesc valoros ca un intermediar care se străduieşte să stabilească relaţii
foarte bine vieţii casnice. De obicei te căsătoreşti devreme şi în armonioase între oameni. Deseori eşti prea politicos ca să spui
orice situaţie faci totul ca să-ţi aperi casa. Eşti tradiţionalist şi „NU” şi preferi să spui „DA” până ieşi din raza auditivă. Oamemii
convenţional. sunt impresionaţi de blândeţea, nobleţea şi simţul echilibrului pe
Deşi rareori cauţi divorţul, îţi place schimbarea. Eşti la fel care le dovedeşti uneori. Dar sub moliciunea aparentă dispui de
de plin de graţie acasă, aşa cum eşti şi în viaţa socială, dar eşti de- putere pentru a reuşi în viaţă.
seori un partener dificil. Comportarea ta este atât de aproape de
idealul relaţiilor dintre oameni, încât partenerul tău de căsătorie DEFECTE
trăieşte greu la nivelul pe care i-l impui. Partenerul pe care ţi-l Defectele tale sunt slăbiciunea şi complezenţa. Ţi se pare
alegi poate fi o persoană minunată, dar nu va avea nici pe de- greu să iei o atitudine fermă în circumstanţele ostile şi preferi
parte capacitatea ta de adaptare la ritmurile vieţii. să eviţi neplăcerile cu orice preţ. S-ar putea să faci prea multe
compromisuri şi oscilezi de la o părere la alta fără să dai o replică
SOŢUL fermă.
Soţul născut în Balanţă este un om foarte greu de Îţi lipsesc direcţia şi copul în viaţă. Întotdeauna judeci o
mulţumit. Nu prea îi place viaţa domestică. Dar este un om pa- posibilitate faţă de celălalt, încercând să te decizi pentru cea mai
sionat şi respectă tradiţia,deci rezultatul logic este căsătoria. bună şi de aceea îţi pierzi puterile în ezitări. Deseori eşti capricios,
Este vesel şi înţelegător, duce o viaţă ordonată şi înţeleaptă. îţi place să exagerezi şi să te auzi vorbind. Poţi fi foarte „dulce”,
Îndemânarea în conducerea casei este una dintre cele mai de dar uneori este o dulceaţă bolnăvicioasă. În ciuda tactului tău
seamă realizări ale sale. Asigură familiei sale o viaţă îmbelşugată obişnuit, uneori îi rirţi şi îi dezbini deliberat pe cei din jur, pentru
şi pare să simtă cu intensitatea unei femei nevoia de eleganţă şi plăcerea de a-i împăca şi a face compromisuri.
lux în casă. Tipul „slab” de BALANŢĂ nu are puterea de a-şi conduce
Dragostea este o artă pentru el. Atitudinea sa faţă de familia ce tipul „tare”. Poţi fi suav, dar îţi lipseşte înalta dezvoltare
dragoste diferă de cea a majorităţii bărbaţilor. Pasiunea sa poate intelectuală a tipului tare. Poţi fi disimulat sau nesincer pentru
fi cumva copleşitoare şi se ridică pe adevărate culmi când îşi că preferi compromisul, decât să suporţi discordia multă vreme.
exprimă dragostea. Dacă nu capătă răspunsul dorit şi aşteptat, Suporţi greu atmosfera încordată atunci când se interferează
este foarte dezamăgit. Chiar când partenera i se pare agreabilă, confortul tău. Uneori minţi deliberat, înşeli şi dezamăgeşti.
poate fi tentat să caute variaţia, dar aceasta poate fi şi numai va- Răspunderea ta – instingtiv cauţi un partener. Trebuie să ai grijă
rietatea de expresie. Recurge la divorţ numai când îi este absolut să nu-ţi risipeşti viaţa prin prea multă indulgenţă faţă de tine.
imposibil să se adapteze căsătoriei.
COMPATIBIL CU: GEMENI, SCORPION, LEU, SĂGETĂTOR,
SOŢIA CAPRICRON, PEŞTE, ŞARPE, TAUR ŞI RAC .
Soţia născută în Balanţă este o parteneră intelectuală, INCOMPATIBIL CU: FECIOARĂ, VĂRSĂTOR , BERBEC ŞI GEMENI.
ideală, înţeleaptă în viaţa în doi şi abilă să aducă şi să menţină
armonia în viaţa casnică. De fapt unul din darurile ei este tal- Mircea Vac - Patricia Vanca
entul pentru armonie. Are şi ştiinţa înnăscută de a se înţelege STĂPÂNUL DESTINULUI - ZODIAC DACIC
cu oameni şi atrage un cerc social interesant. În acelaşi timp FUNDAŢIA GRĂDINA MAICI DOMNULUI ORADEA 2009
nu-şi neglijează nici familia - oferă membrilor ei toată atenţia şi

37
Vitrina cărților
Cartierul latin, spaţiul vital al comunităţilor născute din ramurile tempera-
mentale ale şpriţului şi cele ale limbii latine, comunităţi apolinice, solare, dăruite până la
incandescenţă vieţii care „se vieţuieşte”, cum ar zice marele filosof Constantin Noica, consti-
tuie motivul central şi conferă titlul ultimului volum de versuri (în ordine cronologică) al poetei
româno-canadiene Flavia Cosma.
Ea însăşi descendentă dintr-un spaţiu privilegiat al latinităţii, Bucureştii mijlocu-
lui de secol trecut, este tributară cu întreaga fiinţă acestui nestăvilit fel de a înţelege lumea şi
viaţa. Dar acel spaţiu a rămas în amintire ca imagine simbol al paradisului pierdut.
Ceea ce constituie, însă, substanţa versurilor volumului de faţă este jurnalul liric
de evocare al unei iubiri dintr-un astfel de cartier, de care ea s-a îndepărtat la un moment dat,
poate, datorită vicisitudinilor vieţii. Astfel, din exuberanţa, vitalitatea, bucuria cufundării în
băile de lumină ale fiecărei zile, manifestări specifice oricărui „cartier latin” din oricare colţ al
lumii, poetei îi rămâne numai nostalgia, deci conştiinţa acută a ceea ce a pierdut şi nu va mai
regăsi niciodată. Pentru că ceea ce a fost era chiar inconştienţa trăirilor pure, netulburate de
convenţiile civilizaţiei alienatoare.
Volumul se constituie, aşadar, ca o litanie a iubirii pierdute, a conştiinţei extincţiei
pas cu pas a politropiei de manifestări ale vieţii, de-abia acum atât de regretate.
Poezie a condiţiei tragice a omului, născută din seducţia provocării vieţii din
spaţiul apolinic al „cartierului latin”, noul volum al Flaviei Cosma se adaugă celor - iată! - 17
volume anterioare, în care poeta se caută pe sine şi prin această căutare se mărturiseşte
celorlalţi, în mijlocul cărora a trăit aceste experienţe.
Geo Constantinescu
În prima parte a lunii iunie, cartea a fost prezentată şi la Oradea. Evenimentul a fost or-
ganizat de Asociaţia „Cavalerilor de CIio”, Cenaclul „Barbu Ştefănescu Deiavrancea”, Fundaţia
Culturală „Cetatea-Durgheu”, Academia de Ştiinţe, Literatură şi Arte (ASLA-Oradea) şi revista
virtuală „Romanian ViP” din Dallas (Texas, SUA).
În prezenţa unui public numeros, prieteni, oameni de cultură, scriitori, ofiţeri supe-
riori, ziarişti, preoţi, membrii ai clubului Lion’s Oradea şi ai asociaţiilor mai sus amintite, s-a
făcut cunoscută personalitatea scriitorului George Roca prin activitatea sa literară, de promo-
tor cultural, şi cea de editor şef al revistei Romanian VIP. Seriozitatea cu care s-a implicat în
coordonarea acestei publicaţii on-iine, a făcut ca în mai puţin de un an de la preluare, să fie în
topul celor mai cunoscute reviste ale românilor din diaspora.
Alături de dl general de armată(r) Cornelius Lungu, de noul guvernator al Clubului
Lion’s România, doamna Rodica Dacin, de prof. univ. dr. Maria Vulişici-Alexandrescu, prof. univ.
dr. loan Țepelea, colonel(r) dr. Constantin Moş, prof. dr Mircea Micu, av. Dr. Teodor Ţent, av.
drd. Pascu Baiaci şi mulţi alţii, George Roca a reuşit să transforme o zi senină de vară, într-un
univers cu stele sclipitoare. Cu acest prilej i-a fost înmânată „Diploma de Excelenţă” a Mini-
sterului Culturii şi Patrimoniului Naţional, pentru promovarea literaturii româneşti în relaţiile
internaţionale. Voi evidenţia în rândurile ce urmează câteva mesaje spicuite din interviurile
prezentate în acest volum specificând cu mândrie că în unanimitate „stelele” reprezintă valori
româneşti răspândite pe trei continente care nu şi-au uitat obârşia!

Aurelian (Rilu) Popovici s-a născut la 30 ianuarie 1911 în satul Seghişte, din părinţii Popovici
Cornel, preot şi Popovici Cornelia, casnică. A avut o soră, Silvia (căsătorită Lepădata şi stabilită la Galaţi)
şi doi fraţi. Traian (rămas în Seghişte) şi Sever, medic pneumoftiziolog la Săvârşin, apoi la Lipova, Arad).
Aurelian (Rilu) a ajuns contabil şi a locuit multă vreme în satul Câmpanii de Jos. A fost condamnat şi
închis pentru o perioadă de 3 ani, fiind mereu un adversar al regimului comunist şi a complotat adesea
împotriva acestuia. La ieşirea din închisoare avea tuberculoză cavitară şi nici fratele său Sever Popo-
vici, medic pneumoftiziolog, director al Sanatoriului TBC al MAI din Săvârşin nu a putut face nimic. Cei
care l-au cunoscut ştiu că, în pofida bolii, nutrea speranţa să
scrie un roman autobiografic, cu referire la perioada în care
a fost închis. Pe parcursul documentării pentru scrierea cărţii ISSN 2247-8280
Satul Câmpani - case, oameni şi tradiţii am descoperit, oare-
cum din întâmplare, în manuscris, câteva din poeziile lui Rilu
Popovici. Le-am adăugat versurile şi proza publicate în revista
Rânduri, apărută la Fânaţe în perioada 1934-1936. Am con-
siderat util să le tipărim în această plachetă, cu speranţa că,
măcar în satul în care a trăit cei mai mulţi dintre puţinii ani ai
săi, Aurelian (Rilu) Popovici nu va fi uitat prea curând.
Constantin Butişcă

Redacţia:
Redactor Şef: Ing. Mircea Vac.
Secretar general de redacţie: Dr. Ec. Lucia Pojoca.
Redactori: Prof. Univ. Dr. Ing. Mircea Vereş, Conf. Univ. Dr. Dumitru Draica, Jurist Marius V. Pop.
Consilier editorial pentru limba engleză: Conf. Univ. Dr. Dan Popescu.
Redactori asociaţi: Dr. Zoia Bitea, Politolog Felixa Miclea, Spec. Adm. Publică Marina Mercea.
Tehnoredactare: Student Mirela Victoria Barbu.
Grafică: Marius V. Pop
www.rouacerului.eu
Responsabilitatea opiniilor, ideilor şi atitudinilor exprimate în articolele publicate revine exclusiv autorilor lor.

38